F a c u l t a t e a    d e    a r h i t e c t u r ă    ș i    u r b a n i s m 
2020 ‐ 2021 
PROIECTARE DE ARHITECTURA 6 / ANUL 3 / SEMESTRUL 2 

 
c o o p – h o u s i n g 
ansamblu de locuințe accesibile în regim cooperatist 

 
 
 
 
 
 
 
1
 
 
  I. ARGUMENT 
 
Locuirea colectivă este un program pe cât de complex pe atât de familiar, a cărui existență 
este în strânsă legătură cu noțiunea de urban. Aproape fiecare dintre noi am experimentat 
locuirea împreună, iar acest proiect va facilita trecerea spre „Sintezele de proiectare”, ultima 
etapă a învățământului de arhitectură din anii 4 și 5.  
 
Exercițiul propus implică, pe lângă integrarea cunoștințelor acumulate până acum, o serie de 
noi capacități din partea arhitectului: gestionarea simultană a mai multor scări de lucru, de 
la  cea  umană  la  cea  urbană;  înțelegerea  modului  în  care    funcționează  un  țesut  urban; 
cunoașterea și alegerea tipologiei potrivite pentru sit, temă și program și capacitatea de a 
lua decizii importante pentru proiect într‐un mod independent și asumat. 

 
„Relaţiile  urbane  ale  arhitecturii”  este  tema  generală  sub  care  se  desfășoară  atelierul  de 
proiectare al anului 3 (fie că vorbim despre relația natural – artificial, relația spațiu public – 
spațiu  privat,  relația  între  clădiri,  relația  între  apartamente  și  oraș,  etc.).  Dar  dincolo  de 
elementele care sunt deja cunoscute în abordarea proiectelor de arhitectură (concept, relații 
urbane,  estetica  obiectului  construit,  funcțiune,  structură,  atmosferă,  materialitate,  etc.), 
vom introduce în mod explicit dimensiunea eficienței economice, dimensiunea ecologică a 
construirii precum și elemente ce privesc dimensiunea socială a arhitecturii. 
 
Trebuie  avut  în  vedere  faptul  că  arhitectura  este  prinsă  într‐un  cumul  de  factori  (politici, 
sociali,  economici,  psihologici)  care  o  influențează  și  pe  care  îi  influențează  la  rândul  său, 
depășind astfel designul obiectului și funcționalitatea unor planuri. 
 
Spațiul construit trebuie adaptat și trebuie să favorizeze diversele moduri de funcționare ale 
sistemelor sociale sau a instituțiilor sociale specifice. O dezvoltare imobiliară orientată către 
profit maximal sau chiar speculă imobiliară, de exemplu, propune spații construite specifice, 
cu un caracter recognoscibil și cu puține beneficii sociale. 

A oferi soluții pentru locuințe colective de calitate, la costuri corecte, accesibile unor 
categorii cât mai diverse de populație este una dintre misiunile arhitectului. 

A ignora componenta socială a arhitecturii poate duce la acceptarea ca normal sau chiar la 
proiectarea unor ansambluri care promovează discriminarea sau segregarea socială  
( ex: ghetto‐urile pentru romi din Baia Mare).  
 

2 
În  condițiile  de  bulă  imobiliară,  pe  care  o  experimentăm  în  ultimii  ani,  o  mare  parte  a 
populației ajunge să fie exclusă de la posibilitatea de a locui în condiții decente. Tocmai de 
aceea,  ne  propunem  un  exercițiu  care  poate  să  dezvolte  imaginaţia  tocmai  prin 
conștientizarea costurilor de construcție, prin creșterea eficienței și prin dezideratele sociale 
ale demersului, fără să facă rabat de la calitatea arhitecturală. 

