ACTE DE STUDII CURS 1

1. Natura textelor juridice

2. Consiliul Europei – CoE- si Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO
3. Organizaţia Internaţionalã a Muncii – OIM
4. Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura - UNESCO
5. Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economice – OCDE
6. Concluzii

1. NATURA TEXTELOR JURIDICE

 Conventii – declaratii formale de principii care devin obligatorii pentru statele
membre
 Declaratii – texte care nu au un caracter obligatoriu in momentul adoptarii, dar care pe
baza jurisprudentei pot dobandi caracter de constrangere
 Rezolutii – texte cu valoare juridica obligatorie sau nu, in functie de
autoritatea de la care emana
 Recomandari - texte fara forta obligatorie, dar carora le este recunoscuta o anumita
valoare juridica

2. CONSILIUL EUROPEI – COE

1970 Anul International pentru Educatie
Biblia Rosie a educatiei permanente
Rezolutia 463 (1970) relativa la educatia permanenta in Europa Recomandarea 611
(1970)promoveaza educatia la orice varsta
« Este capital pentru toate statele membre sa se doteze de un sistem educativ permitand
fiecarei persoane sa se implinesca integralin raport cu un proces care se dezvolta de-a lungul
intregii vieti si care integreaza diversitatea infleuntelor educative » (Consiliul Europei, Rec.
611/1970, p. 5)

Rezolutia asupra educatiei recurente 1(1975)

« Vizeaza contrabalansarea inegalitatilor din sistemele de invatamant actuale si repartitia
posibilitatilor de educatie pe toata durata vietii » (Consiliul Europei, Rezolutia 1/1975, p.
1)
Recomandarea 1111/1989: « dimensiunea europeana a educatiei »
• 1995 doua axe tematice:
1. Educatia pentru cetatenia democratica : educatia pentru media, prevenirea terorismului,
investitiile responsabile si dezvoltarea durabila
« O actiune globala care trebuie sa cuprinda un vast evantail de medii educative formale si
informale »(O’Shea, 2003, p. 9)
2. Educatia interculturala
« Incorporarea tuturor invataceilor in societatea pluriculturala unde locuiesc sau traiesc »
(Perotti, 1994, p. 21)
Recunosterea calificarilor profesionale pentru refugiati
Pasaport european de calificari pentru refugiati
https://www.coe.int/en/web/education/recognition-of-refugees-qualifications

2. CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI – CEDO

• Jurisprudenta CEDO in materie de educatie: protocol 1, articol 2 (1952)

• Carta sociala europeana (1961, 1996) imbatranirea activa
Articolul 13, Carta sociala europeana : dreptul la asistenta sociala si medicala
« Statele membre sa supravegheze ca orice persoana care nu dispune de resurse suficiente …
poate obtine o asistenta conform propriilor nevoi »
• Conventia europeana a drepturilor omului, art. 2, protocol 1
• Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le
va asuma în domeniul educaţiei şi învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura
această educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filozofice.

3. ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALÃ A MUNCII – OIM

Promovarea si implementarea normelor, principiilor si drepturilor la locul de munca
1) Recomandarea privind resursele umane 1975
2) Recomandarea 195/2004 privid punerea in valoare a resurselor umane: educatia si formarea
de-a lungul vietii
« educatia si formarea sunt un drept pentru toti … »
« în cooperare cu partenerii sociali, trebuie asigurat accesul tuturor la educatie si formare
de-a lungul vietii »
Educatia si formarea de-a lungul vietii
« Toate activitatile de dobandire de cunostinte intreprinse pe durata intregii existente in
vederea dezvoltarii competentelor si calificarilor » (OIM, Rec. 195/2004, p. 2)
Agenda globala pentru munca, martie 2003 Pactul mondial pentru munca, iunie 2009

4. ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE PENTRU EDUCATIE, STIINTA SI

CULTURA – UNESCO
Dreptul la educatie
• Declaratia universala a drepturilor omului (1948), articolul 26
• Pactul international relativ la drepturile economice, sociale si culturale (1966), articolul 13:
« 1. Fiecare persoana are dreptul la educatie …
2. Educatia trebuie sa vizeze dezvoltarea integrala a personalitatii umane si cresterea
respectului pentru drepturile omului...»
• Raportul Faure A invata sa fii (1972)
« Educatia a contribuit la destinul societatilor in toate fazele dezvoltarii lor; ea este
inseparabila de cele mai mari realizari individuale si colective din istoria umananitatii, istorie
al carei curs il reproduce atat de fidel, cu momentele sale puternice si slabe, cu telurile,
impasurile, confluentele si antinomiile sale » (Raportul Faure, 1972, p. 4)
• Raportul Delors Educatia: o comoara este ascunsa inauntru (1996), 4 stalpi fundamentali
1. A invata sa cunosti: a concilia cultura generala cu posibilitatea de a aprofunda
cunoasterea
2. A invata sa faci: a achizitiona o competenta in virtutea careia persoana devine apta sa
infrunte diverse situatii
3. A invata sa traim impreuna: a dezvolta cunostintele despre ceilalti, despre istoria si
traditiilor lor

4. A invata sa fii: a nu lasa inexplorate talentele care sunt, ca niste comori, ascunse in
strafundul fiecarei fiinte umane (Delors, 1996, pp. 18-19)

5. A invata sa schimbi (Ouane, Unesco, 2008)

6. A invata sa devii
• Raportul mondial Dreptul la educatie : spre o educatie a tuturor, de-a lungul vietii (2000)
• Alfabetizarea ca drept pentru toti, inclusiv pentru adulti
Educatia si formarea de-a lungul vietii
« Un avantaj indispensabil dar nu un « remediu miracol », nici un
« abracadabra deschide-te », ci ca o cale in serviciul dezvoltarii umane cat mai armonioase »
(Delors, 1996, p. 9)

5. Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economice – OCDE

5. ORGANIZATIA DE COOPERARE SI DEZVOLTARE ECONOMICE – OCDE

• 1970 colaborare cu alte organizatii internationale (CoE si UNESCO)
Educatia = veriga indispensabila pentru cooperarea economica
• Cercetarea A invata la orice varsta, 1996 si studiile PISA
• Formarea de-a lungul vietii
« Un proces care incepe din copilaria mica si se continua pana la sfaristul vietii adulte ;
inglobeaza invatamantul scolar si toate celelalte activitati de formare organizate si non-
institutionale » (OCDE, 1999, p. 8)
• Invatarea de-a lungul vietii
« Logica invatarii de-a lungul vietii consista in examinarea cererii si ofertei de posibilitati de
formare in cadrul unui sistem care regrupeaza intregul ciclu al vietii si toate tipurile de
invatare formala si nonformala » (OCDE, 2001, p. 12)

6. CONCLUZII
Regandirea parcusului vietii ?
Provocari demografice majore
• Educatia si formarea de-a lngul vietii 2 axe:
1. orizontala – educatia formala, non formala si informala
2. verticala – copii, tineri, adulti, varstnici
Trecerea de la teorie la practica

ACTE DE STUDII CURS 2

1. Textele juridice
2. Tratatele UE
3. Evoluția politicilor de educație și formare
4. Direcțiile principale în educație
5. Strategiile europene: Lisabona 2010 și Europa 2020
6. Educație și formare
7. Spațiul european de educație 2025
8. Concluzii

1. Textele juridice
REGULAMENTUL: caracter obligatoriu comparabil cu legea națională, diferența
constând în aplicabilitate pentru toate statele membre.
DIRECTIVA: stabilește principiile fundamentale și fixează scopurile ce trebuie atinse,
fără însă a impune mijloacele pentru a parveni.
DECIZIA: se referă la tematici particulare fiind aplicabile numai persoanelor sau
organizațiilor care se face referire.

