MINISTERUL EDUCAIEI

CERCETRII , TINERETULUI I SPORTULUI

UNICEF

Asociaia RENINCO ROMNIA

CCD ARGE

EDUCAIA INCLUZIV
-SUPORT DE CURSFormatori:
Prof. Maria Magdalena Anghel
Prof. Corina Postelnicescu

PITETI
MAI 2010

DOCUMENTE REGLATOARE

I. Romnia este stat de drept, democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile
cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori
supreme, n spiritul tradiiilor democratice ale poporului romn i idealurilor Revoluiei din decembrie
1989, i sunt garantate.
(Art.1 (3), Constituia Romniei)
II. Cetenii Romniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile i formele de nvmnt
Statul promoveaz principiile nvmntului democratic i garanteaz dreptul la educaie difereniat,
pe baza pluralismului educaional, n beneficiul individului i al ntregii societi.
(Art.5, Legea nvmntului nr.84/1995)
III. colile trebuie s primeasc pe toi copiii indiferent de condiia lor fizic, intelectual, social,
afectiv, lingvistic sau de orice natur. Trebuie deci s fie inclui copii cu dizabiliti i copii talentai,
copii ai strzii i copii care muncesc, copii provenii din zone izolate, din populaii nomade sau care
aparin minoritilor lingvistice, etnice sau culturale i copii care provin din alte zone sau grupuri
dezavantajate sau marginalizate...Principiul fundamental al colii incluzive este c toi copiii trebuie s
nvee mpreun, oricnd acest lucru este posibil, indiferent de dificultile pe care acetia le pot avea sau
de diferenele care pot exista ntre ei. colile incluzive trebuie s recunoasc i s rspund nevoilor
diferite ale elevilor, innd cont de existena att a unor stiluri diferite de nvare ct i a unor ritmuri
diferite i asigurnd o educaie de calitate pentru toi prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a
unor msuri organizaionale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor i
parteneriatelor cu comunitile din care fac parte.
( Declaraia de la Salamanca i Cadrul de aciune privind educaia pentru nevoi speciale,UNESCO
1994 ).
IV. Romnia a ratificat CNUDC n 1990. Articolul 29 al CNUDC prevede c: Educaia copilului va fi
orientat n direcia dezvoltrii respectului de fa de drepturile i libertile fundamentale ale omului.
Educaia copilului va fi orientat n direcia dezvoltrii respectului fa de prini, propria sa identitate
cultural, limb i fa de propriile sale valori. Educaia copilului va fi orientat n direcia dezvoltrii
la maximum a potenialului copilului n ceea ce privete personalitatea, talentele i abilitile mentale i
fizice.

(Convenia Naiunilor Unite asupra drepturilor copilului - CNUDC)

V. Romnia a ratificat Convenia UNESCO mpotriva discriminrii n educaie n 1964. Convenia
este cel mai relevant i cel mai puin cunoscut instrument care se refer la segregarea la nivelul colii.
Aceasta interzice n mod expres stabilirea i meninerea unor sisteme sau instituii educaionale
separate pentru persoane sau grupuri de persoane. CDE interzice i limitarea unei persoane sau a
unui grup de persoane la o educaie de un standard inferior. CDE permite n mod expres existena
unor coli separate, dar egale, segregate n funcie de sex, ca i meninerea unor coli separate pe
motive religioase sau lingvistice, dac frecventarea acestor coli este opional i voluntar.
( Convenia UNESCO mpotriva discriminrii n educaie, 1964 )
VI. Educaia precolar se adreseaz tuturor copiilor, inclusiv celor cu cerine speciale care au
nevoie de recuperare/reabilitare i de integrare. Pentru copiii cu cerine educative speciale, integrai n
nvmntul precolar, se respect n totalitate legislaia n vigoare, precum i principiile care
fundamenteaz protecia i educaia acestei categorii de copii.
(Regulamentul de organizare i funcionare a nvmntului precolar, O.M. nr. 4464/7.09.2000)

DOCUMENTE STRATEGICE
Nr.crt.

1.

Documentul
strategic
i
perioada
de
aplicare
Programul naional
de reforme
(2007-2011)

Prevederi direct legate de educaia timpurie i de

educaia incluziv
Cap.11. Creterea ocuprii i a ratei de activitate prin
dezvoltarea abilitilor, educaiei i mbuntirea pieei
muncii.
s-a identificat necesitatea creterii investiiilor n

2.

Strategia
postaderare
(2007-2013)

modernizarea sistemului de educaie i formare

profesional iniial, acordndu-se sprijin pentru
dezvoltarea educaiei precolare, nvmntului
profesional i tehnic i nvmntului superior (n
special la nivel de programe doctorale). Efectele
acestor investiii vor fi susinute i prin investiii
de modernizare i asigurare a calitii n
formarea profesional continu.
Prioriti i politici
asigurarea egalitii de anse i creterea
participrii la educaie;
dezvoltarea nvmntului obligatoriu;
descentralizarea si autonomia sistemului de
nvmnt preuniversitar;
fundamentarea competitivitii economice pe
cercetare i inovare;
modernizarea sistemului de educaie din mediul
rural;
dezvoltarea educaiei permanente din perspectiva
instituional;
corelarea sistemului de educaie si a celui de
cercetare, dezvoltare i inovare cu obiectivele i
reperele europene;
creterea calitatii n educaie i cercetare pentru
formarea resurselor umane creative.

3.

Strategia
Ministerului
Educaiei,
Cercetrii
Inovrii

4.

Strategia
descentralizrii
nvmntului
preuniversitar
(2005-2010)

5.

Strategia
educaia
(ET)

Prioriti ale politicii educaionale :

ofert educaional
standarde europene
i
diversitate cultural
accesibilitate la educaie
nvare continu
resurse umane
calitate
descentralizare
Obiective specifice:

privind
timpurie

eficientizarea activitii i cresterea performanelor

instituiilor educaionale;
democratizarea sistemului educaional;
asigurarea transparenei;
asigurarea accesului i a echitii n educaie;
creterea relevanei ofertei de servicii educaionale
pentru toate categoriile de copii i elevi;
stimularea inovaiei, a responsabilitii profesionale
i a rspunderii publice.
Aciuni recomandate pentru mbuntirea serviciilor
educaionale pentru copiii de la 0 la 6 ani:
- centrarea educaiei pe copil

(ca
parte
a
- adaptri ale mediului educaional
Strategiei
convergente privind
dezvoltarea timpurie - servicii alternative, incluzive
a copilului)
- intervenie timpurie
(2006-2015)
- formarea cadrelor didactice
- educaia prinilor

6.

Strategia Naional
n
domeniul
proteciei
i
promovrii
drepturilor
copilului
(20072013)

Obiectivul general:
Mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea
factorilor relevani i asigurarea unui parteneriat eficient n
vederea proteciei i respectrii drepturilor copilului,
precum i a mbuntirii condiiei copilului i valorizrii
sale n societatea romneasc.
Educaia timpurie reprezint un domeniu-cheie n ceea ce
privete incluziunea social i dezvoltarea uman,
contribuind semnificativ la reducerea ratei abandonului. .
Domenii de interes :
responsabilizarea

familiei pentru creterea,

ngrijirea i educarea propriilor copii;
promovarea i susinerea formrii profesionale;
continuarea reformei serviciilor sociale pentru copil
i familie.
Planul strategic al Obiective generale i specifice relevante pt.ET si EI:
Ministerului
1. Implementarea de programe nationale de sanatate care
Sntii publice
sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si
2008 - 2010
nevoilor grupurilor populationale vulnerabile

7.

2. Dezvoltarea resurselor umane n concordan cu nevoile

populaiei
dezvoltarea i extinderea reelei de asisten
medical comunitar integrat.

EDUCAIE INCLUZIV
- Un nou pas pentru educaia timpurie n Romnia
PRINCIPII, IDEI, CUVINTE-CHEIE
Educaie timpurie

Fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice i

particulare.
Educaia este continu, ea ncepe n primele
momente ale vieii i dureaz ct aceasta.
Fiecare act de ngrijire este un demers educativ, iar
interaciunea activ cu adultul este definitorie.
Dezvoltarea copilului este dependent de ocaziile pe
care i le ofer rutina zilnic, interaciunile cu ceilali,
organizarea mediului i activitile de nvare.
nvarea copilului mic se realizeaz prin explorri

Educaie incluziv

Educaia este un drept fundamental al omului

(toi copiii trebuie s aib dreptul la o educaie
gratuit i de calitate)
Un nvmnt pentru toi, mpreun cu toi
Copiii au un rol de jucat n societate dup
terminarea

colii, indiferent de diferene sau deficiene

Separarea ne limiteaz nelegerea reciproc

Diferenele dintre oameni sunt normale.
Diferenele conduc la progres.
progres
Diferenele presupun respect,
respect nu toleran i nici
mil.
Adaptare a colii i a sistemului de educaie la

i
experiene n situaii de joc.
Dreptul la anse egale presupune accesul la servicii

nevoile elevului.

de calitate, iar universalitatea accesului la serviciile de

educaie timpurie trebuie garantat de politicile naionale.

COD DE BUNE PRACTICI

EDUCAIA INCLUZIV
INDICATORI
1.Dezvoltarea unor culturi incluzive

coala este primitoare pentru toat lumea

coala caut n mod activ s-i dezvolte relaiile cu comunitatea local

Diversitatea elevilor este privit ca o surs de valoare

Profesorul i cunoate i valorizeaz elevii

Elevii sunt valorizai n mod egal

Prinii sunt valorizai n mod egal

Cadrele didactice sunt valorizate n mod egal

Elevii tiu ce s fac atunci cnd au o problem

Elevii se sprijin reciproc

Cadrele didactice se sprijin reciproc

Cadrele didactice se implic n luarea deciziilor

Persoanele se adreseaz unele altora n moduri care confirm valoarea lor individual

Cadrele didactice colaboreaz cu prinii

2.Dezvoltarea unei politici incluzive

coala ncearc s includ toi elevii din comunitatea local

Exist un program eficient de integrare pentru toi elevii noi

Elevii au dreptul s studieze orice materie i s participe la toate activitile

coala dispune de o politic eficient de reducere a absenelor

coala dispune de o strategie eficient de reducere a exmatriculrilor

coala se strduiete s adapteze cldirea n aa fel nct aceasta s fie accesibil tuturor

Strategia de elaborare a curriculum-ului ine seama de diversitatea elevilor

Politicile de formare continu sprijin cadrele didactice n efortul lor de a rspunde la diversitatea
elevilor

Prin sistemul de evaluare se apreciaz adecvat rezultatele tuturor elevilor

Politicile pentru copiii cu CES vizeaz stimularea participrii la activitile obinuite din clas

S-a elaborat o strategie, prin care prinii sunt ncurajai s devin parteneri n proecesul de
nvare al copiilor lor

Serviciile de sprijin asigur creterea gradului de participare a elevilor

Se ncurajeaz implicarea i participarea la managementul colii a tuturor cadrelor didactice

3.Dezvoltarea unei practici incluzive

La planificarea leciilor se au n vedere toi elevii

Leciile dezvolt nelegerea i sentimentul de respect pentru diferene

Elevii sunt ncurajai s-i asume rspunderea pentru propria lor nvare

Explicaiile profesorilor ajut elevii s neleag i s nvee lecia n clas

Profesorii utilizeaz o mare varietate de stiluri i strategii depredare-nvare

n timpul leciilor elevii sunt ncurajai s lucreze mpreun

Profesorii i adapteaz leciile n funcie de reaciile elevilor

Personalul din coal reacioneaz pozitiv la dificultile ntmpinate de elevi

Elevii nregistreaz succese n procesul de nvare

Elevii se sprijin reciproc n timpul leciilor

Dificultile de nvare sunt considerate ca prilejuri de dezvoltare a practicii

La planificarea activitii de pregtire particip toi elevii din coal

Membrii consiliului managerial se implic n mbuntirea activitii la clas

OBSERVAREA COPIILOR
GRILA DE OBSERVATIE A COPIILOR PRIN PROBE SIMPLE

limbaj
desen (ce, cum, ce forme, ce imagine)
constructii din cuburi (cat cuburi, ce construieste)
modelaj
relatiile cu copiii
relatiile cu adultii din gradinita
relatiile cu parintii
folosirea jucariilor
folosirea spatiilor sanitare
spalatul mainilor si dintilor
concentrarea atentiei
folosirea jucariilor
preferintele jucarii
preferinte spatii/arii de stimulare
jocul de rol preferat

Domenii de inregistrare
1. Dezvoltarea fizic:
observai progresele de la coordonarea motorie grosier la controlul micrilor fine.
Recomandari pentru activitati

 respectai ritmul de dezoltare individual al copiilor

observai progresele de la coordonarea motorie grosier la controlul micrilor fine.
2. Dezvoltarea emoional:
aflai cum se simte copilul n raport cu sine, prin observaii n timp i cu atenie;
identificati ce emotii sentimentele anima copilul
daca lucreaza mai mult singur sau cu ceilalati
alegerile pe care le face;
daca cere des sau rar sprijinul
daca plange mai des sau mai rar
3. Dezvoltare social:
cum se manifesta in activiti de interaciune social;
daca coopereaza
daca imprumuta jucariile
cum isi face prieteni
Recomandari pentru activitati
planificai activiti de interaciune social;
amenajai spaiul n aa fel nct copilul s poat lucra singur i cu ceilali;
oferii resurse materiale pentru fiecare copil pentru a opta s se joace cu ceilalati;
aranjai materialele i echipamentele n aa fel nct mai muli copii s aleag s se joace
mpreun;
facei posibil jocul asociativ;
aranjai perioade mai lungi de joc, astfel ca orice copil s poat coopera prin joc;
amenajai cele mai multe activiti pentru grupurile mici de copii;
observai cum se dezvolt prieteniile copiilor dar, nu intervenii;
4. Dezvoltarea intelectual:
daca stie cum il cheama
daca pune intrebari si este curios

 daca face judecati de cauzalitate

Cunoaste adresa, numele mamei, tatalui, fratilor.
Ce culori cunoaste
Daca cunoaste categoriile (animale, mijloce de transport, etc.)
Recomandari pentru activitati um defineste (daca defineste prin folosinta sau poate defini
categoriile)
observai copii n joc i notai ce nva ei;
oferii materiale care stimulteaz copiii s adopte jocuri de imaginie;
luai n consideraie fiecare copil, cnd dai indicaii n jocuri didactice sau libere;
acordai atenie modurilor n care
soluiilor;PROCESUL, NU PRODUSUL

copiii

rezolv

problemele,

mai

curnd

dect

ncurajai iniiativele i explorrile copiilor.