 
Piața imobiliară a marilor orașe exclude în acest moment foarte mulți indivizi de la accesul la 
o locuință decentă. Motivele sunt multiple: 
- România  se  dezvoltă  în  jurul  unor  poli  urbani,  a  unor  centre  de  dezvoltare. 
Dezvoltarea puternică a acestora se face în detrimentul localităților mai mici și a mediului 
rural. Astfel, deși numărul de locuințe depășește la nivel național numărul gospodăriilor, 
la nivelul acestor poli de dezvoltare avem de‐a face cu supraaglomerare și o cerere mult 
mai mare decât oferta. 
- Programul  „Prima  Casă”,  activ  până  în  anul  2020  a  fost  o  soluție  convenabilă  de 
creditare,  destinat  în  primă  fază  deblocării  pieței  imobiliare  în  perioada  de  criză,  a 
contribuit puternic la creșterea cererii și, prin urmare, la creșterea continuă a prețurilor 
locuințelor.  „Creditele  <<Prima  casă>>  au  inclus  90%  din  toate  creditele  ipotecare 
începând  cu  2009  și  au  reactivat  în  mare  parte  piața  ipotecară”  (SNL).  Din  cauza 
stimulării pieței imobiliare în  marile orașe, creditul „Prima casă” (de aproximativ 65.000 
euro), a permis achiziționarea unui apartament de 50‐60 mp, adică o unitate locativă cu 2 
camere  (mult  sub  standardul  necesar  unei  familii  cu  3  sau  4  membri,  conform  Legii 
Locuinței). 
- Actualmente  programul  de  accesare  a  creditelor  în  condiții  speciale  pentru  tinerii 
până în 35 de ani, care sunt la achiziția primului apartament se numește <<Noua casă>> 
iar plafonul creditării pentru achiziție a fost ridicat la 119.000 Euro pentru locuințe noi și 
66.500 pentru alte tipuri de locuinței.  
- Nu există un program coerent și susținut de construire de locuințe sociale de  către 
administrațiile locale care să ofere mijloacele necesare controlului pieței apartamentelor 
sau a chiriilor. Rolul acestor locuințe sociale (publice) este de a scădea presiunea foarte 
crescută a pieței imobiliare asupra multor indivizi. 
Efectele negative sunt foarte diverse: 
‐ Cu toate că noul program de creditare a tinerelor familii a ridicat plafonul creditării cu 
garanția asigurată de stat la 140.000 Euro. Momentan programul nu este funcțional până 
ce Guvernul nu stabilește plafonul de garantare fiind afectat momentan de condițiile de 
criză epidemiologică.  
‐ În  general  este  stimulată  supraaglomerarea  locuințelor.  Supraaglomerarea 
locuințelor  din  România  este  printre  cele  mai  ridicate  din  țările  UE‐28.  În  2014,  rata  de 
supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE‐28, depășind 
de trei ori media de 16,9%. România a fost urmată de Polonia (44,2%) și Bulgaria (43,3%). 
Alături de indicatorul supraaglomerării, suprafața locuinței poate oferi o imagine asupra 
calității locuirii, în ceea ce privește existența unui spațiu util suficient la nivelul locuințelor. 
În 2012, suprafața medie a unei locuințe în UE 28 a fost de 102,3 mp. Suprafața medie 
utilă  a  unei  locuințe  variază  de  la  46,9  mp  în  România,  la  68,1  mp  în  Lituania  până  la 
156,4 mp în Cipru. (SNL) 

3 
 
‐ Ansamblurile  rezidențiale  noi  tind  să  formeze  comunități  omogene  din  punct  de 
vedere social (al veniturilor, al nivelului de educație, etc.). 
 
‐ Lipsa  locuințelor  adecvate  este  considerată  unul  dintre  factorii  determinanți  pentru 
deciziile  majore  ale  tinerilor  privind  întemeierea  unei  familii,  precum  decizia  de  a  se 
căsători sau a avea copii, precum şi un impediment pentru căutarea unui loc de muncă în 
orașele mari sau cu dezvoltare rapidă. (SNL) 
 

II. PREMISA 
Se propune proiectarea unui ansamblu cu imobile de locuințe colective și semicolective 
având drept client o cooperativă de locuințe. Înființarea cooperativelor de locuințe este 
unul dintre obiectivele menționate specific în noua Strategie Națională a Locuirii (SNL) ca 
obiectiv specific pentru creșterea fondului de locuințe publice / accesibile. 
Cooperativa  de  locuințe  este  o  instituție  social‐economică.  Aceasta  este  definită  și  în 
România prin Legea nr.1/2005 modificată la 26.10.2011, la art.4, litera e) drept: 
„societăți cooperative de locuințe ‐ asociații de persoane fizice care se constituie cu 
scopul  de  a  construi,  cumpăra,  conserva,  renova  și  administra  locuințe  pentru 
membrii lor cooperatori;” 
Din  punct  de  vedere  istoric,  cooperativele  pentru  locuințe  își  au  rădăcina  în  mișcările 
reformatoare ale secolului XIX. În unele țări europene încă sunt active cooperative pentru 
locuințe înființate la sfârșitul secolului XIX. 
Juridic, cooperativa pentru locuințe este un agent economic privat. Într‐o cooperativă de 
locuințe, fiecare individ (cooperator) participă la capitalul cooperativei și beneficiază de o 
cotă  parte  din  beneficiile  acestei  asociații.  Din  punct  de  vedere  economic,  acestea  pot 
funcționa în regim non‐profit, în regim de profit limitat (prin statutul de înființare) sau ca 
actor liber pe piața imobiliară. 
Ca mod de funcționare și administrare, cooperativa este deținută în comun și controlată 
democratic  de  către  membrii  săi,  în  conformitate  cu  principiile  cooperatiste.  Deciziile 
importante, cum ar fi aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil 
sunt  luate  de  Adunarea  generală,  organul  de  conducere  alcătuit  din  totalitatea 
membrilor  cooperatori.  Alte  decizii  sunt  luate  de  Consiliul  Director  numit  de  Adunarea 
Generală. În societatea cooperativă fiecare membru cooperator are dreptul la un singur 
vot, oricare ar fi numărul părților sociale pe care le deține. 
În Europa, cooperativele de locuințe sunt actori foarte importanți. În Suedia aproximativ 
22% dintre apartamente sunt construite de cooperative pentru locuințe cu profit limitat, 
în Austria aproximativ 18% iar în Cehia aproximativ 11% din fondul total de locuințe sunt 
asigurate de cooperative. 
În  ceea  ce  privește  eficiența  locuirii  colective  prin  densificare,  referința  statistică 
europeană în zonele pericentrale este de 130 ‐ 170 de unități locative la hectar, ceea ce 
ne ajută să avem o imagine inițială de ansamblu a numărului de locatari. 
Proiectul  pornește  de  la  premisa  înființării  unei  cooperative  pentru  locuințe  în  Cluj‐
Napoca. 