2. TRATATELE UE

Tratatul de la Roma, art. 2: ”piața comună și dezvoltare armonioasă a activităților

economice.”
Art.128 referitor la formarea profesională
 Libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a capitalului
 NU ESTE O COMPETENȚĂ COMUNĂ, ci se aplică principiul de subsidiaritate
– nicio putere coercitivă în materie de educație, UE obligă sistemele naționale să
se rechestioneze și sa evolueze.
Hotărârea Gravier a Curții de Justiție a UE (1995) ”o interpretare foarte vasta a
conceptului de formare profesională și totodată o bază juridică”
Tratatul de la Maastricht, art. 149 ”UE contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate
încurajând cooperarea... și, dacă este necesar, aprofundând și completând acțiunea (națională)
în respectul integral al responsabilității statelor membre”
Tratatul de la Lisabona (1 dec. 2009), art. 165 referitor la dreptul la educație: ”UE
contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate încurajând cooperarea între statele membre
și, la nevoie, aprofundând și completând acțiunile naționale respectând în totalitate
responsabilitatea statelor membre prin:
 Conținutul învățământului
 Organizarea sistemului educativ precum și a
 Diversității culturale și lingvistice.
Carta drepturilor fundamentale ale UE, art. 14 ”Fiecare persoana are dreptul la educație,
cât și la formarea profesională și continuă.”

3. EVOLUȚIA POLITICILOR DE EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Luce Pepin, 2006, pp.17-18

1948-1968: preistoria
1969-1984: anii fondatori și începuturile cooperării comunitare
1985-1992: programele de mobilitate, ieșirea din semi-clandestinitate;
1993-1999: spre societatea cunoașterii;
2000-2005: educație și formarea în cadrul strategiei economice și sociale.

4. PRINCIPALELE DIRECȚII
 Programele comune de acțiune și cooperare în materie de educație pentru a
susține și completa intervenția statelor membre.
 Metoda deschisă de coordonare pentru a sprijini cooperarea politică în vederea
atingerii obiectivelor de creștere economică:
 Evaluarea de către alții
 Folosirea comună a bunelor practici
 Criteriile de referință
 Programele comune de acțiune:
 Comenius: pentru elevi și liceeni
 Grundvig: pentru adulții care sunt în stagiu sau formare (centre de
formare, ONG);
 Erasmus: pentru studenți;
 Leonardo da Vinci: pentru persoanele înscrise într-un proces de
învățare și pentru salariați
 ERASMUS+

5. STRATEGIILE EUROPENE
Strategia de la Lisabona: ”economia cunoașterii cea mai dinamică și mai competitivă
din lume.”
5 criterii de referință (benchmarks)
 Numărul absolvenților în MST+15%
 Abandonul școlar: <10%
 Participarea la educație și formare de-a lungul vieții: 12,5%
 Stăpânirea insuficientă a competențelor în lectură: <20%
 Nivelul de educație secundară superioară la tinerii de 20-24 ani: >85%
Strategia Europa 2020 ”Creștere inteligentă, durabilă și inclusivă”
8 indicatori (benchmarks)
 Participarea la educație și formare de-a lungul vieții: > 15%
 Stăpânirea competențelor în lectură, matematici și științe la tinerii de 15 ani: <
15%
  Absolvenți de învățământ superior 30-34 ani: > 40%
 Abandonul școlar: <10%
 Participarea la educația preșcolară: > 95% ULTERIOR
 Mobilitate învățământ superior >20%: 15 ECTS sau minimum 3 luni
 Mobilitate învățământ profesional > 6% vârsta 18-34 ani, min. 2 sapt.
 Absolvenții 20-34 ani, studii terminate 1-3 ani înainte: > 82%

8 competențe cheie (2006-2018)

 Alfabetizarea
 Multilingvismul
 Competențe numerelor, științifice și de inginerie
 Competențe digitale și bazate pe tehnologie
 Competențe interpersonale și capacitatea de a-și însuși noi competențe
 Cetățenie activă
 Spiritul antreprenorial
 Cunoștințele culturale și de exprimare

6. EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Educația și formarea de-a lungul vieții

 Totalitatea învățământului general, a învățământului și a formării profesionale, a
educației non-formale și a învățării informale de-a lungul întregii vieți;
 Având ca rezultat ameliorarea cunoștințelor, calificărilor și competențelor într-o
perspectivă personală, civică, socială și/sau profesională (CE Memorandum pentru
educație și formare de-a lungul vieții, 2000)
 Comunicarea Comisiei COM (2006) 614 finală:” Educația și formarea adulților:
niciodată nu este prea târziu pentru a învăța”
 Toate formele de învățare efectuată de către adulții care au părăsit educația și formarea
inițială, independent de durata acesteia.
Mutații demografice în orizontul 2035
 Procentajul tinerilor se va diminua cu 15%
 Un european din trei >60 de ani
 Un european din zece > 80 ani.
Provocări majore:
 Depășirea obstacolelor participării la educație și formare
 Supravegherea calității educației și formării la adulți
 Recunoașterea și validarea rezultatelor învățării
 Investiția în populația îmbătrânită și în migranți (îmbătrânirea activă)

7. SPAȚIUL EUROPEAN DE EDUCAȚIE 2025

A. EEA 2025 Preliminarii
 Rolul esențial al educației pentru societate și economie
 Împlinire personală, inserție profesională și cetățenie activă și responsabilă
 Învățare pe parcursul vieții=Pilonul european al drepturilor sociale
 Obiectiv neatins: ponderea tinerilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire,
matematica și științe <15% (PISA)
B. EEA 2025 Direcții principale
a) Calitatea educației
b) Formarea educatorilor, învățătorilor, profesorilor și a formatorilor
c) Educație incluzivă și egalitate
d) Învățământul superior
e) Dubla tranziție verde și digitală
f) Dimensiunea geopolitică

a) Calitatea educației
 Stăpânirea competențelor de bază: rezultate slabe la citire: 22,5 %;
matematica: 22,9%; științe: 22,3%;
 Competențe transversale
 Mobilitatea
 Limbile străine
 Perspectiva europeană a educației
b) Formarea educatorilor, învățătorilor, profesorilor și a formatorilor
 Experiență fructuoasă
 Cadre didactice competente și motivate
 Oportunități de sprijin și dezvoltare profesională continuă
 Specialiști foarte competenți, entuziaști și dedicați
 UE: Deficit de profesori, materii specifice STIM sau pentru copiii cu
nevoi de sprijin special
 Clase multilingve și multiculturale
c) Educație incluzivă și egalitate
 Suport general
 Suport intensificat
 Suport specific
d) Învățământul superior
 Experiența de studii în străinătate=recunoaștere
 Recunoașterea automată a calificărilor și perioadelor de studii
 Familiarizarea cu pedagogii inovante
 Programe de învățământ și cursuri comune
 Politici educaționale transfrontaliere
e) Dubla tranziție verde și digitală

f) Dimensiunea geopolitică
 Educația=instrument incontestabil de putere non-coercitivă
 Prioritățile UE și obiectivele de dezvoltare durabilă 2030
  Promovarea intereselor și valorilor europene
C. EEA 2025 Măsuri practice
 Ecosistem educativ
 Asociațiile de profesori, furnizori de educație
 Abordări inovative și multidisciplinare de predare și învățare a competențelor
de bază
 Inițiativa ”Căi către succesul școlar”
 Grupuri de risc și bunăstare la școală
 50 de Centre de Excelență profesională pentru învățământul dual
 Abordări europene pentru micro-certificate: oportunități de învățare flexibile și
modulare
 Învățarea non-formală și voluntariatul
 Inițiative ”Cercetători în școli”
 Academia Erasmus pentru profesori
 Cadrul național privind carierele
 Premiul european de predare inovativă

8. CONCLUZII:
 Tinerii de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe <15%
 Elevii de clasa a VIII-a cu competențe scăzute în domeniul informatic <15%
 Educația preșcolară >98% dintre copii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta
pentru învățământul obligatoriu
 Persoanele de 20-24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar
superior > 90%
 Persoanele de 30-34 de ani care au absolvit învățământul terțiar >50% .

