ALE Moldova

CONCEPT PRIVIND
"PROMOVAREA ÎNVĂȚĂRII și EDUCAȚIEI ADULȚILOR (ALE) ȘI A

ÎNVĂȚĂRII PE TOT PARCURSUL VIEȚII (LLL)
ÎN REPUBLICA MOLDOVA"
Chișinău, 2022
1
Acest proiect de Concept este elaborat de către un grupul de lucru DVV Inter-
național cu participarea și a unui expert international invitat și reprezintă un do-
cument inițial de politici pentru crearea unei viziunii comune și atingerea unui
consens național în promovarea reformelor sistemului educațional în sensul so-
lidificării acestuia în jurul conceptului de învățare pe tot parcursul vieții (LLL) în
Republica Moldova.
Acțiunea a fost agreată cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Mol-
dova, în cadrul unei întrevederi în septembrie 2021. Proiectul constituie o con-
tribuție a comunității de specialiști în educație și a societății civile în sensul larg
la promovarea conceptelor și practicilor europene. Platforma ALE constituie
spațiul pentru dialog și schimb de opinii în domeniul menționat.
Documentul se adresează factorilor de decizie, precum și diverșilor reprezen-
tanță ai comunității de experți și părți interesate pentru elaborarea ulterioară a
unei politici de promovare a LLL.
2
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................... 4
Învățarea pe tot parcursul vieții - provocarea globală a timpului ............................................ 4
Actualitatea temei pentru Republica Moldova ....................................................................... 5
Context. Ce s-a realizat în Republica Moldova până în prezent - integrarea rolului LLL și ALE
............................................................................................................................................. 9
VIZIUNEA, OBIECTIVUL GENERAL ȘI PRINCIPIILE DE BAZĂ PRIVIND ELABORAREA
POLITICILOR DE PROMOVARE ÎN DOMENIUL LLL ......................................................... 10
ÎNVĂȚAREA ȘI EDUCAȚIA ADULȚILOR............................................................................ 12
Învățarea și educația adulților - o componentă fundamentală a LLL ................................ 12
Provocările în domeniul învățării și educației adulților în Moldova.................................... 14
Cine are nevoie de ALE? ................................................................................................. 17
Dilemele ALE și argumentarea lor ................................................................................... 17
Obiective de referință pentru formularea ulterioară de politici/strategii/rezultate măsurabile
........................................................................................................................................ 20
Politici și Guvernanță ................................................................................................... 21
Finanțare...................................................................................................................... 22
Participare, incluziune, echitate.................................................................................... 23
Calitate ........................................................................................................................ 23
RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND ELEBORAREA UNEI POLITICI UNIFICATE ÎN
DOMENIUL LLL .................................................................................................................. 24
DOMENII PRIORITARI DE ACȚIUNE ................................................................................. 28
Analiza rezultatelor, concluziilor și facilitarea accesului la proiectele, studiile și sondajele
internaționale privind activitatea LLL și ALE care au fost deja implementate și care sunt în
curs de implementate în Republica Moldova în ultimii 5 ani. ............................................... 29
3
INTRODUCERE
Învățarea pe tot parcursul vieții - provocarea globală a timpului
În secolul XXI, omenirea se confruntă cu o serie de provocări, printre care reducerea sărăciei,
creșterea economică durabilă, crearea de locuri de muncă, promovarea diversității și a egali-
tății, asigurarea securității publice și rezolvarea problemelor legate de transformările demo-
grafice, migrație, pandemii, schimbări climatice, provocări economice, energetice și de mediu.
De la începutul anului 2022, pacea și securitatea internațională și consecințele politice, eco-
nomice și sociale ale agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au devenit deosebit de relevante în
Europa. Aceste provocări trebuie abordate la diferite niveluri: la nivel internațional, regional,
național și la nivel local, la nivelul societății civile în întregime și al cetățenilor luați separat.
În 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat, în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea du-
rabilă, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care stabilește obiective ambițioase pentru
transformarea lumii noastre, echilibrând dimensiunile economice, sociale și de mediu. Agenda
identifică 17 noi obiective globale de dezvoltare durabilă (ODD), care reprezintă o extindere
atât a scopurilor tuturor documentelor anterioare ale ONU privind dezvoltarea durabilă, cât și
a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM).
La baza Agendei 2030 se află o viziune transformatoare, bazată pe drepturi, a "unei lumi
corecte, echitabile, tolerante, incluzive și fără bariere, care să răspundă nevoilor celor mai
vulnerabile grupuri. Agenda 2030 cuprinde toate aspectele vieții noastre, dar Obiectivul 4
(ODD 4), "Asigurarea unei educații de calitate incluzive și echitabile și promovarea opor-
tunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți", este o prioritate.
Prin învățare pe tot parcursul vieții se înțelege orice tip de învățare intenționată (for-
mală, non-formală, informală/spontană) realizată continuu pentru a îmbunătăți cunoș-
tințele, aptitudinile și competențele și pentru a contribui la dezvoltarea personală, so-
cială și de angajare.
După cum se menționează în cel de-al V-lea Raport global al UNESCO privind învățarea și
educația adulților (2022)1, pe măsură ce economiile și societățile se schimbă, ALE va trebui
să răspundă unor realități care depășesc cu mult strict nevoile pieței muncii. Oportunitățile de
dezvoltare a carierei și de recalificare trebuie să fie legate de reforme ample ale sistemului de
învățământ care să pună accentul pe crearea unor căi de învățare multiple și flexibile. Mai
degrabă decât să fie reactivă sau adaptivă (fie că este vorba de schimbări pe piața muncii, de
tehnologie sau de mediu), ALE trebuie redefinită ca un proces de învățare transformativă.
Specificul munci se poate schimba dramatic în decursul unei singure vieți.
De asemenea, viața civică și politică se schimbă rapid și necesită flexibilitate, gândire critică
și capacitatea de a învăța.
De asemenea, documentele de politici ale UE subliniază faptul că ALE nu se limitează doar
la dezvoltarea de competențe profesionale. Este la fel de important să sensibilizăm populația
cu privire la importanța și beneficiile participării la învățarea pe tot parcursul vieții. Învățarea
în rândul adulților ar trebui să fie interconectată în mod flexibil cu toate tipurile și nivelurile de
educație și formare.2
https://www.uil.unesco.org/sites/default/files/medias/fichiers/2022/06/GRALE5_Summary_EN_EMBA
RGO15June2022.pdf
2 Council Resolution on a New European Agenda for Adult Learning 2021- 2030, https://data.consil-
ium.europa.eu/doc/document/ST-14485-2021-INIT/en/pdf
4
UNESCO definește învățarea pe tot parcursul vieții 3 ca fiind învățarea, care cuprinde activități
de învățare pentru persoane de toate vârstele (copii, tineri, adulți și vârstnici, fete și băieți,
femei și bărbați) în toate contextele vieții (familie, școală, comunitate, loc de muncă etc.) care,
împreună, răspund unei diversități de nevoi și cerințe de învățare.
Învățarea pe tot parcursul vieții presupune învățarea atât în cadrul sistemului de învățământ
formal, cât și în afara acestuia, într-o mare varietate de contexte noi. Aceasta înseamnă că
abilitatea de a căuta și de a găsi noi cunoștințe și de a dobândi noi competențe devine o
abilitate cheie, chiar și fără sprijinul educației formale.
Unele țări au integrat de mult timp ideea de LLL în politicile lor naționale de educație sub forma
unei abordări sectoriale holistice.4 Această abordare cuprinde toate sub sectoarele și nivelu-
rile de educație, implicând persoanele indiferent de vârstă, stabilind în același timp obiective
comune pentru întreaga societate. În acest fel, aceste țări obțin atât un randament economic
al investiției, asigurând dezvoltarea capitalului uman al națiunii, cât și, în același timp, îmbu-
nătățirea calității vieții celor implicați în procesul de învățare. Din nefericire, majoritatea țărilor
sunt încă departe de această realitate, în timp ce, în lumea de astăzi, aflată în schimbare
rapidă, numai acele societăți care nu încetează să învețe sunt inovatoare și au succes în
competiția globală. De asemenea, trebuie subliniat faptul că, chiar și în țările în care au fost
create sisteme eficiente de învățare pe tot parcursul vieții, acestea sunt îmbunătățite în mod
continuu în conformitate cu schimbările și provocările actuale din viața socială și economică
a societății, cauzate de motive naționale și globale. Un sistem eficient de LLL poate exista
doar printr-o schimbare constantă, astfel încât principala sa condiție prealabilă este flexibilita-
tea și capacitatea de a răspunde rapid la nevoile actuale ale societății, continuând activitatea
pentru atingerea scopurilor strategice.
Actualitatea temei pentru Republica Moldova
Republica Moldova, în calitate de membru cu drepturi depline al ONU, și-a asumat res-
ponsabilitatea de a pune în aplicare ODD-urile și a luat deja unele măsuri în vederea
identificării/adaptării indicatorilor de realizare conveniți la nivel internațional. La 23 iunie
2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată de aderare la Uniunea Euro-
peană. Documentele relevante menționează importanța dezvoltării LLL și ALE în Republica
Moldova.5
În acest context, un document de politici Strategia Națională de Dezvoltare "Moldova 2030",
adoptat de Cabinetul de Miniștri (HG 377/10-06-2020) în calitate de Proiect de Lege și înaintat
Parlamentului, este o contribuție a Republicii Moldova la implementarea Agendei 2030 (SND
2030).6 În 17 noiembrie 2022 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în a doua lectură
Proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare ”Moldova Europeană
2030”, al cărei obiectiv general 3 stipulează ”Garantarea Educației relevante și de calitate
pentru toți pe întreg parcursul vieții”7.
Din cele 17 ODD, Guvernul Republicii Moldova a identificat 10 dimensiuni, care au fost iden-
tificate ca fiind determinante pentru calitatea vieții cetățenilor și anume, conform viziunii auto-
rilor strategiei, pe aceste dimensiuni se concentrează eforturile de dezvoltare durabilă,. Cea
de-a patra dimensiune (dimensiunea 4), care corespunde ODD 4, este denumită "nivelul de
3 https://ru.unesco.org/themes/sistemy-obucheniya-na-protyazhenii-vsey-zhizni
4 Nota de informare: Învățarea pe tot parcursul vieții în Asia Centrală
https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000370956_rus
5 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52022PC0069 , capitolul IV. /4. –
Educație, instruire, tineret, sport.

6 Aici și în continuare, trimiterile SN2030 se referă la documentul: https://cancelaria.gov.md/sites/de-
fault/files/strategia_nationale_de_dezvoltare_moldova_2030-t.pdf
7 https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/Legislati-
vId/6209/language/ro-RO/Default.aspx
5
educație" și prevede "garantarea unei educații de calitate pentru toți și promovarea
oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții".
În analiza situației actuale, bazată pe Raportul Global de Competitivitate 2019,8 se mențio-
nează că sistemul educațional din Republica Moldova este în urma țărilor din Europa Centrală
și de Est, în pofida reformelor întreprinse. Potrivit unei evaluări generale, componenta "Edu-
cație" a Republicii Moldova a coborât de pe 51 de poziții în 2009 pe 60 în 2019, deși anumite
componente - cum ar fi "Calificări" - au marcat o creștere de pe locul 117 în 2018 pe locul 114
în 2019, din 140 de țări. Aceste progrese sunt legate de rezultatele reformei în domeniul în-
vățământului profesional. Cu toate acestea, scorurile pentru Eficiența pieței muncii, Inovare și
altele sunt foarte scăzute (1,8-2,6 din 7 posibile). În descrierea diferitelor grupuri vulnerabile,
se afirmă că, în ciuda faptului că Codul educației (nr. 152/2014) recunoaște LLL,9 acest do-
meniu rămâne neacoperit de factorii de decizie politică. Trebuie remarcat faptul că grupele de
populație de 55-74 de ani sunt foarte puțin implicate în educația non-formală. În afară de
aceasta se constată o participare redusă și n alte grupuri de vârstă.
Strategia constată că obiectivul strategic10 în domeniul educației este de ”a asigura tuturor
oamenilor posibilitatea de a dezvolta, de la vârstă fragedă, pe tot parcursul vieții, cunoștințele,
aptitudinile și competențele necesare pentru a-și valorifica cât mai bine potențialul, atât în
viața personală, cât și în cea profesională, precum și pentru a se adapta cât mai ușor la im-
perativele timpului, în special la cele ce țin de dezvoltarea durabilă”. Iar obiectivul specific 2
din document declară "Dezvoltarea unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții pentru adulți.
În funcție de nevoile individului în raport cu nevoile socio-economice". Mai mult, la nivelul ac-
țiunilor prioritare este prevăzută în general dezvoltarea sistemului de educație pentru copii și
tineri; deși este indicată direcția:11 "Dezvoltarea unui cadru în domeniul învățării pe tot parcur-
sul vieții și educația adulților, care trebuie să fie stabil, să definească rolul diferitor prestatori
de servicii educaționale, obligațiile financiare, să fixeze, în mod clar drepturile cetățenilor la
învățarea pe tot parcursul vieții, normarea standardelor și monitorizarea lor, deoarece educa-
ția adulților, la fel ca și învățământul primar, cel secundar și cel profesional, reprezintă un bun
social.” Cu toate acestea, în cadrul indicatorilor12, participarea pe categorii de vârstă la învă-
țarea pe tot parcursul vieții se limitează la 15-64 de ani.
În cadrul discuțiilor internaționale, LLL este privită într-un sens mai larg și include diferite as-
pecte ale învățării care decurg din cei patru "piloni" ai educației pentru viitor 13 - " A învăța să
știi, "A învăța să faci"," A învăța să trăim împreună" și "A învăța să trăim".
PATRU „piloni“ ai educației viitorului
• Învăță să știi (Learning to know) - îmbinarea unei culturi generale cu capacitatea de
a lucra în profunzime în cadrul unui număr limitat de discipline, precum și capacitatea
de a învăța pentru a beneficia de oportunitățile oferite de LLL.
• Învăță să faci (Learning to do) - pentru a dobândi nu numai competențe profesionale,
precum și, într-un sens mai larg, competențe care să ofere posibilitatea de a reacționa
în diverse situații și de a lucra în cadrul unui grup. De asemenea, ar trebui să se învețe
să se lucreze în diversele medii sociale sau de afaceri cu care se confruntă tinerii, fie
în mod spontan, datorită contextului local sau național existent, fie în mod formal, prin
realizarea etapelor alternante de educație.
• Învăță să trăim împreună (Learning to live together, and with others) - cultivarea
unei înțelegeri a aproapelui și considerarea interdependenței, realizarea de proiecte
8 https://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf
9 SND2030. pag. 67
10 SND2030. pag. 71
11 SND2030. pag. 74
12 SND2030. pag. 76
13 UNESCO (ed.): Learning: The Treasure within. – London, 1996,
6
comune și pregătirea pentru soluționarea conflictelor într-un mod care să respecte va-
lorile pluralismului, înțelegerii reciproce și păcii.
• Învăță să fii (Learning to be) - pentru a contribui la dezvoltarea personalității proprii