4 
Aceasta  adună  un  număr  de  50‐70  de  cooperanți  diferiți  (cupluri  tinere,  familii,  familii 
monoparentale,  bătrâni,  etc.),  în  general  excluși  de  pe  piața  imobiliară  liberă.  Aceștia 
contribuie fiecare cu o anumită sumă la construcția propriului imobil din ansamblu, iar la 
final li se atribuie un apartament în proprietate sau chirie, în funcție de contribuția avută 
(cotă parte din investiție) sau cerută (chiria este fixată în așa fel încât să acopere costul 
terenului,  construcției,  administrării  și  finanțării  precum  și  un  fond  de  rulment  pentru 
întreținere).  Relația  între  aceștia  este  la  început  formală,  aceștia  nu  se  cunosc  și 
contribuie prin intermediul unui fond la cooperativă. 
Exercițiul  propus  se  referă  la  o  cooperativă  pentru  locuințe  în  regim  profit  limitat  în 
care  înstrăinarea  apartamentelor  nu  se  poate  realiza  fără  acceptul  cooperativei,  iar 
prețul de vânzare sau închiriere nu poate depăși cu mai mult de 10% contribuția inițială 
a cooperatorului.  
Consiliul Local Cluj‐Napoca este parte a acestei cooperative și  
- oferă  resursele  de  teren  disponibile  cu  caracter  gratuit  (ca  atare  a  fost  propus  un 
teren aflat în administrația locală ce își poate schimba ușor destinația) 
- asigură infrastructura de bază (drumuri, utilități, parcaje, dotări publice /comunitare) 
- asigură gestiunea spațiilor exterioare publice 
- garantează în parteneriat pentru instrumentele financiare contractate 
- asigură  medierea  cu  diferiții  proprietari  ai  terenurilor  și  facilitează  eventualele 
comasări necesare dezvoltării urbane 
În contul acestei contribuții, Consiliul Local Cluj‐Napoca devine cooperant și deține 15% 
din  apartamentele  construite  de  cooperativa  pentru  locuințe  pentru  a  fi  oferite  în 
regim de locuințe sociale. 
Noul  ansamblu  va  oferi  atât  accesibilitatea  achiziționării  locuinței  necesară  membrilor 
cooperativei  cât  și  un  plus  de  locuințe  sociale.  Scopul  este  de  a  promova  viața  în 
comunitate  prin  asigurarea  de  locuințe  de  calitate  dar  accesibile  ca  preț  unor  categorii 
mai  largi  de  populație  (bugetari,  muncitori,  personal  auxiliar,  etc.).  Aceste  ansambluri 
trebuie să fie integrate, incluzive și să ofere dotări sociale care să ajute la interacțiunea 
între  noii  locuitori.  Altfel  spus,  noile  ansambluri  de  locuit  vor  construi  comunități 
echilibrate  formate  din  indivizi  cu  origini,  pregătiri,  educație,  locuri  de  muncă  foarte 
diverse. 
● Nu va exista nici o formă de segregare în cadrul ansamblului între tipurile diferite de 
apartamente, fie ele cumpărate de proprietari sau sociale. Diferența este dată de regimul 
de proprietate, în nici un caz de calitate sau poziție în cadrul ansamblului. 
● Proiectul va trebui să balanseze între subconstruire și supraconstruire, indicii urbani 
(P.O.T. și C.U.T.) cu valori adecvate determinând medierea justă între cele două tendințe. 
Terenul este una dintre cele mai scumpe resurse cu implicație directă asupra costului și 
accesibilității apartamentelor. 
● Problema economiei de mijloace și resurse, eficiența spațiilor și a soluțiilor devine în 
acest  context  crucială,  urmărindu‐se  maximul  de  calitate  arhitecturală  cu  mijloacele 
minime.  Scopul  nu  este  de  a  realiza  locuințe  ieftine  ci  locuințe  accesibile  de  calitate. 
Este necesară o gândire creativă care consideră design‐ul arhitectural dincolo de imagine: 
în  alcătuirea  sa  spațială,  logică  funcțională,  realizarea  structural  ‐  tehnică,  performanța 
materialelor și ecologie.  
5 
 ● Proiectul se va dezvolta în două etape:  
- O primă fază Un prim exercițiu de înțelegere a relației tipologie de locuire ‐ tipologie 
de ocupare ‐ țesut urban ‐ 2 săptămâni.  
- O  a  doua  etapă  la  rândul  ei  împărțită  în  două  faze  de  dezvoltare  a  conceptului  și, 
respectiv, de detaliere a proiectului ‐ 11 săptămâni.  
- Evaluarea  finală  a  proiectului  se  va  face  la  finalul  semestrului,  în  fața  întregului 
colectiv, ținând cont de parcursul fiecărei echipe de‐a lungul întregului semestru. 
 

