Universitatea Babeș – Bolyai

Facultatea de Stiințe Politice și ale Comunicării

Masterat Administrație Publică
Disciplina Guvernanță Comparată

Parteneriatului Public Privat și utilizarea ONG

în administrația locală
Asociația Centrul Cultural Clujean

Student Cioara Septimiu Gabriel

Anul I

Cluj-Napoca
2019
 Parteneriatului Public Privat și utilizarea ONG în administrația locală
Asociația Centrul Cultural Clujean

Aspecte Teoretice
La nivelul Uniunii Europene, conceptul de Parteneriat Public Privat este definit ca fiind o
cooperare între sectorul public şi cel privat având ca scop asigurarea finanţării, construcţiei,
renovării, managementului, sau mentenanţa unei infrastructuri sau asigurarea unui serviciu în
care să implice crearea de entităţi cu capital mixt care să îndeplinească contracte publice sau
concesiuni.

În esenţă, conceptul de parteneriat public privat exprima modalitatea de cooperare între

autoritatea publică şi sectorul privat respectiv organizaţiile neguvernamentale sau companii,
pentru a realiza unu proiect care să producă efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă şi în
dezvoltarea locală.

Partea legislativă

“Parteneriatul Public – Privat este reprezentat în România prin Legea parteneriatului

public numărul 178 apărută în 2010 şi de o serie de norme metodologice de aplicare aprobate
prin Hotărârea de Guvern numărul 1239 din 2010, această lege a fost adoptată în luna octombrie
2010 şi a fost modificată de două ori în 2011 prin O.U.G 39/2011 şi O.U.G. 86/2011 ca urmare a
criticilor formulate de către Comisia Europeană cu privire la procedurile de atribuiri a
contractelor, acestea nu respectau normele aplicate la nivel european cuprinse în Directivele nr.
2004/17/CE, 2004, 2004/18/CE, 98/665/CEE şi 95/13/CEE.

Modificările şi completările la Legea nr. 233/2016 au fost aduse, la sfârşitul anului trecut,
prin Ordonanța de urgență nr. 104/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 1037 din 28
decembrie 2017.“1

1
https://www.revista-achizitii.ro/index.php/realizarea-proiectelor-regim-de-parteneriat-public-privat-elemente-de-
diferentiere-fata-de-regimul-achizitiilor-publice
 O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public - privat , cea mai recentă reglementare
legislativă a acestui domeniu în România, definește implicit PPP ca mecanism ce „are ca obiect
realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor
aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public [...]”2

Avantajele PPP
Punând accent pe „scopul și caracteristicile cheie ale PPP”, United Nations Economic
Commission for Europe3 afirmă că scopul PPP este de a finanța, realiza designul, de a
implementa și de a exploata facilități sau/și servicii publice. Astfel, caracteristicile cheie ale
acestor parteneriate sunt:

(a) realizarea acestora pe o perioadă lungă de timp (uneori până la 30 de ani sau mai
mult);

(b) transferul riscurilor către sectorul privat;

(c) diferite forme ale contractelor pe termen lung încheiate între entități legale și autorități
publice (UNECE, 2008, p. 1). Colverson şi Perera (2001, p2) “consideră că PPP pot fi
caracterizate prin:

(a) existența unei relații, înțelegeri sau contract de lungă durată;

(b) existența unei componente financiare private;

(c) faptul că sectorul privat trebuie să ofere publicului servicii sau un element de
infrastructură;

(d) transferul diferitelor tipuri de risc (financiar, operațional, de construire) către

investitorul privat;

(e) responsabilități contractuale și livrabile complexe care variază pe perioada

desfășurării contractului, pe măsură ce proiectul este implementat (finanțare, construire,
operare);

2
M.Of. nr. 427/18.05.2018
3
UNECE, 2008, p. 1
 (f) returnarea/transferul elementelor de infrastructură sau servicii către stat/autoritatea
locală la finalizarea relației contractuale;

(g) oferirea de servicii de către sectorul privat, în numele sectorului public, ca urmare a
împlinirii responsabilităților de design și construire.”

