TEMA 6.

FINANŢAREA PROIECTELOR
INVESTIȚIONALE ÎN INOVAȚII
1. Caracteristica generală a inovațiilor și a
proiectelor investiționale în domeniul
inovațional.
2. Capitalul de risc – sursă de finanţare a
investiţiilor în inovaţii.
3. Necesitatea, premizele utilizării şi
funcţiile capitalului de risc în economia
contemporană.
4. Domenii atractive pentru utilizarea
capitalului de risc.
TEMA 6. FINANŢAREA PROIECTELOR
INVESTIȚIONALE ÎN INOVAȚII

5. Avantajele şi dezavantajele finanţării

investiţiilor cu capital de risc în comparaţie
cu alte forme de finanţare.
6. Mecanisme de finanţare cu capital de risc
în funcţie de fazele ciclului de viaţă a
companiei.
7. Caracteristica sistemului inovațional în
Republica Moldova.
„Inovaţie” - de la cuvântul latin „inovatis” (in – în,
novatis – nou), înseamnă înnoire, noutate,
schimbare
Manualul rezultatul final al activităţii inovaţionale sub formă de
Frascatti al OECD produs nou sau ameliorat care poate fi implementat
pe piaţă, proces tehnologic nou sau modernizat care
poate fi utilizat în practică precum şi o nouă abordare
a serviciilor sociale.
Comisia transformarea unor noi cunoştinţe în beneficii
Europeană economice şi sociale, ca rezultat al unor interacţiuni
dintre diferiţi subiecţi a unui sistem care include
firme, instituţii de cercetare şi finanţatori în cadrul
unui mediu local, naţional şi internaţional.
Codul cu privire aplicarea rezultatului final, nou sau perfecţionat, al
la ştiinţă şi activităţii din domeniul cercetării ştiinţifice şi
inovare al R. transferului tehnologic realizat în formă de
Moldova cunoaştere, produs, serviciu, procese competitive, noi
sau perfecţionate, utilizate în activitatea practică
şi/sau comercializate pe piaţă.
 Dubla abordare a inovaţiei

Inovarea – ca produs: o nouă funcţie sau îmbunătăţirea

funcţionalităţii a unui produs, proces sau serviciu, în oricare
dintre domenii şi care ar putea sau poate să răspundă cererii
pieţei sau care ar putea sau poate genera o nouă cerere a pieţii.
Inovarea – ca proces: activitatea care permite apariţia inovării
– ca produs şi care se bazează pe un comportament individual,
social sau de firmă, creativ şi dinamic. Această activitate
include şi cercetarea – dezvoltarea.
FUNCŢIILE DE BAZĂ PE CARE LE ÎNDEPLINEŞTE INOVAŢIA

Reproducţie Investiţii

Stimulare
 Proiectul inovaţional

Un sistem de scopuri corelate şi programe

de realizare a lor care cuprind un
complex de lucrări de cercetare, de
experimentare, de producere, de
gestiune, financiare, comerciale etc.,
înregistrate într-un set de documentaţie
şi realizate în scopul atingerii unei
performanţe, caracterizate prin
indicatori de eficienţă, care ar orienta
spre inovare.
 PARTICULARITĂŢILE PROIECTELOR
INOVAŢIONALE FAŢĂ DE CELE INVESTIŢIONALE

 Dacă pentru proiectele investiţionale, de obicei, unicul şi

principalul criteriu reprezintă reuşita financiară, atunci pentru
proiectele inovaţionale aceste criterii sunt mai multe: noutatea,
patentarea, licenţierea, direcţionarea prioritară a inovaţiei,
competitivitatea inovării implementate etc.
 Particularitate importantă a analizei proiectelor inovaţionale
reprezintă utilizarea pe scară largă a evaluării calitative
subiective care include nivelul noutăţii, al competitivităţii şi
priorităţii etc.
 Proiectele inovaţionale se caracterizează printr-o incertitudine
semnificativă la toate etapele ciclului inovaţional atât la etapa
elaborării, cât şi implementării inovaţiei.
 Posibilitatea apariţiei unor variante de modificare a proiectului
la toate etapele ciclului de viaţă. Dacă pentru proiectului
investiţional din timp se alege numai o singură decizie, care va fi
realizată, atunci proiectul inovaţional necesită reevaluare şi
revizuire permanentă în etapele ulterioare.
Indicele Global al Competitivităţii 2018
(140 țări)
Pilonul Inovaţii – 105
(în ascensiune cu 30 p. față de GCI 2017)
 Diversitatea forței de muncă - 106
 Starea dezvoltă rii clusterilor - 136
 Co-invenții internaționale - (0,12 appl./mil. pop.)- 79
 Colaborarea cu mai multe pă rți interesate - 117
 Publicații științifice - 99
 Cereri de brevete - (0,31 appl./mil. pop.) –81
 Cheltuieli de cercetare și dezvoltare - (0,4 % in GDP) - 77
 Calitatea instituțiilor de cercetare – 106
 Sofistică ri ale cumpă ră torului – 107
 Aplicații pentru mă rci comerciale (584,29 appl./mil. pop.) - 65
Indicele Global al Inovării 2019
(poziția 58 din 129)
Denumirea indicatorului Poziția
Pillar 1: INSTITUTIONS (political environment, regulatory 82
environment, business environment)
Pillar 2. HUMAN CAPITAL AND RESEARCH (education, 64
tertiarty education, Research & development (R&D))
Pillar 3. INFRASTRUCTURE (ICTs, General infrastructure, 88
Ecological sustainability)
Pillar 4. MARKET SOPHISTICATION (Credit, Investment, 60
Trade, competition, & market scale)
Pillar 5. BUSINESS SOPHISTICATION (Knowledge workers, 93
Innovation linkages, Knowledge absorption)
Pillar 6. KNOWLEDGE AND TECHNOLOGY OUTPUTS 44
(Knowledge creation, Knowledge impact, Knowledge
diffusion)
Pillar 7. CREATIVE OUTPUTS (Intangible assets, Creative 49
goods and services, Online creativity)
 Sursă de oportunitate pentru
finanțarea investițiilor în inovații
Silicon Valley – exemplu relevant privind
dezvoltarea capitalului de risc
Adobe Systems
Advanced Micro Devices
Apple computer
eBay
Google
Hewlett Packard
Intel
Yahoo
 Concepţii da bază
CAPITAL DE Întreprindere de risc, sumă supusă riscului.
RISC (engl.
“venture
capital”)
FOND VENTURE Abordare legală - parteneriat destinat
realizării investiţiilor prin capital de risc.
Abordare antreprenorială - o societate de
administrare care conduce unul sau altul mai
multe parteneriate de investiţii.
COMPANIE Compania (de regulă privată), care a primit
VENTURE investiţii de la un fond de risc.