III. LOCALIZAREA INTERVENȚIILOR 

Ca  urmare  a  exercițiului  din  semestrul  I,  în  care  atelierul  și‐a  propus  studierea  orașului 
Cluj‐Napoca și identificarea diverselor problematici și posibile rețele de activatori urbani, 
în  semestrul  acestea  se  dorește  aprofundarea  acelor  disfuncționalități.  Astfel,  siturile 
propuse sunt două dintre acele zone ocupate în prezent de dispeceratul C.T.P. Modul în 
care  aceste  funcțiuni  ocupă  anumite  zone  din  oraș,  este  adesea  defectuos  datorită 
suprafeței mari pe care o pretind. În Cluj există o serie de astfel de spații reziduale de tip 
garaje, sau parcări neorganizate, ce scad din calitatea mediului construit. De asemenea, 
s‐a observat modul în care această rețea de spații ale depourilor, și dispeceratelor, nu pot 
face  față  creșterii  constante  a  orașului,  și  implicit  a  cerințelor  de  mobilitate.  Pe  de  altă 
6
parte unul dintre principalele motive pentru care au fost selectate cele două situri a fost 
și  componenta  juridică  pe  care  o  au  aceste  depouri  ‐  ele  se  află  în  proprietatea 
administrației. Un scenariu în care administrația ar dori construirea unor locuințe sociale 
pe terenul aflat în proprietatea sa este dezirabil.
Așadar,  sunt  propuse  două  situri  învecinate  cu  cele  două  cartiere  socialiste  Zorilor  si 
Gheorgheni.  Ca  și  semestrul  trecut,  alegerea  sitului  va  fi  făcută  după  preferințele  și 
căutările fiecărei echipe de proiectare. Cele două amplasamente se înscriu în PUG în zona 
G_t, adică zona dedicată depourilor pentru transportul urban sau salubritate. O parte a 
acestor  depouri  evidențiază  o  structurare  internă  mediocră,  dezordonată,  care  rezultă 
din dezvoltările nesistematice în timp. Zonele de acces sunt adesea incorect organizate, 
inducând disfuncții în spațiul public. Clădirea de pe situl Gheorgheni este construită în a 
doua  jumătate  a  secolului  al  XX‐lea,  se  află  într‐o  stare  de  conservare  bună  și  este 
ocupată de Radiocom. Ambele terenuri prezintă un nivel variabil de contaminare datorită 
activităților care se desfășoară aici. Siturile sunt amplasate la periferia unui țesut de tip 
socialist,  unde  de  obicei  apar  și  grupări  de  locuințe  individuale,  sau  locuințe  colective 
post‐decembriste.  

Ambele parcele au dimensiuni de aproximativ 10.000 mp, astfel studiul sitului trebuie să 
înceapă  de  la  scara  macro  spre  micro.  Proiectul  implică  în  primă  fază  un  studiu  de 
masterplan în care se va propune o mobilare urbană în spiritul contextului și al temei de 
proiectare.  Urmând  ca  apoi  să  se  poată  trece  spre  studiul  unui  ansamblu  de  locuințe, 
care vor necesita acomodarea a 50‐70 de apartamente. Relațiile urbane reprezintă o sub‐
temă  deosebit  de  importantă  pentru  atelierului  de  proiectare  al    anului  3.  Datorită 
acestui fapt, ambele situri fac apel la inventivitate și sensibilitate atunci când vine vorba 
de  medierea  între  diverse  tipologii  de  locuire,  servicii,  aspecte  sociale,  spații  publice  și 
ecologie. Este importantă studierea locului în profunzime, pentru a putea da un răspuns 
firesc. 

IV. CERINȚE 
FAZA 1 (lucru individual) 
„Cartierul nostru” 
Scopul  acestui  exercițiu  introductiv  este  înțelegerea  intuitivă  a  relației  dintre  3  factori 
importanți  în  alcătuirea  unui  ansamblu  de  locuințe  colective:  tipologia  de  locuire, 
tipologia  de  ocupare  a  parcelei  și  morfologia  țesutului  urban.  În  urma  exercițiului  vor 
putea  fi  problematizate  reglementarea  și  mobilarea  urbană  a  zonei  unde  se  inserează 
imobilul/ansamblul de locuit. 
Fiecare  student  va  propune  o  referință  de  locuire  colectivă  fie  experimentată  de  către 
el/ea, fie din referențialul arhitectural de bună calitate. 
Pentru  prima  corectură  referința  va  fi  prezentată  cu  ajutorul  unui  plan  de  nivel 
intermediar  și  a  unei  volumetrii  machetate,  ambele  piese  la  scara  1:200.  Planul  va 
conține apartamente, circulații și alte elemente specifice. 
Vor rezulta în jur de 24 de volumetrii pe grupă. Acestea vor alcătui un ansamblu urban cu 
o propunere de orientare față de punctele cardinale. Astfel, suportul țesutului urban, și 
anume  trama  stradală,  spațiile  publice  și  parcelarul  vor  trebui  definite  în  funcție  de 
7 
calitățile celor 24 de imobile.  
Poziția și morfologia fiecăruia va trebui negociată în funcție de tipologia referinței și de 
relațiile urbane. De asemenea, volumetria referințelor va fi adaptată noii realități. Aceste 
două  operațiuni,  de  poziționare  în  ansamblu  și  adaptare  morfologică  a 
tipologiei/referinței vor face parte din criteriile de evaluare ale exercițiului care vor fi 
detaliate în capitolul VIII. 
 