și pentru a putea acționa în mod independent, autonom și responsabil. În acest scop,
educația nu ar trebui să neglijeze niciuna dintre capacitățile fiecărui individ: memoria,
capacitatea de reflecție, simțul estetic, capacitățile fizice, abilitățile de comunicare.
Această abordare rămâne relevantă și în contextul provocărilor contemporane.14 O astfel de
viziune ar trebui să fie fundamentală pentru punerea în aplicare a reformelor în domeniul edu-
cației. Astfel, într-un moment în care Moldova trece prin atâtea schimbări15 în acest sector și
Strategia Națională de Dezvoltare "Moldova Europeană 2030" 16 (SND ME2030), aprobată
în 17 noiembrie 2022, prevede garantarea învățării pe tot parcursul vieții relevantă și de cali-
tate. Se menționează importanță unui sistem axat pe LLL, a diverselor forme de învățare, care
ar acoperi toate grupele de vârstă, astfel încât toți cetățenii, în special reprezentanții grupurilor
vulnerabile, să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de învățare pe tot parcursul vieții și
să participe activ la viața economică și socială a țării.
Problema înțelegerii rolului societății, al capitalului uman al țării și al cetățenilor individuali în
procesul reformelor actuale și al formulării obiectivelor pe termen lung este pe ordinea de zi.
Moldova poate avea succes doar dacă cetățenii săi învață în mod constant și pe tot parcursul
vieții lor, se recalifică, se perfecționează, își actualizează cunoștințele pentru a fi creativi, pro-
ductivi și de succes. Fără aceasta, nicio societate și nicio țară nu poate asigura o dezvoltare
durabilă pe termen lung și nu-și poate ocupa locul care i se cuvine în lumea competiției glo-
bale.
Secolul XXI este epoca cunoașterii, a informației și a comunicării, caracterizată de o dezvol-
tare tehnologică rapidă. Profesiile de mâine necesită mult mai multe aptitudini și cunoș-
tințe decât sunt capabile să le ofere sistemele de învățământ actuale. Această realitate
necesită ca țările să construiască sisteme naționale de educație eficiente care să încurajeze
învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a asigura tuturor membrilor societății (indiferent de
vârstă) cunoștințele și competențele necesare pentru a face față provocărilor lumii actuale,
aflată în schimbare rapidă.
În plus, merită să amintim că experiența internațională arată că dezvoltarea societății și a
capitalului uman a fost o prioritate pentru toate țările care, după anumite crize sau perioade
de stagnare, au pornit pe calea reformelor, a modernizării și au obținut un succes incontesta-
bil.
Pentru a construi un sistem de succes de LLL în Moldova, în primul rând, este important să
înțelegem clar că învățarea are loc în diferite medii și sub diferite forme (formală, informală, la
locul de muncă, în familie, în comunitate, etc.) și, prin urmare, pentru a dezvolta politici care
să încurajeze învățarea pentru fiecare individ în parte - necesită implicarea unui număr mare
de actori, coordonarea acțiunilor și împărțirea responsabilităților. Aceste părți interesate ar
putea fi: ministerele și agențiile guvernamentale responsabile pentru educație, muncă, finanțe,
dezvoltare economică, bunăstare socială, cultură, agricultură, reprezentanți ai autorităților lo-
cale și raionale, precum și reprezentanți ai asociațiilor patronale, sindicatelor, actori din soci-
etatea civilă etc. Este important să se acorde fiecăruia dintre acești actori o voce și o oportu-
nitate de a influența elaborarea politicilor într-un întreg sector.
14 https://en.unesco.org/futuresofeducation/ideas-lab/sobe-reworking-four-pillars-education-sustain-
commons
15 https://trm.md/ru/social/nacional-naa-strategia-razvitia-evropejskoj-moldovy-2030-odobrennaa-par-
lamentom-v-pervom-ctenii
16 https://me.gov.md/ru/content/nacionalnaya-strategiya-razvitiya-moldova-2030
7
Domeniul de aplicare, conținutul și sistemul de furnizare a serviciilor educaționale în modelul
educațional tradițional și în modelul de învățare pe tot parcursul vieții, poate fi găsit în capitolul
Anexe, tabelul nr. 1 și tabelul 2 care oferă o comparație între învățarea tradițională și LLL.
Tabelul 1: Domeniul de aplicare, conținutul și sistemul de organizare a educației în mo-
delul educațional tradițional și în modelul de învățare pe tot parcursul vieții.
Dimensiune Modelul tradițional Modelul învățării pe tot par-

cursul vieții
Aplicabilitate Educația formală: de la învă- Învățarea pe tot parcursul vieții - la
țământul primar la cel su- școală, la locul de muncă, după pensi-
perior onare
Conținut Însușirea și reproducerea Formarea, asimilarea și aplicarea cu-
cunoștințelor noștințelor
Determinat de programul de Diversitatea surse de cunoștințe
studii
Determinate de competențe
Oferirea oportunităților
Sistemul de prestare Varietate limitată de disci- Varietate mare de cursuri și opțiuni de

a serviciilor de educa- pline și opțiuni de studiu studiu
ție
Unități de învățământ formal Noi abordări de învățare
Un sistem unic de control Dotări cu echipamente tehnologice

centralizat
Determinată de către furni- Sistem multidisciplinar, flexibil și des-
zorul de educație centralizat
Determinat de către formabili
1 Тabelul 2: Comparație între educația tradițională și LLL
Educația tradițională Învățarea pe tot parcursul vieții
Profesorul este sursa de cunoaștere Formatorii - îndrumători către o varietate de surse

de cunoștințe.
Elevii primesc cunoștințe de la profesor. Elevii dobândesc competențe și cunoștințe prin

activități practice.
Elevii lucrează în mod independent. Elevii lucrează în grupuri și învață unii de la alții.
Testele sunt efectuate pentru a limita dezvol- Evaluarea cunoștințelor este utilizată pentru a
tarea până în momentul în care elevii au dezvolta strategii și metode prin care elevii să își
însușit pe deplin setul de competențe și numai continue învățarea.
apoi au acces la învățarea ulterioară.
Toți elevii fac același lucru. Formatorii elaborează programe individuale de

învățare.
8
Profesorii beneficiază de formare inițială și for- Formatorii - sunt instruiți pe tot parcursul vieții.
mare profesională continua fără a părăsi locul Formarea inițială și formarea profesională con-
de muncă. tinuă sunt corelate și se desfășoară în paralel.
Sunt identificați elevii "buni" și li se permite să Persoanele au acces la o varietate de oportunități

își continue studiile. de învățare pe tot parcursul vieții.
Context. Ce s-a realizat în Republica Moldova până în prezent - integra-

rea rolului LLL și ALE
Provocările globale moderne, inclusiv schimbările în paradigma educațională, sunt interco-
nectate între ele, afectează întreaga lume și necesită o interacțiune coordonată și sistematică
între diferitele părți interesate, atât la nivel internațional, cât și la nivel național.
În Republica Moldova, în ultimele decenii, autoritățile de stat, reprezentanții societății civile,
sectorul educațional și organizațiile internaționale au colaborat activ la dezvoltarea LLL ȘI
ALE.
Începând cu 2010, DVV International în Moldova a colaborat în permanență cu Ministerul
Educației și Cercetării pentru a contribui la o mai bună înțelegere a LLL. În 2015, în cadrul
Ministerului a fost creat un serviciu specializat, Serviciul LLL, care a creat grupuri de lucru la
diferite etape pentru a elabora documente de politici privind LLL și ALE. În perioada 2015 -
2016, s-a lucrat la elaborarea Strategiei de LLL, așa cum este stipulat în Acordul de Asociere
RM-UE, dar aceasta nu a trecut etapele de discuții între experți și factori de decizie și, în
consecință, nu a fost aprobată de structurile de stat. În 2018 - 2019, eforturile s-au concentrat
pe un aspect mai specific - redactarea Conceptului ALE, însă contextul pandemic a încetinit
considerabil procesele, iar la 17 iunie 2020, Hotărârea de Guvern nr. 386 a anulat "Conceptul"
ca tip de document oficial, singurele documente de politici posibile rămânând: (1) strategia și
(2) programul. La sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, s-au depus eforturi pentru a
reproiecta conceptul într-un program și un plan de acțiune al LLL pentru 2021-2026. Cu toate
acestea, o altă desemnare guvernamentală a deplasat prioritățile către alte acțiuni ale Guver-
nului.
DVV International, în cooperare cu partenerii naționali (Ministerul Educației și Cercetării, Co-
misia Națională UNESCO în Moldova, Camera de Comerț și Industrie, Universitatea de Stat
din Moldova etc.), a desfășurat o serie de activități menite să disemineze tendințele internați-
onale în ALE și EFA. Iată câteva exemple de astfel de activități:
• Conferința "Educația adulților - promovarea dezvoltării locale și abilitarea cetățenilor",

28-29 aprilie 2015. Chișinău, Republica Moldova, cu participarea a circa 100 repre-
zentanți ai autorităților de stat, parteneri naționali și locali, parteneri de dezvoltare, ex-
perți internaționali și naționali din Europa Centrală și de Est.
• Conferința internațională "Educația bazată pe valori - continuitate și context", 27-28
aprilie 2018, Chișinău, organizată de Universitatea de Stat din Moldova și Universita-
tea "Al. I. Cuza" Iași, România). La conferință au participat reprezentanți ai organiza-
țiilor guvernamentale, publice, neguvernamentale, private și internaționale, cu un nu-
măr total de peste 120 de participanți din Republica Moldova, România, Germania,
Asia Centrală.
• Conferința ”Învățarea și educația adulților în contextul LLL: situația curentă din per-
spectivă globală și evoluții în Republica Moldova”, 25-26 martie 2021 Chișinău. La
conferință au participat factori de decizie la nivel național și local, experți internaționali,
experți și consilieri guvernamentali, reprezentanți ai administrației locale, organizații
9
ale societății civile, beneficiari ai programelor educaționale. - aproximativ 80 de per-
soane.
• Conferința ”Rolul ALE în dezvoltarea comunităților locale, 9-10 noiembrie 2022 г. Chi-
șinău în format larg, cu participarea reprezentanților din Armenia, Belarus, Georgia,
Bosnia și Herțegovina, Ucraina.
Conferințele, seminarele, vizitele de studiu și alte evenimente la care participă experți și diverși
specialiști ALE reprezintă o premisă pentru schimbul profesional multilateral și dezvoltarea
ulterioară a sub sectorului în Moldova. Participarea unei delegații din Republica Moldova la o
vizită de studiu în Coreea de Sud, în noiembrie 2019, pentru reprezentanții oficiali, reprezen-
tanți ai administrației publice locale din Cahul și Orhei, a contribuit la introducerea conceptului
UNESCO Learning City. Activitățile ulterioare, inclusiv mesele rotunde, Festivalul ALE de la
Orhei și întâlnirile cu autoritățile locale au contribuit la aderarea orașelor Cahul și Chișinău la
Rețeaua globală UNESCO a orașelor care învață, în septembrie 2020.
La 7 iunie 2022, DVV International din Moldova a organizat o întrunire de lucru pentru crearea
unei Platforme de învățare și educație a adulților (Platforma ALE în Moldova). Scopul eveni-
mentului a fost de a reuni părțile interesate de ALE în Moldova și de a iniția o discuție despre
provocările și perspectivele acesteia pentru formularea unor recomandări de dezvoltare a do-
meniului.17
Cu toate eforturile depuse, dialogul public cu privire la rolul și perspectivele ALE și LLL deo-
camdată nu s-a consolidat încă într-un document de politici coerent care să exprime o viziune
publică comună și general împărtășită. Astfel, a fost inclusă pe ordinea de zi elaborarea unui
document holistic care să contureze abordarea în dezvoltarea LLL. Prezentul proiect,
propus examinării, reprezintă o încercare de a dezvolta o viziune conceptuală pentru acest
sector, trasând direcții pentru formularea ulterioară a politicilor și punerea în aplicare a acestor
direcții strategice de acțiune.
VIZIUNEA, OBIECTIVUL GENERAL ȘI PRINCIPIILE DE BAZĂ PRI-