5. Dezvoltarea limbajului
sunete corecte ,cuvinte, propozitii, mici poezii, cantecele, povestire

Recomandari pentru activitati:

ascultai cu atenie limbajul copilului;
corectai expresiile greite prin pronunarea lor corect i repetare, nu prin observaii negative;
rostii i precizai clar cuvintele i expresiile pe care copiii nu le cunosc;
folosii un limbaj foarte simplu i clar;
sprijinii comunicarea verbal ntre copii, n joc i n orice activitate;
nu ntrerupei copilul pentru a-l corecta;
ncurajai memorare unor expresii prin repetarea lor
vaslorizai fiecare progre n dezvoltarea vorbirii corecte;
ncurajai toi copii s vorbeac i nu subiliai problemele de preoniunie sau articulare:
antrenai fiecare copil s folosesc vorbirea corect, prin ncurajare i folosrea unor mijloace ct
mai variate de stimulare.
Recomandari pentru activitati
redirecionai activitile copilului pentru a nu fi frustrante

 permitei copilui timpul necesar pentru a-i cunoate propriile emoii i sentimente;
amenajai spaiul n aa fel nct copilul s poata lucra i singur i cu ceilali;
dai copiilor alegeri rezonabile;
oferii sprijinul dar, numai atunci cnd este cerut;

EVALUAREA CERINELOR/NEVOILOR

1.IDENTIFICAREA CERINELOR
DEFICIENELE DE AUZ
SEMNE DE AVERTIZARE
Atenie slab sau extrem de atent
Dezvoltarea slab a vorbirii
Dificultate n a urmri indicaiile
Elevul ntoarce capul, pentru a auzi mai bine
Copilul, nainte de a ncepe s rezolve o sarcin, se uit s vad ce fac ceilali colegi
Colegul i roag profesorul s vorbeasc mai tare
Prefer s lucreze n grupruri mici, s se aeze n locurile mai linitite sau s stea n primul rnd
Ca reacie la faptul c nu aude, copilul poate prea timid, retras sau chiar ncpnat, neasculttor
Elevul poate avea reineri n a participa la activiti care presupun discuii i conversaie, nu rde
la glume sau nu nelege umorul
Are tendina de a se izola
Este capabil s neleag mai bine mimica, micrile corpului i informaiile contextuale
CAUZE ALE DEFICIENELOR DE AUZ
cauze ereditare
varicel n timpul sarcinii
Lips de iod n alimentaia mamei n timpul sarcinii
Natere prematur

 Infecii ale urechii

Meningit
Supradoze de medicamente
Cauze necunoscute

CE POT FACE PROFESORII

Adaptri la clas
Copilul va fi aezat ct mai aproape de profesor
Profesorul va sta cu faa ctre elev i nu va vorbi cnd este cu spatele
Lumina nu trebuie s vin din spatele profesorului
Trebuie gsit un loc adecvat
Se va ncerca reducarea la maxim a zgomotelor
Sugestii privind predarea-nvarea
Verificai aparatul auditiv
Vorbii tare i clar
Folosii cuvinte i propoziii simple, combinate cu gesturi sau imagini
Copiii nva mai bine dac observ
Punei elevul mpreun cu un elev care aude
ncurajai elevul, repetai rspunsurile copiilor
Verificai dac a neles
Ajutai-l s foloseasc corect cuvintele, ludndu-l pentru fiecare efort i reuit

CTRE CINE ESTE NDRUMAT COPILUL

Cadru medical
Audiolog

DEFICIENE DE VEDERE
SEMNE DE AVERTIZARE

 indicatori de natur fizic

Elevul se freac frecvent la ochi
i acoper sau nchide un ochi, ridic ori nclin capul
Mimic special
Nu are capacitatea de a localiza i de a ridica un obiect de dimensiuni mici
Sensibilitate la lumin sau dificultate n funcie de lumin
Dificultate n a citi i a lucra cu obiecte
Dificultate n a lucra n scris
Evitarea spaiului de joac, preferin pentru activitile statice
CAUZE
Boli infecioase ale mamei n primele luni de sarcin
Boli infecioase ale copilului: pojarul,varicela
Alimentaia defectuoas n timpul sarcinii
Infecii oculare
Rniri ale ochilor
Tumori care afecteaz nervul optic
Afeciuni cerebrale
Xeroftalmia
Orbire datorat scldatului n ape infestate
CE POT FACE PROFESORII
ADAPTRI LA CLAS
Aflai de la elevul respectiv locul de unde vede cel mai bine
Lumina nu trebuie s se reflecte pe tabl
Ceea ce se scrie pe tabl trebuie s fie foarte vizibil
Dac este sensibil la lumin, nu-l aezai lng fereastr, permitei-i s poarte o apc cu cozoroc
Luai toate msurile ca elevul s cunoasc bine coala i clasa
SUGESTII PRIVIND PREDAREA NVAREA

 Pe tabl se va scrie mai mare, folosind cret colorat

Se vor utiliza alte mijloace vizuale
Permitei elevilor s vin foarte aproape de tabl
Citii cu voce tare ceea ce este scris pe tabl
Elaborai materiale didactice care pot fi cititte cu uurinp
Pentru textele scrise la calculator, se vor folosi dimensiuni mari pentru font-uri

Caiete cu liniatur mai pronunat

Dispozitive de mrit scrisul
ncuraai copilul s urmreasc rndul cu un indicatorsau cu degetul
Oferii-le ocazia s lucreze cu obiectele
ncurajai, ludai
n timpul orelor se vor rosti numele tuturor copiilor
Calculatorulabacul
Lecii nregistrate audio

DIZABILITI INTELECTUALE
SEMNE DE AVERTIZARE
Vorbirea
nelegerea limbajului
Jocul
Micarea
Comportamentul
Cititul i scrisul
CAUZE
afeciuni genetice: apar n momentul concepiei, ex. Sindromul Down
Afeciuni intrauterine
Afeciuni la natere sau imediat dup natere
Accidente i boli

 Cauze psihosociale
Cauze necunoscute
CE POT FACE PROFESORII
ADAPTRI LA CLAS
Reducerea elementelor de distragere a ateniei
Copiii care au tendina de a se plimba prin clas vor fi aezai n bnci lng perete
Li se pot da sarcini care s implice deplasarea prin clas
Se va ncerca gsirea unei persoane(voluntar, profesor de sprijin), care s vin n anumite zile,

pentru a se ocupa de acel copil

SUGESTII PRIVIN PREDAREA-NVAREA
Profesorul va arta i nu doar va spune copilului ce trebuie s fac
Se folosesc cuvinte simple
Se vor folosi obiecte concrete pe care s le mnuiasc, nu doar lucrul cu hrtia i creionul
Se va ncerca legarea leciei de experienele din viaa copilului
Se va face o singur activitate i se va duce pn la capt
Se va marca clar sfritul unei activiti, ct i nceputul unei activiti noi
Sarcina se va descompune n etape sau obiective de nvare mai mici
Rezolvarea ncepe cu ceea ce tie deja copilul, apoi se trece la o etap ami dificil
Fii foarte darnici cu laudele
Dai copilului s exerseze de mai multe ori rezolvarea aceleiai sarcini, dar nu trebuie exagerat
O anume deprindere trebuie exersat cu diverse materiale
Punei copilul s lucreze mpreun cu un alt coleg
Ignorai orice comportament necorespunztor al copilului

2.Adaptarea curricular
ETAPE
1) Descriei dificultile de nvare sau de participare, discutai-le cu copilul i prinii.Avei acei
specialiti care s ofere consultan sau ajutor?
2) Exist schimbri pe care le putei face la nivel de clas sau coal?
3) Exist schimbri pe care le putei face la nivelul metodelor dvs. de predare-nvare?
4) Cum putei ncuraja o mai mare participare a copilului la alte activiti colare?
5) Ce anume adaptri se pot face, la fiecare disciplin de studiu?
6) Ce schimbri sunt necesare privind modul de evaluare a nvrii la copil?

CURRICULUM DIFERENTIAT SI PERSONALIZAT

Structura
Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare
Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO
Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati
Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES
Daca CDS curriculumul la decizia scolii - exprima valente noi, democratice si de descentralizare
ale elaborarii si curriculare la nivelul unei institutii scolare, la nivel individual - acest lucru se realizeaza
prin operatiile de adaptare, diferentiere si personalizare.
Adaptarea curriculara la nivel individual exprima 2 tipuri semnificative de relevanta curriculara
(Cretu, C, 1998):
-

cea aptitudinala formele si nivelele de manifestare a capacitatii unui anumit individ;

cea psihologica nevoile cognitive, afective si etice ale individului.

Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare

Ce este?
Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la posibilitatile aptitudinale, la
nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului.

Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala
pentru fiecare.
Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind
recomandata:
-din considerente psihopedagogice;
-ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.
Cum se face?
Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate referi la diferite si
variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu si la copii supradotati.
Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev poate avea in vedere:

continuturile
metodele de predare invatare (instruire)
mediul psihosocial al clasei
standardele de performanta etc.

Specificul diferentierii curriculare

Se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi si presupune mai intai o evaluare a distantei elevului
respectiv fata de obiectivele (de norma, ale programei) instruirii Realizarea propriu-zisa poate
presupune programe de recuperare (ratrapare) pentru cei ce nu ating nivelul de cunostinte cerut de
programa, dar si programe speciale, de imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul
general al unui grup scolar.
Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO
UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe acetia s
neleag i s utilizeze curriculum-ul difereniat n clase i n alte medii de nvare (UNESCO Module
on Curriculum Differentiation, document de lucru, septembrie 2002)
Curriculum-ul diferenat este un mod de gndire, se afirm n acest material.
Este un mod de gndire despre:
-

elevi, despre felul n care ei nva n mod real n coli;

profesori i elevi - modul n care se pred i se nva n coli;
realizarea unei instruiri colare care s rspund necesitilor, abilitilor i intereselor tuturor
elevilor;
cum va putea fiecare dintre elevi s nvee cu succes abilitile i conceptele pe care noi dorim
s le nvee;
viaa elevilor, ce i intereseaz, ce i motiveaz s nceap, s iniieze ei nisi procesul de
nvare.

Diferenierea curricular nseamn reflecia asupra predrii i nvrii n modaliti noi i diferite,
n mod continuu i flexibil. Din aceast perspectiv nu poate fi vorba de un nceput i de un sfrit, de
lucruri corecte sau incorecte, de reete sau de ingrediente infailibile. Este vorba mai degrab o filosofie
lucrativ despre cei care nva, despre predare i despre nvare. A aborda astfel lucrurile constituie o
strategie eficient de predare-nvare, cu focalizare pe curriculum.

Informaia despre diferenierea curricular este prezentat n ase uniti:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Curriculum-ul difereniat: diferene, evaluare i componente curriculare;

Particularitile elevilor: experiena personal, interese i profil de nvare;
Strategii ecologice;
Strategii de instruire;
Strategii de evaluare i examinare;
Sinteza.

Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati (cu

disponibilitati aptitudinale inalte, Cretu, 1998)

Literatura in acest domeniu este in dezvoltare, dar conceptiile despre ce anume inseamna copiii
supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristicile definitorii ale acestui grup de copii se disting:

Aptitudini cognitive superioare

Curiozitate intelectual
Sensibilitate i creativitate
Intensitatea motivaiei
Capacitate afectiv evoluat (Minsterul Educatiei din Ontario, 1984).
Dupa Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii sunt:
1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate asa incat sa
includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai profunde.
2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea deprinderilor de
gandire creativa si productiva.
3. Continuturile curriculare ar trebui sa-i faca pe elevi capabili sa exploreze constant
cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atitudine de valorizare a studiului.
4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa foloseasca resurse
specializate si adapatate.
5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si invatarea si
dezvoltarea auto-dirijata.
6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de cunoastere de
sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura.
7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu principiile
prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe creativitate si excelenta
in performanta si produse.

Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES

In mod traditional copiii cu dizabilitati (deficiente, handicap) a fost scolarizati separat, in scoli
speciale care aveau (si unele au si acum) un curriculum special, distinct. In prezent, in colile incluzive
care au aparut si la noi sunt cuprinsi, alaturi de elevii scolii si elevi cu CES cei cu dizabilitati/ handicap,
dar si cu tulburari si/sau dificultati de invatare etc).
Curriculum-ul in aceste scoli trebuie s fie adaptat si echilibrat, cu o deschidere larg i cu
obiectivele de:
- a oferi oportuniti pentru ca toi elevii s nvee i s aib realizri;

- a promova dezvoltarea spiritual, moral, social i cultural a elevilor i de a-i pregti pe toi elevii
colii pentru oportunitile, responsabilitile i experienele vieii.
In stabilirea unui curriculum al colii (generale) cu referire particular pentru elevii cu CES, ar
trebui s se in seama de urmtoarele principii:
- cerinele tuturor elevilor, care devin prioriti pe msur ce elevii se apropie de viaa de adult, de
exemplu, aspecte de educaie personal i social, deprinderi de baz i deprinderi de gndire;
- cerinele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de
comunicare pentru elevii care au dificulti de exprimare (vorbire) i ascultare;
- cerinele specifice ale unor elevi trebuie luate in considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau
programe speciale de educaie fizic;
Pentru elevii cu CES, curriculum-ul trebuie s aib ca obiective:
- s permit elevilor s interacioneze i s comunice cu o larg diversitate de persoane;
- s permit elevilor s-i exprime preferinele, s-i comunice nevoile, s aleag, s ia decizii i s aleag
acele opiuni dup care se conduc sau pe care le respect ceilali oameni;
- s promoveze capacitatea de a-i susine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de
susinere i sprijin;
- s pregteasc elevii pentru viaa de adult, asigurnd cel mai mare grad de autonomie posibil i s-i
sprijine n a stabili relaii de respect reciproc i dependen unii fa de ceilali;
- s duc la creterea gradului de contientizare i nelegere de ctre elevi a mediului n care triesc i a
lumii nconjurtoare;
- s ncurajeze elevii s exploreze, s fie curioi (s cerceteze) i s caute provocri;
- s le ofere o gam larg de experiene de nvare n fiecare dintre etapele colare, potrivit vrstei.

INTERVENTIA IN DIDIFICULTATILE DE INVATARE

Programe de intervenie n dificultile de nvare

Studiile demonstraz ca ncercarea e a corecta sau a reduce dificultile de nvare are o

eficacitate limitat dac nu se integraeaz unui demers integrat de intervenie cognitiva sau de
limbaj.

C a. Referitoare la cunoaterea copiilor

Pentru a interveni cu succes asupra copiilor cu dificulti de nvare, este nevoie de a nelege mai
bine dezvoltarea copilului, mai precis, etapele pe are aceasta le strbate. Este bine s ne amintim
cum achiziioneaz elevii i cum utilizeaz imaginile mentale, sau ideile i simbolurile, cum
comunic prin gesturi, jocul, desenul i limbajul oral i scris.

Este important sa tim de asemenea i ce experien personal are fiecare elev, interesele,
sentimentele, mediul su de dezvoltare, punctele sale forte i nevoile sale, gradul n care se
adapteaz la situaii noi i la mediul sau social.

Condiiile necesare pentru a interveni asupra dificultilor de nvare

Referitor la adaptarea metodei didactice este nevoie s ne focalizm atenia pe:

modul n care precizm o anumit sarcin didactica la clas, att

material ct i metodic;

s stabilim timpul de care au nevoie elevii pentru a rspunde unei

sarcini didactice;

valoarea pe care o are adaptarea muncii la clas la aptitudinile i

interesele elevilor;

modul cel mai potrivit de a implica n activitatea colar fiecare

elev;

importana faptului ca fiecare elev s fie stimulat i s cunoasc

succesul.

Enumerarea nevoilor educative generale n activitatea didactic

Implicare eficient.

Citire i scriere

Structur i orientare

Imagine de sine pozitiv

Organizarea activitii.

Sprijin personalizat.

Implicare eficient. Aceti elevi au nevoie de a se implica n procesul de predare-nvare ca toi ceilali
elevi. Modul n care ii implicm trebuie s fie ns un demers multisenzorial explicit care ii ajut s
avanseze. De aceea profesorii nu trebuie s piard timpul cu activiti repetitive asupra elementelor pe
care ei le-au achiziionat dect n cazul n care acesta vizeaz formarea unui automatism sau dezvoltarea
unei aptitudini.
Citire i scriere

2. Citire i scriere Si ei trebuie s nvee s scrie i s citeasc. Pentru muli dintre ei ns citirea,
ortografia i calculul matematic prezint dificulti de aceea metodele pentru ca ei s nvee aceste
elemente trebuie alese cu grij.