FAZA 2 (lucru în echipe de câte 2 studenți) 
Concept de locuire și al ansamblului urbanistic 
Această etapă implică studierea sitului și  propunerea unui  masterplan pentru ocuparea 
acestuia.  Acest  masterplan  va  avea  în  sine  un  concept  de  dezvoltare  și  va  fi  supus 
regulamentelor  locale  de  urbanism.  Crearea  unui  ansamblu  divers  pe  o  parcelă  de 
dimensiuni mari trebuie să țină cont de toate implicațiile, de la cele legate de așezarea în 
context până la cele economice și sociale. Un astfel de ansamblu poate oferi o mixare a 
funcțiunilor astfel încât să fie activ pe toată perioada zilei, să ofere facilități locuitorilor 
săi,  dar  și  să  atragă  utilizatori  din  exterior.  De  asemenea,  funcțiunile  diverse  care  îl 
compun pot conlucra și se pot susține reciproc. 
Amenajarea  spațiilor  publice,  a  spațiilor  comune,  a  spațiilor  exterioare  în  general,  vor 
genera  un  ansamblu  coerent.  Spațiul  exterior  al  ansamblului  va  trebui  să  promoveze  o 
trecere graduală de la spațiul public spre cel privat cu toate nuanțele sale (public, semi‐
public,  semi‐privat,  privat).  De  asemenea,  ansamblul  va  îngloba  mai  multe  tipologii  de 
clădiri.  Se  va  urmări  coerența  tramei  stradale,  a  circulației  pietonale  și  carosabile  și 
coerența circuitelor diverșilor utilizatori: permanenți și ocazionali. 
 
FAZA 3 
Detaliere imobil locuire (50‐70 apartamente) 
În  faza  ulterioară  masterplanului,  se  dorește  dezvoltarea  unui  singur  imobil 
multifuncțional din acest ansamblu, cu un număr de 50‐70 apartamente. Conturul precis 
al suprafeței de intervenție pentru imobilul de locuințe va rezulta pentru fiecare echipă 
în  parte  din  masterplanul  propus  în  prima  fază  a  proiectului.  Acesta  se  va  încadra  în 
indicatorii urbanistici stabiliți prin regulamentele locale de urbanism. Ansamblul va fi un 
exercițiu de densitate și calitate. Exercițiul are ca scop: 
● Gândirea  unor  tipologii  variate  de  locuire  în  perimetrul  studiat  care  să  reflecte 
înțelegerea  contextului  și  a  posibilităților  pe  care  le  oferă,  dar  și  a  posibilităților  de  a‐l 
locui. Pe baza acestei mobilări urbanistice, se va identifica zona ce urmează a fi detaliată. 
● Propunerea  unui  ansamblu  sau  imobil  multifuncțional  cu  un  număr  de  50  –  70  de 
apartamente.  Acesta  se  va  încadra  în  indicatorii  urbanistici  stabiliți  prin  regulamentele 
locale de urbanism. Ansamblul vostru va fi un exercițiu de densitate și calitate.  
● Amenajarea  spațiilor  publice,  a  spațiilor  comune,  a  spațiilor  exterioare  în  general,  
într‐un  mod  ce  se  integrează  cu  propunerea  de  ansamblu.  Spațiul  exterior  al 
ansamblului va trebui să exerseze o trecere graduală de la spațiul public spre cel privat cu 
toate nuanțele sale (public, semi‐public, semi‐privat, privat). 
8 
 ● Gândirea unui ansamblu sau imobil construit care să asigure: 
- Tipologii diferite de locuire colectivă și/ sau semicolectivă 
- Un  număr  restrâns  de  tipuri  de  apartamente.  Se  vor  defini  maxim  5  ‐  7  tipuri  de 
unități  de  locuit  (apartamente)  –  se  va  încerca  obținerea  serialității,  acesta  fiind  doar 
unul  dintre  modurile  prin  care  se  poate  obține  eficiența  economică.  Se  acceptă  un 
număr foarte limitat de apartamente speciale, în afara tipologiilor, chiar și cu standarde 
de locuire mai ridicate (pentru o mai mare diversitate socială a ansamblului). Serialitatea 
trebuie  să  fie  însă  caracteristica  principală  a  ansamblului.  Cooperativele  de  locuințe 
trebuie să ofere condiții similare pentru contribuții similare. 
- Tipurile vor avea ponderi comparabile în cadrul ansamblului. (cca: 35% apartamente 
2 camere, 35% apartamente 3 camere, 20% apartamente 1 cameră, 10% apartamente 4 
camere). 
- Suprafața acestora se va încadra în normele legale (Legea Locuinței). ATENȚIE – nu 
există  diferențe  între  locuințele  accesibile  și  oricare  alt  tip  de  locuință  din  punct  de 
vedere al legislatiei. 
- 15 % dintre apartamente vor fi în proprietatea Primăriei și vor funcționa ca locuințe 
sociale.  
- Fiecare  apartament  trebuie  să  asigure  un  spațiu  exterior  privat  (terasă,  grădină, 
balcon,  logie).  Bucătăriile  trebuie  să  asigure  ventilare  directă,  naturală  spre  exterior 
(conform art.17, alin. 2 din Ordinul nr.119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă 
și sănătate publică privind mediul de viață al populației) 
- Coerența tramei stradale, a circulației pietonale și carosabile 
- Un  parcaj  pentru  autoturismele  rezidenților,  conform  normativului  de  locuințe  și  a 
hotărârii  de  Consiliu  Local  al  Municipiului  Cluj  Napoca  (1  loc  parcare  /  apartament  la 
apartamentele  sub  100  mp,  2  locuri/apartamente  mai  mari  de  100  mp),  amenajat  în 
subsol. Sunt necesare și parcări pentru biciclete. 
- De  asemenea  este  necesar  a  se  prevedea  puncte  gospodărești  pentru  colectarea 
selectivă a gunoiului. 
- Integrarea unor spații verzi în cadrul ansamblului, conform reglementărilor. 
- Aspecte ecologice: Pentru a susține o abordare ecologică a temei de proiect într‐un 
mod concret, echipele vor gândi un concept de sustenabilitate. Ca și în primul semestru, 
una dintre direcțiile principale de studiu va fi optimizarea profilului ecologic al propunerii 
arhitecturale realizate. Abordarea termenului presupune o succesiune de filtre de analiză 
plecând  de  la  interpretarea  holistică  a  proiectului  și  nu  se  rezumă  doar  la  tehnologii  și 
materiale,  ci  se  va  cerceta  modul  prin  care  arhitectura  lucrează  cu  mediul,  resursele 
locale și dimensiunea socială. 
 
