Sunteți pe pagina 1din 14

Parteneriatul public-privat în

domeniul social
Adrian Baboi-Stroe
Institutul pentru Politici Publice (IPP)

Bucureşti, 5 mai 2005


Sumar

„ Parteneriatul public- privat (PPP) în România: definiţie şi cadru


legislativ

„ PPP în furnizarea serviciilor sociale în România: prezentare


selectivă şi analiză a practicilor

„ Concluzii: oportunităţi şi limitări ale utilizării PPP pentru


furnizarea serviciilor sociale

Parteneriatulpublic-privatîn domeniul social


Ce este parteneriatul public-privat
O modalitate de cooperare între o autoritate publică şi entităţi
private, pentru realizarea unui proiect care produce efecte
pozitive pe piaţa forţei de muncă şi în dezvoltarea locală,
care este în mod tradiţional furnizat de către sectorul public.

PPP se realizează de regulă ca o relaţie pe termen mediu şi


lung, care implică împărţirea riscurilor şi avantajelor şi
mobilizarea resurselor intersectoriale de expertiză şi
finanţare.

Parteneriatulpublic-privatîn domeniul social


Tipuri de parteneriat public-privat

„ PPP de tip “orizontal”: realizate la nivel local între o


autoritate publică cu societatea civilă şi/sau sectorul
de afaceri

„ PPP de tip “vertical”: încheiate între mai multe


niveluri ale administraţiei publice şi sectorul privat
Forme juridice de realizare a PPP

„ Concesiunea
„ BOT (Build-Own-Transfer): Construcţie-Posesie-
Transfer)
„ LDO: Leasing-Dezvoltare-Operare
„ Contracting out
„ Joint ventures
PPP în România: cadru legislativ

„ Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002

„ Hotărârea Guvernului nr. 621/2002


PPP în România: etape de realizare

1. Formularea şi adoptarea deciziei (proces politic)


2. Implementarea (procedură administrativă):
1) Elaborarea şi aprobarea studiului de prefezabilitate
2) Elaborarea documentului ataşat la anunţul de intenţie
3) Decizia autorităţii publice privind publicarea anunţului şi a
documentului ataşat, numirea comisiei de evaluare
4) Publicarea anunţului de intenţie
5) Întâlniri pregătitoare
6) Primirea scrisorilor de intenţie
PPP în România: etape de realizare (continuare)

7) Evaluarea scrisorilor de intenţie


şi a documentelor anexate
1. DECIZIA POLITICĂ
8) Întocmirea raportului de evaluare
şi prezentarea acestuia autorităţii
publice
9) Acordul de proiect
10) Numirea comisiei de negociere şi
întocmirea studiului de 2. IMPLEMENTARE
2. IMPLEMENTARE
fezabilitate II. De la
I. De la elaborarea
la încheierea
11) Selecţia finală şi aprobarea
studiului de fezabilitate
acordului de proiect la
semnarea contractului
12) Negocierea şi încheierea la încheierea
acordului de proiect
PPP

contractului PPP
Avantaje potenţiale ale PPP

„ Împărţirea costurilor de proiect cu sectorul privat


„ Externalizarea unor activităţi ale AP
„ Împărţirea riscurilor asociate unor activităţi
economice
„ Responsabilizarea socială a comunităţii de afaceri
„ Mobilizarea şi utilizarea eficientă a expertizei
deţinute de sectorul privat
„ Efecte pozitive în domeniul ocupării forţei de
muncă
Riscuri potenţiale ale PPP
„ Slaba capacitate la nivelul AP de evaluare a oportunităţilor
şi a proiectelor de parteneriat şi de corelare a acestora cu
planuri de dezvoltare regională şi locală
„ Lipsa garanţiilor pentru acoperirea riscurilor financiare şi
recuperarea investiţiilor (din perspectiva sectorului privat)
„ Riscul abandonării parteneriatului într-o fază avansată de
implementare
„ Concentrarea asupra proiectelor pe termen scurt (lipsa
planificării strategice de dezvoltare locală şi ierarhizare a
priorităţilor)
„ Distorsionarea pieţei prin afectarea mediului concurenţial
„ Lipsa de transparenţă în atribuirea contractelor PPP
Un exemplu de PPP în furnizarea
serviciilor sociale în judeţul Constanţa
„ Centru Pilot de Servicii Comunitare pentru Persoane cu
Handicap şi de Instruire Techirghiol
„ Parteneri implicaţi
‰ Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Persoane cu
Handicap
‰ Consiliul Judeţean Constanţa
‰ Organizaţii neguvernamentale: Fundaţia pentru o Viaţă Mai Bună
(Health Action Overseas Romania) şi 3 fundaţii irlandeze de profil
(Focus on Romania, Trade Aid şi Aurelia Trust)
‰ Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei
‰ Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
Un exemplu de PPP în furnizarea serviciilor
sociale în judeţul Constanţa
„ Responsabilităţile partenerilor:
‰ Guvernul României, prin Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap:
coordonarea la nivel central a proiectului
‰ Consiliul Judeţean Constanţa: contribuţie de 300.000 EUR la construcţia
Centrului, alocarea de resurse financiare necesare pentru funcţionarea
Centrului, facilitarea raporturilor SSPH-APL.
‰ Fundaţia pentru o Viaţă Mai Bună (Health Action Overseas Romania): asigurarea
instruirii personalului şi furnizarea serviciilor de terapie
‰ 3 fundaţii irlandeze de profil (Focus on Romania, Trade Aid şi Aurelia Trust):
sprijin acordat CJ la selectarea personalului, seminarii de instruire şi finanţarea
locuinţelor protejate (50%)
‰ Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei: contribuţie financiară
‰ Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare: gestionarea şi alocarea
fondurilor întregului proiect
Un exemplu de PPP în furnizarea serviciilor
sociale în judeţul Constanţa

„ Particularităţile acestui PPP:


‰ Complexitate (dimensiune “verticală” şi “orizontală”)
‰ Abordare flexibilă şi inovativă pentru depăşirea rigidităţii
cadrului legislativ (a fost necesară coroborarea mai multor acte
normative pentru rezolvarea bazei juridice a parteneriatului)
‰ Abordare strategică (costurile financiare pe termen scurt ale
APL sunt contrabalansate de beneficiile sociale pentru comunitate
pe termen mediu şi lung)
‰ Diversitatea actorilor implicaţi
Detaliisuplimentare

„ Această prezentare se bazează pe rezultatele unui


proiect al Institutului pentru Politici Publice (IPP)
dedicat parteneriatului public privat în România

„ Raportul complet (Parteneriatul public-privat, soluţie


pentru un mai bun management al comunităţilor
locale, Institutul pentru Politici Publice Bucureşti,
2004) este disponibil pe site-ul online la www.ipp.ro,
în secţiunea “Publicaţii”.