Structur i orientare. Pentru a duce la bun sfrit achiziiile colare ei au nevoie de structur i de o bun
orientare. Pentru c au dificulti n a organiza informaia care vine de la simuri, i de multe ori nu pot s

prevad, trebuie s le furnizm un cadru structurat de nvare n clas i s i prevenim permanent de cele
ce urmeaz, ce dorim de la ei.
Imagine de sine pozitiv. Au nevoie s i formeze o imagine pozitiv despre ei nii. Nu putem s le
determinm aptitudinile i s le nelegem comportamentele dect dac ne apropiem de sentimentele
fiecruia. Numai cnd i mprtesc preocuprile i sentimentele ei pot s achiziioneze siguran i
echilibru.
Sprijin personalizat. Au nevoie de profesori care s neleag modul lor de nvare. Un elev care are un
ritm lent se va simi dezorientat n faa unui profesor care vorbete rapid sau este foarte repezit.
Tipuri de interventie

Interventia specializata, pentru dizabilitatile de invatare si tulburarile de limbaj (dif.severe si medii

sau dif.specifice)

Interventia generala in clasa de elevi

Interventia generala

Adaptarea curiculara

Individualizarea

Individualizarea principiile generale

Ideal este ca elevii s nvee n clas, sub supravegherea unui profesor sensibil la cerinele lor, care
i ajut i le ndrum modul de nvare. Iat care se consider a fi caracteristicile unei clase ideale

Profesorul stabilete un climat de ncredere, permind regulat elevilor ocazia de a se ntlni n

grup, pentru a discuta probleme de ordin colar, dar i de ordin general, ce sunt legate de
organizarea i funcionarea clasei;

Elevilor nu trebuie s le fie fric de un sistem bazat pe succes sau eec, ci trebuie s participe
mpreun cu profesorul la evaluarea randamentului muncii lor;

Profesorul nu reprim prin pedepse comportamentele inadecvate, ci explic posibilele consecine

ale acestui comportament, sub aspectul securitii elevilor;

Profesorii sunt deschii fa de elevi. Ei nu pun ntrebri complicate, la care tiu c nu li se va

rspunde, iar elevii tiu c profesorul are ncredere n ei.

n cea mai mare parte a timpului, profesorul vorbete cu elevii, nu ctre ei, i ascult atent i
zmbitor cnd acetia i povestesc mici ntmplri din viaa clasei.

RELATIILE CU ELEVII

Raporturile ce se stabilesc cu fiecare elev n parte sunt foarte importante. Elevul trebuie s simt
c este apreciat ca individ, nu ca un numr dintro list. Astfel, elevii vor participa la procesul de
nvmnt dup posibilitile fiecruia, profesorii trebuind si adapteze metodele pedagogice n
consecin.

n general, profesorii trebuie:

s cunoasc dificultile de nvare ale elevilor, modul n care se manifest acestea i domeniile n
care se manifest;

s se asigure c elevii stpnesc bine aptitudinile necesare nivelului n care sunt ncadrai;

s verifice dac materialele pentru fiecare lecie sunt cele adecvate;

s procure material corespunztor, dac este cazul;

s-i rezerve timp pentru evaluarea eficienei activitilor de nvare i cunoatere.

MIJLOACE

Elevii crora le este greu s urmreasc leciile pot folosi materiale audiovizuale (filme, albume,
diapozitive, desene etc.) sau obiecte, ce vin n completarea prezentrii orale a materiei. Pentru
elevii ce nu au o memorie prea bun, ideile eseniale trebuie scrise pe tabl sau o foaie de lucru.

n timp ce ceilali elevi i continu activitatea, profesorul poate acorda cteva minute, la sfritul
expunerii, pentru a lmuri sau a face un rezumat pentru elevii cu dificulti de nvare.

Se poate recurge i la alte metode de nvare individualizat. De exemplu, dac un elev nu poate
scrie la fel de repede ca i ceilali sau are dificulti cu ortografia, unul dintre colegi l poate ajuta;
sau profesorul poate nregistra expunerea, permind acestui elev s lucreze n ritmul propriu.
PRINCIPII PENTRU MODELE DE INTERVENIE

In majoritatea metodelor profesorul trebuie:

s defineasc bine nevoile;

s precizeze obiectivele nvrii;

s evalueze aptitudinile elevilor n raport cu obiectivele;

s verifice stadiul aptitudinilor prezente;

s furnizeze materialele corespunztoare;

s stabilieasc modul de prezentare a leciilor i cel n care poate s verifice elevul;

si adapteze metodele la cerinele elevului;

s asigure suficiente exerciii pentru a fi sigur de reuita predrii;

s evalueze elevii n funcie de obiectivele definite.

Individualizarea

A individualiza se refer la a trata individual, conform cu particularitile, caracteristicile generale

i individuale i a adecva msurile pedagogice. Din individualizare se nate un nou termen
discutat: personalizarea. Psihologic vorbind, personalizarea se refer la activitatea cu o anumit

persoan i nu la un individ care poate fi reprezentat de un grup. De aici, personalizarea didactic,

termen folosit n culturile filofranceze i acceptat i de legislaia romneasc referitor la copii cu
cerine speciale, pune problema adecvrii msurii pedagogice fiecrei persoane cu specificul ei,
ateptrile personale, stilul de nvare i ritmul de dezvoltare specific.
Individualizarea sarcinilor didactice

Individualizarea presupune lucrul n grup sau individual i identificarea unor sarcini diferite
pentru a rspunde diverselor nevoi de nvare. Individualizarea rspunde uneori prin
personalizare ecuaiilor de nvare i dezvoltare a unor copii. Pentru a evalua i acoperi nevoile
de ordin personal ale unor copii, profesorul cunoate i proiecteaz sarcini unice, personalizate,
pentru predare-nvare la anumii elevi.

Tipuri de individualizare
1. Formarea grupurilor mici de nvare;
2. Modificri i adaptri didactice;
3. Folosirea materialului multisenzorial.

Modele de individualizare pe fundalul clasei obinuite de elevi

Analiza sarcinilor

nvarea eficient

Lucrul n grup

Utilizarea calculatorului

Tratamentele complementare, cum ar fi cele de tip medical

Modificarea comportamentelor deficitare adic a execuiilor incorecte ale sarcinilor

Abordarea multisenzorial.

Adaptarea curricular

Curriculum pentru copii, NU copii pentru curriculum !

orice copil care are cerine educative speciale, trebuie s primeasc sprijin n predare nvare,
dar n contextual curriculum-ului obinuit, nu printr-un curriculum separat (Declaratia de la
Salamanca p.22). Primul principiu este cel care trebuie s asigure tuturor copiilor aceeai educaie
i s ofere sprijin suplimentar acolo unde este mai mult nevoie.

Curriculum ca proces

n acest context strbaterea curriculum-ului colar la copiii cu dificulti de nvare devine o

sarcin complex pentru cei care organizeaz i conduc activitile colare.

n literatura de specialitate cuvintele cheie pentru aceast operaiune sunt : curriculum responsiv,
curriculum flexibil, curriculum individualizat, curriculum ca ocazie social.

n fapt este vorba de o operaiune de adaptare care presupune diferenierea, individualizarea i

personalizarea curricular.

De la un curriculum care se adreseaz grupului la unul care ia n calcul i folosete chiar ca

resurse diferenele specifice dintre elevi n clas, individualitatea, chiar persoana creia i se
adreseaz.

Curriculum trebuie adaptat la nevoile copiilor nu invers. colile trebuie s ofere oportuniti
curriculare care s rspund diferitelor abiliti i interese ale copiilor.

Declaraia de la Salamanca, UNESCO, 1994, p.22 (traducere autor )

Factorii adaptrii
Pentru a adapta curriculum la cerinele individuale ale unui
elev cu dificulti de nvare este deci firesc s identificm:

Coninutul propus,

Obiectivele; experienele de nvare legate de acest coninut exprimabile prin obiectivele propuse,

Capacitatea de realizare; identificarea capacitii de a realiza obiectivele propuse,

Condiii optime; asigurarea unei participri active la sarcinile de lucru,

Implicarea n activitate.

PROGRAMELE DE INTERVENTIE COMPENSATORIE

ABORDARE GENERAL-

Structura
Planul de servicii personalizat
Programul de interventie personalizat
Planul educational individual
PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT

Planul de servicii personalizat (PSP) RENINCO, 2000 - este util in planificarea si

coordonarea serviciilor individuale ce vizeaza asigurarea continuitatii, complementaritatii si calitatii
serviciilor, ca raspuns la cerintele multiple si complexe ale elevului. El implica un proces continuu,

revizuit si modificat periodic. De asemenea, permite planificarea si coordonarea resurselor si serviciile

personalizate.
Scopul final al PSP este de a raspunde cerintelor (necesitatilor) individului pentru a asigura
dezvoltarea sa, mentinerea si mbunatatirea autonomiei si favorizarea integrarii sociale. Planul de servicii
permite asigurarea coerentei si complementaritatii interventiilor si de a le focaliza asupra cerintelor
individului, tinnd cont de contextul familial si de mediul sau de viata.
Functiile PSP sunt urmatoarele:
stabilirea cerintelor prioritare ale dezvoltarii individului, n relatie cu fortele si potentialul sau;
definirea scopurilor, a serviciilor, programelor sau interventiilor asupra individului, a familiei sau a
mediului, n timp;
definirea responsabilitatilor, potrivit resurselor si serviciilor disponibile, pna la atingerea scopurilor
privind dezvoltarea. Coordonarea acestor activitati implica colaborarea tuturor partenerilor:
copilul/elevul nsusi, cei ce asigura serviciile, reprezentantii comunitatii etc.
stabilirea unui program de realizare a acestor scopuri;
promovarea drepturilor si intereselor individului si asigurarea calitatii serviciilor oferite.
PSP constituie deci un ansamblu de scopuri, fixate de o echipa inter (multi) disciplinara. Aceasta
trebuie sa actioneze o anumita perioada de timp n conditiile date si trebuie sa raspunda cerintelor elevului
privitor la dezvoltare si nvatare, tinnd cont de fortele acestuia si achizitiile anterioare.
PSP este deja un document prevzut n diverse acte normative (2001, 2002 etc)
Acest document ar trebui sa fie elaborat de ctre managerul de caz n colaborare cu echipa
multidisciplinar a serviciului de evaluare complex (de la protectia copilului), ali specialiti
colaboratori, cu participarea nemijlocit a familiei si, dup caz, a copilului.
Se recomand ca planul de servicii personalizat s cuprind urmtoarele informaii:
I. Numele i semntura efului de serviciu, alturi de cea a managerului de caz;
II. Durata propus de oferire i desfurare a activitilor corespunztoare fiecrui serviciu
menionat n plan;
III. Responsabilul pentru ndeplinirea obiectivelor corespunztoare fiecrui tip de serviciu.
Elaborarea acestui plan presupune, printre altele:
- Identificarea nevoilor copilului si familiei;
- Evaluarea resurselor copilului si familiei;
- Evaluarea resurselor comunitare, a oportunitilor sau problemelor care pot avea impact
asupra situaiei copilului si a familiei respective.
Managerul de caz mpreun cu echipa multidisciplinar au responsabilitatea de a implica
familia pentru:
- Identificarea ariilor de intervenie sau a problemelor;
- Stabilirea obiectivelor specifice din planul de servicii personalizat;

- Stabilirea tipurilor de servicii si intervenii specifice;

- Asumarea responsabilitilor si delimitarea termenelor de implementare.

Planificarea serviciilor i interveniilor

Serviciile sau interveniile specifice - destinate ameliorrii condiiei unui copil cu dizabiliti n
vederea includerii sale sociale - se desprind din planul de servicii personalizat. Acest plan trebuie s
serveasc unui scop clar definit si s conduc la ndeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de
intervenie identificat n etapa anterioar de evaluare complex.
Toate soluiile proiectate n beneficiul copilului trebuie s ia n considerare:
- participarea familiei;
- capacitatea familiei de a rspunde nevoilor copilului;
- resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune n practic planul de servicii
personalizat.

Componentele planificrii serviciilor :

I. identificarea prioritilor de exemplu, determinarea situaiilor critice ce urmeaz a fi
rezolvate imediat;
II. identificarea activitilor, mijloacelor, termenelor, condiiilor si indicatorilor de performan privind
atingerea obiectivelor planului de servicii personalizat;
III. stabilirea responsabililor i repartizarea sarcinilor cuprinse n planul de servicii personalizat.
Rolurile principale ale managerului de caz n aceasta etap sunt urmtoarele:
1.de a facilita stabilirea prioritilor n colaborare cu familia si echipa de
profesioniti;
2.de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitile tuturor celor implicai n implementarea planului de
servicii personalizat: prini, copil, profesioniti, instituii, comunitate etc.
De asemenea, managerul de caz se va asigura c:
a. serviciile si interveniile recomandate rspund nevoilor reale si prioritilor copilului
si familiei;

b. familia si copilul au acces la serviciile si interveniile recomandate;

c. serviciile si interveniile sunt oferite copilului si familiei.

Oferirea serviciilor
Principii fundamentale de lucru privind oferirea serviciilor n cadrul procesului de
implementare a planului de servicii personalizat:
1. Individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcie de diferenele
personale: bio-psihice, educaionale, culturale etc.;
2. Exprimarea liber a sentimentelor, gndurilor si temerilor copilului si ale familiei n relaia cu
profesionitii;
3. Receptivitatea profesionistului fa de problemele copilului si familiei, dublat de capacitatea
sa de a formula un rspuns adecvat;
4. Acceptarea si atitudinea non-acuzatoare a profesionitilor fa de slbiciunile si greelile familiei
si ale copilului;
5. Autodeterminarea persoanei, recunoaterea dreptului si nevoilor copilului si familiei de a alege o
anumit soluie, n funcie de capacitatea lor de a lua decizii pozitive;
6. Asigurarea confidenialitii informaiilor cu caracter personal, dezvluite n timpul relaiei
profesionale cu copilul si familia acestuia.

Recomandri privind oferirea de servicii

ndeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat presupune implicarea si
responsabilizarea nu numai a profesionitilor necesari, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face n
baza unui contract cu familia, care ofer posibilitatea participrii si responsabilizrii prilor implicate.
Contractul cu familia (anexa XII la Ghidul din 2002) este un document scris ncheiat ntre
managerul de caz si unul sau ambii prini sau reprezentantul legal al copilului, n care se menioneaz
condiiile n care se vor oferi serviciile si responsabilitile specifice pe care fiecare parte implicat le are
de ndeplinit n perioada de timp stabilit.
Contractul cu familia este un instrument utilizat de ctre managerul de caz n cadrul procesului de
monitorizare i se bazeaz pe rezultatele evalurii complexe a copilului si familiei si stabilete
modalitile concrete de aplicare a planului de servicii personalizat.
Managerul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, dup caz, copilului:
- scopul acestui contract
- responsabilitile prilor,
- rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat,
- posibilitile si condiiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia.
Contractul cu familia este revizuit periodic si modificat de ctre managerul de caz de cate ori este
nevoie, n funcie de progresele care intervin sau schimbrile survenite n derularea planului de servicii
personalizat. Familia si profesionitii implicai n derularea interveniilor specifice de caz, vor comunica
managerului de caz orice schimbare care intervine si care necesit schimbarea planului de servicii
personalizat si a contractului cu familia.