 
 
 

9 
    V. MOD DE LUCRU 
● Proiectul se va realiza individual în prima fază, urmând ca fazele 2 și 3 să fie realizate 
în echipe de 2 studenți. Prima fază va fi evaluată la finele ei și va putea fi predată odată 
cu restul proiectului la etapa finală în caz de nepromovare. 
● Corecturile se vor face în sistemul 2 îndrumători/grupă. Îndrumătorii se trag la sorți 
per grupă în prima ședință și rămân aceiași pe întreaga durată a semestrului. 
● Ultimele două ședințe vor fi rezervate susținerilor și discuțiilor împreună cu întregul 
colectiv.  
● Prezența  la  corecturi  este  obligatorie.  Un  număr  de  absențe  mai  mare  de  40%  din 
numărul  total  de  ore  alocate  discuțiilor  duce  automat  la  recontractarea  disciplinei  în 
anul  școlar  următor.  Ambele  etape  ale  proiectului  se  consideră  promovate  cu  o  notă 
mai mare sau egală cu 5. 
 

VI. CALENDAR 
● Lansarea temei – odată cu prezentarea temei ‐ luni, 14 februarie 
● Predare Faza 1 ‐ luni, 28 februarie (cu notare) 
● Corectură proiecte selectate faza concept + urbanism: 21 martie
● Corectură încrucișată : 21 aprilie
● Predare finală online : între 19 și 20 mai ora 20.00 
● Discuții în colectiv și susținere finală:  luni, 23 mai și joi, 26 mai 
 

VII. PIESE MINIME NECESARE 
FAZA 1 ‐ individuală 
„Cartierul nostru”– piese minime necesare :  

● Mapă documentară de minim 6 pagini care va prezenta referințe de locuințe colective  
(minim 3 referințe din experiența cadrului construit trăit și minim 3 referințe din surse de 
documentare). Exemplele vor ilustra o temă comună. Se va preda în format digital. 
●  O  referință  reprezentată  prin:  plan  nivel  curent  și  machetă  volum  sc.  1:200.  Se  vor 
preda în format digital planul și poze ale machetei.) 
● Un car er pe grupă mobilat cu referințele studenților. Cu machetele, sc. 1:200. (se vor 
preda imagini cu inserția machetei proprii  în contextul ansamblului dezvoltat și analizat 
la grupă)  
●  Fiecare  cartier/cvartal  va  fi  prezentat  unitar,  machetele  și  suportul  preferabil  din 
același  material.  La  final  se  va  realiza  la  comun  o  scurtă  prezentare  pe  grupă  fie  sub 
formă de slideshow sau animatie cu descrierea „cartierului” rezultat la fiecare grupă. 