INDUSTRIE Industria în care ponderea companiilor

VENTURE venture este semnificativă
 CAPITALUL DE RISC

Asociatia Europeana de Private Equity si

Venture Capital (EVCA)
Capitalul social (acţionar) oferit de firme
specializate, care investesc mijloacele
financiare în companii private ce
demonstrează potenţial de creştere,
chiar de la etapele incipiente de
activitate.
 CAPITALUL DE RISC

National Venture Capital Association

Capitalul, oferit de profesioniştii din
domeniu,
ce oferă sprijin pentru managementul
tinerilor companii în creştere care
au potenţial semnificativ de dezvoltare
competitivă.
Exemple de activităţi ce se referă la
venture capital
 Achiziţionarea unei participaţiuni într-o companie privată
care îşi începe activitatea, în fabricarea unui produs nou
sau planificarea unei creşteri accentuate;
 Achiziţionarea unei afaceri existente;
 Crearea unui grup de parteneri care să investească la
început în întreprinderi mici (de ex. business angel);
 Un împrumut acordat unui membru al familiei pentru a
începe o activitate nouă de afaceri;
 Activitatea unei subdiviziuni a băncii care finanţează o mică
afacere;
 Activitatea unei societăţi de investiţii care achiziţionează
primele emisiuni de acţiuni noi pe piaţa publică
sau aşa-numitele "obligaţiuni junk" (junk bonds)
 Exemple de activităţi ce nu se
referă la venture capital

 Eliberarea împrumuturilor bancare

şi achiziţionarea de obligaţiuni;
 Tranzacţii cu acţiuni sau obligaţiuni la
bursă.
 Investiţii în bunuri imobiliare deja
existente.
Particularităţile specifice capitalului de risc

 Capitalului venture îi este caracteristic un grad de risc

sporit. Investiţiile prin capitalul de risc au ca obiect,
de regulă companii inovatoare;
 Lipsa parţială sau totală a garanţiilor din partea
companiei – obiect al investiţiei, dată fiind perioada în
care se realizează investiţia (stadiul start-up,
incipient de dezvoltare). Capacitatea de a evalua
riscurile asociate investiţiei este una primordială
pentru investitorul venture;
 Investiţiile venture se consideră investiţii pe termen
lung. Cel mai des, termenul de realizare a proiectelor
de risc este de la 3 la 7 ani, cu posibilitatea de profit în
viitor;
Particularităţile specifice capitalului de risc