Totodat, serviciul public specializat pentru protecia copilului va ncheia convenii de parteneriat
cu principalele instituii furnizoare de servicii pentru copilul cu dizabiliti i familia acestuia. De
asemenea, va ncheia convenii de colaborare cu direciile de sntate public i inspectoratele colare n
vederea implementrii optime a prezentului ordin comun.
Monitorizarea planului de servicii personalizat
Aceasta etap se refer la procesul de culegere a informaiilor n legtur cu modul de furnizare a
serviciilor cuprinse n plan, n scopul evalurii progreselor realizate n atingerea obiectivelor prevzute n
planul de servicii personalizat si n contractul cu familia.
Responsabilitatea monitorizrii planului de servicii personalizat revine managerului de caz.
Aceasta activitate const n:
I. verificarea modului de furnizare a serviciilor n limita de timp stabilit, de exemplu, prin rapoarte
verbale sau n scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv;
II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale) n legtur
cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera
schimbrile necesare n planul de servicii;
III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele, de exemplu,
asistarea prinilor sau a copilului n rezolvarea problemei transportului;
IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei n ndeplinirea obiectivelor;
V. comunicarea direct cu familia si cu profesionitii care ofer serviciile specializate pentru
identificarea problemelor, stabilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor;
VI. revizuirea planului de servicii personalizat n funcie de schimbrile care apar;
VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci cnd este cazul;
VIII. evaluarea modului n care implementarea planului de servicii personalizat ajut copilul si
familia sa la ndeplinirea scopului propus; evaluarea se realizeaz cu participarea specialitilor
colaboratori si a familiei;
IX. transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate servicii, profesioniti,
copil si familie;
X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare;
I. pstrarea documentaiei scrise n legtur cu toate activitile monitorizate, inclusiv a rapoartelor
solicitate profesionitilor care ofer serviciile specializate.
nchiderea cazului
Relaia profesional dintre familie, copil si echipa de specialiti trebuie s ncurajeze autonomia
familiei si s nu creeze dependen. Scopul acestei relaii este acela de a obine un potenial maxim de
autonomie si funcionare a familiei.
Asistarea copilului si familiei se realizeaz pn n momentul n care nivelul achiziiilor si
progreselor copilului satisface obiectivele planului de servicii personalizat si familia are capacitatea de a
utiliza toate resursele disponibile, conform legislaiei n vigoare, pentru a se autosusine.
Profesionitii serviciului de evaluare complex au responsabilitatea de a menine relaia cu familia
si de a oferi continuitate n asisten si sprijin n situaii de dificultate. Condiiile meninerii acestei relaii
trebuie clar definite si nelese de ctre toate prile implicate.

ncheierea relaiei profesionale trebuie s fie discutat cu familia nc de la nceputul interveniei

si trebuie pregtit pe parcursul desfurrii planului de servicii. Managerul de caz trebuie s se asigure c
familia a neles termenii de ncheiere a relaiei profesionale si c acest lucru nu nseamn c, la nevoie,
aceasta nu va mai avea acces la informaii si servicii.
Programul de interventie personalizat (PIP)
Definitie
Programul de interventie personalizat (PIP) este un instrument de planificare si coordonare, ca si
planul de servicii personalizat (PSP). Amndou fac ca individul s aib o viziune ct mai complet a
nevoilor sale; asigur continuitatea, complementaritatea si calitatea serviciilor ca rspuns la diversele sale
cerinte. PIP constituie o parte a PSP; el este un instrument de lucru permanent pentru unul sau multi
membri ai echipei care si coordoneaz interventiile n directia realizrii scopurilor stabilite n PSP, pentru
persoana respectiv.
Programul de interventie trebuie s specifice:
1. obiectivele ce trebuie realizate;
2. mijloacele utilizate pentru a atinge obiectivele - strategiile de interventie si de nvatare pentru
fiecare dintre obiectivele vizate;
3. durata interventiilor;
4. un mecanism continuu de revizuire a programului de interventie si de luare a deciziilor ce
privesc continuarea programului (de pilda modul de revizuire a planului de intervenie dup 90
de zile).
Ca urmare, programul de interventie personalizat si planul serviciilor personalizat sunt doua
instrumente diferite, ele avnd functii diferite. In timp ce planul serviciilor fixeaz obiectivele generale si
stabileste prioritatle pentru a raspunde necesitatilor globale ale individului, programul de interventie
precizeaza modalitatile de interventie, prin care se ating scopurile vizate. Deoarece planul serviciilor
vizeaza satisfacerea ansamblului cerintelor individului, cmpul su de aplicare este foarte larg. Cmpul de
aplicare a programului de interventie se limitea un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor
achizitionate si a interveniilor;
PIP se limiteaza la un singur scop de dezvoltare si nvatarea acestuia.
Din acest motiv, planurile serviciilor se desfasoar un timp mai ndelungat, fat de programele de
interventie, care constituie doar o etapa sau o parte a ntregului. Pentru a elabora un plan de servicii ce
nglobeaz mai multe domenii, trebuie constituit o echip interdisciplinar, n timp ce pentru realizarea
unui program de interventie este necesar o echip restrns. Ea se compune doar din persoane calificate.
De exemplu, logopezii vor stabili un program de interventie n domeniul lor de activitate.

Se face diferentierea ntre planul serviciilor si programul de interventie pentru a pune n evident
cele dou nivele distincte de decizie si de planificare a unui program de sprijin a unei persoane cu
dificulti de nvtare. In realitate, aceste dou instrumente sunt complementare si fac parte din acelasi
proces ce const din planificarea interventiilor necesare pentru a rspunde cerintelor individului. Acolo
unde se ncheie planul serviciilor, prinde viata programul de interventie. Procesul de planificare este
incomplet dac unul sau altul dintre aceste dou elemente nu se realizeaz.

Chiar dac se vorbeste de programe de interventie aflate n coordonarea unor organizatii, n cazul
centrelor mari ce furnizeaz o gam larg de servicii, trebuie s folosim termenul de plan de servicii, nu
cel de program de interventie. Termenul de program sau plan de interventie vizeaz un anumit obiectiv de
nvtare, ntr-un anumit domeniu. De exemplu, responsabilii programelor de loisir, ai programelor
ocupationale si a programului rezidential al unei instituii trebuie s asigure programe de interventie
pentru fiecare persoan aflat n responsabilitatea lor, tinnd cont de scopurile de dezvoltare si nvare
propuse n planul serviciilor, pentru fiecare dintre acestea.
Deoarece planul serviciilor serveste ca directie pentru fiecare program de interventie, fiecare
membru al echipei trebuie s se implice ntr-un program de intervenie. Contributia sa este determinat de
competentele sale, de participarea la programele n curs, de orientarea sa profesional, particularittile
specifice (resurse umane, materiale etc.). Programul de interventie ce rezult va depinde de cerintele reale
ale individului, de resursele locale si serviciile comunitare disponibile.

Planul educational individual (PEI) Ghid CDS, RENINCO & UNICEF, 2005

Ce este Planul Educaional Individual (PEI)?

PEI este un instrument de planificare, predare i evaluare
PEI trebuie s stea la baza procesului de planificare a interveniei pentru fiecare copil cu cerine
educaionale speciale
Planurile educaionale individuale trebuie s fie planuri de predare nvare care s specifice:
CE trebuie predat copiilor
CUM trebuie predat
CND sau la ce interval trebuie introduse cunotine particulare, elemente de nelegere i
deprinderi, prin activiti suplimentare sau difereniate fa de cele prevzute pentru toi copiii,
printr-o program difereniat.
PEI reprezint un document de planificare structurata si personalizata a unor obiective specifice de
invatare si de adaptare a cerintelor curriculare la nivelul de dezvoltare al copilului cu CES
PEI este un document de lucru pentru ntreg personalul didactic

PEI trebuie s fie accesibil i s poat fi neles de toi cei care lucreaz cu un astfel de plan
Cnd se utilizeaz Planul Educaional Individual (PEI)?
PEI se utilizeaza pentru a planifica:
Aciuni de intervenie timpurie sau aciuni de intervenie ulterioar
Aciuni de intervenie n coal sau extracolare
Aciuni de intervenie pentru elevii declarai ca fiind elevi cu cerine educaionale speciale
Ce trebuie s cuprind un Plan Educaional Individual (PEI)?

Planurile educaionale individuale se concentreaz pe obiective individuale principale, identificate

pentru a ajuta la realizarea nevoilor individuale ale elevului i a prioritilor particulare ale acestuia;
Obiectivele trebuie s aib legtur cu ariile cheie din comunicare, citire, aritmetic, precum i cu
aspecte legate de comportament sau de capacitile / abilitile fizice ale elevului;
Setul de obiective i strategiile utilizate trebuie s se bazeze pe punctele forte i realizrile / succesele
elevului.
Un PEI cuprinde:
Setul de obiective pe termen scurt urmrite pentru sau de copil;
Strategiile de predare utilizate;
Asigurarea msurilor funcionale necesare;
Termene de evaluare a planului individual;
Criteriile de succes i / sau de renunare la plan
Rezultate obinute (consemnate la termenele de evaluare a planului)
Ce este un Plan Educaional de Grup?
n cazul n care n acelai grup de copii, la aceeai clas sau la aceeai disciplin de studiu
exist obiective comune i, prin urmare, strategii comune, atunci se poate ntocmi un plan de
nvare pentru grup i nu neaprat pentru fiecare elev n parte
Monitorizarea i evaluarea PEI
Ideal este ca orice PEI s fie supus unei revizuiri / evaluri permanente, caz n care nu se
poate stabili un termen fix sau o ntlnire formal de evaluare. Cu toate acestea, pentru a
vedea dac un plan educaional individual conduce ctre nite rezultate pozitive, este necesar
s se fac o evaluare a acestuia cel puin de dou ori pe an.

Cerinte fata de planurile educationale individuale

S determine creterea nivelului de realizare a copiilor cu cerine educaionale speciale.
S fie vzute ca documente de lucru.
S utilizeze un format simplu.
S ofere detalii suplimentare sau diferite de cele puse la dispoziie n general pentru toi elevii
S ofere detalii despre obiectivele identificate ca fiind n plus sau diferite de cele identificate pentru
toi elevi.
S aib un limbaj accesibil tuturor celor care lucreaz cu ele.
S poat fi nelese de toi membrii personalului i de ctre prini.
S fie distribuite ntregului personal didactic / nedidactic, dac este necesar.
S promoveze o planificare eficient.

S-i ajute pe elevi s-i evalueze propriile progrese.

S aib ca rezultat o planificare i o intervenie adecvat din partea personalului.
S aib ca rezultat realizarea unor obiective de nvare specificate clar pentru elevii cu cerine
educaionale speciale.

Cnd se utilizeaz un plan educaional individual?

Planurile educaionale individuale se utilizeaz pentru a stabili interveniile necesare pentru fiecare
elev n parte, intervenii realizate prin Aciuni de intervenie timpurie sau aciuni de intervenie
ulterioar, Aciuni de intervenie n coal sau extracolare i Aciuni pentru elevii diagnosticai ca fiind
elevi cu cerine educaionale speciale. Planul trebuie s consemneze numai obiectivele principale pe
termen scurt i strategiile care sunt diferite de sau n plus fa de cele care exist pentru restul grupului
sau clasei. Obiectivele stabilite prin PEI trebuie s aib termene precise care s in seama de nevoile
identificate.
n cazul n care un copil este diagnosticat ca avnd cerine educaionale speciale, atunci stabilirea
obiectivelor pe termen scurt i a strategiilor de realizare a acestora trebuie corelate cu obiectivele generale
i cu elementele evideniate n diagnostic. n majoritatea cazurilor, strategiile de realizare a acestor
obiective sunt stabilite printr-un plan educaional individual. Ca aciune la nivel de coal sau
extracolar, PEI trebuie s consemneze numai ceea ce este n plus sau diferit de planul din curriculumul difereniat. Ca urmare, vor exista copii cu cerine educaionale speciale, diagnosticai sau nu ca atare,
care nu au nevoie de un plan educaional individual pentru c cerinele lor sunt respectate i realizate prin
metode alternative. Cu toate acestea, obiectivele individuale, strategiile folosite pentru a atinge aceste
obiective i progresele realizate trebuie consemnate ca parte a unor evidene generale pentru toi copii
dintr-un grup.
Planul educaional individual NU este i NU SE VREA un duplicat al nici unui alt plan care cuprinde
proceduri de stabilire a unor obiective individuale, i nici a unui alt plan curricular urmat de copil n alt
parte.
Sugestii privind elaborarea unui PEI
Nu se recomand i nu este adecvat stabilirea de prea multe obiective n acelai timp. Este normal ca
elevului s i se asigure predarea continu a ntregii arii curriculare, dar obiectivele planului educaional
individual trebuie s se limiteze la prioritile convenite pentru momentul / etapa respectiv.

n cazul n care un elev identificat ca avnd cerine educaionale speciale este expus riscului de lips
de afectiune sau excludere, atunci planul educaional individual trebuie s conin strategiile adecvate de
acoperire a acestor nevoi. Nu se recomand utilizarea unor programe sociale de sprijin pentru a nlocui
rspunsul gradat la nevoile educaionale speciale.
Unele coli pot opta pentru adugarea unor obiective pe termen lung pe care s le includ ntr-un plan
educaional individual. Un astfel de obiectiv pe termen lung poate fi util pentru identificarea rezultatelor
i progresului nregistrat de elev, dar acesta trebuie corelat cu obiectivele iniiale i trebuie s asigure
informaii pentru stabilirea obiectivelor ulterioare. Criteriile de succes incluse ntr-un PEI nseamn c

obiectivele stabilite au fost atinse i c trebuie stabilite noi obiective, n timp ce criteriile de renunare
nseamn nu numai c s-au realizat obiectivele propuse ci i c nu mai este nevoie de un plan educaional
individual.
n general, ntr-un PEI profesorii trebuie s includ obiective SMART:
Specifice (specific)
Msurabile (measurable)
Realizabile (achievable)
Relevante (relevant)
(cu) Termene (time bound)
Exist si situaii n care, pentru a realiza un progres, sunt mai adecvate obiective mai puin
msurabile, dar mai uor de evaluat / revizuit.
De obicei, este de mare ajutor dac orice obiectiv urmrit este precedat de o formulare ca: pn la
sfritul semestrului, Monica va fi capabil s
Dei nu face parte dintr-un PEI, profesorii trebuie s in seama i de fia individual sau de
profilul(caracterizarea) elevului care ofer date de referin sau datele de la care se pornete n
evaluarea iniial, precum i informaii despre cerinele particulare i punctele forte ale elevului la
momentul respectiv. Dac i unde este cazul, profilul (caracterizarea) trebuie s conin i informaii
despre cerinele elevului fa de strategiile generale pentru a-i putea asigura acestuia accesul la curriculum
i n programul obinuit al unei zile de coal.
Informaiile despre cerinele particulare ale unui elev n ceea ce privete accesul la curriculum
trebuie transmise ntregului personal. n anumite cazuri acestea pot constitui o anex a planului
educaional individual, dei trebuie s se in seama de confidenialitatea asupra anumitor aspecte.
Dac elevul are cerine severe sau complexe, atunci ntreg personalul trebuie s cunoasc cteva
dintre acestea. Este o problem a colii care, prin consultare cu prinii, profesionitii i elevul, decide
cum s se consemneze i s se disemineze strategii legate de activiti ca: mbrcatul, hrnirea i
mobilitatea (deplasarea); dar, obiectivele n aceste arii trebuie nregistrate n planul educaional individual
al respectivului copil. Indiferent care dintre aceste obiective i strategii sunt menionate n PEI, acestea
trebuie discutate cu prinii, revizuite i evaluate n mod regulat i abordate / dezbtute la evaluarea
anual.

Natura interveniei
Deseori se pornete de la presupunerea c intervenia, strategiile sau sprijinul preconizat menionate
n planul educaional individual (CUM) se vor face sub forma renunrii la personalul suplimentar
pentru a se putea lucra n sistem de unu la - unu(un elev-un profesor). Cu toate acestea, acest mod de
lucru poate s nu fie de ajutor elevului. O abordare mai adecvat este aceea de a-i oferi permanent
elevului materiale de nvare difereniate, diferite sau suplimentare sau echipament special sau de a-l

introduce ntr-un grup, de a-i asigura sprijin individual ori al colegilor; sau ca adulii s dedice timp mai
mult pentru a configura natura interveniei planificate i de a monitoriza eficiena acesteia.