VIND ELABORAREA POLITICILOR DE PROMOVARE ÎN DOMENIUL
LLL
În procesul educațional de astăzi, distincțiile dintre formal, non-formal și împrejurările perso-
nale ale vieții oamenilor și mediile de învățare 18 devin din ce în ce mai reduse. Diferențele
dintre circumstanțele formale, non-formale, profesionale și personale din viața oamenilor și
mediul de învățare devin din ce în ce mai pronunțate, punându-se un accent deosebit pe
aptitudinile și competențele de bază comune, moderne, necesare pentru a participa în mod
productiv la economia19 și societatea de astăzi.
Dincolo de sistemul de învățare formală, care include grădinițe, școli primare și secundare,
instituții de educație/formare profesională, instituții de învățământ superior și instituții de for-
mare profesională continuă, LLL include, de asemenea, educația și formarea non-formală
și informală în toată diversitatea sa. Este necesar să se sublinieze importanța educației și
formării non-formale pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, precum și dezvoltarea gene-
rală a societății civile, rolul acesteia în dezvoltarea democrației și a statului de drept.20
17 https://www.dvv-international.org.ua/moldova/news/detail/ale-platform-launched-in-moldova
18 Procesul de la Torino: către învățarea pe tot parcursul vieții https://www.etf.europa.eu/sites/defa-
ult/files/2022-07/New%20Torino%20Proce ss%202022-24%20framework_RU_0.pdf
19 https://www.imf.org/en/Publications/fandd/issues/2022/06/basic-skills-gap-hanushek-woessmann
20 https://eaea.org/why-adult-education-2/active-citizenship-and-democracy/ ; https://www.resear-
chgate.net/publication/248962123_Promoting_Democratic_Citizenship_Through_Non-For-
mal_Adult_Education_The_Case_of_Denmark
10
Dezvoltarea gândirii critice este extrem de importantă. Un rol extrem de important începe să
fie adus și gândirii critice.
Oportunități de obținere a unor noi cunoștințe și competențe, pe lângă instituțiile de învățământ
de diferite tipuri, există de obicei și la locul de muncă, în activitățile extra curriculare ale elevi-
lor, în activitatea de tineret și în activitățile organizațiilor societății civile sau, de exemplu, în
spațiul virtual, unde o persoană poate învăța individual sau împreună cu alte persoane. Diferite
rețele sociale, instituții culturale, mediul familial și multe altele pot juca un rol în formarea și
dezvoltarea interesului și motivației de a învăța. În acest fel, individul își poate dezvolta cu
succes abilitățile de învățare și își poate îmbunătăți capacitatea de gândire.
Pe baza celor menționate anterior, scopul general de a crea o politică de succes pentru
promovarea LLL, ar trebui să fie crearea de oportunități de învățare pentru toată lumea din
Moldova (copii și tineri, adulți și vârstnici - adică absolut toată lumea), în funcție de nevoile și
abilitățile lor la fiecare etapă a vieții. În spatele acestei aspirații trebuie să se afle o viziune a
unei societăți care învață, în care învățarea face parte din atitudinea/abordarea vieții de către
fiecare individ. Oamenii ar trebui să recunoască faptul că învățarea și formarea personală sunt
alegerea și responsabilitatea lor. Cunoștințele obținute ar trebui să le permită oamenilor să le
folosească pentru a-și maximiza realizările în societate, la locul de muncă și în viața de familie.
La rândul lor, politicile de stat ar trebui să promoveze dezvoltarea unor cadre de reglementare
și normative corespunzătoare pentru dezvoltarea LLL, precum și investiții ale statului bine
direcționate, să faciliteze coordonarea între părțile interesate atât guvernamentale (ministere
și agenții de resort, autorități locale, instituții de învățământ de stat), cât și neguvernamentale
(organizații ale lucrătorilor și sindicate, ONG-uri).
Promovarea LLL și a politicilor în domeniu ar trebui să se bazeze pe următoarele principii de
bază:
• O politică de stat activă la nivel național și regional/local prin implicarea coordonării
între toate părțile interesate;
• Asigurarea dezvoltării durabile a sistemului/sectorului prin luarea unor decizii mana-
geriale bazate pe dovezi;
• Participarea activă și responsabilitatea celui care învață;
• Credibilitatea și accesibilitatea informațiilor privind oportunitățile de învățare;
• Calitatea, flexibilitatea și transparența programelor de învățare;
• Luarea în considerare a nevoilor speciale ale persoanelor în organizarea procesului
de învățare și a mediului de învățare
• Corectitudinea și egalitatea de șanse, inclusiv egalitatea de gen;
• Receptivitatea sistemului, conținut democratic și tolerant
• Dezvoltarea oportunităților de recunoaștere a rezultatelor învățării;
• Oportunități de formare și dezvoltare profesională continuă pentru profesioniștii din
domeniul ALE
• Cooperarea între furnizorii de educație și învățarea reciprocă;
• Cooperarea internațională și învățarea continuă a celor mai bune practici internațio-
nale.
În procesul de organizare a programelor LLL de calitate și eficiente, de rând cu infrastructura

și finanțarea, un rol cheie este atribuit personalului de învățare (profesori, educatori, formatori
și alți profesioniști). Aceasta presupune implicarea oricărei persoane desfășoară procesul de
învățare și formează mediul de învățare în grădinițe, școli secundare, instituții de formare
profesională, universități, grupuri de hobby, centre de educație non-formală, instituții de edu-
cație suplimentară și de dezvoltare profesională continuă, centre de tineret, muzee, biblioteci
și alte instituții culturale.
11
Contextul transformat al învățării în noua paradigmă LLL implică un rol diferit al personalului
didactic față de cel tradițional. Specialiștii ALE - profesori, educatori, formatori și mentori -
trebuie să dobândească noi competențe și să învețe ei înșiși pe tot parcursul vieții pen-
tru a fi la curent cu noile cunoștințe, tendințe pedagogice și tehnologii.
Sistemul de învățare tradițional (vechi) este foarte diferit i de metodele care trebuie folosite în
cadrul abordărilor LLL.21
Înțelegerea, principiile și obiectivul formulat mai sus sunt cele care ar trebui să inspire o politică
unică de învățare pe tot parcursul vieții, care, în cazul Moldovei, ar trebui să fie încă definită
și dezvoltată. În dezvoltarea acestei politici, alături de transformarea sub-sectoarelor tradițio-
nale de educație și recunoașterea acestora prin prisma LLL, una dintre priorități ar trebui să
fie recunoașterea învățării și educației adulților ca element-cheie al LLL, precum și prin
acordarea statutului de sub-sector, prin definirea unor politici corespunzătoare.
În continuare, se face o scurtă analiză a sub-sectorului ALE în contextul LLL, se formulează

o serie de criterii de elaborare a obiectivelor măsurabile și o strategie de implementare.
ÎNVĂȚAREA ȘI EDUCAȚIA ADULȚILOR

Învățarea și educația adulților - o componentă fundamentală a LLL
Particularitatea învățării și educației adulților (ALE) 22 ca domeniu separat al educației este că,
fiind prezentă în practică și având diferite forme de realizare, ALE ca sub sector separat al
educației în multe țări, inclusiv în Republica Moldova, nu este instituționalizat la nivel decizio-
nal și de politici. În același timp, în multe țări din UE și din afara UE, ALE a depășit deja stadiul
de instituționalizare și acționează ca un sub sector recunoscut al sistemului de educație, pro-
movând dezvoltarea potențialului profesional și creativ al cetățenilor adulți pe tot parcursul
vieții și contribuind la dezvoltarea economică și la creșterea bunăstării.
Definiția educației adulților ca fiind o categorie specială a fost instituită în 1976 în Recoman-
darea UNESCO:
„Educația a adulților" reprezintă ansamblu de procese educaționale organizate, indi-

ferent de conținut, nivel și metodă, formale sau non formale, care continuă sau com-
pletează educația primită în școli și instituții de învățământ superior, precum și învă-
țarea practică, prin care persoanele considerate adulți de către societatea din care
fac parte își dezvoltă capacitățile, își îmbogățesc cunoștințele, își îmbunătățesc cali-
ficările tehnice și profesionale sau dobândesc o nouă orientare să-și schimbe atitu-
dinile sau comportamentele într-o dublă perspectivă de dezvoltare personală, glo-
bală și de participare la o dezvoltare socială, economică și culturală echilibrată și
independentă.23
Deși dezvoltarea politicilor ALE și instituționalizarea educației și formării profesionale a adul-
ților ca sub sector al educației au avut loc în unele țări avansate încă din anii 1970 (de exem-
plu, în unele țări europene au fost adoptate legi privind educația adulților), o recunoaștere mai
largă a educației și formării profesionale a adulților la nivel internațional a început la sfârșitul
secolului XX. Astfel, în 1997, la Hamburg, în cadrul celei de-a cincea Conferințe mondiale
privind educația adulților sub egida UNESCO (CONFINTEA V), educația adulților a fost
21 The World Bank (ed.): Lifelong Learning in the Global Knowledge Economy: Challenges of Devel-
oping countries. – Washington, D.C., 2003, p. 23.
https://elibrary.worldbank.org/doi/abs/10.1596/978-0-8213-5475-9
22 În limba engleză, termenul "Adult Learning and Education" corespunde termenului acceptat la nivel
internațional "Adult Learning and Education" și acronimului ALE.

23 Recomandările celei de-a 19-a sesiuni a Conferinței generale UNESCO privind dezvoltarea edu-
cației adulților“, 1976., Nairobi, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000234136_rus

12
descrisă ca fiind cheia secolului XXI, 24 subliniindu-se importanța și contribuția distinctă a edu-
cației adulților la progresul umanității. În ultimele decenii, înțelegerea educației adulților a fost
îmbogățită și extinsă, așa cum se reflectă în Recomandările actualizate UNESCO reactuali-
zate din 2015:
„Învățarea și educația adulților este o componentă centrală a învățării pe tot parcursul

vieții. Aceasta include toate formele de educație și de învățare care au ca scop asigu-
rarea participării tuturor adulților la viața societății și la viața profesională. Aceasta
cuprinde totalitatea proceselor de învățare formale, non formale și informale prin care
persoanele considerate adulți în societățile în care trăiesc își dezvoltă și își îmbogă-
țesc capacitățile de viață și de muncă, atât în beneficiul propriu, cât și al comunităților,
organizațiilor și societăților lor. Învățarea și educația adulților implică activități și pro-
cese susținute pentru obținerea, recunoașterea, aplicarea și schimbul de competențe-
cheie. Deoarece limitele dintre tinerețe și vârsta adultă pot fi diferite în majoritatea
culturilor, termenul "adulți" se referă la toate persoanele implicate în învățarea și edu-
cația adulților, chiar dacă nu au atins vârsta legală a maturității".“ 25
După cum se poate observa din formularea de mai sus, termenul de "educație a adulților" nu
numai că este îmbogățit, dar, mai ales, modificat prin includerea unui alt cuvânt - "learning",
care în lexicul limbii române nu este perceput ca o diferență semnificativă, dar în limba engleză
este resimțit și indică o deplasare a accentului semantic spre componenta participării proprii
a fiecărei persoane la actualizarea permanentă a cunoștințelor și abilităților sale, deoarece
"learning", mai exact - teaching (învățare) interpretează procesul educațional ca fiind conști-
ent, fără învățare externă Acest lucru implică o poziție specială pentru elevul adult, care "în-
vață pentru el însuși" mai mult decât "este învățat de altcineva" și este acum văzut ca un
participant cu drepturi depline în procesul educațional, determinând în mod independent de la
cine, unde, ce și cum să învețe pentru a-și îndeplini sarcinile și planurile de viață.
Deoarece ALE acoperă cea mai lungă perioadă din viața unei persoane, este considerată o
componentă cheie a conceptului LLL. În plus, provocările moderne, progresele tehnologice și
necesitatea de a se adapta rapid la un mediu în schimbare accelerată fac din ALE unul dintre
cei mai importanți factori de dezvoltare a societății, care impune tuturor să-și actualizeze în
mod constant cunoștințele și să se recalifice pentru a răspunde cerințelor și spiritului timpurilor
("a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună, a învăța să trăiești"). Astfel, în
timp ce AEA este un sub sector al educației, ea devine în același timp parte din viața de zi cu
zi a fiecărui adult și ar trebui să fie o prioritate pentru fiecare stat.
Odată cu transformarea conceptului de învățare pe tot parcursul vieții într-o paradigmă la nivel
global și reflectată în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD 4: Asigurarea unei educații de
calitate favorabile incluziunii și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot par-
cursul vieții pentru toți), importanța învățării pe tot parcursul vieții a crescut și mai mult. Statele
membre ale ONU s-au angajat să respecte ODD, ceea ce include crearea și/sau dezvoltarea
sistemelor naționale de AEA. În acest sens, trebuie să se țină cont de specificul subsectorului,
de funcțiile sale, de domeniile sale tematice și de formele existente în contextul național. O
descriere detaliată a funcțiilor, conținutului și tipurilor de ALE este oferită în anexe "Funcțiile,
conținutul și tipurile ALE".
Funcții, conținut și tipuri de ALE
Printre funcțiile ALE putem enumera: de dezvoltare (satisfacerea nevoilor spirituale ale
individului, și de creativitate); compensatorie ( suplinirea carențelor din cadrul educației de
24 a V-a Conferință internațională privind educația adulților, Hamburg, Germania, 14-18 iulie 1997
https://www.un.org/ru/documents/decl_conv/declarations/hamburg_decl.shtml
25 Recomandările celei de-a 38-a sesiuni a Conferinței generale UNESCO privind învățarea și
educația adulților, 2015, Paris, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000245179_rus