 Pe lângă investiţiile financiare, investiţiile venture

presupun şi investiţii de capital uman sub forma
sprijinului acordat bazat pe experienţa şi
cunoştinţele investitorului;
 Finanţarea cu capital de risc se poate realiza în mai
multe etape, începând de la asigurarea capitalului
iniţial, până la răscumpărarea şi vânzarea ulterioară
a companiei;
 Rentabilitatea aşteptată investiţiei este ridicată.
Investitorul susţine postulatul teoriei riscului:
cu cât este mai mare riscul, cu atât este mai mare
potenţialul venit.
Deosebirile capitalului de risc faţă
de alte surse de finanţare
 Probabilitatea eşecului este examinată din start;
 În cazul investiţiilor venture termenul mediu al
investiţiei este 3-5 ani;
 Spre deosebire de creditele bancare, investiţiile
venture apar sub formă de contribuţii în capitalul
statutar;
 Investitorul venture, spre deosebire de investitorul
strategic nu are ca scop primordial deţinerea
pachetului de control;
 Investitorul venture este personal cointeresat în
succesul realizării proiectului, astfel este dispus să
ofere diverse servicii de consultanţă managementului
companiei în vederea asigurării eficienţei investiţiei.
Funcţiile capitalului de risc
 Funcţia de acumulare. Mijloacele publice şi private
(ale băncilor, întreprinderilor industriale,
persoanelor fizice şi altor categorii de investitori)
sunt acumulate atât pentru a crea tehnologii
inovatoare, a stimula progresul tehnic-ştiinţific, cât
şi pentru a obţine venituri.
 Funcţia de inovare. Capitalul de risc acţionează ca un
factor al transformării, al dezvoltării economice,
contribuie la activizarea proceselor inovatoare şi de
antreprenoriat, precum şi la creşterea economică
prin inovare.
 Funcţia de integrare. Capitalul de risc contribuie la
combinarea resurselor financiare şi intelectuale
pentru a atinge un efect economic.
 Funcţiile capitalului de risc
 Funcţia de investiţii. Capitalul de risc este destinat să
finanţeze activităţile companiilor inovatoare, cu înalt
potenţial tehnologic. Scopul final al unui proiect
finanţat prin capitalul de risc este obţinerea
profitului.
 Funcţia de stabilizare. Venture capital este destinat
investiţiilor în companii inovatoare, pentru care alte
forme de investiţii nu sunt posibile datorită riscului
ridicat. În acest sens, capitalul de risc acţionează ca
stabilizator economic al companiei inovatoare.
 Funcţia de transformare este legată de
capacitatea capitalului de risc de a promova
modernizarea economiei prin abordarea ştiinţifică a
produselor şi serviciilor.
 Funcţiile capitalului de risc
 Funcţia motivaţională - capitalul de risc motivează
întreprinderile în intensificarea activităţilor tehnico-
ştiinţifice pentru a-şi creşte competitivitatea şi
probabilitatea de a obţine profituri substanţiale.
 Funcţia socială. În primul rând, capitalul de risc
promovează o creştere a numărului de firme
inovaţionale care, la rândul său, creează noi locuri de
muncă. În al doilea rând, tehnologiile inovaţionale
promovează sporirea calităţii bunurilor şi serviciilor,
fapt ce contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii
oamenilor.
Clasificarea ramurilor pentru investiţii venture
sub aspectul atractivităţii

 Atractive - majoritatea investitorilor în

capital de risc sunt interesaţi să investească
cea mai mare parte a fondurilor pe care le au
în produsele de înaltă tehnologie. De obicei,
aceasta înseamnă direcţionarea produselor
pentru industrie - business-to-business, B2B
(de exemplu, roboţi), şi nu pentru piaţa de
consum - B2C (de exemplu, prăjitor de
pâine).
Clasificarea ramurilor pentru investiţii venture
sub aspectul atractivităţii

 Neatractive - majoritatea investitorilor

cu capital de risc nu finanţează
comerţul cu amănuntul. Totodată,
unele fonduri investesc în comerţul cu
amănuntul, dar sunt specializate, de
exemplu, în vânzarea de produse
medicale. Investitorii nu sunt
interesaţi comerţul cu ridicata şi în
sfera de distribuţie.
Clasificarea ramurilor pentru investiţii venture
sub aspectul atractivităţii

 Neutre - un număr limitat de fonduri cu

capital de risc investeşte în industria
extractivă. În industria de divertisment este,
de asemenea, dificil de a atrage capital de
risc. Un număr limitat de fonduri investesc în
imobiliare, dar, chiar şi în acest caz, de
regulă, cota acestor active în portofoliu nu
depăşeşte 20%.
 Categorii de produse – obiecte ale
investiţiilor venture

Revoluţionare - sunt cele mai dificil de finanţat,

consumă cantităţi enorme de capital, necesită o
perioadă îndelungată de finanţare până în
momentul în care încep să genereze profit
Categorii de produse – obiecte ale
investiţiilor venture
Inovaţionale - sunt cele preferate de investitorii
cu capital de risc. Schimbarea produselor este
suficient de semnificativă pentru a genera o nouă
cerere pe piaţă, dar nu suficient de revoluţionară
pentru a necesita cercetări şi finanţări
semnificative pentru o perioadă lungă de timp
 Categorii de produse – obiecte ale
investiţiilor venture

Substitutive - unii investitori cu capital

de risc finanţează numai acest tip de
produs. De regulă, ei sunt specialişti care
sunt pregătiţi să achiziţioneze o firmă
veche şi înapoiată şi să o facă prosperă
prin "reambalarea" produsului în
conformitate cu cerinţele moderne.
Mecanismul financiar al investițiilor prin
capitalul de risc
 reprezintă un sistem ce include mai
multe subsisteme;
 cuprinde următoarele elemente
caracteristice:
• metodele de finanțare,
• pârghiile economico-financiare utilizate
în procesul de finanțare,
• metodele de mobilizare a capitalului,
• asigurarea informațională.
 Subsistemele mecanismului financiar al
investițiilor prin capitalul de risc
 Subsistemul formării și mobilizării resurselor -
autofinanțarea; obținerea resurselor de la fonduri de
investiții, asociații, bănci, investitori privați; vânzarea unei
părți din capitalul social; finanțare bugetară; finanțare
mixtă;
 Subsistemul de infrastructură - totalitatea structurilor
care contribuie la interconectarea subiecților activității
investiționale-inovaționale;
 Subsistemul reglementărilor normativ-legislative -
reglementări legislative a activității de investiții la toate
etapele de derulare a acesteia;
 Subsistemul informațional - existența informațiilor
complete și corecte, destinată tuturor participanților.
Mecanismul financiar al investițiilor
prin capitalul de risc
Subsistemul formării Subsistemul
Subsistemul de Subsistemul
și mobilizării reglementărilor normativ-
infrastructură informațional
resurselor legislative