Despre “părţile implicate într-o astfel de colaborare şi la natura relaţiei dintre acestea”
4
Banca Mondială defineşte PPP ca fiind „un contract pe termen lung între un actor privat și o
agenție guvernamentală, pentru oferirea unor bunuri sau servicii publice, în care actorul privat
poartă riscuri importante și responsabilitate managerială”

În toată lumea guvernele caută să crească investiţiile din sectorul privat în furnizarea de
servicii publice. Aceste iniţiative de-a lungul timpului au îmbrăcat mai multe forme, anterioare
industriilor de stat, contractarea înafara serviciilor, a colectării deşeurilor sau întreprinderilor
private şi utilizarea fondurilor private prin încredinţarea infrastructurii sociale.

În Statele Unite şi Europa acest concept de PPP a existat de mai multe secole, dar mai
prezent în dezvoltarea economică locală a început să fie mai proeminent în ultimi ani (Keating,
1998).

Akintoye et al. (2003) ne prezintă Parteneriatul Public Privat ca având câteva

caracteristici

- Sunt implicaţi cel puţin doi actori, unul din sectorul public iar celălalt aparţinând
sectorului privat;

- Fiecare dintre cei doi actori au capacitatea de negocia şi de a-şi atinge interesul;

- Este o relaţie că se stabileşte pe termen lung;

- Ambi participa cu resurse;

- Responsabilităţile sunt împărţite

4
World Bank, 2012, p.11
 În zilele noastre găsim opt tipuri de modele PPP aplicate de către guvernul britanic pentru
serviciile publice după cum urmează:5

a) Vânzarea de active (vânzarea excedentului de active din sectorul public)

b) Vânzări comerciale (vânzări de afaceri)

c) Pieţe mai largi (introducerea competentelor şi a finanţărilor din sectorul public)

d) Societăţi de parteneriat (în care publicul rămâne majoritar)

e) Companii de parteneriat (privatul devine majoritar)

f) Iniţiative de finanţare private (creşterea pe termen lung a valorilor pentru ambele

părţi)

g) Investiţii în parteneriat (investiţii publice în companii private)

h) Investiţii private în sectorul public (pentru dezvoltarea politicii)

Studiu de caz – Asociația Centrul Cultural Clujean

Centrul Cultural Clujean este o organizație non-guvernamentală de cultură și dezvoltare

urbană.

Misiunea noastră este de a mobiliza cultura, în parteneriat cu alte sectoare, pentru a

contribui la transformare socială și dezvoltare urbană.

Inițiat pentru a pregăti candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii

2021, Centrul Cultural Clujean implementează un program de anvergură care adresează
provocări urbane strategice.

Avantajele PPP în legătură cu Centrul Cultural Clujean reprezintă faptul că aceasta este o
organizație independentă care mobilizează cultura, în parteneriat cu alte sectoare, pentru a
susține transformarea socială și dezvoltarea durabilă în Cluj-Napoca și în Transilvania.
5
Akiontoye et al., 2003
 Acest program conține 13 proiecte interdisciplinare și abordează o varietate de teme: arta
contemporană, bunăstarea emoțională și mentală, educația culturală și artistică, regenerarea
urbană, conectarea comunităților, incluziunea socială, industriile culturale, dezvoltarea rurală,
etnografia lumilor imaginate, creșterea capacității sectorului cultural, inovare socială și urbană,
cooperarea internațională, cercetarea și dezvoltarea de politici culturale și de oraș.

Centrul Cultural Clujean are 70 de membri: organizaţiile și instituţiile culturale locale,

universităţile clujene, cluburile și clusterele de afaceri, organizaţii ale societăţii civile,
administraţia locală și regională.