13
bază); adaptativă (formare și perfecționare rapidă într-o situație de schimbare economică și
socială); integrativă într-un context cultural necunoscut și funcția de reintegrare socială (re-
socializare).
Conținutul ALE cuprinde, de obicei, următoarele domenii semantice (tematice) principale:
1) alfabetizarea în sens larg, inclusiv în domeniul informatic, funcțional, social, precum și ca-
pacitatea de a procesa informația, capacitatea de a avea o atitudine critică față de aceasta,
cunoașterea informaticii și a altor tehnologii inovatoare; 2) educația profesională continuă,
formarea, perfecționarea, recalificarea și dezvoltarea profesională, fără de care este imposi-
bilă o activitate deplină într-un mediu social și de muncă în schimbare rapidă; 3) cultură gene-
rală sau educație civică care nu are legătură cu activitatea de muncă, dar care vizează forma-
rea unei cetățenii active cuprinzând aspectele sociale, viața decentă sub aspectul sănătății și
al bunăstării, al dezvoltării culturale și spirituale. În țările din străinătate, educația civică este
denumită și educație "comunitară", "populară" sau "liberală".
Tipurile de educație formală, non-formală și informală din cadrul structurii LLL (inclusiv
ALE) au fost, de curând, acceptate ca fiind clar diferențiate. Educația formală este reglemen-
tată de stat și de societate. Mijloacele unei astfel de reglementări sunt standardele, sistemele
educaționale legale specifice, documentele emise de stat pe care le primesc absolvenții (cer-
tificat, diplomă, atestat) și care acordă anumite drepturi. Educația formală deschide, de obicei,
accesul la nivelul următor de educație. Unele niveluri de educație formală sunt aprobate de
stat ca fiind obligatorii pentru toți cetățenii.
Conceptul de educație non-formală include toate tipurile de programe și cursuri educaționale
care nu oferă un certificat de schimbare a statutului profesional. Educația/formarea non-for-
mală, la alegere, permite dezvoltarea culturală generală (și uneori profesională) a unei per-
soane în toate etapele vieții sale, indiferent de nivelul educațional inițial. De obicei, este legată
de sfera hobby-urilor și de realizarea potențialului creativ al unui individ. Uneori, educația non-
formală joacă un rol compensator sau de adaptare pentru persoanele care, dintr-un motiv sau
altul, nu au reușit sau nu au dorit să primească educație formală.
Învățarea informală (adică în afara vreunei discipline) se referă la învățarea care este direct "
integrată " în viața fiecărei persoane și care este obținută prin comunicare, muncă, mass-
media, activități educaționale, citirea de cărți, reflecția asupra experienței proprii și a experi-
enței altor persoane, etc.
Succesiunea etapelor educației formale formează verticala învățării pe tot parcursul vieții, care
presupune trecerea de la un nivel la altul pe axa ascendentă a educației (preșcolar, școlar,
profesional, universitar, postuniversitar). Axa orizontală a LLL este reprezentată mai mult de
educația non-formală și informală, care poate fi uneori implementată simultan cu educația
formală. Integrarea acestor două axe asigură continuitatea tuturor proceselor educaționale,
inclus ALE. În multe țări care acordă o atenție deosebită dezvoltării subsectorului ALE, în
ultima vreme, toate cele trei tipuri de educație (formală, non-formală, informală) au început să
se suprapună din ce în ce mai frecvent, hotarele dintre ele atenuându-se, oferind o traiectorie
constantă și continuă de învățare pe „ tot parcursul vieții” și ”pe toate dimensiunile vieții”. Unii
cercetători menționează și cel de-al treilea vector al mișcării educaționale numindu-l ”în pro-
funzime” adică cunoașterea conștientă de sine și dezvoltarea spirituală ale omului. Toate cele
trei traiectorii reprezintă un fel de "spațiu" volumetric, în interiorul căruia există toate posibili-
tățile de dezvoltare armonioasă a oamenilor pentru o dezvoltare durabilă și un progres global.
Provocările în domeniul învățării și educației adulților în Moldova
În anul 2019 Republica Moldova a fost clasată pe locul 86 la capitolul competitivitate din 140
de țări, clasament realizat în baza unei metodologii actualizate, cu accent pe rolul capitalului
14
uman, inovației, sustenabilității și flexibilității. Conform evaluării experților, în pofida proprietății
private, a investițiilor individuale, a anumitor inovații și a altor factori de dezvoltare, Moldova
nu a înregistrat progrese tangibile în ceea ce privește productivitatea și eficiența resurselor
umane cel puțin în ultimul deceniu. Fără îndoială, unul dintre motivele stagnării este emigrarea
accentuată. Combinată cu o creștere negativă în ceea ce privește crearea de locuri de muncă
atractive, 26 țara nu poate păstra tinerii și nu poate contribui la productivitatea forței de muncă
adulte existente. Pentru a remedia dinamismul negativ al economiei, Moldova ar trebui să își
reconsidere atitudinea față de ALE ca parte integrantă a LLL și să se gândească la mecanisme
de valorificare a potențialului ALE. Acest subsector are, printre altele, o funcție compensatorie:
ALE poate compensa și reduce deficiențele generate de perioada de tranziție prelungită. Po-
trivit unui sondaj realizat în 2013 de Banca Mondială în rândul întreprinderilor, 41 % dintre
angajatori și 15,7 % dintre întreprinderi au citat nivelul de competențe ca fiind principalul ob-
stacol în calea atragerii forței de muncă. 27 ALE poate contribui cel puțin la rezolvarea parțială
a problemelor existente, și anume recuperarea mai rapidă a aptitudinilor și competențelor care
au devenit învechite de pe timpul educației formale apariția noilor cerințe pe piața muncii.
În ultimii ani, Republica Moldova a cunoscut schimbări semnificative în domeniul educației.
Cu toate acestea, subsectorul învățării și educației adulților este încă interpretat adesea în
sens restrâns, și anume ca formare profesională pentru adulți și formare profesională continuă
pentru îmbunătățirea productivității pe piața muncii. Deși modificările propuse în Codul Edu-
cației al RM, 28 proiectul ”Strategiei de Dezvoltare a Educației 2030” 29 și programul de imple-
mentare a acesteia oferă definiții foarte moderne ale LLL și ALE, în discursul public național
formarea profesională a adulților, formarea profesională continuă, învățarea și educația adul-
ților (ALE) și chiar învățarea pe tot parcursul vieții (LLL) sunt adesea tratate în același mod.
Din cauza acestei abordări, opinia publică nu identifică ALE ca fiind o prioritate pentru țară.
Acest sub sector valoros al sectorului educațional nu este perceput ca un bun public, este
abia finanțat de la bugetul de stat, iar dezvoltarea politicilor este limitată, ignorând înțelegerea
internațională a ALE.
Domeniul ALE se reflectă, sub o formă sau alta, într-o serie de acte legislative și sub legislative
ale Republicii Moldova, elaborate și adoptate începând cu anul 2004:
− Codul Educației al Republicii Moldova, aprobat în 2014, conține capitolul VII privind
ALE, denumit în document "Învățarea pe tot parcursul vieții"30;
− Hotărârea de Guvern Nr. 193 din 24-03-2017 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la formarea continuă a adulților 31 , care "are ca scop reglementarea și dez-
voltarea cadrului de reglementare în domeniul educației adulților într-o perspectivă la
nivel european";
− Hotărârea de Guvern nr. 1224 din 09-11-2004 cu privire la organizarea formării
profesionale continue 32
− Hotărârea de Guvern nr. 193 din 24-03-2017 pentru aprobarea Regulamentului pri-
vind formarea continuă a adulților 33
− Hotărârea de Guvern Nr. 616 din 18-05-2016 pentru aprobarea Metodologiei de eva-
luare externă a calității în vederea autorizării de funcționare provizorie şi acreditării
programelor de studii şi a instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior şi
26 https://documents1.worldbank.org/curated/en/679951561566645653/pdf/Moldova-Rekindling-Eco-
nomic-Dynamism.pdf. , стр. 24
27 Стр. 132
28 https://particip.gov.md/ro/document/stages/anunt-privind-consultarea-proiectului-de-lege-pentru-
modificarea-codului-educatiei-al-republicii-moldova-nr-1522014/9853
29 https://particip.gov.md/ro/document/stages/proiectul-hotararii-de-guvern-cu-privire-la-aprobarea-
strategiei-de-dezvoltare-educatia-2030-si-a-programului-de-implementare-a-strategiei-de-dezvoltare-
educatia-2030/9254
30 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110112&lang=ro
32 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=10894&lang=ru
15
de formare continuă şi a Regulamentului de calcul al taxelor la serviciile prestate în
cadrul evaluării externe a calității programelor de studii și a instituțiilor de învăță-
mânt profesional tehnic, superior și de formare continuă. 34
− Hotărârea de Guvern nr. 201 din 28-02-2018 cu privire la organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare35
− Hotărârea de Guvern nr. 1016 din 23-11-2017 cu privire la aprobarea Cadrul Națio-
nal al Calificărilor din Republica Moldova, 36, precum și documentele normative re-
levante privind elaborarea standardelor și calificărilor profesionale.37
− Hotărârea de Guvern Nr. 119 din 05-12-2018, cu privire la Registrul național al ca-
lificărilor,38 baza de date a Registrului 39 și lista calificărilor deja aprobate disponibile
publicului. 40
De asemenea, ALE este abordată în documentele de planificare strategică:

Strategia națională de ocupare a forței de muncă 2017-202141 prevede adaptarea adec-
vată a serviciilor educaționale la cerințele pieței muncii. O serie de alte Strategii, cum ar fi
Conceptul Strategiei "Tineret 2030" 42 de dezvoltare a sectorului de tineret pentru anii 2022-
2030 subliniază extinderea abordărilor educației non-formale în toate instituțiile și organizațiile
care lucrează cu tinerii; Strategia "Cultura 2020", Strategia națională de dezvoltare a so-
cietății informaționale "Moldova Digitală 2020" subliniază importanța educației non-for-
male pentru dezvoltarea personală și profesională.
Studiul "Învățarea și educația adulților în Republica Moldova, cadrul legal, financiar și
de guvernanță" 43. Studiul a fost efectuat în 2021 de către AXA Management Consulting la
solicitarea DVV International Moldova care a identificat anumite problematici ale ALE în Re-
publica Moldova. În documentele de politici analizate în cadrul studiului au fost evidențiate, în
special, următoarele aspecte:
(1) Accentuare pronunțată pe competențele formale și profesionale și o atenție limitată asupra
altor competențe sociale;
(2) Existența unor posibilități legislative și de reglementare limitate pentru autoritățile locale în
vederea susținerii programelor de educație non-formală;
(3) Existența unor posibilități legislative și de reglementare limitate pentru autoritățile locale în
vederea sprijinirii programelor de educație non-formală;
(4) proceduri rigide și o provocare financiară pentru organizațiile societății civile în procesul
de autorizare și acreditare a programului educațional;
(5) Promovarea limitată a LLL și ALE ca bun public;
(6) Lipsa unei structuri care să faciliteze procesele de sinergie între furnizorii de educație non-
formală în cadrul modernizării progresive a educației non-formale a adulților în Republica
Moldova.
34 http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=364908&lang=2
35 http://lex.justice.md/ru/374547/
37 https://mecc.gov.md/ru/node/8402
39 https://rnc.sime.md/ords/f?p=301:4:1144458630572
40 https://rnc.sime.md/ords/f?p=301:1:14394306102716::NO::P1_OCUPATION_ID:
42
https://mecc.gov.md/sites/default/files/conceptul_strategiei_tineret_2030_si_a_programului_de_imple
mentare.pdf
43 https://www.dvv-international.org.ua/fileadmin/files/eastern-
neighbors/publications_Moldova/22_iulie_DVV_2021_-_Raport_Studiu_FINAL.pdf
16
Cine are nevoie de ALE?
Atât legislația internațională, cât și cea națională din Moldova consfințesc dreptul fiecărei per-
soane la formare și educație, care nu este constrâns de limite de vârstă. După ce au absolvit
instituțiile de învățământ și au obținut certificate și diplome, adulții continuă să aibă nevoie de
formare pe tot parcursul vieții, indiferent de statutul în care se află. De exemplu, persoanele
care lucrează, mai și studiază pentru a se perfecționa continuu și pentru a avansa în carieră.
Pentru șomeri, sunt relevante cursurile de formare și recalificare pentru șomeri și programele
de creștere a încrederii în sine pe piața muncii. În plus, datorită dezvoltării rapide a tehnologi-
ilor și a globalizării, programele de cultură generală și de educație civică sunt relevante pentru
întreaga populație.
Cu toate acestea, există categorii specifice de cetățeni care au cea mai mare nevoie de pro-
grame de educație și formare profesională și de alte programe de instruire și educație a adul-
ților, de exemplu - femeile, subreprezentate în forța de muncă, deoarece au (sau au avut)
grijă de copii și de persoanele în vârstă; persoanele care caută cu disperare un loc de
muncă (în special tinerii și persoanele de peste 50 de ani); lucrătorii migranți care se întorc
în țară; lucrătorii strămutați din cauza schimbărilor structurale din economie; persoanele cu
nevoi speciale care necesită abordări incluzive; grupuri vulnerabile (persoane eliberate din
detenție, persoane cu venituri mici, mame solitare, etc.). În 2022, atât Republica Moldova, cât
și țările UE și din Europa de Est se confruntă cu necesitatea de a integra un număr mare de
refugiați de diferite vârste și grupuri sociale din Ucraina în viața economică și socială a țărilor
lor, inclusiv în sistemele de educație.
Se presupune în mod obișnuit că, din moment ce în Moldova 99% (2014) 44 din populație știe
să scrie și să citească și "alfabetizarea" nu este relevantă. Dar analfabetismul funcțional este
însă destul de răspândit. Mulți oameni, în special în zonele rurale, nu dispun de cunoștințele
și competențele necesare pentru a trăi pe deplin și a interacționa cu ceilalți membri ai socie-
tății. Reprezentanții generațiilor mai în vârstă, fără o pregătire specială, adesea nu pot deveni
consumatori alfabetizați, utilizatori de aparate de uz casnic, de internet și clienți ai băncilor.
Trebuie remarcat faptul că abilitățile de bază ale secolului XXI45sunt, de asemenea, actuale
pentru o populație mult mai mare.
Dilemele ALE și argumentarea lor
Reprezentanții diferitelor grupuri-țintă nu sunt întotdeauna conștienți de importanța ALE pen-

tru ei înșiși și, prin urmare, este necesar să se dezvolte mecanisme care să încurajeze impli-
carea comunității în procesele de educație și învățare. Dat fiind faptul că statul nu a identificat
structuri de stat responsabile de ALE, nu a delimitat competențele acestora, astfel de meca-
nisme lipsesc. În plus, sub sectorul ALE în sine (care nu este desemnat în mod oficial ca un
sector separat, dar care, există sub diferite forme la diferite niveluri de educație), nu este re-
prezentat de o rețea suficient de largă de instituții de învățământ și structuri de formare pentru
adulți. Acest lucru reduce accesul adulților la programele de învățare și educație a adulților.
În Moldova, pentru adulți, au fost create oportunități de formare și recalificare pentru șomeri
organizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, de către Instituțiile
de perfecționare a competențelor în diverse domenii, toate acestea fiind finanțate de la bugetul
de stat. În plus, există cursuri organizate în Centre de Excelență și universități, programe de
instruire oferite de instituții educaționale neguvernamentale (ONG-uri) în principal gratuite,
precum și diverse cursuri organizate de Camera de Comerț și Industrie, asociații și întreprin-
deri din domeniul producției și alte entități, atât gratuit, cât și contra lată. Dar numărul acestora
44 https://data.worldbank.org/indicator/SE.ADT.LITR.ZS?locations=MD
45 https://lllplatform.eu/policy-areas/xxi-century-skills/
17
pentru populația de circa patru milioane de locuitori a Moldovei46 este insuficient, iar politicile
de promovare a dezvoltării acestor furnizori ALE nu sunt unificate și clar direcționate și se
concentrează preponderent doar pe învățământul profesional (recalificare, dezvoltare profe-
sională). Prin urmare, practic nimeni nu este responsabil pentru gestionarea deciziilor în acest
domeniu. Acest fapt este amplificat de faptul că ALE nu este considerat sau delimitat în docu-
mentele legislative ca fiind un subsector separat al educației. Este necesară îmbunătățirea
cadrului legal și de reglementare și tot aici trebuie remarcat faptul că termenul "educație pentru
adulți" din documentele legislative actuale este folosit în principal ca sinonim pentru (re)for-
mare profesională continuă. Termenul de "învățare pe tot parcursul vieții" utilizat în legislație
include parțial aspecte reflectate în înțelegerea internațională a conceptului ALE și LLL, dar,
în general, vizibilitatea subsectorului, atât în politica educațională, cât și în societate în an-
samblu, nu corespunde importanței sale. Campaniile de informare pentru promovarea ALE
pot juca un rol semnificativ în această privință în viitor, cu condiția să existe o ofertă extinsă și
accesibilă pentru ALE.
Toate cele expuse mai sus se referă la faptul că una dintre cele mai serioase provocări cu
care se confruntă ALE este lipsa instituționalizării subsectorului, care este atât de divers, încât
are nevoie de un organ de guvernanță și de coordonare intersectorială, în cadrul căruia
diferite părți interesate47 să aibă o voce comună, capabilă să găsească un consens în luarea
deciziilor de management eficient și funcțional.
O altă problemă este rata scăzută de acoperire al domeniului ALE. Conform Biroul National
de Statistică (BNS) in 2021 în Formarea Profesională Continuă, calculată în baza datelor co-
lectate de la firme cu peste 10 angajați a constituit doar 26,7% din totalul personalului48. Un
fapt pozitiv în acest context este existența unei liste de profesii pentru care formarea profesi-
onală continuă este obligatorie (profesori, medici, piloți, ș. a). După cum s-a menționat mai
sus, se alocă fonduri de la bugetul de stat pentru actualizarea cunoștințelor și competențelor
acestor profesii. Cu toate acestea, motivația participanților la cursurile de formare continuă
este adesea destul de scăzută, chiar dacă elaborarea programelor nu este centralizată în mod
excesiv, cursurile educaționale nu sunt flexibile și nu corespund întotdeauna nevoilor educa-
ționale reale ale participanților. În plus, instituțiile de formare continuă sunt situate preponde-
rent în orașele creează condiții inegale pentru persoanele din zonele rurale.
În sectorul business, companiile mari și mijlocii pot investi anumite resurse în formarea per-
sonalului, dar întreprinderile mici nu au această posibilitate. Diferite asociații profesionale și
Camera de Comerț și Industrie organizează periodic cursuri de formare informale pentru mem-
brii lor, dar acestea sunt, de asemenea, concentrate în principal în capitală, astfel încât gradul
de participare la programele ALE la nivel local este mult mai scăzut. Rezultatele unor astfel
de activități de formare rămân în mare parte nedocumentate de către stat și nu sunt reflectate
în "conturile de formare" (engl. ”Learning accounts”) ale celor implicați (de exemplu, atunci
când își schimbă locul de muncă) sub forma unor calificări suplimentare obținute.
Activitățile proiectelor educaționale implementate de ONG-uri, cu suportul financiar al organi-
zațiilor donatoare internaționale, sporesc ușor gradul de participare a cetățenilor la ALE. Com-
ponenta educațională sau activitățile de sensibilizare (vizite de studiu, cursuri de formare, se-
minare, mese rotunde, etc.) sunt, de asemenea, prezente în activitățile diferitelor proiecte in-
ternaționale. Cu toate acestea, în general, gradul de acoperire a populației adulte în cadrul
programelor educaționale este destul de scăzut în comparație cu țările dezvoltate.
Nu există date statistice cu privire la gradul de participare a populației la programele ALE. Cu
toate acestea, în baza observațiilor făcute de specialiștii din acest sector timp de mai mulți
46 https://www.worldometers.info/world-population/moldova-population/
47 Exemplu – «Strategia Națională LLL a Maltei»,
https://meae.gov.mt/en/Public_Consultations/MEDE/Pages/Consultations/NationalStrategyforLifelong
Learning20202030.aspx , pag.25
48 TBC
18
ani, se poate afirma că acoperirea ALE în ceea ce privește vârsta este destul de inegală.
Participarea vârstnicilor este scăzută (în comparație cu țările europene). Diverse cursuri edu-
caționale, prelegeri, cluburi de hobby etc. sunt frecventate cu preponderență de studenți. Co-
munitățile din cadrul rețelelor sociale organizează periodic evenimente cu caracter educațio-
nal (excursii, întâlniri tematice, conferințe etc.). Tinerii și o mică parte a populației de vârstă
mijlocie (30-50 de ani) sunt, de asemenea, mai predispuși să participe la aceste activități.
Pe piața serviciilor educaționale, în sectorul educației non-formale, printre cele mai răspândite
activități ALE în rândul populației pot fi enumerate: formare profesională în scopul angajării;
cursuri de limbi străine; cursuri de utilizare a calculatorului; cursuri de contabilitate; cursuri de
dezvoltare personală. Multe dintre aceste direcții sunt realizate de ONG-uri, centre culturale
și de agrement etc. O parte a activităților din cadrul proiectelor în domeniul ALE reprezintă un
domeniu destul de flexibil. Cu toate acestea, pentru ca furnizorii să elibereze beneficiarilor
certificate care să confirme competențele profesionale dobândite, furnizorii trebuie să treacă
printr-o procedură complicată de autorizare și acreditare a programelor și instituțiilor. Aceste
cerințe reduc în mod semnificativ numărul instituțiilor de învățământ care doresc să depună
astfel de eforturi și, în consecință, numărul de programe educaționale inovatoare rămâne des-
tul de limitat. Prin urmare, este important să se dezvolte oportunități de recunoaștere a aptitu-
dinilor și competențelor dobândite într-un mod non-fomal și informal.
Bibliotecile care au cunoscut o transformare instituțională semnificativă în cadrul proiectului
Novateca (201449-2019), fiind instituții de stat, se referă în principal la sectorul informal și oferă
o varietate de servicii culturale și educaționale (cercuri de interes, cluburi de artă și de discuții,
întâlniri cu personalități culturale etc.). Cu toate acestea, activitățile lor se adresează în special
copiilor și tinerilor și doar parțial altor grupuri de vârstă. În biblioteci lipsesc profesioniști și
profesori cu experiență (andragogi) care cunosc specificul de lucru cu adulții, precum și com-
petențele necesare pentru a-i implica pe adulți în activități ALE.
Muzeele, centrele culturale, casele de creație, teatrele, cinematografele și galeriile de artă
continuă să se prezinte ca instituții pur culturale, unele încep treptat să preia unele dintre
funcțiile instituțiilor educaționale, oferind vizitatorilor diverse activități educaționale și de infor-
mare.
În general, ponderea și importanța ALE în Moldova, în afara educației formale este foarte
scăzută. În același timp, UNESCO estimează că 85% din populația activă din UE a dobândit
cunoștințele și competențele necesare pentru muncă în afara educației formale.
O altă provocare pentru domeniul ALE din Moldova constituie lipsa specialiștilor și a formato-
rilor pentru acest subsector. În prezent, adulții sunt instruiți de specialiști, în principal absol-
venți ai instituțiilor de învățământ superior cu orientare pedagogică sau care au absolvit di-
verse programe de perfecționare profesională, care activează în cadrul Centrelor de perfecți-
onare profesională din cadrul instituțiilor de învățământ superior. Singurul program de Maste-
rat de acest gen în formarea formatorilor (ToT), dezvoltat de Universitatea de Stat din Mol-
dova. La fel sunt implementate diferite programe de formare a formatorilor, oferite de ONG-
uri și proiecte internaționale (formare a formatorilor) strict doar în cadrul ONG-urilor. Dificulta-
tea în realizarea procedurilor de autorizare și acreditare duce la o limitare a numărului de
oferte educaționale și limitează participarea la instruirea și educația adulților. În contextul
schimbărilor provocate de pandemie, instituțiile de învățământ au început să utilizeze oportu-
nitățile de învățământ la distanță. Cu toate acestea, acest lucru nu a îmbunătățit semnificativ
accesul la ALE sau motivația populației de a participa la programele ALE.
O altă provocare pentru domeniul ALE din Moldova este lipsa de formare a specialiștilor și a
formatorilor pentru acest subsector. În prezent, adulții sunt instruiți de specialiști, în principal
absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior cu orientare pedagogică sau care au absolvit
49 https://novateca.md/about-novateca-program-overview
19
diverse programe de perfecționare profesională, care activează în cadrul Centrelor de perfec-
ționare profesională din cadrul instituțiilor de învățământ superior. Singurul program de mas-
terat de acest gen în formarea formatorilor (ToT), dezvoltat de Universitatea de Stat din Mol-
dova, de asemenea, sunt implementate diferite programe interne de formare a formatorilor,
oferite de ONG-uri și proiecte internaționale (formare a formatorilor). Dificultatea în realizarea
procedurilor de autorizare și acreditare duce la o limitare a numărului de oferte educaționale
și limitează participarea la formarea și educația adulților. În contextul schimbărilor provocate
de pandemie, instituțiile de învățământ au început să utilizeze oportunitățile de învățământ la
distanță. Cu toate acestea, acest lucru nu a îmbunătățit semnificativ accesul la ALE sau mo-
tivația populației de a participa la programele ALE.
Specialitatea " andragog" nu este inclusă în Clasificatorul Ocupațiilor și al Locurilor de Muncă,
există doar "Manager de formare" (242405)50, care prezintă noțiunea în mod îngust. Cu ex-
cepția unui program la nivel de masterat la Universitatea de Stat în specialitatea numită în
clasificator, nu există pregătire în profesia de "andragogi" în instituțiile de învățământ superior
și nici la nivel de masterat la nivel de doctorat; cercetarea este, de asemenea, extrem de
limitată. Cu excepția unui program la nivel de masterat la Universitatea de Stat pentru speci-
alitatea menționată în clasificator, nu există nicio formare pentru profesia de "andragog" în
alte universități, nu există studii de masterat, doctorat. Ca o consecință, cercetarea domeniului
ALE este subdezvoltată și nu există sisteme de informare și consultanță pentru acest subsec-
tor. Situația este accentuată de absența unui mecanism de colectare și analiză a informațiilor
statistice privind ALE care ulterior ar facilita elaborarea și formularea unei politici de calitate în
domeniul ALE.
În Moldova, finanțarea educației în general este destul de mare (aproximativ 6,3% din PIB) 51,
dar ponderea fondurilor publice destinate ALE este insuficientă. În condițiile autonomiei fi-
nanciare a instituțiilor de învățământ superior implementate din 2012. Centrele de formare
profesională înființate în cadrul acestor instituții sunt supuse deficitului de fonduri inerent în-
tregului subsector al învățământului superior. 52 Practic nu se utilizează varietate de forme
inovatoare de finanțare și nu există nicio modalitate de încurajare pentru organizațiile care
lucrează în domeniul educației non-formale a adulților. Rolul autorităților locale în finanțarea
ALE este minim, deși experiența internațională arată succesul unui astfel de sistem de finan-
țare (Germania, Coreea de Sud etc.).
În concluzie, principalele provocări cu care se confruntă sistemul ALE din Moldova sunt urmă-
toarele: lipsa instituționalizării subsectorului, numărul mic de organizații/furnizori de formare a
adulților și participarea redusă la programele educaționale, lipsa suportului financiar din partea
statului pentru acest subsector, lipsa de formare a cadrelor pentru domeniul ALE.
Obiective de referință pentru formularea ulterioară de politici/strategii/rezultate