ELEMENTE

Metode de mobilizare Asigurarea

Metode de finanțare Instrumente Pârghii financiare
a capitalului informațională

•autofinanțarea; •economii
•obținerea personale; •prețul; •directă; •deservește
resurselor din •capitalul social; •rata dobânzii; •prin intermediul activitatea
exterior; •granturi; •cotele impozitelor bursei; inovațională în
•vânzarea unei părți •mijloacele și taxelor; •investiții; contextul normelor
din capitalul social; fondurilor de •cotațiile la bursă •intermediere. stabilite de stat.
•finanțare bugetară; susținere etc. ș.a.
•finanțare mixtă.
Principalele etape ale circulației
capitalului de risc
ETAPA I
Transferul capitalului de risc de la investitorul venture către
inovator

ETAPA II
Transformarea capitalului de risc în factori de producție

ETAPA III
Capitalul de risc sub forma factorilor de producție se
transformă în produs inovațional

ETAPA IV
Urmare a comercializării, produsul inovațional se transformă
în capital de risc superior ca valoare a celui investit
Caracterul dual al capitalului de risc

Obținerea valorii
INVESTITORUL
adăugate a
deținător al capitalului de risc
capitalului

Achiziționarea cotei-părți din

fondul statutar;
Participarea la formarea capitalului
statutar; Vânzarea cotei-părți din fondul
Investirea de resurse. statutar;
Rambursarea capitalului
împrumutat.

Crearea
INOVATORUL
produsului
deținător al produsului inovațional
inovațional
Etapele dezvoltării unei întreprinderi
inovatoare

 Seed (etapa de ”însămânțare”);

 Start-up (faza de pornire);
 Early stage (creșterea timpurie, faza de
expansiune timpurie);
 Expansion (extindere, faza de expansiune
rapidă, faza de creștere);
 Mezzanine (faza pregătitoare);
 Exit (ieșire, faza de lichiditate).
Modificarea situației financiare a întreprinderii
în funcție de etapa de dezvoltare

Profit

Pierderi

I II III IV V VI
 Sursele de finanţare a firmelor
inovatoare
Maturitate
V
e
n Expansiune
i IPO, absorbţie
t
Creştere Băncile
Crearea
afacerii
Primele vânzări
Crearea
produsului
Firmele venture,
Fondatorii Business angels Investitorii corporativi
Timpul
 Sursele de finanţare a firmei corespunzător
etapelor de dezvoltare

Fondator,
Grad familie, prieteni
sporit de
Business angel
risc
pentru Firme venture
investitor
Corporaţii nefinanciare

Pieţe financiare
Grad
redus de
risc Bănci comerciale
pentru
investitor
Etapa “seed” Etapa de Creşterea iniţială Maturitate
pornire
Caracteristica cantitativă a etapei
SEED
 Reprezintă 0,8 - 1,2% din capitalul
total al fondurilor de risc pentru
finanțarea proiecte inovatoare în
Europa Centrală și de Est.
 Rentabilitatea așteptată - peste 50% pe
an.
 Perioada de rambursare - până la 10
ani.
Sursele de finanțare a întreprinderii
inovatoare la etapa SEED
Problemele asigurării financiare a
proiectelor la etapa SEED
 Inventatorii, în mare parte nu au profesionalismul și competența
suficientă în rezolvarea problemelor financiare și economice.
 Volumul economiilor și mijloacelor personale sunt limitate.
 Investitorii potențiali nu dispun de informații despre o ideea
inovatoare, inclusiv despre componenta sa științifică.
 Există o limită de timp pentru găsirea unor surse credibile de
finanțare.
 Lipsa de informații cu privire la profitabilitatea potențială a
proiectului nu îl face suficient de atractiv pentru investitori.
 Inovatorul deseori nu poate justifica necesarul de investiții din
punct de vedere economic.
 Statul oferă sprijin insuficient pentru prima etapă de dezvoltare.
Finanțare prin intermediul comunității
 Puncte forte și slabe ale
crowdfunding-ului
Puncte forte:
• Sursă de finanţare cu efort scăzut;
• Puterea social media;
• Distribuţia şi promovarea sigură.
Puncte slabe:
• Puterea reţelei sociale create;
• Suma necesară;
• Produsul final;
• Sistemul de recompensare.
Caracteristica cantitativă a etapei
START-UP

 Reprezintă 5 - 28% din capitalul total

al fondurilor de risc.
 Rentabilitatea așteptată - aproximativ
35% pe an.
 Perioada de rambursare - până la 5-7
ani.
Caracteristica cantitativă a etapei
EARLY STAGE
 Reprezintă 35 - 45% (împreună cu faza
de expansiune) din capitalul total al
fondurilor.
 Rentabilitatea așteptată - până la 30%
pe an.
 Perioada de rambursare - până la 4-6
ani.
Caracteristica cantitativă a etapei
EXPANSION
 Reprezintă 35 - 45% (împreună cu faza
early stage) din capitalul total al
fondurilor.
 Rentabilitatea așteptată - până la 20-
30% pe an.
 Perioada de rambursare - până la 2-5
ani.
Caracteristica cantitativă a etapei
MEZZANINE

 Lipsa totală a riscurilor financiare.