CURS 3
LEGISLAȚIA NAȚIONAALĂ, POLITICILE DE EDUCAȚIE ȘI
REGIMUL JURIDIC AL ACTELOR DE STUDII

CONȚINUT:
1.1. De la extinderea europeană la transpunerea acquis-ului comunitar
1.2. Politica educativă între național și supranațional
1.3. Cadrul general al educației în România
1.4. Provocările învățământului românesc în fața criteriilor europene
1.5. Principalele reforme educative
1.6. Constituția României 2003
1.7. Legea învățământului 84/1995
1.8. Legea educației naționale 1/2011
1.9. Formarea adulților

1.1. DE LA EXTINDEREA EUROPEANĂ LA TRANSPUNEREA ACQUIS-ULUI

COMUNITAR
 Mitteleuropa-parte a Europei ce regrupează state din vechiul bloc comunist;
 Tranziție spre ”economia de piață”;
 Aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord-NATO-în 2004 și la
UE în 2007;
  După căderea comunismului, România n-a ales nici terapia de șoc precum
Polonia sau Ungaria, nici tranziția de catifea precum Republica Cehă. S-a
împotmolit mai întâi într-o tranziție stângace și confuză înainte de a defini o
strategie de modernizare în ultimul an al deceniului (Ligot, 2001, p.57)
 Prețul libertății: tensiune permanentă pentru deschiderea spre alte organizații
supranaționale; instabilitate sau agonie politică, reforme politice adoptate
precipitat, obligația de a realiza obiective economice stabilite sau de a-și
apropia acquis-ul comunitar:
 Acquis comunitar (tratatul de la Maastricht, 1992) criteriul politic + criteriul
economic, printre ”criteriile de la Copenhaga”;
 Orice stat european care respectă valorile prevăzute la art.2 și care se
angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii.
Criteriile de eligibilitate aprobate de Consiliul European se iau considerare.
 Acquis-ul UE este corpusul de drepturi și obligații comune care le revin
tuturor țărilor UE în calitate de membri. Acesta este într-o continuă evoluție și
cuprinde:
Conținutul, principiile și obiectivele politice ale tratatelor;
Legislația adoptată în contextul aplicării tratatelor și a jurisprudenței
Curții de Justiție;
Declarații și hotărârile adoptate de UE;
Măsurile privind justiția și afacerile interne;
Acordurile internaționale încheiate de UE și cele încheiate între țările
membre în domeniul activităților UE (Commission europeenne, 2013,
Glossaire A);
31 de capitole, dintre care rubrica ”Educație și formare” face obiectul
capitolului 18 (Deloire, 2007, pp.70-71).

1.2. POLITICA EDUCATIVĂ ÎNTRE NAȚIONAL ȘI SUPRANAȚIONAL

 Sistemul educativ nu s-a prea schimbat pentru educația primară, secundară și

profesională și continuă să formeze tinerii după vechea mentalitate, cu aceiași
profesori ca înainte. Este adevărat că acest corp profesoral are marele merit de a face o
educație de bază încă de bună calitate, în ciuda unei degradări accelerate a situației
financiare și a echipamentului educativ. De altfel, această critică nu se poate aplica
învățământului superior impregnat de un dinamism stimulat prin deschiderea sa spre
exterior.(Ligot, 2001, p.72-73).
 Asociația Universităților din regiunea carpatică – înființată în 1994 – regrupând
instituții de învățământ și șase țări: Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ucraine și
Ungaria;
 Rețeaua Universităților Mării Negre – fondată în 1998 - reunind universități din 11
state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova,
România, Rusia, Turcia și Ucraina;
 Conferința rectorilor Dunării - creată- în 1983- regrupând 45 de universități (Horga et
Brie, 2008, p.223-227)
 Politică sau o reformă educativă care acționează de jos în sus ”marjă de apreciere”, o
”marjă de manevră”
 Politică educativă poate acționa de sus în jos, adică reforma educativă nu ține cont de
realitatea din teren;
 Ne este astfel de ajutor să distingem între abordările top down (sus-jos) și bottom up
(jos-sus). În primul caz, accentul este pus pe formularea deciziei la centru prin
 executarea instrumentală și impactul la periferie, dar și pe transformarea obiectivelor
în mijloace și a politicii în tehnică. În al doilea caz, poate fi vorba de un raționament
de retragere, luând ca punct de plecare formularea concretă a comportamentului sau a
situației care, pe teren, incită autoritatea să intervină pentru a ajunge, prin intermediul
regulilor, procedurilor și structurilor până la instrumente de politică disponibile și la
obiective. (van Zanten, 2004, p.28-29).
 Descentralizarea: ”un proces care transferă responsabilitățile. Se disting trei forme de
descentralizare. Deconcentrarea se limitează la un fenomen de redistribuție
administrativă: puterea centrală rămâne solidă, dar responsabilitățile sunt repartizate
între administrațiile centrale și teritoriale. Delegarea, procesul cel mai apropiat de
descentralizarea franceză, conduce la o diviziune a puterii, autonomia locală fiind
încadrată de o legislație centrală. Transferul, așa cum este practicat în țările cu un
sistem politic liberal, face loc preponderent puterilor locale, centrul având o simplă
misiune de coordonare și informare.” (Rayou și van Zanten, 2011, p. 40-41)
 România: descentralizare imperfectă orientare spre delegare.

1.3. CADRUL GENERAL AL EDUCAȚIEI ÎN ROMÂNIA

 Provocări demografice: scăderea natalității, îmbătrânirea populației, val masiv de

imigrare, creșterea ratei de suicid în rândul copiilor, dezmembrarea familiilor,
protecția insuficientă a familiilor ce au rămas în țară, în special a copiilor și a
persoanelor vârstnice.
 Principalele exigențe ale Parlamentului European vizavi de România se referă la
rezolvarea problemelor legate de copiii abandonați, de situația precară a economiei
românești (în special agricultura), de corupția prezentă la prea multe niveluri ale
societății, de întârzierile în realizarea reformelor din administrația publică, în special
ca urmare a resurselor alocate structurilor teritoriale, a ritmului adeseori prea lent în
realizarea acquis-ului comunitar. (Barrat și alții, 2003, p. 311):

1.4. PROVOCĂRILE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN FAȚA

CRITERIILOR EUROPENE
 Învățământul preșcolar, nivelul ISCED 0: public sau privat, 3 și 6 ani, propune
însușirea competențelor de bază, capacităților și cunoștințelor necesare intrării în
școală;
 Învățământul primar, nivelul ISCED 1: 6 și 10 ani, educația obligatorie; discipline de
bază – calcul, scris, citit -, cât și discipline privind arta, tehnologiile, sportul sau
științele umane;
 Învățământul secundar este împărțit în două etape:
Învățământul secundar inferior, nivelul ISCED 2, cu patru ani de gimnaziu
continuați cu doi ani de studii în școlile de artă și meserii sau cu doi ani de
liceu; certificat de competențe;
Învățământul secundar superior, nivelul ISCED 3, corespunde ultimilor doi ani
de liceu sau anului suplimentar pentru școlile profesionale de arte și meserii.
 Învățământul post-secundar non terțiar, nivelul ISCED 4, școlile pedagogice de
învățători-educatori sau școlile profesionale, post-liceale;
 Învățământul superior, nivelul ISCED 5 și ISCED 6, învățământul universitar, împărțit
în trei etape tradiționale: licență, master și doctorat, sistemul de credite transferabile
ECTS.