10 
  
FAZA 2 ‐ în echipe de 2 studenți  
Concept de locuire și ansamblu urbanistic – piese minime necesare: 
● Machetă de studiu, scara 1:200 
● 3 Perspective  exterioare integrate în context + 3 perspective interioare 
● Plan  de  situație,  scara  1:500,  ce  va  arăta  încadrarea  intervenției  în  contextul  larg  al 
zonei 
● Scheme axonometrice sau diagrame de explicitare a ansamblului: spații publice, spații 
comune, spații semiprivate, spații de circulație interioare/exterioare, accesuri. 
● Diagramele aspectelor ecologice ale soluției (min. 3 aspecte) 
FAZA 3 ‐ în echipe de 2 studenți  
Detaliere 
● Plan de situație  
● Scheme  axonometrice  sau  diagrame  de  explicitare  a  dispunerii  unităților  locative  în 
interiorul  ansamblului,  modul  de  mixare  spațială,  amplasarea  spațiilor  publice  sau 
comune  
● Diagrama finală a conceptului de sustenabilitate 
● Un bilanț al suprafețelor construite și desfășurate, defalcate după: 
‐ funcțiune: locuire, comerț, servicii, circulații, etc.  
‐ după tipul de spațiu: comun sau individual, public, semipublic/semiprivat, privat. 
● Plan parter, scara 1:200 (împreună cu vecinătățile imediate din cadrul ansamblului și 
designul spațiului public)
● Plan etaj 1 , Plan etaj curent, Plan acoperiș, scara 1:200 
● Secțiuni caracteristice prin ansamblu, scara 1:200 (minim 2) 
● Fațade, scara 1:200, ce vor prezenta și vecinătățile ansamblului (minim 2) 
● Inventarierea  tipurilor  de  apartamente  cu  menționarea  numărului  de  unități,  a 
suprafețelor,  a  poziției  în  cadrul  ansamblului  și  a  numărului  de  apartamente  din  tipul 
respectiv în cadrul ansamblului. 
● Un  segment  de  plan  mobilat  (zoom‐in  în  proiect)  care  să  expliciteze  cel  puțin  trei 
tipologii de apartamente folosite în cadrul ansamblului, scara 1:50 – se va acorda o grijă 
sporită caracteristicilor reprezentării 1:50 (materiale, elemente de detaliere, etc.). Acest 
segment va fi însoțit de scheme care demonstrează flexibilitatea tipologiilor prezentate la 
o  scară  la  alegere  (capacitatea  de  remodelare  a  apartamentelor  în  cazul  schimbării 
utilizatorilor și a cerințelor de spațiu ale acestora). 
● O  secțiune  caracteristică  și  un  fragment  de  fațadă,  pe  segmentul  de  plan  mai  sus 
menționat, scara 1:50, cu explicitarea materialelor.  
 
11 
VIII: CRITERII DE EVALUARE 
Se va acorda o atenție deosebită de la bun început la: 
• Respectarea Legii Locuinței și suprafețelor minimale pentru apartamente 
• Iluminatul natural al apartamentelor și a camerelor de locuit 
• Respectarea regulamentului de urbanism 
• Segregarea spațială în cadrul ansamblului 
• Lipsa serialității și depășirea numărului maxim de tipologii per ansamblu (se acceptă o 
proporție de maxim 10% dintre apartamente ca fiind unicat). 
• Lipsa  oricărei  piese  din  lista  pieselor  minime  necesare  cerute  prin  temă.  Predarea 
finală va include ambele faze (2 și 3) cu piesele minime aferente (la care se pot adăuga în 
caz de nepredare sau nepromovare piesele fazei 1) 
 
CRITERII PE FAZE: 
FAZA 1 ‐ reprezintă 15% din nota finală 
● Calitatea muncii de documentare  
● Calitatea analizelor și a observațiilor personale 
● Relația creată cu vecinătățile ‐ Conexiunea cu orașul și calitatea relațiilor cu vecinătățile 
● Calitatea spațiilor exterioare 
● Densitatea propusă 
FAZELE 2 + 3 ‐  reprezintă 85% din nota finală 
 Toate criteriile de la FAZA 1 la care se adaugă următoarele: 
• Calitatea designului  
•  Inovația abordării ‐ spațială, de relații funcționale, de funcțiuni, de expresie plastică, 
de modalități de integrare a diverșilor utilizatori în cadrul ansamblului și aspectele 
ecologice vizate 
• Designul arhitectural al ansamblului : Coerența și integrarea logicii funcționale , 
coerența structurală și formală a ansamblului și integrarea aspectelor ecologice 
• Diversitate spațială și tipologică. Gândirea unităților locative în funcție de profilul 
diverșilor utilizatori posibili. Proiectul este și un exercițiu de ecologie socială, de 
știință a trăitului împreună, de bună‐vecinătate  
• Calitatea spațiilor interioare (comune și private)  
• Gradul de flexibilitate a imobilului propus: „Este vorba despre a croi locuirea după 
nevoile schimbătoare și despre a asigura că locuințele își vor păstra utilitatea odată cu 
schimbarea societății. Locuințele trebuie să asigure o înaltă calitate a locuirii pe o 
durată lungă” (Matthew Carmons, UCL)  
• Calitatea lucrului cu seria și repetiția 
12 
 • Calitatea rezolvării și reprezentării din punct de vedere tehnic a ansamblului, 
tehnicitatea desenului de arhitectură  
Pentru  toate  fazele,  se  va  aprecia  activitatea  la  atelier  în  proporție  de  20%  din  nota 
finală, activitate ce va fi evaluată de către îndrumătorii grupei. 
 
