TEMA 5 (1) FINANȚAREA PROIECTELOR DE

INVESTIȚII PUBLICE PRIN PARTENERIAT

PUBLIC-PRIVAT

1.Conceptul şi dezvoltarea relațiilor de

parteneriatul public-privat.
2.Domeniile de aplicare a proiectelor de
parteneriat public-privat.
3.Principiile de bază în cadrul relaţiilor de
parteneriat public-privat.
4.Avantajele și riscurile asociate proiectelor
de parteneriat public-privat.
În societatea modernă rolul statului în
furnizarea serviciilor și bunurilor
publice este semnificativ reconsiderat
Principiile de furnizare a serviciilor publice:
Echitatea - toţi membrii unei colectivităţi au
acelaşi drept de a beneficia de serviciul
respectiv;
Egalitatea – oferirea unui serviciu de o calitate
şi frecvenţă, egale pentru toţi membrii
colectivităţii;
Democraţia - oferirea un anumit grad de
transparenţă şi participare a membrilor
comunităţii în administrarea procesului de
furnizare a serviciilor publice.
 Evoluția istorică a relațiilor de
Parteneriat Public-Privat
 Roma antică – exploatarea sub forma de
concesiuni utilajelor portuare, piețelor și
a stabilimentelor termale;
 Franța(sec. XVII-XIX) – utilizarea
concesiunii pentru construirea de poduri,
canale, căi ferate, utilități urbane (apă,
canalizare, transport, iluminat);
 SUA (sec. XIX) – forme apropiate de PPP
în construcția căilor ferate.
 Parteneriat Public-Privat - cooperare între o autoritate
publică şi sectorul privat, respectiv organizaţii
neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri, ori
companii, pentru realizarea unui proiect care produce
efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă şi în dezvoltarea
locală (Neil Kinnok, 1997)
Percepţia doctrinară a contractului PPP
 În doctrina americană şi cea anglo-saxonă PPP semnifică
o înţelegere între sectorul privat şi cel public, în urma
căreia sunt realizate servicii de interes public, care erau
furnizate până atunci de administraţia publică locală.
Principalele trăsături ale unui astfel de parteneriat sunt
date de următoarele aspecte: partajarea investiţiei, a
riscurilor, responsabilităţilor şi beneficiilor între cei doi
parteneri.
 În doctrina franceză accentul cade pe contractul propriu-
zis, care reglementează o nouă formă de asociere a
unităţilor private la exploatarea şi investirea în servicii
publice.
 Sinteza conceptelor privind
Parteneriatul Public-Privat
United Nations Orice formă de cooperare voluntară dintre
Development actorii publici şi privaţi.
Programme
The Canadian Realizarea unei activităţi în cooperare între
Council for sectorul public şi cel privat, constituită pe
Public-Private cunoştinţele şi capacităţile fiecărui partener, ce
Partnerships realizează cel mai bine necesităţile publice clar
definite (specificate) printr-o alocare
corespuzătoare a resurselor, riscurilor şi
câştigurilor.
International Aranjamentele prin care sectorul privat
Monetary Fund furnizează elemente de infrastructură şi
servicii care tradiţional sunt furnizate de
sectorul public, aşa ca spitale, închisori,
drumuri, poduri, tuneluri, căi ferate, apă şi
staţii de epurare a apei.
 Sinteza conceptelor privind
Parteneriatul Public-Privat
Yescombe E. R. Parteneriat în care se conţin următoarele
elemente: contract de lunga durată pentru
proiectare, construcţie, finanţare şi operare a
infrastructurii publice de către sectorul privat, cu
plata efectuată de sectorul public sau de
utilizatorii finali partenerului privat pentru
utilizarea infrastructurii, cu rămânerea
proprietăţii asupra utilităţilor în proprietatea
publică sau revenirea către acesta la sfârşitul
contractului.
Peters B. G. PPP implică doi sau mai mulţi actori (părţi)
implicaţi într-o relaţie de durată, cu
responsabilităţi reciproce, dintre care cel puţin
unul este o entitate publică, fiecare din
participanţi realizând tranzacţii în propriul
beneficiu şi aducând un aport material sau
nematerial.
 Sinteza conceptelor privind
Parteneriatul Public-Privat
Bult- Un spectru de forme/activităţi care
Spiering M., presupun: lobbiul părţii publice de către
Dewulf G. actorii (părţile implicate) privaţi,
consultarea şi cooptarea sectorului privat,
co-reglementarea părţilor publice şi
private (luarea deciziilor comune de către
ambele parţi), delegarea către partea
privată (participarea părţii private), auto-
reglementarea privată, controlul
rezultatelor din partea părţii publice.
Savas E. S. Acţiune de reducere a rolului statului ori
de creştere a rolului instituţiilor private
din societate în satisfacerea necesităţilor
oamenilor, ceea ce înseamnă un sprijin mai
mare pe sectorul privat şi mai puţin pe cel
de stat.
 Alţi termeni utilizaţi în limbajul de
specialitate cu semnificaţie de PPP