măsurabile
Dezvoltarea învățării și educației adulților în Moldova ar trebui să fie susținută de politici pu-
blice coerente. Elaborarea acestor politici ar trebui să fie bazată pe recomandările UNESCO
(2015), care abordează 5 domenii: 1) politici, 2) guvernanță, 3) finanțare, 4) participare, inclu-
ziune, echitate, 5) calitate. Aceleași aspecte ale reformei și dezvoltării ALE sunt enumerate în
50 https://cnas.gov.md/doc.php?l=ro&idc=473&id=6081&t=/Pentru-platitorii-de-
contributii/Clasificatoare/Clasificatorul-Ocupatiilor-CORM-0006-2021-versiunea-reinnoita-in-baza-
Ordinului-Ministrului-Muncii-i-Protectiei-Sociale-nr77-din-5-octombrie-2022-cu-mentinerea-codului-
intern-din-4-cifre/
51https://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/1234567890/664/Hincu_R_Conencov_O_%20conf_09.18
.pdf?sequence=1&isAllowed=y
52 http://moldova.fes.de/fileadmin/user_upload/2020/Publications/Studiu_Invatamant_Superior_ro.pdf
20
”Cadrul de acțiune de la Belém”, 53 adoptat cea de a VI-a Conferință internațională privind
educația adulților. În plus, este necesară definirea priorităților subsectorului pentru următorii
7-8 ani, în conformitate cu ”Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, precum și utilizarea
experienței acumulate în cadrul diferitelor conferințe din Moldova, care au dus la adoptarea
unor documente finale cu caracter de recomandare. Analizând și rezumând recomandările
internaționale și naționale, pot fi propuse următoarele direcții privind transformarea ALE în
Republica Moldova:
Politici și Guvernanță
• Politicile în domeniul ALE ar trebui să fie exhaustive, cuprinzătoare și integratoare, luând
în considerare diferite tipuri și forme de educație/învățare precum și o varietate de dome-
nii, inclusiv economia, sfera socială, cultura, tehnologiile și mediul. Toate deciziile de po-
litici ar trebui să se bazeze pe fapte și dovezi. Acest lucru necesită raționalizarea colectării
de date ALE și includerea acestora în domeniul statistic al unei țări, dezvoltarea de indi-
catori de participare și de progres care pot fi utilizați pentru a măsura schimbările, precum
și schimbul de bune practici cu alte state. Cadrul legal care creează cadrul normativ pentru
activitățile LLL și ALE trebuie să fie îmbunătățit continuu.
• Ar fi recomandabil să se discute elaborarea unei posibile legi separate privind ALE.
• Facilitarea implementării practice a direcțiilor de acțiune privind dezvoltarea LLL și ALE,
așa cum sunt prevăzute în documentele de planificare strategică adoptate – ”Strategia de
dezvoltare a educației 2030” și pentru realizarea obiectivelor ”Programului de implemen-
tare a Strategiei de dezvoltare a educației 2030”.
• Dezvoltarea politicilor în domeniul ALE ar trebui să aibă drept obiectiv îmbunătățirea co-
ordonării, a cooperării și a procesului decizional. Instituirea unui mecanism de coordo-
nare (Consiliul național ALE) și implicarea diverselor părți interesate (autorități publice,
mediul academic, organizații ale societății civile și sectorul privat) în calitate de parteneri,
acordându-le o voce egală, ar putea fi o soluție inițială bună, care să fie urmată de defini-
rea priorităților subsectorului și a oportunităților de consultare cu privire la orice problemă
de dezvoltare a ALE. De asemenea, este recomandabilă înființarea unor structuri de co-
ordonare la nivel local, ceea ce este direct legat de transferul de competențe ALE către
autoritățile locale, în conformitate cu bunele practici internaționale.
• Dezvoltarea standardelor naționale de calificări și oportunități de recunoaștere, certificare
și acreditare a tuturor formelor de învățare în sistemele formale, non-formale și informale,
inclusiv în domeniul educației adulților. Acest lucru ar aduce un progres semnificativ în
dezvoltarea ALE, l-ar face mai flexibil și ar elimina barierele din calea parcursului educa-
țional atunci când se intersectează cu diferite subsectoare. În scopul profesionalizării spe-
cialiștilor în domeniul ALE ar fi recomandabilă elaborarea unui cadrul al calificărilor în
acest domeniu specific.
• Discutarea posibilității de a desemna, în calitate de proiect-pilot, un spațiu pentru crearea
unei zone de învățare (ar putea fi un cartier sau un oraș), în conformitate cu conceptul
UNESCO de ”Oraș care învăță” (eventual, fuzionând acest concept cu cel de ”Oraș Inte-
ligent”). Susținerea creării de centre pilot ALE în unul sau două ”orașe care învăță” care
s-au alăturat rețelei UNESCO (ar putea fi combinată cu conceptul de ”Oraș Inteligent”) și
crearea unor mecanisme pilot de finanțare a domeniului ALE din mai multe surse.(surse
multiple).
• Promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții, diseminarea informației privind
diferitele tipuri și forme de învățare, precum și oportunitățile existente pentru populație,
subliniind în special rolul învățării non-formale. Promovarea și susținerea continuă a învă-
țării și educației adulților și a învățării pe tot parcursul vieții în mass-media.
53Cadrul de acțiune adoptat în cadrul celei de-a VI-a Conferințe internaționale privind educația
adulților (CONFINTEA VI) de la Belém, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000146719_rus
21
Finanțare
• Evaluarea capacității de atragere și alocare de resurse financiare suficiente, atât din
bugetul național, cât și din alte surse, pentru a susține participarea activă la procesele
de învățare și educație a adulților. Inițierea unei finanțări pilot pentru a susține progra-
mele ALE pentru acele grupuri-țintă pentru care s-a ajuns la un acord comun cu părțile
interesate prin intermediul Consiliului național ALE;
• Efectuarea unei analize a programelor existente de recalificare și de formare profesi-

onală realizate de către ministerele și agențiile specializate.
• Evaluarea altor posibilități de finanțare ALE în afara bugetului de stat - capacitatea

autorităților locale, a angajatorilor și a cursanților înșiși, prin utilizarea eficientă a re-
surselor disponibile. Deși Guvernul aici are un rol-cheie, ar trebui recunoscut faptul că
autoritățile și angajatorii sunt adesea mai aproape de nevoile educaționale ale benefi-
ciarilor și pot răspunde mai bine la nevoile acestora. În perspectivă, trebuie eficienti-
zată atribuirea responsabilității financiare pentru subsectorul ALE, trebuie identificate
competențele fiecăreia dintre părțile implicate în finanțare, urmând ca autoritățile lo-
cale să joace un rol esențial;
• Examinarea posibilităților de elaborare și implementare a unor programe de formare

profesională a adulților de către instituții educaționale non-guvernamentale cu finan-
țare corespunzătoare din fonduri publice (de exemplu, introducerea unei finanțări per
capita/pentru fiecare locuitor) și cu posibilitatea de a evalua și valida rezultatele învă-
țării;
• Discutarea introducerii sistemului "voucher educațional" și liberalizarea pieței din do-

meniul educației. În septembrie 2022 Comisia de protecție socială, sănătate și familie
a Parlamentului R. Moldova a susținut inițiativa legislativă a unui grup de deputați pri-
vind instituirea voucherelor pentru formare profesională prin modificare a Legii cu pri-
vire la promovarea ocupării forței de muncă și a șomajului54. Documentul prevede că
voucherele vor fi emise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și vor
oferi șomerilor dreptul la formare profesională. Șomerul va putea alege furnizorul de
formare profesională din lista celor acreditați, publici sau privați.
• Încurajarea cooperării și facilitarea utilizării optime a resurselor diverșilor furnizori (pu-

blici, municipali, privați) de servicii educaționale. Susținerea "ofertei" (furnizorii de edu-
cație), pe de o parte, și a "cererii" (consumatorii de servicii de educație), pe de altă
parte, influențând astfel contextul ALE. De exemplu, la nivelul administrației locale,
suportul acordat furnizorilor ar putea fi sub forma alocării gratuite de spații pentru ac-
tivități de învățare sau a finanțării instituționale, în timp ce suportul acordat "clienților"
subsectorului ar putea utiliza instrumente precum subvenții (vouchere și burse), plata
concediului în timpul pregătirii profesionale, etc. Acest lucru ar crea concurență între
furnizori și ar îmbunătăți calitatea serviciilor educaționale fără a fi nevoie de sisteme
de evaluare externe.
• Încurajarea financiară (prin modificări ale legislației fiscale) a companiilor/întreprinde-

rilor private, în special cele mici, să promoveze formarea profesională continuă a an-
gajaților lor și să dezvolte mecanisme care să reflecte rezultatele învățării în curriculum
vitae (în "conturile de educație" individuale) ale fiecărui cursant.
54https://multimedia.parlament.md/initiativa-legislativa-somerii-vor-beneficia-de-vouchere-pentru-
formare-profesionala/
22
Participare, incluziune, echitate
• Asigurarea participării, incluziunii și echității în cadrul ALE, astfel încât nimeni să nu
fie exclus de la învățarea și educația adulților, indiferent de sex, vârstă, statut social,
cultură, limbă, statut economic, educație sau alți factori, acces la învățare și educație
de calitate;
• Acordarea unei atenții deosebite promovării și extinderii accesului la învățare de cali-

tate pentru grupurile vulnerabile, în special pentru tineri vulnerabili, lucrători migranți,
refugiați, șomeri, persoanele cu nevoi speciale, deținuți, persoanele în etate, apatrizi
etc., prin crearea de programe de educație și formare profesională de calitate desti-
nate grupurilor vulnerabile;
• Tipuri de abordări ale învățării adulților care să respecte și să ia în considerare diver-

sitatea limbilor și a tradițiilor naționale ale cursanților, acordarea unei atenții deosebite
programelor sau inițiativelor care promovează egalitatea de gen;
• Discutarea posibilităților și metodelor de asigurare că educația suplimentară primită

nu este doar recunoscută, ci și apreciată și are un impact asupra venitului și statutului
individului;
• Încurajarea formării profesionale a persoanelor angajate, care să se orienteze în viitor

către soluții instituționale și financiare care funcționează cu succes în alte țări (exem-
ple: Germania, Italia, Franța, Estonia/Letonia și altele);
• Dezvoltarea de structuri instituționale, cum ar fi centrele de învățare comunitară pentru