1.5. PRINCIPALELE REFORME EDUCATIVE

 România a ales la început o strategie de transformare graduală a economiei, ceea ce a
mascat de fapt o incapacitate de a realiza reforme structurale coerente. (Șarpe, 2004,
p.63)
 Punctul comun al primilor trei ani de tranziție din România a fost, să o spunem fără
menajamente, absența unei politici educative coerente. Noile autorități s-au limitat fie
la măsuri de rectificare a vechiului sistem educativ, fie la negocierea cu sindicatele pe
tema remunerării personalului educativ. (Bîrzea, 1994, p. 68)
 Societatea românească nu a avut un ideal veritabil, în decembrie 1989, la fel ca auto-
proclamata elită românească a fost lipsită de un ideal coerent. Cel puțin, s-a optat
pentru nebulosul gest mimetic – să facem ca Occidentul! În acest context de vid al
unui ideal politic, caracteristic mai degrabă marilor răsturnări istorice accidentale, s-a
manifestat, în politică, o atitudine instinctivă. (Pușcaș, 2008, p. 158)
 Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne au prioritate,
reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne
conțin dispoziții mai favorabile (Constituția României, 2003, art. 20-2)
 Măsuri întreprinse după căderea comunismului, în special:
Reforma curriculumului
Introducerea educației religioase
Revizuirea programelor de învățământ
Realizarea unui învățământ diferențiat și a unui învățământ pentru limbile
străine
Acreditarea instituțiilor de învățământ superior
Relansarea cercetării pedagogice
 Principiul reformei: nicio ameliorare cosmetică ci o reformă radicală
 Principiul coerenței: armonizarea scopurilor și mijloacelor, punerea în practică a unei
succesiuni logice a transformărilor; armonizarea reformei învățământului cu celelalte
reforme ale tranziției; favorizarea consensului între actorii sociali
 Principiul funcționalității: păstrarea echilibrului și a stării de funcționare a sistemului
educativ fără a sacrifica generația actuală de elevi și studenți
 Principiul auto-reglării: promovarea capacității de auto-inovare și auto-dezvoltare a
sistemului educativ (Bîrzea, 1994, p. 47).

1.6. CONSTITUȚIA ROMÂNIEI 2003

 Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin
învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin
alte forme de instrucţie şi de perfecţionare; […]
 Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii; […]
 Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui
cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege »
(Constituția României, 2003, art. 32)

1.7. LEGEA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI 84/1995

 https://lege5.ro/Gratuit/hazdami/legea-invatamantului-nr-84-1995
 190 articole, prevede educația primară, secundară, terțiară și universitară
 « Pentru asigurarea educației permanente, Ministerul Educației Naționale colaborează
cu Ministerul Culturii și cu alte ministere interesate, precum și cu mijloacele de
informare în masă, cultele religioase, universitățile populare, fundațiile culturale, alte
societăți și instituții, pentru a facilita accesul la știință și cultură al tuturor cetățenilor,
 indiferent de vârstă, în vederea adaptării lor la mutațiile majore care survin în viața
socială » (art. 133)

1.8. LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE 1/2011

 https://www.edu.ro/sites/default/files/legea-educatiei_actualizata%20august
%202018.pdf
 « învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea activităților de învațare
realizate de fiecare persoană, începând cu educația timpurie, în scopul
dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de
aptitudini semnificative din perspectiva personală, civică, socială și/sau
ocupațională » (art. 13)
 Europass, Youthpass, învățământul confesional și cadrul european pentru limbi
 Cele opt competențe cheie identificate la scală europeană sunt preluate ca atare
(art. 68)
 crearea bibliotecilor virtuale, a platformelor e-learning și a programelor de tipul «
Școala după școală »
 Cel puțin 6% din PIB este alocat pentru educatie (art. 8)
 Tilul V este integral dedicat învățării pe tot parcursul vieții cu educația preșcolară,
școlară, universitară și cu formarea adulților : « finalitățile principale ale învațării
pe tot parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a persoanei și dezvoltarea
durabilă a societății » (art. 329-1)
 « dezvoltarea integrală » a ființei umane - Declarația universală a drepturilor
omului
 acordarea, la nașterea fiecărui copil, a sumei de 500 de euro echivalând cu «
contul pentru educație permanentă » (art. 356)
 64 de pagini și regrupând 365 de articole, legea este una dintre cela mai stufoase
în materie de educație în România
 « Sistemul educativ român, în ciuda multiplelor ‘reforme’ din ultimele două
decenii, necesită încă eforturi semnificative pentru a genera resurse competitive
pe piața muncii, dat fiind că ‘reformele’ au vizat mai degrabă dimensiunea
organizațională a sistemului și mai puțin necesitatea de a restructura esența
actului educațional și orientarea sa spre nevoile pieței muncii » (Puşcaş, 2011b,
p. 131)
 PERIOADA PRE-ADERARE:
 « 1) prelungirea duratei de școlarizare obligatorie de la opt la zece ani (decizie
luată la finele anului 2002 pentru a intra în vigoare în 2003) ;
 2) generalizarea clasei pregătitoare în grădinițe […] ;
 3) introducerea standardelor comune de învățare pentru toți copiii ca bază pentru
organizarea evaluării formative dar totodată și ca orientare și consiliere școlară
după clasa a opta (examenul va fi organizat local, bazat pe standarde naționale) ;
 4) încorporarea competențelor în curriculumul național » (Bîrzea, 2003, p. 10)
 ARACIS, ARACIP, EQAVET si legea 288/2006 pentru profesorii care își
exercită activitatea în învățământul primar și secundar
 PERIOADA POST-ADERARE:
 1) « asigurarea egalității de șanse și creșterea participării la educație;
  2) dezvoltarea învățământului obligatoriu;
 3) descentralizarea și acordarea autonomiei în sistemul de învățământ
preuniversitar;
 4) fundamentarea competitivității economice pe cercetare și inovare;
 5) modernizarea sistemului de educație din mediul rural;
 6) dezvoltarea educației permanente într-o perspectivă instituțională;
 7) corelarea educației și cercetării, dezvoltarea și inovarea cu obiectivele și
reperele europene;
 8) creșterea calității în educație și cercetare pentru a forma resurse umane creative
» (Ministère de l’Éducation et de la Recherche, 2007, p. 9)
 « Propunerea legislativă prevede o serie de schimbări privind modificarea
structurii învățământului preuniversitar, reglementarea educației preșcolare,
finanțarea învățământului preuniversitar, redefinirea rolurilor instituționale în
administrația sistemului de învățământ, în condițiile de descentralizare a
sistemului […]. Abandonul școlar la vârstă precoce este un fenomen negativ, de
natură să afecteze capacitatea de ocupare și participarea pe piața muncii, precum
și învățarea de-a lungul vieții » (Guvernul României, 2007, p. 80)
 « Propunerea legislativă prevede o serie de schimbări privind modificarea
structurii învățământului preuniversitar, reglementarea educației preșcolare,
finanțarea învățământului preuniversitar, redefinirea rolurilor instituționale în
administrația sistemului de învățământ, în condițiile de descentralizare a
sistemului […]. Abandonul școlar la vârstă precoce este un fenomen negativ, de
natură să afecteze capacitatea de ocupare și participarea pe piața muncii, precum
și învățarea de-a lungul vieții » (Guvernul României, 2007, p. 80)

1.9. FORMAREA ADULȚILOR

 dezvoltarea registrelor naționale pentru calificări (conform cu cadrul european
de calificări);
 identificarea și validarea experiențelor de învățare informale și non-
formale;
 crearea sistemelor de orientare și de formare de-a lungul vieții ;
 creșterea numărului de cercetători în științe și tehnologie;
 autonomia întreprinderilor
CURS 4
1. Texte juridice referitoare la actele de studii
2. Acte de studii pentru invatamantul preuniversitar
3. Concluzii
4. Bibliografie
1. Texte juridice referitoare la actele de studii
Guvernului României. (2021). Ordin nr. 3160/2021 pentru modificarea și
completarea Regulamentului privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice de
către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare, aprobat prin Ordinul ministrului
educației naționale nr. 3.665/2019. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale, Monitorul
Oficial nr. 85/2021
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/236736