S RSPUNDEM DIVERSITII
9 REGULI DE AUR
1. Includerea tuturor copiilor
Diversitatea trebuie recunoscut i respectat
Profesorii sunt cei care dein instrumentele formrii unor atitudini pozitive ale prinilor i copiilor,
dar i ale celorlalte cadre didactice
Este esenial ca toi elevii s lucreze i s se joace mpreun
Pe parcursul leciilor se vor crea acele posibiliti de nvare de la elev la elev
Organizai activitile astfel nct s se finalizaze prin munca ntregului grup
Promovai talentele tuturorcopiilor
Implicai toi elevii n activitile colii
2.Comunicarea
n activitatea de predare nvare, profesorii trebuie:
S fie vzui de toi elevii-s stea n picioare i nu la catedr
S vorbeasc clar i s-i controleze vocea
S foloseasc cuvinte simple i propoziii scurte
S atrag atenia elevilor asupra mesajelor eseniale prin expresii caascultai cu atenie
S-i priveasc permanent pe elevi
S foloseasc pe lng limbajul verbal i gesturi i o mimic adecvat
Se verific dac elevii au neles
Copiii sunt ncurajai s spun ce nu au neles
ntrii ceea ce comunicai verbal cu imagini, desene i prin scris
La predare se poate folosi un plan cu 4 puncte:

a. Atragei atenia copilului

b. Prezentai activitatea
c. Observai performana copilului
d. Acordai un feed-back

3.Managementul clasei

Copiii cu cerine speciale trebuie s fie aezai mai aproape de profesor i de tabl

ncercai o aezare a mobilierului astfel nct elevii s se poat mica liber

Bncile vor fi aranjate pe grupuri, pentru ca elevii s oat lucra mpreun

Dac sala permite, lsai un spaiu undeva n clas n care s putei lucra individual

Diagramele sau imaginile trebuie s fie amplasate pe perete la nivelul ochilor copiilor

Uneori leciile sunt mai eficiente dac se desfoar n afara clasei

4.Proiectarea leciilor

Gndii-v cum putei implica toi copii ntr-o lecie

Copiii vor nelege mai bine dac vd sau ating obiectele

Stabilii cuvintele cheie care urmeaz s le folosii n timpul leciei

Pregtii fie de lucru personalizate

Lucrul n grup faciliteaz participarea tuturor

Trebuie adaptat ritmul unei lecii, precum i volumul de informaii ce se folosesc ntr-o lecie

Este nevoie, pe lng planurile individuale, de un plan care s se refere la ntreaga zi de coal

5. Planurile individuale
Pentru un elev n ciclul primar: planul identific scopurile specifice activitii de predarenvare entru principalele arii curriculare
Pentru elvii din gimnaziu, planul individual poate acoperi diverse discipline de studiu
Planul individual se va concepe prin consultare cu prinii
Momentul adecvat de ntocmire a planurilor este la nceputul fiecrui semestru
Planul individual identific abilitile copilului n diverse arii curriculare
Obiectivele nu trebuie s fie foarte dificile pentru a nu descuraja, dar nici foarte simple,
ntruct trebuie s reprezinte o provocare pentru acel copil

 Planul individual trebuie s identifice orice alte aranjamente speciale care se dovedesc utile n
a-l ajuta pe copil n activitatea colar

6.Sprijin individual
n timp ce clasa lucreaz la o activitate, profesorul se poate ocupa de unul sau doi copii
Copiii pot fi organizai n grupuri, pe nivele de abilitate sau n grupuri mixte
nvarea elev-elev
Se pot uni cte dou clase
Se poate lucra cu voluntari la clas
Profesori resurs sau profesori specialiti
7.Mijloace de sprijin
Materiale didactice: panouri luminoase pentru citit, plane sau imagini afiate pe perete
Obiecte de joac
Echipamnete/materiale pentru clas
Mobilierul clasei
Mijloace pentru deplasare
Mijloace de comunicare
8.Managementul comportamentului
Toi copiii trebuie s nvee s se comporte acceptabil din punct de vedere social
Toi profesorii trebuie s convin asupra aceleiai abordri i atitudini de reacie la
comportamentul copilului
Copiii lanseaz, de regul nite semnale nainte de a ncepe s se comporte deranjant
Elevul poate s nu vin la toate orele sau s io se acorde un timp n care s fie lsat s se
odihneasc
Se poate schimba locul copilului n clas
Atunci cnd se comport corespunztor i cnd reuete s-i duc sarcina pn la capt,
profesorul trebuie s-l recompenseze pe elev
Pentru a transmite nemulumirea fa de un comportament neadecvat, folosii un anume
ton al vocii, o anumit mimic i propoziii simple

 Pedepsele sunt eficiente numai dac elevul nelege legtura ntre pedeaps i
comportamentul su i dac pedeapsa const n ceva ce nu i place
Nu ameninai copilul dac nu punei ameninarea n practic
Atenie la modul n care v impunei i v pstrai autoritatea
Folosii jocul de rol
Metoda aplicat n cazul unui elev poate s nu funcioneze n cazul altui elev!
colile pot s-i construiasc, n special n ciclul gimnazial, o politic de eliminare sau
excludere temporar a copiilor din coal
9.Munca n echip
Cerei sfatul altor colegi din coal
Gsii timp pentru a observa cum i organizeaz ceilali profesori clasele i invitai colegii s
asiste la orele dvs.
coala poate trimite cadrele didactice la cursurile de perfecionare disponibile
Identificai specialitii disponibili n localitatea respectiv
Pachetul de resurse UNESCO cuprinde foarte multe sugestii i sfaturi

PARTENERIATUL
Parteneriatul este:
Componenta importanta a educaiei incluzive
Unitate de decizii i aciune
Mas rotund
O interrelaie
O relaie ntre instituii, indivizi, instituii i indivizi
un proces continuu de interaciune, dezvoltare i mputernicire reciproc ntre parteneri
(exp.familii i coal).
Parteneriatul se realizeaz ntre:
Instituia FAMILIEI i cea a GRADINIEI
Prini i educatori
Diferiii profesioniti care sprijin copilul i familia

Membrii comunitii
Copil i cel care l educ
Premisele parteneriatului:
Recunoaterea valorii familiei n dezvoltarea copilului
Respectul acordat familiei i importanei ei
Recunoterea limitelor de aciune ale unui educator
Identificarea eficienei n lucrul mpreun
Nevoia de a primi i acorda sprijin
Caracteristici :
contributie mutuala si acceptarea rolurilor
dorinta de a lucra impreuna in urmarirea unor scopuri acceptate in comun
responsabilitati impartasite in preluarea actiunilor care urmaresc atingerea scopurilor
loialitate, incredere si cinste in toate targurile care implica parteneriatul
totala impartasire a informatiilor pertinente intre parteneri
rolul parintilor in luarea deciziilor in exercitarea rolului lor indreptatit de a decide ceea ce este
mai bine in interesul familiei lor si a membrilor in special a dezvoltarii copilului lor
Parteneriatul presupune
Cooperare
Colaborare
Fora echipei
Respectul reciproc
Valoarea individual i cea a echipei
Pentru ca parteneriatele s lucreze, toi partenerii trebuie s aib aceleai informaii.
creaza ocazii pentru persoanele care lucreaza impreuna in urmarirea unui scop sau interes
construieste si promoveaza la fiecare partener competente si capacitati.
De aceea parteneraitatul prin definitie abiliteaza persoanele prin crearea ocaziilor de a deveni
competente in ariile de viata pe care le considera partenerii importante.

POZITIVISMUL
Cum putem influena comportamentele copiilor
prin CUVNT
99 de ci de a ncuraja copilul
prin cuvnt
A conduce comportamentul copilului, a sprijini dezvoltarea lui pozitiv i flexibil implic
nvarea unor comportamente care s valorizeze i s pozitiveze gndirea i aciunea copilului.
Un exemplu este cum putem aprecia pozitiv, prin cuvnt, efortul copilului
Ai muncit cu adevrat greu azi.
M mndresc cu munca ta de azi.
Eti pe cale a cea bun.
E cel mai bun lucru pe care l-ai fcut.
Sunt fericit cnd te vd muncind aa.
Continua aa, pentru c o faci tot mai bine.
Nu a fi fcut nici eu mai bine.
Azi faci lucrurile mult mai bine.
Asta da mbuntire.
Din zi n zi e mai bine.
nc o dat i ai rezolvat.
Asta este cale a cea bun.
Rmi pe faz cu acest tip de lucru.
Asta este calea de a face.
Nu ai uitat nimic.
Acum nu te mai potate opri nimic.
Acum a i rezolvat-o.

 Asta e calea.
nvei repede.
Asta e munc de categoria nti.
Este cel mai bine de pn acum.
Ti-ai folosit mintea bine azi.
Ai stpnit bine lucrurile.
Se potrivete foarte bine.
Este tot mai bine.
Ai reuit.
Ai fcut o treab bun.
Tocmai ai reuit.
Acum poi s spui c ai terminat.
tiam c vei reui.
Faci lucrurile s par uoare.
Ai fcut-o la timp.
AI reuit s mi uurezi munca.
Nu e de loc ru.
Super.

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU

ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL SAU
IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA
Aria curriculara I:
Limb i comunicare

Limba i literatura romn

Limbi moderne

Limba i literatura romn

Introducere
Textul de fata reprezinta curriculum-ul de limba romana pentru invatamantul primar, componenta fundamentala a parcursului de invatare
oferit elevilor in contextul ocolaritatii obligatorii.
In conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii i al literaturii romane in invatamantul primar este dezvoltarea
competentelor elementare de comunicare, orala i scrisa ale copiilor, precum i familiarizarea acestora cu texte literare oi nonliterare,
semnificative din punctul de vedere al varstei cuprinse intre 6/7 - 10/11 ani. Se urmarete, totodata, structurarea la elevi a unui ansamblu de
atitudini i de motivatii care vor incuraja i sprijini ulterior studiul limbii i al literaturii romne.
De altfel, scopul studierii limbii romane in perioada colaritii obligatorii este acela de a forma progresiv un tanar cu o cultura
comunicationala i literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din jurul sau, sa comunice i sa interactioneze cu semenii, exprimandu-i
ganduri, stari, sentimente, opinii etc., sa fie sensibil la frumosul din natura oi la cel creat de om, sa se integreze efectiv in contextul viitorului
parcurs ocolar, respectiv profesional, sa-oi utilizeze in mod eficient oi creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete in
viata de zi cu zi, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare.
In acest sens, curriculum-ul de fata propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii romane in invatamantul primar. In locul
compartimentarii artificiale a disciplinei in trei domenii arbitrar stabilite - citire, lectura oi comunicare - se propune un nou model, cel
comunicativ-functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci oi modalitatilor propriu-zise de structurare la copii a
competentei de comunicare. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare oi de exprimare orala,
respectiv de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) oi de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea nu este altceva decat functionarea
concreta, in fuziune, a celor patru deprinderi mentionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orala, receptarea mesajului scris, altfel
spus, citirea/lectura oi exprimarea scrisa).
In sensul celor aratate anterior, dominantele prezentului curriculum fata de cel publicat in 1995 se prezinta dupa cum urmeaza:

Curriculum anterior

Curriculum actual

utilizarea unui model didactic artificial oi nerelevant, propunand trei domenii ale disciplinei - citirea, lectura oi comunica-rea - a caror delimitare
nu are la baza argumente de ordin otiintific recurgerea la modelul comunicativ-functional, conform caruia comunicarea este un domeniu
complex care inglobeaza procesele de receptare a mesajului oral oi a celui scris (citirea/lectura), precum oi cele de exprimare orala, respectiv
de exprimare scrisa
definirea ambigu a domeniilor disciplinei (citirea - definita in termeni de ca-pacitate; lectura oi comunicarea - definite in termeni de continuturi
ale invatarii)
definirea domeniilor disciplinei exclu-siv in termeni de capacitati: receptarea mesajului oral,
receptarea mesajului scris, exprimarea orala i cea scrisa
prezentarea deformata a domeniului comunicare, conceput, in principal, in termeni de elemente de gramatica oi prea putin ca ansamblu de
strategii de comunicare propriu-zisa
prezentarea comunicarii in calitatea sa de competenta fundamentala, acoperind deprinderi de
receptare oi de exprimare orala, respectiv scrisa
acordarea unei ponderi excesive citirii oi exprimarii scrise, in defavoarea proceselor proprii exprimarii orale
reechilibrarea ponderii acordate
expri-marii orale fata de cea scrisa, precum oi proceselor de producere a unor mesaje proprii fata de cele de receptare a mesajelor
construirea obiectivelor din punctul de vedere al asimilarii unor cunootinte
folosirii limbii in contexte concrete de comunicare

centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii

structurarea programei pe baza unor obiective operationale, excesiv detaliate oi dificil de urmarit in activitatea didactica
structurarea
programei pe baza unor obiective cadru oi de referinta sintetice, in masura sa surprinda - in progresie - ceea ce este esential in activitatea de
invatare
promovarea unor continuturi directive, obligatorii pentru toti elevii
incurajeze creativitatea oi libertatea de alegere a copilului

sugerarea unor continuturi orientative, in masura sa

lipsa de flexibilitate in ceea ce priveote selectia oi organizarea la clasa a continuturilor

la nivelul de dezvoltare concreta oi la interesele copiilor

flexibilitate in ceea ce priveote adaptarea continuturilor

promovarea unei invatari abstracte, teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicative propriu-zise ale copilului
limbii la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise

conectarea studiului

punerea accentului pe memorizare, pe repetare oi pe invatarea de reguli, concepte etc., pornind de la un ansamblu nerelevant de activitati de
invatare
punerea accentului pe invatarea proce-durala, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii oi
proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare oi de investigare caracteristice activitatii comunicative
neacordarea importantei cuvenite valo-rii formative a evaluarii performantelor ocolare
modalitati de ameliorare a propriului progres ocolar

reconsiderarea evaluarii oi a autoeva-luarii ca

I. Obiective cadru
1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINtA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:

1.1.
sa inteleaga semnificatia globala a mesajului oral
exercitii de ascultare oi de confirmare a intelegerii
mesajului ascultat; formulari de raspunsuri la intrebarile puse; formularea unor intrebari in legatura cu mesajul ascultat etc.
1.2.
sa sesizeze intuitiv corectitudinea gramaticala a unei propozitii ascultate
exercitii de corectare a greoelilor de exprimare;
exercitii de selectare a enuntului corect dintr-o serie de enunturi prezente in exprimarea elevilor; jocuri didactice de stabilire a acordului dintre
adjectiv oi substantiv, dintre predicat oi subiect (fara referire la terminologia gramaticala) etc.

1.3.
sa distinga cuvintele oi sensul lor intr-o propozitie data
exercitii de delimitare a cuvintelor intr-o propozitie
data; exercitii de stabilire a numarului oi a ordinii cuvintelor intr-o propozitie data; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin
raportare la context etc.
1.4.
sa distinga sunetele oi silabele dintr-un cuvant dat
exercitii de despartire a cuvintelor in silabe; exercitii
de identificare a sunetelor din structura silabei; exercitii de stabilire a locului unui anumit sunet in cadrul cuvantului etc.
1.5.
sa-oi concentreze atentia pentru a asculta mesaje formulate de persoane diferite exercitii de ascultare a unor mesaje formulate de
persoane diferite; exercitii de dialog; conversatii in grup pe teme curente etc.
*1.6. sa manifeste curiozitate pentru mesajul ascultat
jocuri de rol de tipul: emitator-receptor, vizand
formarea comporta-mentului de ascultator; simulare de convorbiri telefonice; exercitii de sesizare a formulelor de initiere a dialogului etc.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.
sa construiasca enunturi logice
exercitii de construire a unor texte scurte, cuprinzand mai multe enunturi imbinate logic;
povestirea unor fapte, intamplari personale; formulari de intrebari oi de raspunsuri; descrierea caracteristicilor de baza ale unor obiecte;
povestirea unor texte citite sau audiate etc.
2.2.
sa construiasca propozitii corecte din punct de vedere gramatical
stabilire a acordurilor gramaticale (fara referire la terminologia gramaticala) etc.

exercitii de construire corecta , exercitii-joc de

2.3.
sa integreze cuvintele noi in enunturi proprii
exercitii de construire a unor enunturi proprii cu noile
cuvinte; jocuri didactice de sinonimie, de antonimie, de omonimie (fara mentionarea terminologiei otiintifice) etc.
2.4.
sa desparta in silabe cuvintele care contin o consoana intre doua vocale oi doua consoane intre doua vocale (fara referire la regulile
fonetice)
exercitii de despartire a cuvintelor in silabe in conditiile in care o consoana se afla intre doua
vocale, doua consoane se afla intre doua vocale (fara a se face referire la regulile fonetice); exercitii de formare a unor cuvinte cu ajutorul unor
silabe etc.