Obiectivele Centrului sunt:

- Întărirea brandului Clujului ca oraș european de referință în domeniul artei și al

culturii;

- Conectarea comunităților orașului în proiecte de transformare socială;

- Dezvoltarea unei economii creative puternice în oraș și în regiune;

 - Elaborarea de politici culturale și urbane pentru o dezvoltare durabilă.

Avantajele unui parteneriat că în cazul CCC sunt resimţite cel mai tare în rândul societăţii
civile deoarece sectorul public reprezentat prin Primăria şi Consiliul Judeţean Cluj, Universităţile
şi alte instituţii de cultură împreună cu membri din sectorul privat cum ar fi Bancă Transilvania,
Clusterele de IT, etc lucrează împreună pentru a aduce în rândul populaţiei o serie de evenimente
educative şi culturale.

Modelul de guvernanţă aplicat în căzut CCC este modelul Şcolii Olandeze în care statul
este un partener relativ iar asociaţia este formată dintr-un amalgam de grupuri.

Costurile bugetului de putere sunt reprezentate prin venituri de la Uniunea Europeană,

câştigarea finanţării de aproximativ 6 milioane de euro pentru proiectul “Future of Works”.

Unul dintre celele mai importante proiecte derulate de CCC este Cluj 2.1| Fondului de
Inovare

Scopul proiectului

Care e viziunea proiectului? Ce schimbare va produce? 1 paragraf Care este scopul

proiectului?

Cluj 2.1| Fondul de Inovare este un mecanism ce sprijină grupuri de cetățeni, specialiști
din mediul academic și cel de afaceri în prototiparea de soluții alternative la probleme ale
orașului identificate împreună cu Primăria Cluj-Napoca și conectate cu mobilitate urbană, locuire
și viitorul pieței muncii.

Încurajăm soluții alternative ce nu sunt dependente de schimbări de infrastructură sau de

legislație. După perioada inițială de testare, decidem împreună dacă permanentizăm schimbările
propuse și dacă le putem implementa și în alte locuri din oraș.

Tematici Cluj 2.1| Fondul de Inovare sunt:

2018- Mobilitate urbană (pilot)

2019- Mobilitate urbană

2020- Locuire
 2021- Viitorul pieței muncii

Obiectivele proiectului:

În 2018-2019 tematica Cluj 2.1| Fondul de Inovare este mobilitate urbană.

Vrem să diminuăm timpul petrecut de către clujeni în trafic și să facem naveta zilnică către
școală sau birou să devină mai eficientă, sigură și plăcută pentru fiecare dintre noi, și pentru
mediul înconjurător.

Sprijinim măsuri care:

- Ne arată cum putem petrece mai mult timp liber în cartiere.

- Promovează mecanisme voluntare de renunțare la mașina personală, în favoarea altor
mijloace de transport.
- Ne ajută să înțelegem cum actualele condiții de trafic ne influențează decizia pentru
un anumit mod de transport.

Dialoguri Urbane- ediția 2017

Dialoguri Urbane este conferința anuală a Cluj 2.1| Fondul de Inovare, gândită drept un
schimb de bune practici în inovare urbană pentru grupurile de cetățeni, specialiști din sectorul
public, academic și cel de afaceri implicați în activitățile programului. Prima ediție a
Dialogurilor Urbane a avut loc între 9-11 noiembrie 2017 și a marcat debutul pentru Cluj 2.1|
Fondul de Inovare.

Invitați speciali la această ediție au fost Boston Office for New Urban Mechanics
(MONUM), departamentul de cercetare, dezvoltare și inovare al orașului Boston (SUA) și una
dintre primele și cele mai de succes divizii de inovare (iTeam) la nivel municipal din lume.
Înființat în 2010, MONUM și-a dezvoltat propriul model de prototipare rapidă pentru proiecte ce
ar putea îmbunătăți experiența cetățenilor în oraș și a generat o serie de parteneriate publice-
private cu universități și companii.