 Private Finance Initiative (PFI) – termenul este originar

din Marea Britanie;
 Public–private partnership (P3) - este utilizat în America
de Nord;
 Privately-Financed Project (PFP) - este utilizat în
Australia;
 P-P Partnership - echivalentul lui PPP este utilizat doar
pentru a evita confuzia cu Purchasing Power Parity;
 Private-Sector Participation (PSP) - este utilizat mai des
în sectorul bancar;
 Private Participation in Infrastructure (PPI) - este
utilizat în aplicaţiile pentru infrastructură.
 Parteneriat public-privat – contract de lungă
durată, încheiat între partenerul public şi
partenerul privat pentru desfăşurarea activităţilor
de interes public, fondat pe capacităţile fiecărui
partener de a repartiza corespunzător resursele,
riscurile şi beneficiile.
(Legea cu privire la parteneriatul public-privat )

Beneficiile PPP pentru organele publice:

 mobilizează atât resursele public, cât şi cele
private;
 creează noi aptitudini;
 învăţă din experienţă, creează încredere,
contribuind la întărirea parteneriatului şi
crescând dorinţa de sprijinire reciprocă.
Sporirea interesului din partea sectorului
guvernamental pentru dezvoltarea
parteneriatului public-privat vine ca o
consecinţă a trei factori:

 guvernele sunt interesate să realoce cu

maximum de eficacitate resursele de
care dispun;
 prestatorii de servicii privaţi, profit şi
nonprofit demonstrează capacitate
sporită în oferta de servicii sociale;
 apare şi se dezvoltă ideea de creştere a
complementarităţii intersectoriale în
organizarea şi oferta de servicii sociale.
Diferenţa dintre privatizare şi PPP
 asumarea responsabilităţii de către autoritatea publică în
derularea proiectelor;
 includerea în contractele PPP a prevederilor privind
monitorizarea permanentă a proiectului;
 în cazul unui contract de parteneriat public-privat nu are
loc transferul dreptului de proprietate, iar bunurile
construite, reabilitate, operate etc., la expirarea termenului
contractului, sunt transferate autorităţii publice respective;
 sectorul public joacă un rol principal ca cumpărător de
servicii şi lucrări.

Secretul unui parteneriat de succes constă în capacitatea de

a echilibra punctele forte ale ambelor sectoare.
Punctele tari ale sectorului privat: management eficient,
tehnologii noi, eficiența locului de muncă, managementul
fluxului de bani, pregătirea personalului.
Punctele tari ale sectorului public: autoritate legală,
protecția politicilor de atribuire și de achiziție, obiective
pentru satisfacerea necesităților populației.
 Un proiect de investiţii este calificat ca
proiect de parteneriat public-privat în
cazul în care acesta întruneşte concomitent
următoarele elemente:
 Proiectul este iniţiat de o autoritate publică;
totodată, propunerile neoficiale, inclusiv
propunerile nesolicitate, pot fi iniţiate şi depuse
de către orice entitate privată.
 Proiectul va fi finanţat parţial sau integral de
sectorul privat.
 Proiectul nu este finanţat integral de către
sectorul public (bugetul de stat/ bugetul local
sau fondurile donatorilor).
 Proiectul presupune proiectarea, construcţia
(sau renovarea), finanţarea, operarea şi
întreţinerea unui activ fizic.
 Abordarea comparativă a achizițiilor publice
fără și cu implicarea PPP

Finanțe publice Finanțe private

Guvernul Guvernul

Contracte Contract pe termen

Contracte
de lung de oferire a
financiare
exploatare serviciilor

Partenerul privat
Firma de exploatare Băncile comerciale
Contracte Contracte
de financiare
Contracte exploatare
de
construcţie Firma de exploatare Băncile comerciale