 Guvernului României. (2020). Regulament-Cadru din 27 aprilie 2020 privind regimul actelor
de studii și al documentelor universitare în sistemul de învățământ superior. Bucuresti:
Ministerul educatiei si cercetarii, Monitorul Oficial nr. 381/2020
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225525
Guvernului României. (2020). Ordin nr. 3067/2020 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru vizarea actelor de studii, a anexelor la actele de studii şi a documentelor şcolare
universitare emise de instituţiile de învăţământ superior din România. Bucuresti: Ministerul
educatiei si cercetarii, Monitorul Oficial nr. 55/2020
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%203067-2020.pdf

Guvernului României. (2018). Ordin nr. 4005/2018 pentru modificarea Regulamentului

privind regimul actelor de studii si al documentelor scolare gestionate de unitatile de
invatamant preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei nationale si cercetarii
stintifice nr. 3844/2016. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale, Monitorul Oficial nr.
551/2018
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/202161
Guvernului României. (2017). Hotarâre nr. 461/2017 privind aprobarea conținutului și
formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenților și personalului didactic din
sistemul național de învățământ preuniversitar. Bucuresti: Guvernul României, Monitorul
Oficial nr. 538/2017
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/191106
Guvernului României. (2017). Ordinul nr. 3138/2017 pentru completarea anexei la Ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.272/2015 privind aprobarea Procedurii de
aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor. Bucuresti:
Ministerul educatiei nationale, Monitorul Oficial nr. 113/2017
http://www.legex.ro/VizualizareLege.aspx?var=151725

Guvernului României. (2016). Hotarâre nr. 728/2016 privind aprobarea conţinutului şi

formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor ciclului II - studii universitare de
masterat şi absolvenţilor ciclului I şi ciclului II de studii universitare oferite comasat.
Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 821/2016
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182679
Guvernului României. (2016). Ordin nr. 5415/2016 pentru aprobarea Procedurii privind
recunoaşterea programelor de formare psihopedagogică finalizate în statele membre ale
Uniunii Europene, în statele semnatare ale acordului privind Spaţiul Economic European sau
în Confederaţia Elveţiană, în vederea continuării studiilor sau desfăşurării activităţii didactice
în România. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale si cercetarii stiintifice, Monitorul
Oficial nr. 823/2016
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ORDIN_5415_2016
Guvernului României. (2014). Hotarâre 607/2014 privind aprobarea conţinutului şi formatului
actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor ciclului I - studii universitare de licenţă.
Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 554/2014
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/160209
 Guvernului României. (2013). Hotărârea Guvernului nr. 749/2013 privind aprobarea
conţinutului şi formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor din sistemul
naţional de învăţământ preuniversitar. Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr.
648/2013 https://legestart.ro/legislatie-hg-nr-7492013-privind-actele-de-studii-eliberate-
absolventilor-din-invatamantul-preuniversitar/
https://www.uav.ro/universitate/legislatie/legisla%C5%A3ie-acte-de-studii
2. Acte de studii pentru invatamantul preuniversitar

Guvernului României. (2016). Ordin nr. 3844/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind
regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ
preuniversitar. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale si cercetarii stiintifice, Monitorul
Oficial nr. 411/2016 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178871
Art. 1: ACTE DE STUDII  
a) Certificat de echivalare a examenului de capacitate, pentru absolvenții învățământului de 8
ani, promoțiile de până în anul 1998 inclusiv, care doresc continuarea studiilor liceale -
învățământ seral/frecvență redusă;
b) Diplomă de absolvire a învățământului gimnazial însoțită de foaia matricolă, parte a
portofoliului educațional;
c) Certificat de calificare profesională nivel 3 însoțit de suplimentul descriptiv al certificatului
în format Europass;
d) Certificat de calificare nivel 4 însoțit de suplimentul descriptiv al certificatului în format
Europass;
e) Certificat de calificare profesională nivel 5 însoțit de suplimentul descriptiv al certificatului
în format Europass;
f) Certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului însoțit de foaia matricolă, parte a
portofoliului educațional;
g) Diplomă de absolvire a liceului însoțită de foaia matricolă parte a portofoliului;
h) Diplomă de bacalaureat, însoțită de foaia matricolă parte a portofoliului educațional;
i) Diplomă de bacalaureat - secția bilingvă francofonă, însoțită de foaia matricolă parte a
portofoliului educațional;
j) Diplomă de merit, pentru absolvenții care au promovat toate clasele din intervalul
IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut
media 10;
k) Certificatul de competență lingvistică de comunicare orală în limba română însoțit de
suplimentul descriptiv al certificatului;
l) Certificatul de competență lingvistică de comunicare orală în limba maternă însoțit de
suplimentul descriptiv al certificatului;
m) Certificatul de competență lingvistică într-o limbă de circulație internațională însoțit de
suplimentul descriptiv al certificatului;
n) Certificatul de competențe digitale însoțit de suplimentul descriptiv al certificatului;
o) Atestat de competențe profesionale;
p) Atestat de competențe lingvistice;
q) Atestat pentru predarea unei limbi străine la învățământul primar;
r) Certificat de revalorizare a competențelor profesionale;
s) Certificat de absolvire a învățământului obligatoriu de nivel primar în Programul "A doua
șansă".
Art. 2 DOCUMENTE SCOLARE
 
a) registrul matricol;
b) catalogul clasei;
c) cataloagele pentru examenele de finalizare a studiilor;
d) cataloagele pentru examenele de corigențe și diferențe;
e) portofoliul educațional al elevului;
f) suplimentul descriptiv;
g) foaia matricolă;
h) adeverința de studii/adeverința de absolvire;
i) adeverința care atestă promovarea nivelului de învățământ/examenului;
j) registrul unic de evidență a formularelor actelor de studii.
(2) Carnetul de elev reprezintă document de corespondență între unitatea de învățământ și
familia elevului.
Capitolul II Conținutul și formatul actelor de studii și al documentelor școlare
Capitolul III Gestiunea actelor de studii și a documentelor școlare
Capitolul IV Întocmirea și eliberarea duplicatelor actelor de studii
Capitolul V Reconstituirea situației școlare
Capitolul VI Anularea și/sau modificarea actelor de studii și documentelor școlare
Capitolul VII Dispoziții finale
Guvernului României. (2017). Hotarâre nr. 461/2017 privind aprobarea conținutului și
formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenților și personalului didactic din
sistemul național de învățământ preuniversitar. Bucuresti: Guvernul României, Monitorul
Oficial nr. 538/2017 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/191106
PERSONAL DIDACTIC

Guvernului României. (2017). Hotarâre nr. 461/2017 privind aprobarea conținutului și

formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenților și personalului didactic din
sistemul național de învățământ preuniversitar. Bucuresti: Guvernul României, Monitorul
Oficial nr. 538/2017 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/191106
PERSONAL DIDACTIC

a) Certificat de pregătire psihopedagogică - pentru maiștri instructori și antrenori

b) Atestat de formare continuă a personalului didactic - însoțit de Fișa competențelor și a
disciplinelor/temelor;
c) Certificat de acordare a definitivării în învățământ;
d) Certificat de acordare a gradului didactic;
e) Certificat de absolvire a programului de formare psihopedagogică - pentru cadre didactice
f) Diplomă de conversie profesională însoțită de suplimentul la diplomă;
g) Atestat de echivalare
Guvernului României. (2013). Hotărârea Guvernului 749/2013 privind aprobarea conţinutului
şi formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar. Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 648/2013
https://legestart.ro/legislatie-hg-nr-7492013-privind-actele-de-studii-eliberate-absolventilor-
din-invatamantul-preuniversitar/