dezvoltarea comunitară. În Moldova, astfel de structuri sunt încă practic inexistente,
dar în multe țări de succes ele funcționează eficient. În practica internațională, acestea
se numesc Centre de învățare comunitară (CIC); Când se analizează contextul insti-
tuțiilor ALE din Moldova, absența lor este imediat evidentă. În același timp, CIC-urile
create la nivel local ar putea îmbunătăți semnificativ contextul de dezvoltare locală
datorită sprijinului acordat de instituțiile ALE;
• Elaborarea măsurilor de creștere a motivației și a accesului tuturor la educația adulți-

lor. Încurajarea programelor de cultură generală care "oferă o a doua șansă" persoa-
nelor care au ratat sau au obținut cunoștințe insuficiente în educația școlară, care sunt
insuficient informați cu privire la mediu, sănătate și valori civice, astfel încât aceștia să
poată juca un rol mai activ în viața economică, socială și culturală a țării. Pentru a
crește interesul de a se implica în viața comunității, pentru a consolida capacitatea de
a lua decizii, pentru a combate știrile false și propaganda În acest caz, considerăm
grupurile vulnerabile ale populației ca fiind un grup țintă prioritar;
• Elaborarea legislației și a acordurilor instituționale necesare pentru dezvoltarea unor

servicii de informare și consiliere de înaltă calitate, inclusiv e-learning, care să facili-
teze utilizarea oportunităților de învățare de către adulți și să promoveze vizibilitatea
și beneficiile învățării;
• Promovarea și încurajarea unei participări mai mari și mai durabile a comunității la

activitățile ALE, prin promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții și prin
reducerea barierelor aflate în calea participării la o astfel de învățare.
Calitate
• Încurajarea creării unor mecanisme de asigurare a calității în cadrul instituțiilor/furni-
zorilor ALE și refuzul de a lăsa controlul calității educației non-formale pe seama ori-
cărui organism guvernamental de control. Promovarea diseminării către publicul larg
a informațiilor despre furnizorii/prestatorii de servicii de învățare care au implementat
mecanisme interne de asigurare a calității;
23
• Elaborarea unui mecanism de revizuire a eficacității și eficienței programelor prin eva-
luarea obiectivelor atinse, inclusiv în ceea ce privește rezultatele învățării;
• Promovarea unui parcurs de învățare flexibil și fără întreruperi între educația formală
și non-formală.
• Utilizarea competențelor și a resurselor intelectuale ale instituțiilor de învățământ su-

perior pentru dezvoltarea ALE prin promovarea activităților de cercetare în domeniul
LLL și ALE, precum și prin dezvoltarea de programe de formare a specialiștilor în ALE.
Elaborarea unui standard profesional pentru specialiștii ALE (andragogi) în conformi-
tate cu metodologia aprobată pentru elaborarea standardelor profesionale în Repu-
blica Moldova. Crearea, unui sistem îmbunătățit de formare, condiții de angajare și
profesionalism al cadrelor didactice care lucrează cu adulții (andragogi) cu implicarea
tuturor părților interesate. Introducerea instruirii specialiștilor ALE (profesori andra-
gogi) în instituțiile de învățământ superior din țară. Dezvoltarea și promovarea andra-
gogiei ca domeniu științific și profesie, oferind în același timp cursuri modulare de dez-
voltare profesională pe termen scurt pentru specialiștii ALE existenți.
• Introducerea principiilor andragogice în programele de formare, recalificare și formare

profesională, precum și a abordărilor centrate pe cursant, bazate pe utilizarea tehno-
logiilor informaționale și de comunicare (TIC) și a resurselor educaționale deschise;
• Să se asigure că rezultatele învățării non-formală și informală sunt recunoscute pe

scară largă, validate și verificate ca fiind echivalente cu cele din educația formală (în
conformitate cu cadrul național al calificărilor), pentru a asigura egalitatea de șanse în
ceea ce privește continuarea învățării și accesul pe piața muncii;
• Încurajarea și susținerea utilizării experienței internaționale și a evoluțiilor recente pen-

tru deciziile de management în vederea dezvoltării și consolidării cunoștințelor și com-
petențelor adulților necesare pe piața muncii din secolul XXI.
• Realizarea unei sinteze a rezultatelor, constatărilor și promovarea accesului la dezvol-

tarea proiectelor, studiilor și sondajelor internaționale în curs de desfășurare și im-
plementate în Republica Moldova privind dezvoltarea LLL și ALE.
RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND ELEBORAREA

UNEI POLITICI UNIFICATE ÎN DOMENIUL LLL
Pentru a institui un sistem de învățare pe tot parcursul vieții de succes, statul, așa cum s-a
menționat în repetate rânduri, trebuie să întreprindă schimbări substanțiale. În acest sens, în
elaborarea unei politici unificate și transversale a sistemului de învățare pe tot parcursul vieții,
pot fi evidențiate următoarele aspecte, privind domeniul per ansamblu, și nu subsectoarele
sale separat:
În elaborarea politicii cu privire la LLL în Republica Moldova, o cerință importantă ar fi crearea
unui mecanism de coordonare (pe lângă Consiliul Național intersectorial LLL, ar fi oportună
discutarea altor structuri posibile - de exemplu, o Comisie de Stat pentru Dezvoltarea Compe-
tențelor; sau o Agenție de Stat pentru LLL cu un organ de conducere format din diferite părți
interesate). Funcția de secretariat al acestei instituții coordonatoare ar putea fi atribuită Minis-
terului Educației și Cercetării sau, pentru o relevanță și un impact și mai mare, ar putea fi
înființat un secretariat/comisie în cadrul Cabinetului de Miniștri.
Documentele de planificare strategică ale Republicii Moldova – ”Strategia Educație 2030” și
”Programul de implementare a Strategiei Educație 2030” - pot avea un impact pozitiv
24
semnificativ asupra dezvoltării LLL și ALE și, prin urmare, implementarea acestora ar trebui
promovată și realizată.
În urma aprobării conceptului de elaborare a documetelor de politici LLL, ar trebui să se ela-
boreze un plan de dezvoltare LLL55 cu priorități definite pentru următorii cinci ani. În plus,
este important să se asigure dezvoltarea resurselor umane/ componenta de capital uman
care este prezentă în toate documentele strategice de dezvoltare ale țării, precum și în planu-
rile și strategiile de dezvoltare sectorială.
Formularea de politici în domeniul LLL necesită decizii manageriale profesioniste (ferme). Ini-
țial, aceste decizii pot fi luate în funcție de priorități și de problemele identificate, formulate de
părțile interesate și de experți (de exemplu, prin intermediul mecanismului de coordonare pro-
pus mai sus). Pe termen lung, aceste decizii trebuie să se bazeze și să fie justificate prin
dovezi, studii și cercetări, priorități definite și incluse în strategiile și planurile de dezvoltare
ale țării.
Pentru a oferi factorilor de decizie dovezi și argumente plauzibile (elaborarea politicilor bazate
pe dovezi/ evidence based policy making), este necesar să se inițieze atât colectarea anumitor
date statistice ((de preferință în baza unor indicatori acceptați la nivel internațional pentru com-
parabilitate), cât și promovarea cercetării privind diferite aspecte ale politicilor de învățare pe
termen lung. de preferință conform parametrilor acceptați în practica internațională pentru
comparabilitate), cât și să contribuie la promovarea cercetării diverselor aspecte de po-
litici în domeniul LLL. În plus, participarea Republicii Moldova la programele de evaluare a
cunoștințelor și competențelor obținute la diferite niveluri ale educației și recunoscute la nivel
internațional, ar oferi o oportunitate de a compara eficiența sistemului național cu sistemele
altor țări.
Depășind provocările legate de asigurarea accesului publicului larg la LLL, este esențial să se
definească atribuțiile/ competențele autorităților locale în diferitele subsectoare ale
educației, deoarece autoritățile locale sunt cele care cunosc cel mai bine nevoile populației.
Implicarea autorităților locale în LLL ar putea avea loc prin crearea unor structuri educaționale
municipale și raionale, cum ar fi centrele de învățare comunitară (CIC), după modelul celor
care există deja în multe țări dezvoltate din Europa și Asia.
Activitatea profesională este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții, deoarece asi-
gură bunăstarea, satisfacția de viață și împlinirea de sine a individului. Prin urmare, obținerea
succesului și angajarea cetățenilor este importantă pentru țară, nu numai din punct de vedere
economic. În acest caz, LLL joacă un rol esențial, deoarece ajută la (re)integrarea în societate
și/sau contribuie la asigurarea unui loc de muncă. Întrucât dezvoltarea și perfecționarea com-
petențelor joacă un rol important în contextul LLL, putem concluziona, în baza practicilor din
mai multe țări, că dezvoltarea în continuare a unui Cadru Național al Calificărilor (CNC),
(National qualification framework, NQF), în care nivelurile de calificare sunt clar definite,
sunt explicit formulate mecanismele de tranziție de la învățarea formală la cea non-formală (și
viceversa), va oferi o bază temeinică pentru dezvoltarea sectorului. Existența cadrului de ca-
lificări facilitează tranziția între diferite tipuri și niveluri de programe de studii. În contextul Re-
publicii Moldova, unde au loc procese semnificative de migrație, la acest aspect se mai ada-
ugă importanța extinderii sistemului de recunoaștere, validare și acreditare a cunoștin-
țelor și competențelor dobândite anterior. În acest scop, pentru a dezvolta domeniului ALE
ar fi recomandabil să demareze elaborarea unui cadru de calificări sectoriale.
55https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121921&lang=ro, cu privire la planificarea, elabo-

rarea, aprobarea,implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice
25
Recunoașterea rezultatelor învățării non-formale este, de asemenea, un aspect esențial
pentru învățarea pe tot parcursul vieții, deoarece reprezintă o legătură între rezultatele învățării
din diferite medii și condiții. Pentru a asigura un proces de recunoaștere eficient, trebuie eli-
minate obstacolele dintre sisteme și stabilite legături între acestea. Recunoașterea ar trebui
să fie privită ca parte integrantă a sistemului național de calificări, prin urmare Mecanismul de
recunoaștere în sine este important; procesul de recunoaștere necesită legături clare, cu stan-
darde utilizate în sistemul de calificări; ar trebui elaborate documente de recunoaștere, deoa-
rece numai atunci învățarea non formală va fi considerată o modalitate standard de obținere
a calificărilor; dezvoltarea Cadrului Național al Calificărilor (CNC) ar trebui considerată o mo-
dalitate de a spori accesul la învățare, un mecanism de "transfer de competențe" și calificări,
și un factor de dezvoltare a învățării pe tot parcursul vieții.
Un acces mai larg la învățarea pe tot parcursul vieții de înaltă calitate, necesită atât investiții
suplimentare în acest sector, cât și o mai bună utilizare a resurselor existente. Costurile
educației nu pot fi suportate doar din fonduri publice, deși rolul statului trebuie să rămână
unul primordial.
Până în prezent, cea mai mare parte din banii publici alocați educației sunt cheltuiți pentru
educarea cetățenilor cu vârsta sub 25 de ani, ceea ce reprezintă în medie doar 1/3 din viața
unui om (ținând cont de speranța medie de viață de 69,8 ani în Moldova56). În acest context,
rămâne relevantă problema modificării structurii cheltuielilor pe subsectoare ALE.
Dezvoltarea țării și intențiile declarate pentru viitor necesită urgent investiții financiare supli-
mentare în acest sector. Aceasta nu este o sarcină ușoară pentru țările care încearcă să fie
prudente în politicile lor fiscale și, în special, să limiteze cheltuielile publice. Gravitatea situației
actuale și problemele care apar necesită măsuri decisive și trebuie să se ia în considerare
atragerea resurselor suplimentare de împrumut și asistență din partea donatorilor.
La prima vedere, necesitatea de a recurge la astfel de măsuri nepopulare poate fi alarmantă,