Conferința a fost organizată într-o serie de module:

 Modul training: „Perspective ale noilor parteneriate publice private: diviziile de inovare
ale orașelor”, susținut de Boston Office for New Urban Mechanics. La curs au participat
reprezentanți ai companiilor clujene implicate în Fondu de Inovare Culturală, ai Municipalității
și ai sectorului independent preocupat de dezvoltarea urbană. Se va discuta despre modalități de
a face analiză și prognoză pentru dezvoltarea orașului, despre încurajarea companiilor să inoveze
în domenii cheie pentru piața locală, despre modelul Boston de inovare deschisă și de utilizare a
tehnologiei pentru participare publică și despre abordarea culturală a transformărilor urbane. Tot
joi, specialiștii Centrului Cultural Clujean și invitații lor din Boston vor face vizite în zonele
experimentale ale Cluj 2.1: Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Piuariu –
UTCN Mărăști.

Modul ateliere de lucru: Membrii echipelor - locuitori ai zonelor Scorțarilor – Canalul

Morii și Bucegi – Pârâul Calvaria -, lucrează cu experți în dezvoltare urbană, sociologi,
specialiști în circulație, administrație publică, organizatori de evenimente pentru îmbunătățirea
planificării experimentelor pe care le vor derula în cartiere. Până la finalul lunii iunie 2018,
beneficiind de sprijinul acestor specialiști, de autorizații temporare, dar și de câte 5.000 de euro
oferiți de companiile partenere ale Fondului, cele două echipe vor testa ideile lor de refolosire a
spațiilor din cartiere, iar rezultatele pozitive vor fi apoi prezentate Primăriei pentru implementare
și eventuală replicare în alte locuri din oraș. De asemenea, divizia de inovare din Boston a
susținut un atelier rezervat Primăriei Cluj-Napoca, Centrului Cultural Clujean, Universității
Babeș-Bolyai și companiei Evozon, pe tema folosirii de big data pentru managementul traficului
în oraș, un subiect la care Bostonul excelează.

Parteneri:

Proiectul este finanțat de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și de companiile Banca

Transilvania, Evozon, Accenture în România, Arxia, IQuest, SYKES Romania și German
Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) și „BUILD Ideas into
Action”.

Parteneri în proiect: Municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Compania de

Transport Public Cluj-Napoca, FSPAC - Facultatea de Științe Politice, Administrative şi ale
Comunicării (Universitatea Babeș-Bolyai), Facultatea de Geografie Cluj-Napoca (Universitatea
Babeș-Bolyai), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea Babeș-Bolyai),
Universitatea Tehnică Cluj Napoca, ARIES Transilvania, Evozon, NTT Data, Life Is Hard.

În concluzie putem spune faptul că impactul Centrului Cultural Clujean în rândul

societăţii civile are un grad foarte mare atât de vizibilitate cât şi de implicare la nivel local şi
regional, încercând să aducă la aceeaşi masa parteneri din toate sectoarele atât public cât şi privat
în coordonarea şi implementarea activităţilor socio – culturale pentru populaţie. De aici putem
observa că acest model de parteneriat public – privat are potenţial mare de dezvoltare şi de
sustenabilitate.

Bibliografie

Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 954 din 25 noiembrie 2016.
Marinescu, C., „Asocierea în participațiune versus parteneriatul public-privat”, 2011,
Revista Finanțe Publice și Contabilitate, nr. 2.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ghid metodologic pentru
elaborarea de parteneriate public-privat, București: MDRAP, 2015.
Moldovan, O. și Macarie, F.C., „Cultura organizațională în administrația publică: O
analiză comparativă”, 2016, Revista Transilvană de Științe Administrative, nr. 18(39).
Radu, L., „Parteneriatul public-privat în administrația publică”, 2004, Revista
Transilvană de Științe Administrative, nr. 1(10).
The World Bank, Public Private Partnerships Reference Guide Version 1.0, Washington:
WB, 2012.
Pentru studiul de caz am folosit documente din interiorul Asociatiei Centrului Cultural
Clujean.