Actele de studii eliberate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar (lista actualizata

ulterior)
Guvernului României. (2018). Ordin nr. 4005/2018 pentru modificarea Regulamentului
privind regimul actelor de studii si al documentelor scolare gestionate de unitatile de
invatamant preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educatiei nationale si cercetarii
stintifice nr. 3844/2016. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale, Monitorul Oficial nr.
551/2018 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/202161
CURS 5 A
1. Texte juridice – acte de studii invatamantul superior
2. Acte de studii si documente universitare
3. Concluzii
4. Bibliografie

1. Texte juridice – acte de studii invatamantul superior

 2014 – 2021
 Absolventi : licenta si masterat
 Cadre didactice
2. Acte de studii si documente universitare
Guvernului României. (2014). Hotarâre 607/2014 privind aprobarea conţinutului şi formatului
actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor ciclului I - studii universitare de licenţă.
Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 554/2014
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/160209
Art. 2: ACTE DE STUDII
a) Diploma de licenţă;
b) Diploma de inginer;
c) Diploma de urbanist
Art. 3
Diploma de licenţă, diploma de inginer şi diploma de urbanist sunt însoţite de suplimentul la
diplomă, în condiţiile legii.
Art. 4
Instituţiile de învăţământ superior care asigură şcolarizarea pot elibera, la cerere, şi
suplimentul la diplomă în format europass. Suplimentul Europass la diplomă, precum şi
normele de completare sunt prevăzute în anexa nr. 10.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/160209
Guvernului României. (2016). Hotarâre nr. 728/2016 privind aprobarea conţinutului şi
formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenţilor ciclului II - studii universitare de
masterat şi absolvenţilor ciclului I şi ciclului II de studii universitare oferite comasat.
Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 821/2016
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182679

Art. 3: ACTE DE STUDII

a) Diploma de master;
b) Diploma de licenţă şi master;
c) Diploma de licenţă.
(2) Diploma de licenţă şi master, prevăzută la alin. (1) lit. b) şi prezentată în anexa nr. 2, va fi
eliberată începând cu prima promoţie de absolvenţi, după publicarea acesteia în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, respectiv până la sfârşitul anului 2017.
(3) Diploma de licenţă, prevăzută la alin. (1) lit. c) şi prezentată în anexa nr. 5, se eliberează
absolvenţilor promoţiilor anterioare publicării diplomei de licenţă şi master în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, respectiv până la sfârşitul anului 2017.

Art. 4
Diploma de master, diploma de licenţă şi master şi diploma de licenţă sunt însoţite de
suplimentul la diplomă, prezentat în anexele nr. 3 şi 4, în condiţiile legii.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182679

Guvernului României. (2014). Ordin nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind
regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior. Bucuresti: Ministerul educatiei
nationale, Monitorul Oficial 874/2014
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/163446
Articolul 2
(1) Actele de studii din sistemul naţional de învăţământ superior sunt documente oficiale de
stat, cu regim special, care confirmă studii de învăţământ superior efectuate şi titluri şi/sau
calificări dobândite.
(2) Actele de studii conferă titularilor acestora drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în
vigoare.
(3) Actele de studii sunt de tip diplomă, certificat, atestat, foaia matricolă şi suplimentul la
diplomă.
Articolul 3
(1) Registrele matricole şi registrele de evidenţă a actelor de studii sunt, de asemenea,
documente cu regim special.
(2) Cataloagele, registrele matricole şi registrele de evidenţă a actelor de studii, precum şi alte
documente care privesc şcolaritatea vor fi reglementate prin ordin al ministrului, la
propunerea instituţiilor de învăţământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate
să funcţioneze provizoriu, şi de Academia Română, denumite în continuare instituţii.

 Capitolul II Gestionarea actelor de studii

 Capitolul III Completarea formularelor actelor de studii
 Capitolul IV Eliberarea actelor de studii
 Capitolul V Întocmirea şi eliberarea duplicatelor actelor de studii
 Capitolul VI Dispoziţii finale
 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/163446
 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/163447

Guvernului României. (2020). Regulament-Cadru din 27 aprilie 2020 privind regimul actelor
de studii și al documentelor universitare în sistemul de învățământ superior. Bucuresti:
Ministerul educatiei si cercetarii, Monitorul Oficial nr. 381/2020
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225525

 Ministerul Educatiei si Cercetarii. (2020). Ordin Nr.4156/2020 pentru aprobarea

Regulamentului-cadru privind regimul actelor de studii si al documentelor universitare in
sistemul de invatamant superior. Bucuresti: Ministerul Educatiei si Cercetarii
https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla%C8%9Bie/12-Legisla%C5%A3ie-Acte-
De-Studii/ORDIN-ADMINISTRATIE-PUBLICA-4156.pdf
Articolul 2
(1) Actele de studii din sistemul național de învățământ superior sunt documente oficiale de
stat, cu regim special, care confirmă studii de învățământ superior efectuate și titluri și/sau
calificări dobândite.
(2) Actele de studii conferă titularilor acestora drepturi și obligații care decurg din legislația în
vigoare.
(3) Actele de studii sunt de tip diplomă, certificat și atestat.
(4) Actele de studii se eliberează în original sau duplicat
Articolul 3
Documentele universitare sunt:
a) suplimentul la diplomă, suplimentul descriptiv sau suplimentul Europass la diplomă, după
caz, denumite în continuare supliment;
b) foaia matricolă sau anexa cu note;
c) registrul matricol;
d) registrul unic de evidență a formularelor și de eliberare a actelor de studii;
e) cataloage;
f) planul de învățământ;
g) programele analitice ale disciplinelor din planul de învățământ;
h) fișa disciplinei;
i) situația școlară;
j) adeverința privind școlarizarea/absolvirea fără examen de finalizare a studiilor;
k) adeverința de autenticitate;
l) adeverința privind finalizarea studiilor;
m) adeverința care atestă calitatea de student.
………
ANEXĂ la regulamentul-cadru
Elemente minimale obligatorii aferente registrelor matricole pentru studii universitare
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/225525
CONCLUZII
Acte de studii pentru absolventi
Dimensiunea europeana

CURS 5 B

1. Texte juridice privind actele de studii pentru cadre didactice

2. Concluzii
3. Bibliografie

Acte de studii pentru cadre didactice

Guvernului României. (2021). Ordin nr. 3160/2021 pentru modificarea și
completarea Regulamentului privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice de
către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare, aprobat prin Ordinul ministrului
educației naționale nr. 3.665/2019. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale, Monitorul
Oficial nr. 85/2021 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/236736
Regulament din 13 martie 2019 privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice
de către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212045

Art. 1 (2) În sensul prezentului regulament sunt centre de perfecționare:

a) liceele/colegiile cu profil pedagogic;
b) alte unități de învățământ liceal care au primit de la Ministerul Educației Naționale atribuții
privind formarea continuă prin grade didactice a maiștrilor instructori, antrenorilor și cadrelor
medicale cu studii medii.
Regulament din 13 martie 2019 privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice
de către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212045

Art. 1 (3) Actele de studii care se eliberează cadrelor didactice din sistemul național de
învățământ preuniversitar sunt documente oficiale de stat, cu regim special, care atestă
absolvirea de către titular a programului de formare psihopedagogică/acordarea gradelor
didactice.