Contracte
Firma de construcţii de
construcţie

Firma de construcţii
 Avantajele finanţării investiţiilor
prin PPP
 în plan macroeconomic: serviciile furnizate prin
intermediul infrastructurii finanţate de către sectorul
privat sunt în general serviciile generate de piaţă şi deţin o
valoare economică (transport, apă, energie, etc.).
Parteneriatul contribuie la întărirea sistemului de
guvernare, la dezvoltarea locală și reducerea costurilor
proiectelor de investiții publice.
 în plan microeconomic: organizarea întreprinderilor
private, în general mai flexibile, lăsând mai mult loc
responsabilităţii şi iniţiativei individuale, mai motivantă şi
mai sensibilă la relaţia costuri sau avantaje, permite
optimizarea utilizării resurselor umane şi a altor resurse
implicate în prestarea unui serviciu sau furnizarea unui
bun. Firmele private unt mai flexibile și mai rapide în
luarea deciziilor și adoptarea acțiunilor necesare derulării
și exploatării obiectului de investiții.
 Sectoarele economice vizate de
proiectele de parteneriat public-privat
 Infrastructură: proiecte legate de transporturi
maritime (porturi), de transporturi aeriene
(aeroporturi), de distribuţia de apă, de canalizare, de
tratarea deşeurilor, de electricitate, de gaz, de
telecomunicaţii, de restaurare colectivă, cercetare şi
dezvoltare ş.a.
 Activităţi exclusive şi sociale ale statului: justiţia
(închisori, şcoli de corecţie etc.), apărarea
(construirea şi întreţinerea materialului logistic,
transportul trupelor, asistenţă logistică în cadrul
operaţiilor externe, etc.) învăţământ sau sănătate.
 Capătă amploare proiecte în cazul echipamentelor
sportive, al staţiilor de epurare, uzinelor de tratare a
deşeurilor, proiectelor turistice şi culturale,
serviciilor informatice sau iluminatul public.
 Clasificarea proiectelor PPP după tipul de finanţare:

Proiecte independente financiar - au venituri financiare

suficient de solide pentru a suporta în întregime costul de
proiectare, construcţie, întreţinere şi exploatare a activului
pe parcursul perioadei de contract, precum şi costurile de
finanţare.
Rolul partenerului public constă în:
• iniţierea proiectului PPP;
• reglementarea pregătirii proiectului (inclusiv, cerințele
respectării standardelor de mediu şi inginereşti);
• gestionarea şi reglementarea procedurii de desfășurare a
concursului privind selectarea celei mai bune companii
private pentru întregul proiect;
• reglementarea taxelor (prin contract), care pot fi percepute
de către furnizorii de servicii oferite de proiect;
• monitorizarea performanţei serviciului, precum şi evoluţia
economică a proiectului. Conceptele și tipurile de PPP alese
depind, de asemenea, de schimbul de servicii, bunuri, active
şi plăţi alese între toate Părţile contractuale.
 Clasificarea proiectelor PPP după
tipul de finanţare:
Proiecte PPP subvenţionate parţial
• partenerul public stabileşte cerinţele sale concrete,
împreună cu o descriere detaliată a reglementării
financiare aferente proiectului. Deoarece la multe dintre
aceste proiecte obiectivele sociale sunt prioritate, tarifele
sau taxele care ar putea fi colectate prin intermediul
proiectului sunt susceptibile de a fi reglementate
(limitate).
• partenerul public organizează un concurs de selectare a
partenerului privat, competitiv, câştigătorul căruia ar fi o
entitate privată, care ar putea furniza serviciile prevăzute
la tarife reglementate pentru valoarea cea mai mică a
subvenţiei din partea partenerului public pe un număr
stabilit de ani.
 Clasificarea proiectelor PPP după
tipul de finanţare:

Proiecte PPP subvenţionate integral

• sunt proiecte de furnizare a serviciilor publice,
• partenerul public este unicul plătitor, chiar dacă
există mulţi utilizatori şi beneficiari ai serviciilor
furnizate prin intermediul proiectului,
• serviciile publice de bază sunt oferite gratuit la
punctul de utilizare,
• costurile de furnizare a acestor servicii sunt
plătite din buget – fie că este vorba de bugetul de
stat/local sau un fond de stat special.
Exemple de proiecte PPP după conceptul de finanţare

Proiectul de PPP Proiecte Proiecte Proiecte

independente subvenţionate subvenţionate
financiar parţial integral

Autostrăzi + + +
Căi ferate + +
Generare şi distribuţie + +
de electricitate
Aeroporturi şi control + +
de trafic aerian
Porturi maritime + +
Pod sau tunel cu taxă +
Parcări pentru +
automobile
Concesiuni + + +
 Exemple de proiecte PPP după
conceptul de finanţare