 Rentabilitatea așteptată – în jur de 20-
25% pe an.
 Perioada de rambursare – de la câteva
luni până la 1 an.
Zona moartă a finanțării cu capital
de risc

Riscul
investiției

Zona
moartă

Volumul
investiției

I II III IV V VI
Capitalul de risc versus investitorii
informali
Nr Investitor venture Investitor informal
(Venture capital -VC) (business angels - BA)
1. Persoane juridice Persoane fizice
2. Finanţare pe termen mediu Finanţare pe termen lung şi
sau lung contra unei anumite mediu în întreprinderi tinere
cote-părţi de acţiuni a unei sau care abia şi-au început
companii private activitatea
3. Investiţie privată în capitalul Investiţie în proiecte ce reflectă
companiei propriile abilităţi şi cunoştinţe
4. Consolidare a bazei de capital Participare directă, sub formă
a întreprinderilor de consulting, management de
know-how în activitatea
companiei
 Fondul cu capital de risc
reprezintă mijloacele financiare în numerar, acumulate în
contul bancar al intermediarului financiar din contribuțiile
participanților care sunt utilizate la finanțarea unui proiect
de risc, și prezintă următoarele avantaje:
 Fondurile venture pot funcționa sub diferite forme:
organizație profitabilă sau non-profit, comercială sau
necomercială, și să combine aceste forme în diferite situații;
 Investitorii care nu dispun de mijloace libere semnificative
pot participa la formarea fondului și, respectiv, la finanțarea
unui proiect, ceea ce ar fi imposibil de realizat de
sinestătător;
 Datorită mecanismului de împărțire a riscurilor și partajare
a pierderilor, investitorii-participanți ai fondului își reduc
pierderile în cazul implementării nereușite a proiectului.
Schema organizatorico-funcțională a
fondurilor venture
INVESTITORI

FONDUL CU CAPITAL DE RISC

COMITETUL
ADMINISTRATORUL COMISIA
INVESTIȚIONAL
(identificarea și CONSULTATIVĂ
(decizii cu privire
gestionarea (consulting
la investire sau
proiectelor) support)
ieșirea din afacere)

ÎNTREPRINDEREA
INOVATOARE
 FORMELE DE ORGANIZARE A
INVESTIŢIILOR VENTURE
A B
F F

I F I

F F

C D I F I
I I

F F FIV F

I I F I
I
Sursele de formare a fondurilor cu capital
de risc (% participare)
Sursele capitalului de risc SUA Europa
Fonduri de pensii 45,2 26,4
Companii de asigurări 15,3 14,2
Bănci 16,8 27,5
Alte fonduri 5,3 7,8
Investitori privaţi 4,3 7,2
Agenţii publice 3,2 5,6
Fonduri de caritate 1,3 0,3
Instituţii academice 0,9 1,1
Investitori corporativi 7,7 10,3
Cronologia finanțării prin capital de
risc a firmei Amazon.com
52,11$ ÎMPRUMUT ȘI EMISIUNE DE OBLIGAȚIUNI
12.1997 – emisiune de obligațiuni în sumă de 326 mln USD pentru a primi împrumut de 75 mln USD
IPO
18$ 05.1997 – au fost emise și plasate public 3 mln acțiuni, din vânzarea cărora au rezultat 49,1 mln
USD
FONDURI CU CAPITAL DE RISC
2,3417$
06.1996 – două fonduri venture investesc împreună 8 mln USD

FAMILIA
0,3333$
05.1996 – fratele lui Jeff Bezos investește 20 mii USD
CORPORAȚIA BUSINESS-ANGELS
0,3333$ 12.1995 – 20 business-angels investesc împreună 937 mii USD (contribuția medie – 46 mii 850
USD)

BUSINESS-ANGELS
0,1287$
08.1995 – Doi business-angels investesc împreună 54 mii 408 USD

0,1717$ FAMILIA
02.1995 – Părinții lui Jeff Bezos investesc 245 mii 500 USD în businessul fiului