Regulament din 13 martie 2019 privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice
de către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212045

Art. 1 (4) Actele de studii care se eliberează cadrelor didactice din sistemul național de
învățământ preuniversitar sunt:
a) certificat de acordare a definitivării în învățământ;
b) certificat de pregătire psihopedagogică - pentru maiștri instructori și antrenori, însoțit de
foaia matricolă care conține situația școlară a absolventului;
c) certificat de acordare a gradului didactic pentru maiștrii instructori și antrenori și cadre
medicale cu studii medii.
(5) Actele de studii se eliberează în original sau duplicat.
Regulament din 13 martie 2019 privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice
de către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212045

Art. 5 (7) Evidența eliberării actelor de studii se consemnează în a doua parte a registrului

unic de evidență care cuprinde următoarele rubrici:
a) numărul curent;
b) numele cadrului didactic;
c) inițialele prenumelui tatălui/mamei, după caz;
d) prenumele cadrului didactic;
e) seria și numărul formularului;
Regulament din 13 martie 2019 privind regimul actelor de studii eliberate cadrelor didactice
de către inspectoratele școlare și centrele de perfecționare
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212045

Art. 5 (7) 
f) funcția didactică;
g) specialitatea;
h) disciplina/disciplinele de examen;
i) nota/media generală obținută la examen;
j) sesiunea;
k) semnătura titularului/împuternicitului
l) mențiuni.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/212045
CONCLUZII
Dezbatere asupra regimului juridic al actelor de studii pentru cadrele didactice
 CURS 6
1. Recunoasterea actelor de studii obtinute in strainatate
2. Recunoasterea actelor de studii pentru desfasurarea activitatii in strainatate
3. Centre de recunoastere
a) Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor CNRED
b) Centrul ENIC NARIC
4. Concluzii
5. Bibliografie

1. Recunoasterea actelor de studii obtinute in strainatate

Guvernului României. (2016). Ordin nr. 5415/2016 pentru aprobarea Procedurii privind
recunoaşterea programelor de formare psihopedagogică finalizate în statele membre ale
Uniunii Europene, în statele semnatare ale acordului privind Spaţiul Economic European sau
în Confederaţia Elveţiană, în vederea continuării studiilor sau desfăşurării activităţii didactice
în România. Bucuresti: Ministerul educatiei nationale si cercetarii stiintifice, Monitorul
Oficial nr. 823/2016
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ORDIN_5415_2016.pdf
Art. 2
Prezenta procedură se aplică cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, statele
semnatare ale acordului privind Spaţiul Economic European şi din Confederaţia Elveţiană,
care solicită recunoaşterea, în România, a programelor de formare psihopedagogică finalizate
în respectivele state în vederea continuării pregătirii psihopedagogice şi/sau accesului la piaţa
forţei de muncă din România.
Art. 5
(1) În procedura de evaluare a actelor de studii în vederea recunoaşterii
programului/programelor de formare psihopedagogică, Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Cercetării Ştiinţifice analizează şi verifică: a) condiţiile de acces; b) statutul instituţiei de
învăţământ superior emitente; c) nivelul studiilor; d) durata studiilor; e) numărul de
puncte/credite transferabile acumulate; f) domeniul de studiu/profilul/programul de studiu/
specializarea/forma de învăţământ; g) curriculumul; h) volumul de muncă/rezultatele
învăţării.
Art. 5 (2) În cazul în care evaluarea elementelor menţionate la alin. (1) evidenţiază diferenţe
substanţiale, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice poate:
a) recunoaşte, prin aplicarea de măsuri compensatorii, respectiv continuarea formării,
susţinerea de examene de diferenţă şi/sau efectuarea de stagii de practică în departamentele de
specialitate din unităţi/instituţii de învăţământ acreditate cu specializarea în cauză acreditată,
în vederea armonizării diferenţelor dintre studiile efectuate în străinătate şi programele de
formare psihopedagogică furnizate din sistemul de învăţământ superior din România;
b) respinge motivat cererea de recunoaştere.
Anexa la procedură CERERE
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ORDIN_5415_2016.pdf
Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice. (2016). Ordin 6.121 din 20 decembrie
2016 privind aprobarea Metodologiei de recunoaştere a actelor de studii de nivel licenţă,
master sau postuniversitar eliberate de instituţii acreditate de învăţământ superior din
străinătate. Bucuresti: Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice
https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla%C8%9Bie/12-Legisla%C5%A3ie-Acte-
De-Studii/OMENCS-nr-6121-din-20-decembrie-2016.pdf

Art. 2
Prezenta metodologie se aplică actelor de studii care atestă finalizarea, la o instituţie
acreditată de învăţământ superior din străinătate, a studiilor universitare de licenţă, de master
sau a unui program postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă.
Art. 4 Atributiile CNRED si Art. 5 Evaluarea
Art. 7
(1) Actele de studii se recunosc dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
instituţia de învăţământ superior care a eliberat actul de studii este acreditată în statul de
origine;
nivelul calificării corespunzător actului de studii este similar cu cel din sistemul românesc de
învăţământ universitar;
c) domeniul de studii şi/sau programul de studii, curriculumul/volumul de muncă/rezultatele
învăţării, acolo unde este cazul, sunt similare cu cele din sistemul românesc de învăţământ
universitar.
Art. 13 Conditii pentru eliberare https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla
%C8%9Bie/12-Legisla%C5%A3ie-Acte-De-Studii/OMENCS-nr-6121-din-20-decembrie-
2016.pdf
Ministerul Educatiei si Cercetarii. (2018). Ordin 3619/2018 pentru aprobarea Metodologiei
privind sustinerea masurilor compensatorii in vederea recunoasterii actelor de studii de nivel
licenta, master sau postuniversitar eliberate de institutii acreditate de invatamant superior din
strainatate. Bucuresti: Ministerul Educatiei si Cercetarii
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/OMEN%203619-2018.pdf
Art. 2
(1) Măsurile compensatorii menţionate la art. 1 se susţin în cadrul instituţiilor acreditate de
învăţământ superior după cum urmează:
a) susţinerea de examene de diferenţă are loc fără înmatricularea la studii a aplicantului, cu
respectarea normelor interne privind activitatea profesională a studenţilor;
b) efectuarea de stagii de practică sau alte măsuri se realizează fără înmatricularea la studii a
aplicantului, cu respectarea normelor interne privind activitatea profesională a studenţilor.

2. Recunoasterea actelor de studii pentru desfasurarea activitatii in

strainatate

Ministerul Educatiei si Cercetarii. (2019). Ordin 4697/2019 pentru aprobarea metodologiei

privind eliberarea adeverintei de conformitate a studiilor universitare cu prevederile Directivei
2005/36/CE privind recunoasterea calificarilor profesionale, cu modificarile ulterioare, pentru
cetatenii care au studiat in Romanaia, in scopul desfasurarii activitatii didactice la nivel de
invatamant superior in străinatate. Bucuresti: Ministerul Educatiei si Cercetarii
https://www.calitate.ugal.ro/index.php/ro/legislati (4697)
 Anexa

 Cererea solicitantului
 https://lege5.ro/gratuit/gm2dcmbwgq2a/metodologia-privind-eliberarea-adeverintei-
de-conformitate-a-studiilor-universitare-cu-prevederile-directivei-2005-36-ce-privind-
recunoasterea-calificarilor-profesionale-cu-modificarile-ulterioare-pen
 Directiva 36/2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale
https://lege5.ro/Gratuit/he2tonjxgm/directiva-nr-36-2005-privind-recunoasterea-calificarilor-
profesionale?d=2022-03-30