Furnizarea +
comunicaţiilor de bandă
largă
Reabilitare de clădiri + +
vechi industriale
Facilităţi + + +
culturale/sportive
Căi de tramvai +
Locuinţe sociale + +
Gestionarea deşeurilor + + +
municipale şi a apelor
Spitale, şcoli + +
Închisori +
Clădiri şi conducte + + +
 Principiile aplicate în relaţiile
de parteneriat public-privat
 Principiul egalităţii de tratament,
imparţialităţii şi nediscriminării,
 Principiul transparenţei,
 Principiul proporţionalităţii,
 Principiul echilibrului,
 Principiul asigurării concurenţei,
 Principiul libertăţii contractului,
 Principiul cooperării.
 Riscul este un element incert, dar posibil, ce apare
permanent în procesul evenimentelor tehnice, umane,
sociale, politice, reflectând variaţiile distribuirii
rezultatelor posibile, probabilitatea de apariţie cu
valorile subiective  şi obiective, având efecte posibil
negative şi ireversibile.

Managementul riscurilor este un element-cheie

pentru parteneriatul public-privat
Etapele managementului riscurilor
caracteristice contractelor de PPP:
I. Identificarea riscurilor
II. Evaluarea riscurilor
III. Alocarea riscului
 I. Identificarea riscurilor

 Riscul de locaţie,
 Riscul de proiectare şi construcţie,
 Riscul de finanţare,
 Riscul de operare,
 Riscul comercial,
 Riscul politic/ legislativ,
 Riscul de mediu,
 Riscul de forţă majoră.
 Riscul de locaţie – totalitatea evenimentelor ce survin în
proiectele de parteneriat public-privat legate de
dreptul de proprietate/locațiune a suprafețelor
necesare derulării proiectului, amplasarea și condițiile
de amplasare a obiectului de parteneriat public-privat
ce pot duce la imposibilitatea derulări, finalizării
lucrărilor în termenii stabiliți la costurile inițial
estimate.
 Riscul de proiectare şi construcţie – totalitatea
evenimentelor din cadrul proiectelor de parteneriat
public-privat ce survin din proiectarea şi construcţia
defectuoasă şi/sau din erorile de inginerie cu impact
asupra costului proiectului începînd cu etapa de
proiectare, construcție şi pînă la etapa de exploatare.
 Riscul de finanţare – totalitatea evenimentelor din
cadrul proiectelor de parteneriat public-privat cu
impact asupra capitalului investit sau împrumutat de
către partenerul privat pentru dezvoltarea proiectului.
 Riscul de operare – totalitatea evenimentelor în cadrul proiectelor
de parteneriat public-privat ce survin din pierderile directe sau
indirecte în rezultatul organizării greşite a proceselor tehnologice,
neeficienţa procedurilor controlului intern, dereglările
tehnologice, activităţilor neautorizate ale personalului sau
influenţei externe.
 Riscul comercial – totalitatea evenimentelor în cadrul proiectelor
de parteneriat public-privat cu impact asupra lichidităţii
financiare a debitorului obligației de plată la împlinirea scadenţei
acesteia.
 Riscul politic/ legislativ – totalitatea evenimentelor în cadrul
proiectelor de parteneriat public-privat generate de eventualele
schimbări legislative şi/sau a politicii partenerului public.
 Riscul de mediu – totalitatea evenimentelor în cadrul proiectelor de
parteneriat public-privat cu impact asupra mediului ce conduc la
creşterea costului proiectului prin întreprinderea măsurilor de
eliminare şi reducere semnificativă a acestora.
 Riscul de forţă majoră – totalitatea evenimentelor imprevizibile în
cadrul proiectelor de parteneriat public-privat provocate de
fenomene ale naturii
 II. Evaluarea riscurilor

 Impactul sau valoarea unui risc, precum şi

probabilitatea ca evenimentul reprezentat ca risc să
aibă loc, sunt destul de subiective şi speculative, de
aceea adeseori este recomandabil ca analiza să fie
simplă şi clară, accentul fiind pus pe identificarea
riscurilor-cheie ale proiectului şi, ulterior, asupra
cuantificării lor în termeni economici şi financiari,
precum şi asupra utilizării tehnicilor  de atenuare şi
gestionare a respectivelor riscuri.
 Deşi teoretic riscurile pot fi identificate şi evaluate,
nu se poate estima ce riscuri apar efectiv în practică.
Din acest motiv, este necesară analiza de senzitivitate
pentru identificarea factorilor cu impact asupra
valorii actualizate nete  a proiectului.
 III. Alocarea riscului

 După identificarea şi evaluarea tuturor

riscurilor materiale, fiecare risc trebuie
analizat ca risc transferabil sau risc reţinut, în
măsura în care el poate fi transferat
partenerului privat ori reţinut de către
partenerul public în cadrul parteneriatului
public-privat.
 Principalele riscuri transferate partenerului
privat se regăsesc unele riscuri de
amplasament, riscuri de proiectare,
construcţie şi recepţie a lucrărilor contractate,
riscuri legate de finanţare şi riscuri ce privesc
operarea.
 În determinarea nivelului de risc asociat unui
proiect PPP trebuie considerate două
elemente-cheie:
 Probabilitate: Cât de probabil este producerea
riscului potenţial?
 Consecinţe: Ce s-ar întâmpla dacă se produce riscul
potenţial?