0,001$ FONDATORUL
06.1994 – Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com investește 10 mii USD și împrumută 44 mii USD
Prețul per
acțiune
SISTEMUL NAŢIONAL DE INOVARE
 Totalitatea organizaţiilor (structurilor) interconectate care produc şi
comercializează cunoştinţe şi tehnologii ştiinţifice la nivel naţional:
 întreprinderile şi reţelele pe care le formează (alianţe);
 sistem organizaţiilor de cercetare;
 alte instituţii de cercetare (de exemplu, laboratoarele instituţiilor de
învăţământ superior);
 elemente de infrastructură inovatoare (parcuri tehnologice, incubatoare
de afaceri, agenţii de transfer tehnologic, fonduri etc.).
 Totalitatea instituţiilor financiare, juridice şi sociale la care se referă:
 mediul economic creat de politicile macroeconomice și alte forme de
reglementare guvernamentală;
 sistemul de educaţie şi formare profesională;
 particularităţile finanţării inovaţiilor;
 reţeaua de comunicare;
 particularităţile piețelor de produse şi servicii, a factorilor de producție, a
forței de muncă etc.
 Sistemul de relații socio-economice dintre structuri și instituții menite să
asigure dezvoltarea economică și creșterea calității vieții pe baza
inovațiilor.
SISTEMUL NAŢIONAL DE INOVARE

SUBSISTEMUL DE
CERCETARE ŞTIINŢE FUNDAMENTALE ŞI APLICATE,
ŞI EDUCAŢIE INSTITUŢII DE CERCETARE, IÎS,
COMPLEXE INOVAŢIONALE

SUBSISTEMUL
INOVAŢIONAL ŞI CAPITALUL DE RISC
FINANCIAR

SUBSISTEMUL DE COMERCIALIZAREA PRODUSULUI

REPRODUCERE INOVAŢIONAL, IPO, VÂNZAREA
INOVAŢIONALĂ INVESTITORULUI STRATEGIC Ş.A.
 În Republica Moldova, infrastructura
inovaţională reprezintă totalitatea
organizaţiilor care contribuie la
desfăşurarea activităţii  ştiinţifice şi de
inovare, incluzând în această categorie
Academia de Ştiinţe, alte organizaţii din sfera
ştiinţei şi inovării, instituţii financiare,
fonduri şi agenţii de susţinere a activităţii în
domeniu, business-incubatoare, parcuri de
inovare (ştiinţifice, tehnico-ştiinţifice şi
tehnologice), întreprinderi şi alte organizaţii
specializate.
 Infrastructura inovaţională în
R. Moldova
 Parcul Științifico-Tehnologic ”Academica”, creat în 2007 (prima
structură de inovare din țară) cu specializare universală.
 Parcul Științifico-Tehnologic ”Micronanoteh”, creat în 2009 în
domeniul microelectronicii și nanotehnologiilor.
 Incubatorul de Inovare ”Inovatorul”, creat în 2007, cu specializare
universală.
 Incubatorul de Inovare ”Politehnica”, creat în 2011, având specializare
universală.
 Incubatorul de Inovare ”Innocenter”, creat în 2012, în scopul
concetrării dezvoltării inovațiilor și în regiuni.
 Incubatorul de Inovare ”Inventica-USM”, creat în 2012, la propunerea
Clusterului de Incubatoare de Antreprenoriat Inovational în mun.
Chişinău.
 Incubatorul de Inovare ”Antreprenorul Inovativ”, creat în 2013.
 Incubatorul de Inovare moldo-lituanian ”Media Garaj”, creat în 2014 la
propunerea unui cluster științifico-tehnologic cu participarea
partenerilor din Lituania.
 Incubatorul de Inovare ”IT4BA”, creat în 2015 în cadrul Academiei de
Studii Economice a Moldovei.
 OBIECTIVELE STATULUI ÎN CADRUL FORMĂRII ŞI
SUSŢINERII SISTEMULUI DE FINANŢARE PRIN CAPITAL DE
RISC

OBIECTIVE

DEZVOLTAREA
INFRASTRUCTURII
CREŞTEREA
STIMULAREA DE INTERACŢIUNE
NUMĂRULUI DE
CERERII PENTRU A CAPITALULUI DE
SURSE OFERTANTE
CAPITALUL DE RISC CU
DE CAPITAL
RISC BUSINESSUL
DE RISC
INOVAŢIONAL
 MODELUL DE PARTICIPARE A STATULUI ÎN
SUSȚINEREA DEZVOLTĂRII FINANȚĂRII INVESTIŢIILOR
PRIN CAPITAL DE RISC
Participarea nemijlocită Crearea unui fond public
Utilizarea instrumentelor
a statului în sau co-participarea într-un
de reglementare
procesul investiţional fond mixt

Identificarea priorităţilor de finanţare Monitorizarea şi

(sfere, tehnologii, producţii) corectarea rezultatelor
- instrumente
Proiectarea modelului de sprijin pentru administrative
investiţii finanţate prin capital de risc ca o - instrumente
componentă a sistemului naţional de inovare financiare

Crearea consiliilor consultative de experţi

pentru evaluarea proiectelor Atragerea capitalului
Finanţarea şi implementarea privat
proiectelor de investiţii prin capital de
risc

Extinderea infrastructurii pentru susţinerea dezvoltării finanţării cu capital de risc

METODE ADMINISTRATIVE DE INFLUENŢĂ A FORMĂRII
ŞI FUNCŢIONĂRII CAPITALULUI DE RISC

 Înregistrarea de stat a subiecţilor pieţei capitalului de risc;