3. Centre de recunoastere
a) Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor CNRED
Guvernului României. (2020). Ordin nr. 3067/2020 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru vizarea actelor de studii, a anexelor la actele de studii şi a documentelor şcolare
universitare emise de instituţiile de învăţământ superior din România. Bucuresti: Ministerul
educatiei si cercetarii, Monitorul Oficial nr. 55/2020
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%203067-2020.pdf
Art. 2
Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor şi instituţiile de învăţământ
superior din România vor duce la îndeplinire prevederile acestui ordin.
Anexa Art. 1
Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, denumit în continuare
C.N.R.E.D., din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, are competenţa vizării actelor de
studii, a anexelor la actele de studii şi a documentelor şcolare universitare emise de instituţiile
de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu din România.
 Anexa Art. 3
 e) CNRED verifică respectarea legalităţii înmatriculării cetăţenilor Uniunii
Europene, ai Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană şi a
cetăţenilor din state terţe;
Anexa. Art. 4
Documentele şcolare universitare care pot fi vizate de către C.N.R.E.D. sunt:
 a) suplimentul la diplomă;
 b) foaia matricolă;
 c) situaţia şcolară;
 d) programa analitică;
 e) adeverinţa privind şcolarizarea/absolvirea;
 f) adeverinţa care atestă calitatea de student;
 g) adeverinţa privind finalizarea studiilor;
 h) adeverinţa de autenticitate.
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%203067-2020.pdf

https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla%C8%9Bie/12-Legisla%C5%A3ie-Acte-
De-Studii/ORDIN-ADMINISTRATIE-PUBLICA-4241-din-18-mai-2020.pdf

c) Centrul ENIC NARIC

Centrul ENIC NARIC (National Information Centre, 2004))
Initiativa a UE, UNESCO si CoE
Conventie de Recunoastere de la Lisabona (1997)
https://www.enic-naric.net/romania.aspx

CONCLUZII
 Relatie educatie – piata muncii
 Recunoasterea actelor de studii si a calificarilor in directie bilaterala : Romania – UE
 La nivel national: CNRED
 La nivel european: Centru ENIC – NARIC
 Dezbatere asupra reformei sistemului juridic al actelor de studii

CURS 7
Conținutul cursului
Acte referitoare la modele de certificate
 Acte referitoare la diverse aspecte administrative
Concluzii
Bibliografie

1. Acte referitoare la modele de certificate

Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (2012). Ordin 5370 din 21 august
2012 pentru aprobarea modelului certificatului de atestare a competenţelor profesionale şi al
suplimentului descriptiv. Bucuresti : Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla%C8%9Bie/12-Legisla%C5%A3ie-Acte-
De-Studii/OMEN-5370-din-21-august-2012.pdf
Art. 1 - modelul certificatului de atestare a competenţelor profesionale
Art. 2 si 3
Suplimentul descriptiv este redactat bilingv, în limba română şi într-o limbă de largă circulaţie
(engleză, franceză sau germană).
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-Superior/2016/
postuniversitar/OM%205370_2012_certificate%20postuniversitare.pdf
Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice. (2016). Ordin 5.435 din 6 octombrie
2016 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr.
5.613/2015 privind aprobarea modelului certificatului de absolvire utilizat la finalizarea
programelor de educaţie permanentă de nivel postuniversitar. Bucuresti : Ministerul Educatiei
Nationale si Cercetarii Stiintifice https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla
%C8%9Bie/12-Legisla%C5%A3ie-Acte-De-Studii/OMENCS-nr-5435-din-6-octombrie-
2016.pdf
Art. 1 - modelul certificatului de absolvire utilizat la finalizarea programelor de educaţie
permanentă de nivel postuniversitar
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/183433
Ministerul Educatiei si Cercetarii. (2020). Ordin Nr. 3371/2020 pentru aprobarea continutului
si formatului foilor matricole anexe la Certificatele de absolvire a Programului de formare
psihopedagogica (nivelul I si nivelul II). Bucuresti: Ministerul Educatiei si Cercetarii
https://cdn.uav.ro/documente/Universitate/Legisla%C8%9Bie/08-Legisla%C5%A3ie-
Programe-De-Formare-Psihopedagogic%C4%83/OMEC-nr-3371-din-9martie2020.pdf
Art. 1 Se aprobă conţinutul şi formatul foii matricole anexă la Certificatul de absolvire a
Programului de formare psihopedagogică (nivelul I), prevăzută în anexa nr. 1*), care face
parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 Se aprobă conţinutul şi formatul foii matricole anexă la Certificatul de absolvire a

Programului de formare psihopedagogică (nivelul II), prevăzută în anexa nr. 2*), care face
parte integrantă din prezentul ordin.
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%203371%20-%202020.pdf

2. Acte referitoare la diverse aspecte administrative

Guvernului României. (2015). Ordinul nr. 5272/2015 privind aprobarea Procedurii de

aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor. Bucuresti:
Ministerul educatiei si cercetarii stiintifice
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171618
Guvernului României. (2017). Ordinul nr. 3138/2017 pentru completarea anexei la Ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.272/2015 privind aprobarea Procedurii de
aprobare a necesarului de formulare tipizate care atestă finalizarea studiilor. Bucuresti:
Ministerul educatiei nationale, Monitorul Oficial nr. 113/2017
http://www.legex.ro/VizualizareLege.aspx?var=151725
Art. 13
(2) Autoritatea Naţională pentru Calificări comunică Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru
avizare, numărul total de certificate, evidenţa pe instituţii asigurându-se de către Autoritatea
Naţională pentru Calificări.
(3) Ministerul Educaţiei Naţionale comunică atât Companiei Naţionale «Imprimeria
Naţională» - S.A., cât şi Autorităţii Naţionale pentru Calificări adresele avizate.
Guvernului României. (2015). Ordonanţa Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul
absolventilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii
neautorizate si sanctionarea institutiilor de invatamant care scolarizeaza fara autorizare.
Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 659/2015
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_42_2015.pdf
Guvernului României. (2015). Ordonanţa Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul
absolventilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii
neautorizate si sanctionarea institutiilor de invatamant care scolarizeaza fara autorizare.
Bucuresti: Guvernul României, Monitorul Oficial nr. 659/2015
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_42_2015.pdf
Art. 1 - Dreptul de a beneficia de acte de studii studentii inscrisi:
a) la programe de studii organizate la forme de învăţământ şi/sau în locaţii geografice
neautorizate;
b) la programe de studii organizate în limbă de predare neautorizată;
c) peste capacitatea maximă de şcolarizare aprobată;
d) la programe de studii aflate în curs de autorizare, la data înmatriculării;
e) la programe autorizate/acreditate, cu nerespectarea condiţiilor de înmatriculare sau
mobilitate.
Art. 3 - Consiliul de etică şi management universitar – CEMU

Art. 4 – Abateri administrative si sanctiuni pentru institutii de invatamant

https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-Superior/2016/Acte/
OUG_42_2015_Dreptul_absolv_la_acte%20de%20studii_recunoscute.pdf
CONCLUZII
 Legislatie evolutiva
 Actualizare permanenta
 Sinteza si evaluarea cursului
Propuneri subiect examen
Acte de studii
NB : Lista subiectelor va fi finalizata impreuna cu masteranzii
1. Explicitati influenta legislatiei internationale si europene asupra regimului juridic al
actelor de studii din Romania
2. Analizati principalele texte juridice referitoare la actele de studii
3. Listati principalele acte de studii din invatamantul preuniversitar si analizati in detaliu
un act la alegere
4. Listati principalele documente scolare din invatamantul preuniversitar si analizati in
detaliu un document scolar la alegere
5. Listati principalele acte de studii si documente universitare din invatamantul superior
si analizati in detaliu unul dintre ele la alegere
6. Analizati actele de studii care se focalizeaza pe cadrele didactice
7. Analizati regimul juridic referitor la recunoasterea actelor de studii obtinute in
strainatate
8. Analizati regimul juridic referitor la recunoasterea actelor de studii pentru desfasurarea
activitatii didactice in strainatate
9. Abordati regimul juridic referitor la modelele de certificate si la diferitele aspecte
administrative
10. Listati exemplele de bune practici pe care le-ati propune pentru reformarea regimului
juridic al actelor de studii in România

Punctaj
9 puncte – prelegerea
1 punct – din oficiu