2.5
sa pronunte clar oi corect sunetele oi cuvintele
exercitii de pronuntare corecta a sunetelor limbii
romane; exercitii de diferentiere a vocalelor oi a consoanelor; exercitii de dictie; jocuri de cuvinte; exercitii de rostire a unor enunturi, articuland
corect sunetele oi cuvintele; exercitii de reglare a tonului, a volumului, a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi; exercitii de recitare a unor poezii
etc.
*2.6. sa rspund stimulrii in comunicarea orala
exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative oi a
capacitatii de a interveni in actul comunicarii; antrenament pentru exprimarea opi-niilor oi a atitudinilor proprii; antrenament de utilizare a unor
for-mule de adresare, de mentinere oi de incheiere a unui dialog; conversatii in grup pe teme date etc.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.
sa identifice litere, silabe, cuvinte oi enunturi in textul tiparit oi in textul scris de mana
exercitii de asociere a sunetului cu litera;
exercitii de identificare a literelor mari oi a literelor mici de tipar sau scrise de mana; exercitii de identificare a silabelor in structura cuvantului;
exercitii de recunoaotere a cuvintelor oi a propozitiilor in spatiul grafic; exercitii de citire selectiva; citirea unor texte la prima vedere, pentru
identificarea literelor invatate oi a cuvintelor familiare etc.
3.2.
sa sesizeze legatura dintre text oi imaginile care il insotesc
imaginii etc.

exercitii de sesizare a semnificatiei textului cu ajutorul

3.3.
sa asocieze forma grafica a cuvantului cu sensul acestuia
un text citit; exercitii de construire a unor enunturi cu anumite cuvinte date etc.

exercitii de exprimare a intelesului unor cuvinte dintr-

3.4.

exercitii de citire conotienta a unor texte date etc.

sa desprinda semnificatia globala a unui text dat

3.5.
sa citeasca in ritm propriu un scurt text cunoscut
citire integrala a cuvintelor; exercitii de citire in ritm propriu etc.

exercitii de citire a cuvintelor pe silabe; exercitii de

3.6.
sa manifeste curiozitate pentru lectura exercitii de citire oi de memorare a unor texte in versuri; exercitii de initiere in citirea unor carti
pentru copii, adecvate varstei; cunoaoterea bibliotecii ocolii etc.

Obiectivele de referinta marcate in programa cu asterisc nu sunt obligatorii, ele fiind incluse in curriculum-ul la decizia ocolii.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.
sa scrie corect litere, silabe oi cuvinte exercitii grafice pregatitoare (desena-rea, confectionarea modelelor de litere din diferite
materiale) exercitii de adoptare a unei pozitii corecte oi comode pentru scris; exercitii de scriere a elementelor grafice invatate; exercitii de
scriere corecta a literelor, a silabelor oi a cuvintelor etc.
4.2.
cu sprijin ,sa construiasca in scris scurte propozitii
exercitii de ordonare corecta a cuvintelor intr-o
propozitie data; exercitii-joc de stabilire a acordurilor gramaticale; exercitii de corectare a greoelilor de exprimare din punct de vedere
gramatical; exercitii de alcatuire de enunturi proprii cu anumite cuvinte date etc.
4.3.
sa scrie un text corect, lizibil oi ingrijit, utilizand semnele de punctuatie invatate (punctul, semnul intrebarii)
exercitii de scriere
caligrafica a literelor oi a cuvintelor, respectandu-se forma, marimea oi inclinarea lor; exercitii de incadrare corecta in pagina; exercitii de
apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte; exercitii de scriere corecta a cuvintelor; exercitii de construire a propozitiilor; exercitii de marcare a
semnelor de punctuatie; exercitii de perceptie fonica a intonatiei propozitiilor enuntiative oi a propozitiilor interogative (fara a se face referire la
terminologia data); exercitii de copiere a unor cuvinte, a unor propozitii oi a unor fragmente din textele reproduse in abecedar; exercitii de
dictare etc.
4.4.
sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa
imaginilor etc.

completare de rebusuri; jocuri de denumire a

B. CONtINUTURILE INVAtARII
1. Formarea capacitatii de citire/lectura

Cartea - volum, coperte, foaie, pagina, numerotarea paginii, directii de orientare in pagina.
Literele mici oi literele mari de tipar.
Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea autorilor de manuale, in functie de metoda didactica abordata.

Citirea cuvintelor.
In perioada abecedara se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfaroitul perioadei se pot folosi oi cuvinte care contin diftongii:
oa, ea, ia, ie, ua, ua. Se vor folosi numai cuvinte titlu.

Citirea propozitiilor de mic intindere.

Citirea textelor.
Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, precum oi texte non-literare, de mica intindere, pana la 100 de cuvinte, urmarind o creotere progresiva a numarului de
cuvinte de la o lectie la alta. Aceotia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea oi dispunerea in manual a unitatilor de
continut din programa; tratarea didactica originala a notiunilor din programa.

2. Formarea capacitatii de comunicare

Comunicarea orala
Comunicarea - schimb de informatii intre oameni (dialoguri despre viata de ocolar, despre familie, despre mediul inconjurator etc.)

Componentele comunicarii dialogate (discutate aplicativ, fara teoretizari): persoana care transmite o informatie, persoana care
primeote informatia, informatia propriu-zisa (prin cuvinte, gesturi, semnale sonore).
Autorii de manual vor avea in vedere viziunea comunicativa promovata de programa, astfel incat notiunile sa fie abordate functional oi
aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicari corecte, eficiente oi nuantate. Vor fi preferate situatii de comunicare concrete oi
actuale pe baza unui suport vizual.
Formularea mesajului oral (aplicativ, fara teoretizari)

Cuvantul - element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi in alte contexte.

Propozitia.
Dialogul - convorbirea intre doua sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere, de mentinere oi de incheiere a
dialogului.
Se recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

initierea sau incheierea unui schimb verbal;

identificarea unei persoane sau a unui obiect;
formularea unor intrebari oi a unor raspunsuri;
oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
oferirea unor informatii despre forma oi despre utilitatea unor obiecte;
exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt.
Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomanda:
discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre intamplari oi fapte din viata proprie, despre
comportarea civilizata, despre mediul ocolar, despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despre
ocrotirea mediului inconjurator etc.
Comunicarea scrisa
Procesul scrierii

Organizarea scrierii. Elementele grafice exersate in invatamantul preocolar (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale,
nodulete). Literele mici oi literele mari de mana. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor in silabe (numai intuitiv, fara cunoaoterea
regulilor). Scrierea propozitiilor oi a unor texte de mica intindere.
Scrierea de mana oi prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Aoezarea corecta in pagina (respectarea spatiului dintre cuvinte).
Ortografia. Scrierea ortografica a cuvintelor. Scrierea cu litera mare la inceputul enuntului. Scrierea cu litera mare a substantivelor
proprii (fara referire la terminologia gramaticala).
Punctuatia. Folosirea corecta a semnelor de punctuatie: punctul, semnul intrebarii.
Textele pentru dictare nu vor depaoi, la sfaroitul clasei I, 40 de cuvinte. Intr-un asemenea text, nu vor fi utilizate linii de dialog.
Contexte de realizare

Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor oi a textelor de mica intindere, scrise de mana sau de tipar. Scrierea dupa dictare.

3. Elemente de constructie a comunicarii

Propozitia. Cuvantul. Silaba.

Notiunile nu vor fi definite, lucrandu-se cu acestea in mod intuitiv. In perioada preabecedara, accentul se va pune pe comunicarea orala,
folosindu-se pentru silabatie numai cuvinte monosilabice, bisilabice oi trisilabice, care nu vor contine diftongi, triftongi sau consoane
redate in scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.

Sunetele limbii romane. Articularea vocalelor oi consoanelor

Nu se vor utiliza termenii de vocale oi consoane.

CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1.
sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat
exercitii de sesizare a elementelor semnificative ale
unui mesaj ascultat, prin formularea de intrebari oi de raspunsuri referitoare la mesajul ascultat etc.
1.2.
sa sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte sau incorecte dintr-un enunt oral
exercitii de realizare a acordului dintre predicat
oi subiect, dintre adjectiv oi substantivul pe care il determina (fara a se mentiona terminologia gramaticala) etc.
1.3.
sa distinga vocalele, consoanele oi silabele dintr-un cuvant dat
exercitii de identificare a vocalelor, a consoanelor oi a
silabelor dintr-un cuvant dat; exercitii de identificare a grupului de sunete in cuvinte date etc.
1.4.
sa semnaleze prin replici adecvate intelegerea mesajului interlocutorului
exercitii de dialog: invatator-elev; elev-elev; elev-elevi;
exercitii de sesizare a formelor de initiere a dialogului; conversatii in grup pe teme cunoscute etc.
1.5.
sa manifeste interes fata de mesajul partenerului de dialog
jocuri de rol emitator-receptor, vizand formarea
comportamentului de ascultator; exercitii de identificare a ascultatorului oi a informatiei emise-receptate etc.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.
sa imbine enunturi intr-un mesaj propriu exercitii de construire a unor enunturi pe baza unui set de cuvinte date oi a unui oir de
intrebari; exercitii de transformare a propozitiilor simple in propozitii dezvoltate (fara mentionarea terminologiei date); exercitii de construire a
unor texte orale scurte, pe baza unui oir de ilustratii sau de benzi desenate etc.
2.2.
sa pronunte corect oi clar enunturi
exercitii oi jocuri de dictie; exercitii de pronuntare clara oi de articulare corecta a cuvintelor;
exercitii de reglare a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi, recitari de poezie etc.
2.3.
sa redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit
paragraful/fragmentul citit; povestire cu ajutorul invatatorului etc.

intrebari oi raspunsuri referitoare la

2.4.
sa-oi adapteze vorbirea in functie de partenerul de dialog
exercitii de comunicare orala; jocuri de rol de tipul
emitator-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire; antrenament de utilizare a unor formule de adresare, de initiere, de mentinere oi de
incheiere a unui dialog etc.
2.5.
sa manifeste o atitudine degajata in comunicarea orala cu persoane cunoscute exercitii de initiere oi de mentinere a unui dialog;
discutii in perechi oi in grup pe teme cunoscute etc.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1. sa identifice elemente de baza ale organizarii textului in pagina exercitii de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis;
exercitii de recunoaotere a alineatelor; exercitii de sesizare a aoezarii in pagina a textului in raport cu ilustratia; exercitii de
identificare oi de analizare a imaginilor aferente textului scris etc.
3.2.
sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit
exercitii de citire conotienta a unor texte date prin
formulari de raspunsuri la intrebarile puse; exercitii de identificare oi de relatare, intr-o succesiune logica, a intamplarilor prezentate intr-un text
narativ; exercitii de recunoaotere a personajelor din anumite texte narative etc.
3.3.
sa citeasca fluent, corect oi *expresiv un text cunoscut de mica intindere
exercitii de intonare corecta a propo-zitiilor enuntiative,
exclamative oi intero-gative (fara mentionarea terminologiei); exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonatiei impuse de semnele de punctuatie; exercitii de recitare de poezii etc.
3.4.
sa citeasca in ritm propriu un text nou de mica intindere
tare etc.

exercitii de citire la prima vedere, in gand oi cu voce

3.5.
sa manifeste interes pentru lectura
exercitii de initiere in scopul citirii unor carti din literatura pentru copii; cunoaoterea bibliotecii
ocolii; recitarea unor poezii; povestirea textelor citite etc.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.
sa redacteze propozitii scurte pe baza unui suport vizual oi a unor intrebari
exercitii de analizare corecta a imaginilor; exercitii de
dezvoltare a propozitiilor simple in propozitii dezvoltate (fara referire la terminologie); exercitii de dezvoltare a unor enunturi; formulari de
raspunsuri oi de intrebari; exercitii de redactare a unor texte de mica intindere pe baza unui suport vizual oi a unui oir de intrebari; exercitii de
redactare de bilete in diverse scopuri (de informare, de solicitare, de multumire) etc.
4.2.
sa utilizeze sensul cuvintelor intr-un *text nou
necunoscute etc.

exercitii de integrare in enunturi proprii a cuvintelor

4.3.
sa respecte ortografia cuvintelor oi punctuatia in scrierea enunturilor/ *textelor
exercitii de scriere a cuvintelor care contin grupuri de
sunete, grupuri de litere, aglomerari de consoane; exercitii de scriere, dictare, copiere a propozitiilor pentru folosirea majusculei oi a semnelor
de punctuatie etc. exercitii de despartire a cuvintelor la capat de rand etc.
4.4.
sa scrie lizibil oi ingrijit, adaptandu-oi progresiv scrierea de la caietul tip II la dictando
exercitii de scriere caligrafica; exercitii de
apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte; exercitii de incadrare pe spatiu oi in pagina; exercitii de copiere a unor texte scurte etc.
4.5.
sa manifeste interes pentru redactarea corecta oi ingrijita a textului
exercitii de evaluare a propriului scris etc.

B. CONtINUTURILE INVAtARII
1. Formarea capacitatii de lectura/citire

Cartea (actualizare). Aoezarea textului in pagina.

Textul. Titlul. Autorul.

explicarea necesitatii scrierii ingrijite oi corecte;

Literele mici si literele mari de tipar.

Grupurile de litere:ce,ci,ge,gi,che,chi,ghe,ghi.
Alfabetul.

*Povestirea orala a textului. Recunoaoterea personajelor.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, precum oi texte non-literare, de mica intindere, pana la 200 de cuvinte. Aceotia vor avea libertatea de a decide cu privire
la: structurarea oi dispunerea in manual a unitatilor de continut din programa; tratarea didactica originala a notiunilor din programa.
Studierea textului literar trebuie sa aiba in vedere citirea corecta, fluenta oi expresiva a acestuia, explicarea cuvintelor oi rezolvarea
problemelor de vocabular.

2. Formarea capacitatii de comunicare

Comunicarea orala
Comunicarea. Componentele comunicarii dialogate (actualizare). *Factorii pertur-batori ai comunicarii.

Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari)

Procesul scrierii

Scrierea de mana oi prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Aoezarea corecta in pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea
alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.
Ortografia. Scrierea corecta a cuvintelor. Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Scrierea corecta a cuvintelor care contin diftongi oi triftongi (fara a se face referire la terminologie). Scrierea corecta a
cuvintelor care contin literele a oi i (fara cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care incep cu i).
Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul excla-marii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai
in vocativ oi enumerare).
Textele pentru dictare vor contine cel mult trei linii de dialog
Contexte de realizare

Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Teme. Copieri de texte. Dictari.

3. Elemente de constructie a comunicarii

Lexicul
*Cuvantul - grup de sunete asociat cu un inteles. Cuvintele cu sens asemanator. Cuvintele cu sens opus.

Notiuni de fonetica
Sunetul oi litera - corespondenta dintre ele. Vocalele oi consoanele. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe - despartire la capat de
rand. Alfabetul.
Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu contin diftongi, triftongi oi semivocale.

CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINtA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei a III-a elevul va fi capabil:

activitati:

Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele

1.1.
sa sesizeze succesiunea logica a sec-ventelor dintr-un mesaj oral
mesaj oral etc.

exercitii de ordonare temporala a secventelor unui

1.2.
sa sesizeze corectitudinea gramaticala a unui enunt oral
exercitii de sesizare intuitiva a structurilor gramaticale
(morfologice oi sintactice) corecte sau incorecte in fluxul enuntului; exercitii de realizare corecta a acordului predicatului cu subiectul; exercitii
de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea genului sau a numarului substantivului pe care il determina etc.
1.3.
sa discearna sensul unui cuvant nou prin raportare la mesajul audiat
sensului global al mesajului; exercitii de inlocuire a cuvantului nou prin sinonime etc.

exercitii de formulare de intrebari pentru stabilirea

1.4.
sa semnaleze prin mijloace verbale oi nonverbale (gesturi, mimica) intelegerea unui mesaj transmis
sesizare a corespondentei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimica) etc.

exercitii de mima exercitii de

1.5.
sa manifeste constant interes fata de interlocutor in diferite situatii de comunicare
simulari de situatii de comunicare diverse;
exercitii de dialog: elevi-elevi, elev-invatator; jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultator, vizand formarea comporta-mentului de ascultator etc.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.
sa construiasca texte orale scurte pe baza unui suport vizual oi a unui plan simplu de idei dat exercitii de discriminare a elementelor
esentiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat; exercitii de povestire a unor fapte, in-tamplari fictive sau reale; exercitii de construire a unor
texte ora-le narative pe baza unor imagini; exercitii de construire a unor texte ora-le pe baza unui oir de intrebari sau a unui plan de idei etc.
2.2.
sa utilizeze corect partile de vorbire studiate in enunturi/ texte proprii
exercitii de construire corecta a propo-zitiilor simple oi
a propozitiilor dezvol-tate, a propozitiilor exclamative, intero-gative oi enuntiative (fara folosirea termi-nologiei otiintifice); exercitii de completare
a enunturilor/ textelor lacunare pentru marcarea catego-riilor de numar oi de persoana etc.
2.3.
sa integreze cuvintele noi intr-o serie de enunturi proprii
exercitii de determinare a sensului unor cuvinte in
contexte date; folosirea dictionarelor; exercitii de integrare a achizitiilor lexi-cale noi in enunturi proprii etc.
2.4.
sa pronunte clar oi corect un mesaj
exercitii de rostire fluenta oi corecta a unor mesaje; exercitii de corectare a pronuntarii
regionale; exercitii de reglare a intonatiei, a vo-lumului, a vitezei proprii de a vorbi; exercitii de dictie etc.
2.5.
sa-oi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare dialogata
teme cunoscute etc. exercitii de simulare a unor situatii de comunicare etc.

exercitii de dialog cu persoane diferite; conversatii pe

2.6.
sa manifeste independenta in comu-nicarea orala
exercitii de exprimare a propriilor opinii oi ganduri, in
legatura cu fapte oi cu intamplari cunoscute; jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire etc.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.
sa desprinda informatii semnificative dintr-un text citit
exercitii de citire explicativa oi de citire selectiva;
exercitii de delimitare a unui text nara-tiv in fragmente logice; exercitii de formulare a ideilor princi-pale ale unui text citit; exercitii de
identificare a intamplarilor petrecute intr-o succesiune logica dintr-un text citit; exercitii de identificare a determinan-tilor spatiali oi temporali ai
actiunii etc.
3.2.
sa sesizeze semnificatia cuvintelor in functie de un context dat
exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unor
cuvinte in functie de contextul in care apar acestea; jocuri didactice de utilizare a cate-goriilor semantice: sinonime, antonime, omonime (fara
mentionarea terminologiei lexicale) etc.
3.3.
sa recunoasca secventele dialogate dintr-un text dat
text narativ dat; exercitii de argumentare a folosirii dia-logului in textele narative etc.

exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-un

3.4
sa citesca corect, fluent oi expresiv texte cunoscute
exercitii de memorare oi de recitare expresiva a unor
poezii; exercitii de citire a textelor, respectand intonatia impusa de semnele de punctuatie etc.

3.5.
sa manifeste interes pentru lectura unor texte variate literare
exercitii de exprimare a propriilor opinii, ganduri,
sentimente in legatura cu faptele oi actiunile personajelor prezentate in texte literare; formulari de intrebari oi de raspunsuri vizand continutul
textelor citite etc. descifrarea pictogramelor functionale (semne de avertizare in mijloacele de transport, in spatii comerciale, in alte locuri
publice).

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.
sa povesteasca fragmente din textul citit exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbirea indirecta; alegerea cuvintelor in functie de
tema etc.
4.2.
sa realizeze acordurile gramaticale in textul redactat
exercitii de identificare a partilor de propozitie oi a
partilor de vorbire studiate; exercitii de stabilire a acordului dintre predicat oi subiect, dintre adjectiv oi substantivul determinat; exercitii de
completare corecta a pro-pozitiilor lacunare cu structurile morfo-logice invatate; exercitii de construire corecta a pro-pozitiilor simple oi a
propozitiilor dez-voltate etc.
4.3.
sa respecte ortografia oi punctuatia intr-un text propriu
exercitii de scriere corecta a cuvintelor care incep cu
litera e (pronume, formele verbului a fi); exercitii de scriere corecta a cuvintelor care contin vocale in hiat: ii, ee; exercitii de folosire
corecta a majusculei; exercitii de utilizare corecta a ortogramelor; exercitii de utilizare corecta a semnelor de punctuatie; exercitii de corectare
a greoelilor de ortografie oi a greoelilor de punctuatie etc.
4.4.
sa aoeze corect in pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate oi spatiul liber intre cuvinte
exercitii de aoezare corecta a
textului in pagina; exercitii de plasare corecta a alinea-telor; exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte etc.

B. Continuturile invatarii
1. Formarea capacitatii de lectura/citire

Cartea (actualizare). Tipuri de litere de tipar.

Textul literar
Textul narativ. Recunoaoterea personajelor.
(recunoaotere).

Povestirea orala a textului. Diaogul ca element constitutiv al unui text narativ

Textul nonliterar: reclama, informatii din ziar, *cuvinte incrucioate etc.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Aceotia vor avea libertate de a decide cu privire la
aspectele mentionate in programa clasei a II-a.

2. Formarea capacitatii de comunicare

Comunicarea orala
Comunicarea
Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitatile interlocutorului. *Comunicarea prin imagini.
Formularea mesajului

Planul simplu de idei. Povestirea orala. *Diferentierea dintre comunicarea orala oi comunicarea scrisa.
Propozitia (actualizare). Intonarea propozitiilor (actualizare). Elemente de co-municare nonverbala (gesturi, mimica).
Dialogul - convorbirea dintre doua sau mai multe persoane (actualizare). Formulele de prezentare, de identificare, de permisiune,
de solicitare.
Se recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;
povestirea unor fapte oi intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei;
exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Comunicarea scrisa
Procesul scrierii

Organizarea textului scris. Scopul redactarii (pentru a transmite o informatie, pentru a raspunde la intrebari).
Scrierea de mana oi prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Aoezarea corecta in pagina (actualizare).

Ortografia oi punctuatia. Scrierea corecta a cuvintelor.Scrierea corect a cuvintelor care contin connsoana "m"inainte de "p" sau
"b".Scrierea corect a cuvintelor care contin litera "x".Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; neam/neam. Semnele de punctuatie (actualizare). Cratima. *Ghilimelele.

3. Elemente de constructie a comunicarii

Lexicul
Cuvantul (actualizare). Cuvintele cu forma diferita oi sens asemanator (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare).
In manual, la toate tipurile de lectii, exercitiile de vocabular vor fi diverse, vizand oi alte categorii semantice (omonime, paronime - fara a
se mentiona terminologia data).

Notiuni de fonetica
Sunetul oi litera. Vocalele oi consoanele. Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ie, ua, ua. Scrierea cu mp oi mb. Scrierea cu literele a oi i
(fara cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care incep cu i). Scrierea oi pronuntarea cuvintelor care incep cu "e" (pronume
personale, verbul "a fi"). Scrierea oi pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, (fara terminologia data). Silaba.
Despartirea in silabe (actualizare). Silabe care contin grupurile vocalice mentionate.
Aceste probleme de fonetica vor fi studiate aplicativ, in cadrul invatarii partilor de vorbire (substantiv, adjectiv, verb etc.), neconstituind
lectii teoretice de fonetica.

Propozitia (actualizare).
Delimitarea cuvintelor in propozitie.

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINtA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:

activitati:

Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele

*1.1. sa inteleaga semnificatia globala a mesajului ascultat, stabilind legaturi intre informatiile receptate oi cele cunoscute anterior exercitii
de sesizare a aspectului esential dintr-un mesaj ascultat; exercitii de identificare a unor infor-matii noi oi de stabilire a legaturii acestora cu cele
achizitionate anterior etc.
1.2.
sa sesizeze structurile gramaticale (mor-fologice oi sintactice) corecte sau in-corecte dintr-un mesaj ascultat
a structurilor gramaticale (morfologice oi sintactice) corecte de cele incorecte in fluxul enun-tului etc.

exercitii de discriminare

1.3.
sa sesizeze modificarile de sens ale unui cuvant in contexte diferite
exercitii de receptare auditiva a cu-vintelor noi din
textele literare; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necu-noscut prin raportare la context; exercitii de integrare a cuvintelor noi in serii
sinonimice; exercitii de identificare a antonimelor oi a omonimelor etc.
1.4.
sa recepteze corect mesajul,cu sprijin, in functie de conditiile comunicarii
exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii
de comunicare; exercitii de eliminare a unor cauze care impiedica intelegerea mesajului (voce slaba, zgomo-tul, pronuntarea incorecta,
neatentia) etc.
1.5.
sa manifeste atentie oi toleranta fata de partenerul de dialog
argumente pro oi contra pe o tema data etc.

activitati de grup pe teme diferite; exercitii cu

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.
sa-oi organizeze ideile intr-un plan sim-plu oi *sa construiasca pe baza acestuia un text oral
exercitii de identificare a elementelor
semnificative dintr-un mesaj ascultat; exercitii de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu; exercitii de reformulare a unui mesaj;
exercitii de stabilire a ideilor in jurul carora se organizeaza o tema data; exercitii de realizare orala a unui plan simplu de idei; activitati de
comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior etc.
2.2.
sa faca rezumatul oral al unor texte dia-logate
indirecta etc.

exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbirea

2.3.
sa utilizeze corect formele flexionare ale partilor de vorbire
exercitii de utilizare a genitivului oi a dativului; exercitii
de identificare oi de utilizare a unor parti de propozitie studiate; exercitii de construire a propozitiilor simple oi a propozitiilor dezvoltate;
exercitii de stabilire a acordurilor gramaticale etc.
2.4.
sa utilizeze cuvintele, in functie de tema abordata intr-o situatie de comunicare exercitii lexicale de sinonimie, de antonimie, de
paronimie (fara a se face referire la terminologia lexicala); exercitii de utilizare in contexte di-verse, a achizitiilor lexicale noi etc.
2.5.
sa rosteasca mesaje, utilizand intonatia adecvata
exercitii de dictie oi de ortoepie; jocuri de cuvinte;
exercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare; antrenament de corectare a pronuntarii regionale; exercitii de reglare a
intonatiei, a tonului oi a vitezei proprii de a vorbi; exercitii de recitare a unor poezii; exercitii de punere in scena a unor povestiri etc.
*2.6. sa-oi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare monologata
narative oi des-criptive etc.

exercitii de construire a unor mono-loguri informative,

2.7.
sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare
exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative oi a
curajului de a interveni in actul comunicarii; exercitii de rezolvare a unor probleme in grup pentru dezvoltarea cooperarii oi a concurentei;
exercitii de exprimare a propriilor opinii in legatura cu un fapt cunoscut; exercitii de argumentare a adoptarii tonului oi a timbrului potrivit pentru
comunicarea unui mesaj oral etc.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.
sa identifice ideile principale dintr-un text narativ citit
exercitii de delimitare a unui text narativ in fragmente
logice; exercitii de povestire a fiecarui frag-ment; exercitii de formulare a ideilor prin-cipale intr-o succesiune logica etc.
3.2.
sa identifice secventele descriptive oi pe cele dialogate dintr-un text narativ
exercitii de identificare a elementelor descrise dintr-un
text narativ; exercitii de prezentare a imaginii de an-samblu a spatiului sau a obiectului des-cris; exercitii de identificare a dialogului prezent
intr-un text narativ; exercitii de evidentiere a diferentelor dintre o descriere oi un dialog; exercitii de recunoaotere oi de prezen-tare sumara a
trasaturilor fizice oi sufle-teoti ale personajelor; exercitii de discutare a textelor citite, in functie de urmatorii parametri: cine (personajele),
cand, unde (plasarea actiunii in timp oi spatiu), cum (modul de desfaourare a actiunii) etc.
3.3.
sa identifice caracteristici fizice oi morale ale personajelor din textele citite
grupari de personaje in functie de anumite caracteristici etc.

selectarea pe text a caracteristicilor personajelor;

3.4.
sa citeasca in ritm propriu un text necunoscut
exercitii de citire fluenta oi expresiva a unor texte la
prima vedere, cu adaptarea volumului oi a intonatiei impuse de sem-nele de punctuatie etc.
3.5.
sa sesizeze utilizarea corecta a cuvintelor in flexiune intr-un text citit
stabilire a acordurilor etc.

exercitii de identificare a partilor de vorbire; exercitii de

3.6.
sa manifeste interes pentru anumite tipuri de lectura (istorice, mitologice etc.)
activitati de alegere a lecturii in functie de gusturi;
conversatii in grup, in care elevii sa puna intrebari oi sa dea raspunsuri referi-toare la un text citit etc.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1.
sa redacteze texte narative oi texte functionale de mica intindere pe baza unor cuvinte / expresii de sprijin
exercitii de formulare a
unor enunturi interogative, exclamative oi enuntiative; exercitii de transpunere a unor idei intr-un oir de enunturi cu o succesiune logica;

exercitii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinte; exercitii de utilizare corecta, in scris, a unor elemente de relatie pentru a asigura succesiunea logica a propozitiilor in textul redactat (apoi, deci, la inceput, in primul / al doilea rand, prima / a doua oara etc.); antrenament de
structurare a textului scris in cele trei parti: introducere, cu-prins oi incheiere etc.
4.2.
sa alcatuiasca rezumatul unui text literar dupa un plan simplu de idei
exercitii de impartire a textului in unitati logice de
continut; exercitii de formulare a ideilor prin-cipale; exercitii de dezvoltare a ideilor principale intr-un oir de enunturi cu in-teles logic; exercitii de
transformare a unei sec-vente dialogate in povestire etc.
4.3.
sa valorifice in texte proprii un vocabular adecvat
exercitii de selectare a vocabularului adecvat; exercitii
de inlocuire a unor ex-presii oi cuvinte cu echivalentele cerute de context; exercitii de imbinare a cuvin-telor in propozitii oi a propozitiilor in
fraze etc.
4.4.
sa aplice in mod conotient semnele ortografice oi de punctuatie
exercitii de utilizare a cratimei in scri-erea
ortogramelor oi in scrierea cuvintelor care nu incep la sfaroitul randului; exercitii de ortografiere a formelor flexionare ale partilor de vorbire
folosite in texte redactate; exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie; jocuri gramaticale de corectare a gre-oelilor de ortografie oi de
punctuatie etc.

4.5.
sa manifeste spirit critic fata de redactarea diverselor tipuri de texte
proprii referitoare la modul de redactare oi de prezentare a textelor etc.

B. Continuturile invatarii
1. Formarea capacitatii de lectura/citire

Cartea (actualizare). Rolul ilustratiilor.

Textul literar

exercitii de formulare a unor opinii oi puncte de vedere

Textul narativ. Delimitarea textului in fragmente logice. Formularea ideilor principale (numai in propozitii). Povestirea orala a textului.
Rezumatul naratiunii dupa planul simplu de idei. Personajul literar - trasaturi fizice, trasaturi morale.
Dialogul.Identificarea dialogului intr-un text narativ.
Textul liric. Poezii cu tematica diversa. Strofa. Versul.

Textul nonliterar: *afioul, *mesajul publicitar, invitatia.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Gradul de libertate al autorilor este cel stipulat in
programa clasei a IV-a.

2. Formarea capacitatii de comunicare

Comunicarea orala.
Comunicarea

Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Mediul prin care este transmisa informatia: *telefon, radio, televizor
(comunicare orala directa oi indirecta), bilet, scrisoare (comunicare scrisa).
Formularea mesajului

Planul simplu de idei. Rezumatul oral.

Se recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;
povestirea unor fapte oi intamplari;
exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

Comunicarea scrisa.
Procesul scrierii

Organizarea textului scris.Compunerea,prtile ei si planul initial al compunerii.

Ortografia oi punctuatia. Scrierea corecta a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor intr-o/intr-un; dintr-o/dintr-un; v-a/va; n-ai/nai; cel/cel; nu-l; n-o/nu-i/ n-am/n-are/n-ati/n-au etc. Semnele de punctuatie (actualizare). *Punctele de suspensie.
Contexte de realizare

Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Scrisoarea.

Scrierea imaginativa (compuneri libere). a) Compunerea dupa o ilustratie sau dupa un oir de ilustratii. b)Compunerea pe baza unor
cuvinte oi a unor expresii date. *Compunerea narativa libera. c)Compunerea cu titlu dat. *Compuneri care infatioeaza o fiinta
sau un colt din natura (descrierea).
Scrierea despre textul literar. *Transformarea textului dialogat in text narativ.Povestirea.