Valoare la risc=probabilitatea de apariţie (%) x

nivelul de daune (%)

Matricea de evaluare a riscurilor este de obicei

utilizată pentru a determina nivelul de riscuri
identificate într-un proiect PPP.
Nivelul de risc pentru fiecare cauză primordială se
raportează ca unul scăzut, moderat sau înalt.
 Nivelul de probabilitate pentru
fiecare cauză

Nivel Probabilitate Probabilitate de

apariţie
1 Improbabilă În jur de 10%
2 Puţin probabilă În jur de 30%
3 Probabilă În jur de 50%
4 Foarte probabilă În jur de 70%
5 Aproape sigură În jur de 90%
 Nivele orientative şi tipuri de
criterii de consecinţe
Nivel de Performanţă Impact asupra costurilor sau
consecinţe bugetului
1 Lipsa de consecinţe sau consecinţe Lipsa de impact sau impact
minime la performanţă minim
2 Reducere nesemnificativă în Creştere de buget sau
performanţă sau suportabilitate, poate costuri mai mică de 10%
fi tolerată cu lipsă de impact sau
impact mic asupra proiectului PPP
3 Reducere moderată în performanţă sau Creştere de buget sau
suportabilitate cu impact limitat asupra costuri mai mică de 50%
obiectivelor proiectului PPP
4 Degradare substanţială în performanţă Creştere de buget sau
sau deficit critic în suportabilitate, ar costuri mai mică de 70%
putea pune în pericol reuşita
proiectului PPP
5 Degradare critică în performanţă, nu Depăşeşte pragul bugetar
poate atinge pragul de suportabilitate,
va pune în pericol reuşita proiectului
PPP
 Matricea de evaluare a riscurilor
proiectelor PPP
Probabilitate
5 X Z Y Y Y
Aproape sigură, ~90%
4 X Z Z Y Y
Foarte
probabilă,~70%
3 X X Z Z Y
Probabilă, ~50%
2 X X X Z Z
Puţin probabil, ~30%
1 X X X X Z
Improbabil , ~10%
1 2 3 4 5
Impact Creştere de Creştere de Creştere de Depăşeşte
minim buget sau buget sau buget sau pragul
costuri <10% costuri <50% costuri < 70% bugetar

Consecinţă
 Evaluarea şi prioritizarea riscurilor în
funcţie de impact asupra costurilor
proiectului PPP
Rata de impact Nivelul de impact
asupra costurilor
Înalt Mai mare de 25%
Semnificativ 10% la 25%
Moderat 3% la 10%
Scăzut 1% la 3%
Neglijabil Mai mic de 1 %
Elementele ce asigură succesul realizării
unui PPP
(conform studiilor realizate de Consiliul
Naţional pentru Parteneriatul Public-
Privat din SUA)

 Elementul politic
 Implicarea sectorului public
 Un plan bine pus la punct
 Comunicarea cu părţile implicate
 Alegerea corectă a partenerului
 Elementele ce asigură succesul
realizării unui PPP (UE)
 accesul liber pe piaţă a ofertanţilor, într-un cadru concurenţial
loial;
 protejarea interesului public prin încurajarea supravegherii
asociaţilor şi a grupurilor implicate;
 asigurarea unei compatibilităţi depline între aranjamentele
parteneriatului public-privat şi regulile ajutorului de stat;
 aprecierea justă a nivelului alocaţiilor financiare vis-a-vis de
beneficiile sectorului public şi limitarea profitului sectorului privat;
 selectarea celui mai potrivit tip de parteneriat public-privat
pentru proiectul anunţat;
 evaluarea factorilor de succes şi a constrângerilor impuse de
Comisia Europeană în alocarea de granturi;
 realizarea în timp real a obiectivelor;
 utilizarea cea mai bună a alocaţiilor financiare, condiţionate şi
limitate la realizarea obiectivelor anunţate şi acceptate;
 satisfacerea cerinţelor viitoare legate de legislaţie, sistemul
financiar, capacitatea instituţiilor publice de a constitui
parteneriatul public-privat etc.