 Creşterea cerinţelor de certificare şi standardizare în
sectorul real;
 Monitoringul indicatorilor ce influenţează dezvoltarea
pieţei capitalului de risc;
 Falimentul, naţionalizarea, privatizarea;
 Reglementările în domeniu;
 Protejarea proprietăţii intelectuale;
 Elaborarea programelor strategice de creare a industriei
venture;
 Analiza raportului dintre investiţiile publice şi cele private;
 Distincţii şi premii de stat pentru activitatea inovaţională.
METODE ECONOMICE DE INFLUENŢĂ A FORMĂRII ŞI
FUNCŢIONĂRII CAPITALULUI DE RISC
Metode Scop Exemplu
Metode directe
Investiţii directe Investiţii directe în fonduri cu capital de risc Belgia — Investment Company
publice sau ÎMM for Flanders (GIMV)
Credite Credite pe termen lung cu o rată a dobâ nzii Danemarca — VaekstFonden
redusă sau credite nerambursabile acordate (Business Development
fondurilor venture sau ÎMM Finance) Loan Programme
Metode indirecte
Facilităţi fiscale Beneficiile fiscale, în special creditele fiscale Marea Britanie — Enterprise
pentru cei care investesc în întreprinderi mici Investment Scheme and
sau fonduri de risc Venture Capital Trusts
Garantarea Garantarea unei pă rţi a împrumutului bancar Franţa — Societe Francaise de
împrumuturilor acordat întreprinderilor mici care îndeplinesc Garantie des Financements des
anumite cerinţe Petites et Moyennes
Enterprises (SOFARIS)
Extinderea Acordarea de drepturi instituţiilor precum SUA - modifică ri operate în
cercului de fondurile de pensii sau societă ţilor de Legea cu privire la pensiile
investitori asigură ri de a investi în capital de risc garantate
ANALIZA SWOT AL SISTEMULUI NAŢIONAL DE INOVARE
Avantaje

 Nivelul relativ înalt de finanţare publică a sectorului

educaţiei.
 Nivelul înalt de dezvoltare a infrastructurii digitale.
 Proporţie relativ înaltă a forţei de muncă angajate în
sectoare intensive în cunoştinţe.
 Activitatea intensă de inventică, reflectat de un nivel
foarte înalt de solicitări naţionale de patente.
 Număr foarte înalt de aplicaţii naţionale depuse
pentru protecţia mărcilor şi a modelelor de utilitate.
 Cota relativ înaltă a exporturilor de bunuri
tehnologic avansate şi a exporturilor de bunuri de
creaţie.
 Cota relativ înaltă a exporturilor de servicii de
computere şi comunicaţii în total exporturi servicii.
ANALIZA SWOT AL SISTEMULUI NAŢIONAL DE INOVARE
Dezavantaje

 Abandonul şcolar, calitatea neuniformă a studiilor şi înrolare

redusă în studii universitare.
 Calitatea (capacitatea) insuficientă a institutelor de cercetare.
 Nivelul scăzut de dezvoltare a infrastructurii fizice.
 Protecţia insuficientă a drepturilor investitorilor.
 Piaţa creditară şi de capital subdezvoltată.
 Volumul mic de investiţii private în cercetare.
 Centralizarea excesivă a sistemului naţional de cercetare-
dezvoltare.
 Subdezvoltarea conexiunilor inovaţionale.
 Subfinanţarea transferurilor tehnologice.
 Influx prea mic de investiţii străine directe.
 Densitate mică a firmelor locale.
 Prezenţa redusă a companiilor în Internet.
 Utilizarea redusă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în
business şi organizaţii.
ANALIZA SWOT AL SISTEMULUI NAŢIONAL DE INOVARE
Oportunităţi

 Creşterea veniturilor populaţiei.

 Extinderea rapidă a utilizării Internetului în
societate.
 Existenţa unei diaspore ştiinţifice moldoveneşti în
importante centre de cercetare şi universitare
străine.
 Aprofundarea integrării cu UE (comerţ, vize).
 Extinderea programelor de stat de suport a IMM-
urilor prin introducerea unor componente de
inovare.
 Suport din partea donatorilor.
 Crearea clusterelor inovaţionale, industriale.
ANALIZA SWOT AL SISTEMULUI NAŢIONAL DE INOVARE
Riscuri

 Predominarea practicilor agricole tradiţionaliste şi

abandonarea sectorului de către tineri.
 Piaţa internă mică şi fragmentată.
 Economia polarizată din punct de vedere regional.
 Emigrarea forţei de muncă şi a cadrelor de
cercetare.
 Bariere informale şi netarifare în calea comerţului.
 Corupţia extinsă.
 Modelul defectuos de guvernare a sectorului de
cercetare-dezvoltare.
Documente de politici şi acte normative cu privire
la finanţarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare
 Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere cu Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 aprobat
prin HG nr. 1472 din 30.12.2016.
 Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada
2013-2020 “Inovaţii pentru competitivitate” aprobată prin HG nr.
952 din 27.11.2013.
 Legea Republicii Moldova nr. 166 din 11.07.2012 privind
Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”.
 Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.
259-XV.
 Strategia de dezvoltare a sectorului ÎMM 2012-2020 aprobată
prin HG nr. 685 din 13.09.2012.
 Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi
incubatoarele de inovare nr. 138 din 21.07.2007 .
 Legea cu privire la parteneriatul public-privat nr. 179 din
10.07.2008.
 Proiectul Legii Republicii Moldova privind fondurile cu capital de
risc.
Planul naţional de acţiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană

Încurajarea dezvoltării politicii în domeniul

inovării, prin schimbul de informaţii şi de
bune practici privind comercializarea în
domeniul cercetării și al dezvoltării (inclusiv
instrumente de sprijin pentru întreprinderile
nou-înfiinţate bazate pe tehnologie),
dezvoltarea de poluri (clustere) şi accesul la
finanţare - Alocaţii bugetare; Costuri
estimative: 1,6 miliarde lei pentru 2013-
2020, inclusiv din bugetul de stat  – circa 1,0 
mld lei
Planul naţional de acţiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană

 Dezvoltarea, implementarea şi promovarea

politicii clustereale de stat;
 Crearea primului parc pentru tehnologia
informaţiei;
 Susţinerea prin diverse programe a
capacitaţii întreprinderilor mici şi mijlocii de
absorbţie a tehnologiilor inovative autohtone;
 Crearea unei reţele de comunicare şi
cooperare a incubatoarelor de inovare din
Republica Moldova şi rezidenţilor acestora.
Planul naţional de acţiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană

Încurajarea intensificării contactelor

între întreprinderile din UE şi
întreprinderile din Republica Moldova
şi între aceste întreprinderi şi
autorităţile din UE şi din Republica
Moldova
Planul naţional de acţiuni pentru implementarea
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană
 Elaborarea şi implementarea unui program de susţinere a afacerilor
cu potenţial de creştere înalt şi internaţionalizarea întreprinderilor
mici şi mijlocii;
 Acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice instituţiilor de
cercetare şi companiilor private pentru elaborarea şi promovarea
proiectelor acestora în cadrul Programului „Orizont 2020”;
 Promovarea bunelor practici de transfer tehnologic şi afaceri
inovaţionale prin participarea întreprinderilor în programe şi
proiecte internaţionale în domeniu;
 Participarea la tîrguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale în
vederea promovării produselor şi tehnologiilor noi obţinute în urma
implementării proiectelor de inovare şi transfer tehnologic;
 Dezvoltarea reţelei incubatoarelor de afaceri;
 Participarea reprezentanţilor Republicii Moldova (sectorul public,
privat, asociativ, academic) în cadrul platformelor pentru
întreprinderile mici și mijlocii la nivel european, regional, bilateral.
Strategia inovaţională a Republicii Moldova
pentru perioada 2013-2020
 dezvoltarea în comun cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a
unei linii de creditare bancară preferenţială pentru firmele
inovatoare;
 crearea condiţiilor ce vor permite accesul la fondurile publice
alocate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare a unui
spectru larg de actori antrenaţi în procesul de inovare, inclusiv prin
tendere publice organizate de ministerele ramurale;
 acordarea de suport pentru relaţionarea IMM-urilor moldoveneşti
cu finanţatorii de tip „business angels” şi pentru stimularea
asocierii IMM-urilor inovatoare la asociaţii de business europene şi
internaţionale;
 facilitarea procesului de creare a unui Club de Investitori
Inovaţionali din Republica Moldova, care ar întruni oameni de
afaceri cu capacitatea de a furniza capital, consultanţă, practici
pozitive şi modele pentru afacerile inovaţionale;
 organizarea unor tabere de business (business-camps) în cadrul
cărora liderii de business locali şi străini îşi vor împărtăşi
experienţa de antreprenoriat inovaţional firmelor tinere;
 Strategia inovaţională a Republicii Moldova
pentru perioada 2013-2020
 includerea componentelor de inovare în cadrul
programelor de suport de stat a IMM-urilor (Programul de
atragere a remitenţelor în economie – PARE 1+1,
Programul naţional de abilitare economica a tinerilor,
Fondul special de garantare a creditelor);
 susţinerea proiectelor de parteneriat public-privat în
domeniul dezvoltării tehnologice şi implementării
inovaţiilor în economia naţională şi în sfera socială;
 modificarea cadrului normativ aferent salarizării cadrelor
universitare şi burselor studenţeşti, în vederea stimulării
implicării cadrelor universitare şi studenţilor în activităţi
de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;
 încurajarea şi finanţarea prioritară din Fondul pentru
Inovare si Transfer Tehnologic a proiectelor comune de
inovare între universităţi, institute de cercetare şi
companii ş.a.
 ORIZONT 2020
 Întreprinderile inovatoare și organizațiile lor se
confruntă adesea cu dificultăți în accesarea
finanțării pentru idei noi cu riscuri înalte sau
dezvoltarea unor astfel de idei. Orizont 2020
contribuie la remedierea acestei „lacune în
domeniul inovațiilor” prin împrumuturi și garanții,
precum și prin investiții în IMM-urile inovatoare și
în întreprinderile mici cu capitalizare medie.
 Sprijinul acordat acționează ca un catalizator pentru
atragerea de finanțare privată și capital de risc
pentru cercetare și inovare. Se estimează că fiecare 1
EUR investit de UE generează 5 EUR ca finanțare
suplimentară.
 Finanțare: 2,842 miliarde EUR