dar ținând cont de nivelul actual relativ scăzut al datoriei externe a Republicii Moldova (con-
form estimărilor internaționale, aceasta se ridică la 11,6% din PIB în 202157, în timp ce experții
și analiștii internaționali consideră acceptabilă o datorie externă de până la 60% din PIB) și de
beneficiile economice ridicate ale investițiilor suplimentare în educație, acest pas poate fi con-
siderat cu siguranță justificat.
În plus, Moldova poate conta pe sprijinul experților și pe o finanțare pentru proiecte-pilot în
anumite subsectoare ale educației din fondurile donatorilor internaționali obținute de către in-
stituțiile de stat și non-guvernamentale din țară. Acest lucru ar limita presiunea bugetară asu-
pra investițiilor în educație.
Un sistem educațional modern în contextul învățării pe tot parcursul vieții, pe lângă aspectele
de eficiență economică menționate mai sus, ar trebui să îndeplinească o funcție suplimentară,
dar indispensabilă, de justiție socială - să asigure accesul egal la educație de calitate, acor-
dând prioritate grupurilor vulnerabile, inclusiv celor care trăiesc în zonele rurale ale țării.
Sistemul de învățare pe tot parcursul vieții ar trebui să creeze oportunități pentru persoanele
aflate în situații de viață dificile, în special pentru femeile și copiii vulnerabili, persoanele care
nu au finalizat învățământul obligatoriu, persoanele cu handicap, șomerii, migranții care lu-
crează, persoanele eliberate din penitenciare etc., pentru a obține o a doua șansă/suplimen-
tară de a dobândi competențe profesionale și de viață de bază. Acest principiu ar trebui să fie
56https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7063
57https://tradingeconomics.com/moldova/external-
debt#:~:text=External%20Debt%20in%20Moldova%20averaged,the%20fourth%20quarter%20of%20
2001.
26
fundamental pentru formarea și punerea în aplicare a unui sistem de învățare pe tot parcursul
vieții și ar trebui să poată fi recunoscut la toate nivelurile de educație formală și non-formală.
Implicarea în masă a populației în LLL depinde nu numai de funcționarea unei rețele de diverși
furnizori și de disponibilitatea serviciilor educaționale, ci și de motivația cetățenilor. Pentru a
stimula și/sau a dezvolta motivația grupurilor țintă, ideea de LLL trebuie să fie în mod con-
tinuu modelată și cultivată. Toți locuitorii țării ar trebui să înțeleagă că învățarea nu se ter-
mină la o anumită vârstă, ci ar trebui să continue pe tot parcursul vieții. Învățământul ar trebui
să fie perceput de către populație ca o condiție indispensabilă pentru succesul în viață și, în
același timp, să fie accesibil tuturor la orice nivel de educație.
Competențele și resursele intelectuale ale instituțiilor de învățământ superior ar trebui să fie
utilizate în mod eficient pentru dezvoltarea LLL prin promovarea activităților de cercetare în
domeniul LLL și al ALE, precum și prin dezvoltarea de programe de formare în domeniul
ALE.
Pentru a-i ajuta pe cei interesați să se orienteze în diversitatea programelor de învățare pe tot
parcursul vieții sunt necesare instrumente și mecanisme de susținere informaționale și
consultative. Sunt necesare instrumente și mecanisme de susținere informaționale și con-
sultative pentru a-i ajuta pe cei interesați să se orienteze în diversitatea programelor de învă-
țare pe tot parcursul vieții. Un accent deosebit ar trebui pus pe resursele online, astfel încât
viitorii cursanți să fie informați în mod corespunzător cu privire la disponibilitatea programelor
care îi interesează, la tendințele și cererea de pe piața forței de muncă și, acolo unde este
necesar, să beneficieze de o consiliere de calitate.
Având în vedere faptul că în lumea modernă învățarea are loc pretutindeni, sub diverse situații
și în diferite forme, statul nu mai poate fi singura sursă de educație. Cu toate acestea, educația
este un drept al omului și, în majoritatea țărilor, este percepută ca un bun public oferit de stat.
În consecință, rolul statului - chiar dacă încurajează implicarea altor actori în furnizarea de
educație - trebuie să rămână cel mai important.
Totodată, organizațiile societății civile pot avea o contribuție enormă în activitățile educațio-
nale, în special pentru populațiile vulnerabile, sporind astfel accesul acestora la o educație de
calitate.
Transformarea sistemului educațional nu poate avea loc fără regândirea rolului tehnologii-
lor informaționale și de comunicare (TIC). TIC facilitează învățarea în multe moduri: cresc
aria de acoperire a programelor, reduc costurile și oferă forme de învățare mai flexibile și mai
mobile. Datorita tehnologiilor existente, cresc considerabil resursele informaționale disponibile
pentru studenți, schimbând astfel relația profesor-elev, făcându-i mai independenți și mai au-
tonomi, facilitând căutarea și obținerea cunoștințelor. TIC pot facilita învățarea prin colaborare
și pot oferi un feedback rapid elevilor. În plus, rețelele sociale pot contribui și la crearea unui
mediu de învățare specific.
Cu toate acestea, rezultatele nu se obțin prin simpla introducere a calculatoarelor în sistemul
de învățare. Este nevoie de un cadru de politici corespunzător, în care TIC să fie utilizate
pentru a rezolva problemele educaționale și de management. Sunt necesare investiții
semnificative în formarea cadrelor didactice și a managerilor pentru a le îmbunătăți compe-
tențele și pentru a actualiza metodologia de lucru. Accesul la internet și modernizarea infras-
tructurii reprezentă o cerință pentru obținerea rezultatelor pozitive și durabile.
Utilizarea pe scară largă a TIC la toate nivelurile sistemului LLL va permite o analiză mai
precisă și mai puțin costisitoare din punct de vedere financiar al participării și rezultatelor reu-
șitei elevilor, precum și o utilizare rațională a resurselor oferite de instituțiile de învățământ.
27
DOMENII PRIORITARI DE ACȚIUNE
Elaborarea unor politici de succes pentru a încuraja implicarea cetățenilor în programele
LLL este un proces de lungă durată. Înțelegerea LLL de către factorii de decizie din țară
este încă relativ scăzută și, prin urmare, chiar dacă există o dorință puternică de a crea o
strategie comprehensivă pentru întregul sector, acest lucru va fi dificil din cauza lipsei de
experiență în domeniu și a lipsei de evidență cu privire la importanța acestui sector.
Cu toate acestea, procesul poate fi demarat cu pași inițiali și proiecte pilot. Majoritatea
țărilor către care este logic să ne orientăm au ales această cale. Nu va fi posibil să
acoperim totul de la început și acest lucru ar trebui acceptat. Totuși, este logic să se
introducă un sistem de monitorizare și evaluare încă de la etapa incipientă, pentru
a evalua succesul acțiunilor întreprinse, pentru a analiza lacunele și pentru a înregistra
impactul politicilor asupra sectorului/grupurilor țintă etc.
În opinia autorilor acestui document, este necesar să se pună în aplicare următoarele

acțiuni prioritare în acest sector:
Efectuarea unei revizuiri permanente a legislației și elaborarea de modificări cores-
punzătoare.
Instituționalizarea dialogului cu părțile interesate - instituirea unui mecanism de coor-
donare (Consiliul Național) pentru a iniția formarea unei politici comprehensive în dome-
niul LLL
Responsabilizarea pentru ALE și pentru învățarea non-formală să fie atribuită autori-
tăților locale, să se promoveze crearea de structuri educaționale municipale (de
exemplu, Centre de Învățare Comunitare) pentru implementarea programelor LLL în zo-
nele urbane și rurale.
Identificarea grupurilor vulnerabile care au nevoie de suport pentru a se implica în for-
marea profesională și inițierea unor programe de stat-pilot pentru a răspunde nevoilor
educaționale ale acestora. Urmând exemplul programelor de (re)formare profesională
pentru populația șomeră, astfel de oferte educaționale ar putea avea grupuri-țintă speci-
fice și ar putea fi organizate în proximitatea locurilor de trai ale grupurilor-țintă (de exem-
plu, în cadrul CIC), și vor oferi cursuri de dezvoltare personală, dezvoltarea abilităților de
viață, competențe antreprenoriale, cetățenie, cursuri de limbi străine și TIC, precum și
consiliere, asistență, etc.
Utilizarea competențelor cadrelor didactice din universități pentru dezvoltarea ALE
- inițierea programelor de formare a specialiștilor ALE în universități, realizarea activității
de cercetare în domeniul ALE. Elaborarea unui standard profesional pentru specialiștii
ALE (pedagogi-andragogi)
Îmbunătățirea coordonării și a gestionării învățământului profesional și a pregătirii
resurselor umane - revizuirea competențelor autorităților responsabile de acest subsec-
tor, eliminarea funcțiilor care se suprapun și examinarea posibilității de a crea o agenție
guvernamentală separată care să gestioneze sistemul ALE.
Acordarea unei atenții deosebite procesului de reformă a managementului, de mo-
dernizare a conținutului și a metodelor de predare în învățământul profesional, asi-
gurând în permanență corelarea acestuia cu cerințele actuale ale economiei. Revi-
zuirea tuturor programelor de (re)formare profesională, punând accent pe aspecte care
încurajează dezvoltarea competențelor cheie ca fiind esențiale pentru muncă, viață și
învățare.
28
Îmbunătățirea continuă58 a Cadrului național al calificărilor din Republica Moldova59
(NQFM) și efectuarea unei autoevaluări60 a conformității NQFM cu Cadrul european
al calificărilor pentru educație și învățare pe tot parcursul vieții.
Instituirea unor mecanisme de recunoaștere, validare și acreditare a cunoștințelor și
competențelor obținute în domeniul educației non-formale și informale.
Analiza rezultatelor, concluziilor și facilitarea accesului la proiectele, studiile și sondajele
internaționale privind activitatea LLL și ALE care au fost deja implementate și care sunt în
curs de implementate în Republica Moldova în ultimii 5 ani.
58 https://monitorul.fisc.md/editorial/sootvetstvie-professionalnoy-kvalifikacii-na-nacionalnom-i-
mezhdunarodnom-urovnyah.html/
59 https://www.legis.md/UserFiles/Image/RU/Guvern/2017/anexa(1).docx
60 http://www.eqf-ref.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=4&Itemid=7 ;
https://europa.eu/europass/en/eqf-referencing-reports
29

ALE Moldova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALE Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONCEPT PRIVIND

"PROMOVAREA ÎNVĂȚĂRII și EDUCAȚIEI ADULȚILOR (ALE) ȘI A

Educație, instruire, tineret, sport.

• Învăță să fii (Learning to be) - pentru a contribui la dezvoltarea personalității proprii

Dimensiune Modelul tradițional Modelul învățării pe tot par-

Sistemul de prestare Varietate limitată de disci- Varietate mare de cursuri și opțiuni de

Un sistem unic de control Dotări cu echipamente tehnologice

1 Тabelul 2: Comparație între educația tradițională și LLL

Educația tradițională Învățarea pe tot parcursul vieții

Profesorul este sursa de cunoaștere Formatorii - îndrumători către o varietate de surse

Elevii primesc cunoștințe de la profesor. Elevii dobândesc competențe și cunoștințe prin

Toți elevii fac același lucru. Formatorii elaborează programe individuale de

Sunt identificați elevii "buni" și li se permite să Persoanele au acces la o varietate de oportunități

Context. Ce s-a realizat în Republica Moldova până în prezent - integra-

• Conferința "Educația adulților - promovarea dezvoltării locale și abilitarea cetățenilor",

VIZIUNEA, OBIECTIVUL GENERAL ȘI PRINCIPIILE DE BAZĂ PRI-

În procesul de organizare a programelor LLL de calitate și eficiente, de rând cu infrastructura

În continuare, se face o scurtă analiză a sub-sectorului ALE în contextul LLL, se formulează

ÎNVĂȚAREA ȘI EDUCAȚIA ADULȚILOR

„Educația a adulților" reprezintă ansamblu de procese educaționale organizate, indi-

internațional "Adult Learning and Education" și acronimului ALE.

cației adulților“, 1976., Nairobi, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000234136_rus

„Învățarea și educația adulților este o componentă centrală a învățării pe tot parcursul

educația adulților, 2015, Paris, https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000245179_rus

Provocările în domeniul învățării și educației adulților în Moldova

De asemenea, ALE este abordată în documentele de planificare strategică:

Dilemele ALE și argumentarea lor

Reprezentanții diferitelor grupuri-țintă nu sunt întotdeauna conștienți de importanța ALE pen-

Obiective de referință pentru formularea ulterioară de politici/strategii/rezultate

• Efectuarea unei analize a programelor existente de recalificare și de formare profesi-

• Evaluarea altor posibilități de finanțare ALE în afara bugetului de stat - capacitatea

• Examinarea posibilităților de elaborare și implementare a unor programe de formare

• Discutarea introducerii sistemului "voucher educațional" și liberalizarea pieței din do-

• Încurajarea cooperării și facilitarea utilizării optime a resurselor diverșilor furnizori (pu-

• Încurajarea financiară (prin modificări ale legislației fiscale) a companiilor/întreprinde-

• Acordarea unei atenții deosebite promovării și extinderii accesului la învățare de cali-

• Tipuri de abordări ale învățării adulților care să respecte și să ia în considerare diver-

• Discutarea posibilităților și metodelor de asigurare că educația suplimentară primită

• Încurajarea formării profesionale a persoanelor angajate, care să se orienteze în viitor

• Dezvoltarea de structuri instituționale, cum ar fi centrele de învățare comunitară pentru

• Elaborarea măsurilor de creștere a motivației și a accesului tuturor la educația adulți-

• Elaborarea legislației și a acordurilor instituționale necesare pentru dezvoltarea unor

• Promovarea și încurajarea unei participări mai mari și mai durabile a comunității la

• Utilizarea competențelor și a resurselor intelectuale ale instituțiilor de învățământ su-

• Introducerea principiilor andragogice în programele de formare, recalificare și formare

• Să se asigure că rezultatele învățării non-formală și informală sunt recunoscute pe

• Încurajarea și susținerea utilizării experienței internaționale și a evoluțiilor recente pen-

• Realizarea unei sinteze a rezultatelor, constatărilor și promovarea accesului la dezvol-

RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND ELEBORAREA

55https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121921&lang=ro, cu privire la planificarea, elabo-

La prima vedere, necesitatea de a recurge la astfel de măsuri nepopulare poate fi alarmantă,

În opinia autorilor acestui document, este necesar să se pună în aplicare următoarele

S-ar putea să vă placă și