 

IX. BIBLIOGRAFIE 
Strategia Națională a Locuirii (Ministerul Dezvoltării Regjonale și Administrației Publice) 
– http://www.mdrap.ro/hg‐pentru‐aprobarea‐strategiei‐nationale‐a‐locuirii 
Broto, Carles,2005, Innovative Public Housing, Berkeley, Gingko Press 
Bryson, Bill, 2012 Acasa. O istorie a vietii private, 2012, Editura Polirom Iasi  
Cousins, Matthew, 2009, Design Quality in New Housing. Learning from the Netherlands, 
New York, Taylor&Francis 
Design  for  London,  2007,  Recommandations  for  Living  at  Superdensity,  London,  Design 
for Homes 
Ebner, Peter; Harrman, Eva; Hallbacher, Roman; Kuntscher, Markus; Wietzorreck, 
Ulrike; 2009, Typology +: Innovative Residential Architecture, Birkhauser 
El Croquis, 2009, nr.148 (Experimentos Collectivos);  
Ghenciulescu,  Stefan;  Andrei  Șerbescu,  Adrian  Untaru,  Bogdan  Brădățeanu  (2014) 
Locuind împreună. 6 blocuri de ADN BA, Zeppelin & Ed. Universitară Ion Mincu, București, 
2014.  
Guallart,  Vincente,  (editor)  2004  Sociopolis.  Project  for  a  City  of  the  Future,  Barcelona, 
Actar (www.sociopolis.net) 
Leupen,  Bernard;  Harald  Mooij  (2011) Housing  Design:  A  Manual,  NAi  Publishers, 
Rotterdam, 2011  
Mihăilescu, Vintilă; Viorica Nicolau, Mircea Gheorghiu, Costel Olaru, 2009, Blocul, între 
loc  și  locuire.  Teme  și  probleme  de  etnologie  urbană,  în  Mihăilescu,  Vintilă  (editor), 
Etnografii urbane. Cotidianul văzut de aproape, Iași, Polirom, pag.31 – 50 
Schittich, Christian, 2004, High‐Density Housing. Concepts, Planning, Construction, Basel, 
Birkhäuser 
Vais, Dana, 1997, Locuire, Cluj Napoca, Universitatea Tehnica 
Petrovici,  Norbert,  2018,  Zona  urbană.  O  economie  politică  a  socialismului  românesc, 
Cluj Napoca, Editura Tact 
Lechner,  Norbert,  2014,  Heating,  Cooling,  Lighting:  Sustainable  Design  Methods  for 
Architects, New York, John Wiley & Sons Inc 
Normativ privind proiectarea clădirilor de locuințe (NP 057‐02) 
 
Legea nr.114/1996 (Legea Locuintei), actualizata 2011 
HG  1275/2000  (Norme  metodologice  pentru  punerea  in  aplicare  a  prevederilor  Legii 
Locuintei nr.114/1996), publicat in Monitorul Oficial nr.690 din 22.12.2000 
ORDIN  Nr.  119  din  4  februarie  2014  pentru  aprobarea  Normelor  de  igienă  şi  sănătate 
publică privind mediul de viaţă al populaţiei EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII  
Legea  nr.1  /  2005  privind  organizarea  şi  funcţionarea  cooperaţiei,  cu  modificările  și 
completările ulterioare 
 
 
13 
WEB: 
●    http://www.wohnmodelle.at/ 
●    https://www.competitionline.com/de 
●    https://divisare.com/ 
●    https://afasiaarchzine.com/ 
●    https://www.subtilitas.site/ 
●    https://www.koozarch.com/ 
●    http://www.archdaily.net 
●    http://www.dezeen.com 
●    http://www.east‐thames.co.uk/assets_cm/files/pdf/high_density_toolkit.pdf 
●    http://www.housinginternational.coop/ 
http://nwrm.eu/ 
https://www.wuestenrot‐stiftung.de/wp‐content/uploads/2016/05/Raumpilot‐
Grundlagen.pdf?fbclid=IwAR2_VJjz4GlSWfgdpV‐
RUNs1jA7SimSpnaJECeZrY1GVzd9LI2I4NUd‐xPA 
 
X. DOCUMENTAȚIE: 
Se vor încărca pe Teams pe parcursul discutiilor materiale bibliografice auxiliare. 
 
 
Echipa:  
Conf. dr. arh. Paul MUTICĂ ‐ decan de an 
Șef lucrări dr. arh. Smaranda TODORAN  
Șef lucrări dr. arh. Adriana MĂGERUȘAN ‐ consilier de an  
Asist. dr. arh. Andrei KISS  
dr. arh. Alexandru FLEȘERIU  
drd. arh. Ștefania BOCA  
drd. arh. Romeo CUC  
arh. Radu ROȘCA 

14