3. Elemente de constructie a comunicarii

Lexicul.
Cuvantul. Cuvintele cu aceeaoi forma, dar cu sens diferit.

Notiuni de fonetica (actualizare).

Propozitia (actualizare). Propozitia simpla oi propozitia dezvoltata. *Propozitia afirmativa oi propozitia negativa. *Propozitia
enuntiativa. *Propozitia exclamativa.
Morfologia.
Verbul (actualizare). Timpul. Functia sintactica: predicat verbal. Probleme de ortografie oi de ortoepie a verbelor a fi oi a lua,
a vrea.
Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin verbe personale, la diateza activa, modul indicativ (timpurile
prezent, trecut, viitor - forma literara de limba scrisa oi vorbita). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativa. Nu este utilizata
terminologia gramaticala.

Substantivul (actualizare). Genul. Numarul. Functia sintactica: subiect; parte secundara de propozitie.

 Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Genul. Functia sintactica: subiect; parte secundara de propozitie.
Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin pronume personale cu forma accentuata sau neaccentuata,
precedate sau neprecedate de prepozitii, in cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosita terminologia gramaticala.
Numeralul (actualizare). Functia sintactica: subiect.
Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin numerale cardinale (simple oi compuse) oi numerale ordinale. Nu
este folosita terminologia gramaticala.
Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului in gen oi numar cu substantivul pe care il determina.
Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin adjective propriu-zise oi provenite din participiu, variabile la gradul
pozitiv. Nu este folosita terminologia gramaticala.

Sintaxa propozitiei.
Predicatul. Predicatul verbal.
Subiectul. Subiectul simplu oi *subiectul multiplu. Partile de vorbire prin care se expima subiectul (substantiv, pronume
personal). Acordul predicatului cu subiectul.
Atributul - parte secundara de propozitie care determina un substantiv. Atributul exprimat prin adjectiv.
Se studiaza numai atribute substantivale in care substantivul este in cazul acuzativ cu prepozitie oi atribute exprimate prin numeral cu
valoare adjectivala. Nu este folosita terminologia gramaticala.

Complementul - parte secundara de propozitie care determina un verb. Complementul exprimat prin substantiv.
*Complementul exprimat prin pronume.

III. Standarde curriculare de performanta

Obiective cadru

Standarde

1.
Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
S1.Desprinderea semnificatiei globale oi a unor
informatii de detaliu din mesajul ascultat S2.Desprinderea sensului unui cuvant nou prin raportare la contextul mesajului ascultat
2.
Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
S3.Adaptarea mesajului la partener in situatii de
comunicare dialogata S4.Formularea unor enunturi corecte din punct de vedere fonetic, lexical oi gramatical S5.Rezumarea orala a unui text
narativ cunoscut pe baza unui plan de idei
3.
Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
S6.Citirea corecta, fluenta oi expresiva a unui text
cunoscut S7.Formularea ideilor principale ale unui text narativ S8.Identificarea secventelor narative, descriptive oi dialogate dintr-un text citit
S9.Desprinderea unor trasaturi fizice oi morale ale personajelor dintr-un text citit
4.
Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa
S10.Rezumarea unui text narativ cunos-cut, dupa un
plan simplu de idei S11.Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei S12.Redactarea unui scurt text cu des-tinatie
speciala (bilet, carte pootala, scri-soare) S13.Respectarea in redactarea unui text a regulilor de despartire a cuvintelor in silabe, a celor
ortografice oi de punctuatie studiate S14.Redactarea unui text corect din punct de vedere lexical oi gramatical

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA

PENTRU ELEVII DEFICIENTI
INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUP
IN INVATAMANTUL DE MASA
ARIA CURRICULARA II:
MATEMATICA
I TIINTE ALE NATURII
MATEMATICA
TIINTE ALE NATURII

MATEMATICA
INTRODUCERE
Studiul matematicii in scoala primara isi propune sa asigure pentru toti elevii
formarea competentelor de baza vizand: calculul aritmetic, notiuni intuitive de
geometrie, masurare si masuri.
In ansamblul sau, conceptia in care a fost construita noua programa de
matematica vizeaza urmatoarele:
- schimbari in abordarea continuturilor:
*0 trecerea de la o aritmetica teoretica la o varietate de contexte problematice
care genereaza aritmetica;
- schimbari in ceea ce se asteapta de la elev:
*1 trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii in rezolvarea de
probleme;
- schimbari in invatare:
*2 trecerea de la memorizare si repetare la explorare-investigare;
- schimbari in predare:
*3 trecerea de la ipostaza de transmitator de informatii a invatatorului la cea de
organizator al unor activitati variate de invatare pentru toti copiii, in functie de
nivelul si ritmul propriu de dezvoltare al fiecaruia;
- schimbari in evaluare:
*4 trecerea de la subiectivismul si rigiditatea notei la transformarea evaluarii intrun mijloc de autoapreciere si stimulare a copilului.
Acestea impun ca invatatorul sa-si schimbe in mod fundamental orientarea in
activitatea la clasa.
Capata mai putina importanta:
Devine mult mai importanta:

memorarea de reguli si socotitul

activitatea de rezolvare de probleme

prin tatonari, incercari, implicare activa in
situatii practice, cautare de solutii dincolo
de cadrul strict al celor invatate

problemele/exercitiile cu solutii sau formularea de intrebari, analiza pasilor

ras-punsuri unice
de rezolvare a unei probleme, argumentarea deciziilor luate in rezolvare

matematica facuta cu creionul si

hartia, respectiv creta si tabla

utilizarea unei varietati de obiecte care

trebuie manipulate in procesul invatarii

activitatea profesorului si invatatorului activitatea profesorului si a invataca transmitator de cunostinte adresate torului in calitate de persoana care faciliunui elev care recepteaza pasiv si teaza invatarea si ii stimuleaza pe copii
lucreaza singur
sa lucreze in echipa

evaluarea cu scopul catalogarii copi- evaluarea ca parte integranta a instruclului

tiei, cu rol stimulator-dinamizator in activitatea didactica

I. OBIECTIVE CADRU

Matematica

1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de
probleme
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea
matematicii in contexte variate

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

1.1.

1.2.

1.3.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda

urmatoarele activitati:

exercitii de comparare a grupurilor

de obiecte (bile, betisoare, puncte)
prin incercuirea partilor comune;
jocuri de numarare cu obiecte in
care grupele de cate 10 se inlocuiesc
cu un alt obiect;
gruparea si regruparea obiectelor;
sa scrie, sa citeasca si sa compare exercitii-joc de reprezentare prin
nume-rele naturale de la 0 la 100
obiecte
sau
desene
(puncte,
- *sa utilizeze corect simbolurile cerculete, liniute etc.) a oricarui
<,>,=, in compararea numerelor
numar din concen-trul 0-100 si
asocierea grupurilor de obiecte sau
desene cu numarul de obiecte
corespunzator;
exercitii de numarare din 1 in 1, din
2 in 2, din 3 in 3 etc., inainte si
inapoi cu si fara sprijin in obiecte
sau desene
sa efectueze operatii de adunare si exercitii de adunare si scadere cu
de scadere:
numere naturale de la 0 la 30 fara
- *in concentrul 0-20 cu trecere peste trecere peste ordin; verificarea
ordin,
utilizand
obiecte
sau rezultatelor cu ajutorul obiectelor;
reprezentari
exercitii de descompunere a
- in concentrul 0-30, fara trecere numerelor in suma de numere mai
peste ordin
mici;
- *in concentrul 0-100 fara trecere rezolvarea de probleme in care
peste ordin
numerele sunt date obiectual sau
figurate prin desene simple;
sa inteleaga sistemul pozitional de
for-mare a numerelor din zeci si
unitati, uti-lizand obiecte pentru
justificari

Matematica - clasa I

1.4.

1.5.

1.6.

rezolvarea de probleme (de tipul

a + b = x, a b + c = x, a b c = x)
folosind
obiecte,
reprezentari,
numere;
sa recunoasca forme plane si forme decuparea unor figuri geometrice
spatiale, sa sorteze si sa clasifice desenate;
dupa forma, obiecte date
descrierea verbala empirica a
figurilor si a corpurilor geometrice
intalnite;
identificarea formelor plane si a
celor spatiale in modele simulate si in
natura;
sa stabileasca pozitii relative ale exercitii-joc de pozitionare a
obiec-telor in spatiu
obiectelor in spatiu (stanga, dreapta,
sus, jos, deasupra, sub, interior,
exterior etc.);
sa masoare si sa compare lungimea,
capacitatea sau masa unor obiecte
folo-sind
unitati
de
masura
nestandard, aflate la indemana
copiilor; sa recunoasca orele fixe pe
ceas

exercitii-joc de masurare cu palma,

creionul etc. a unor obiecte;
exercitii
de
localizare
a
evenimentelor cotidiene in termenii:
inainte, dupa, in timp ce ...

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

2.1.

2.2.

2.3.

2.4
2.5.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa exploreze modalitati de a
descompune numere mai mici ca 20
in suma sau diferenta
*sa exploreze modalitati de a
descom-pune numere mai mici ca
100 in suma sau diferenta
sa
sesizeze
asocierea
dintre
elementele a doua categorii de
obiecte, desene sau numere mai mici
ca 20 pe baza unor criterii date; sa
continue
modele
repetitive
reprezentate prin obiecte, desene sau
numere mai mici decat 10; *crearea
de siruri pe baza unor reguli date
sa estimeze numarul de obiecte dintro multime si sa verifice prin numarare
estimarea facuta

exemple de adunare si scadere cu

numere naturale formate din zeci si
uni-tati, in concentrul 0-30;
exercitii-joc de grupare a unor
obiecte cate doua;
exercitii
de
identificare
a
elementelor unei multimi, fiind date
regula
de
cores-pondenta
si
elementele celei de a doua multimi;

jocuri de estimare a numarului de

obiecte din mediul cotidian;
exercitii-joc
de
estimare
a
distantelor cu ajutorul pasului;

sa rezolve cu suport intuitiv probleme

care presupun o singura operatie
dintre cele invatate
sa compuna oral dupa model exercitii crearea de probleme utilizand
si probleme cu numere de la 0 la 20
tehnici variate: cu sprijin concret in
obiecte; por-nind de la o tema data;
pornind de la numerele date; *fara
sprijin; *pornind de la exercitii;

Matematica - clasa I

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic
Obiective de referinta
3.1.

Exemple de activitati de invatare

sa verbalizeze in mod constant exprimarea cu voce tare a etapelor

modalitati de calcul folosite in de calcul.
rezolvarea exer-citiilor

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate

4.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa manifeste disponibilitate si placere

in a utiliza numere

jocuri cu numere.

B. CONTINUTURlLE INVATARII 1

Elemente pregatitoare pemtru intelegerea conceptului de numar natural: exercitii

practice pentru formarea ideii de corespondenta intre multimi de obiecte, pentru
clasificarea unor obiecte dupa forma si/sau culoare.
Numere naturale:
- de la 0 la 10;
- de la 10 la 20;
- de la 20 la 100.

Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-10.

Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20, fara trecere peste

ordin.
*Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentratul 0-20, cu trecere
peste ordin, cu obiecte.
Adunarea si scaderea fara trecere peste ordin, in concentrul 0-30:
- cu numere formate din zeci intregi;
- cu numere formate din zeci si unitati.

*Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-100 fara trecere peste

ordin
- cu numere formate din zeci intregi;
- cu numere formate din zeci si unitati.

Figuri geometrice: triunghi, patrat, cerc, dreptunghi.

Exercitii de observare a obiectelor cu forme de cub sau sfera.
Masurari cu unitati nestandard (palma, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungime,
capa-citate, masa.

Pe tot parcursul clasei I, se vor utiliza pentru efectuarea calculelor, obiecte (betisoare, bilute etc.).

Matematica - clasa I

CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

1.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi

capabil:
sa inteleaga sistemul pozitional de
forma-re a numerelor din sute, zeci si
unitati, utilizand obiecte pentru
justificari

Pe parcursul clasei a II-a se

recomanda urmatoarele activitati:
exercitii de numarare cu obiecte in
care grupele de cate 10 se inlocuiesc
cu un alt obiect;
exercitii-joc de reprezentare a
numere-lor punand in evidenta
sistemul pozitional de scriere a
cifrelor;
exercitii-joc de reprezentare prin
obiecte
sau
desene
(puncte,
cerculete, liniute etc.) a oricarui
numar din concen-trul 0-1000 si
asocierea grupurilor de obiecte sau
desene cu numarul de ele-mente
corespunzator;
exercitii de numarare din 1 in 1, din
2 in 2, din 3 in 3 etc., inainte si
inapoi cu si fara sprijin in obiecte;
exercitii de comparare a grupurilor
de obiecte (sau simboluri) prin
incercuirea partilor comune;
compararea si ordonarea utilizand
mo-dele
semnificative
(figuri
geometrice de pozitionare, numaratoare
pozitionala etc.);
exercitii de adunare si de scadere
cu numere naturale de la 0 la 100 fara
si cu trecere peste ordin; verificarea
rezultate-lor cu ajutorul obiectelor sau
reprezenta-rilor;
rezolvarea de probleme in care
numere-le sunt date obiectual sau
figurate prin de-sene simple: puncte,
cerculete, linii etc.;
intuirea operatiei de inmultire in
con-centrul 0-100 prin exercitii de
adunare repetata;
intuirea operatiei de impartire in
concentrul
0-100
prin
scadere
repetata sau prin cuprindere;
exercitii de recunoastere si utilizare
corecta a sintagmelor care sugereaza
o anumita operatie (au venit, s-au
pier-dut, sunt n obiecte, cate p pe un
rand);

1.2.

sa scrie, sa citeasca numerele

naturale de la 0 la 100 si sa compare
numerele natu-rale mai mici decat
100, utilizand simbolurile: <, >, =
numere naturale de la 0 la 1000

1.3.

sa efectueze operatii de adunare si

de scadere:
- cu numere naturale de la 0 la 100
fara si cu trecere peste ordin
- *cu numere naturale de la 0 la 1000

1.4.

sa efectueze: operatii de inmultire

pana la 100 prin adunare repetata
sau utilizand tabla inmultirii pana la 50
- operatii de impartire cu numere mai
mici decat 50 prin scadere repetata
sau ca proba a inmultirii
- *inmultirea si impartirea in
concentrul 0-100

Matematica - clasa I

1.5.

sa recunoasca forme plane si forme

spatiale si sa clasifice obiecte date
dupa forma lor

1.6

sa stabileasca pozitii relative ale

obiec-telor in spatiu

1.7.

sa masoare si sa compare lungimea,

capacitatea sau masa unor obiecte
folosind unitati de masura nestandard
adecvate, precum si urmatoarele
unitati de masura standard: metrul,
centimetrul, litrul

1.8.

sa utilizeze unitati de masura pentru

timp si unitati monetare

exercitii de verificare a rezultatelor

inmultirii prin impartire si invers;
decuparea unor figuri geometrice
desenate;
recunoasterea si descrierea verbala
a formei obiectelor din mediul
inconjurator;
exercitii-joc de pozitionare a
obiectelor in spatiu (stanga, dreapta,
sus, jos, deasu-pra, sub, interior,
exterior);
exercitii-joc de masurare cu palma,
creionul, paharul, bile, cuburi etc., a
lungimii, masei sau capacitatii unor
obiecte;
comparari de lungimi de obiecte
avand aceeasi lungime sau lungimi
diferite;
comparari de lungimi de obiecte
dintre care lungimea unuia se
cuprinde de un numar intreg de ori in
lungimea celuilalt;
ordonarea unor obiecte date, in
functie de lungimea, grosimea,
intinderea sau forma lor, folosind
expresii ca: mai lung, mult mai
lung, cel mai lung, mai scurt etc.;
efectuarea unor masurari folosind
etaloane
neconventionale
date
(etaloane din carton sau plastic avand
diverse forme si marimi etc.);
identificarea si utilizarea instrumentelor de masura potrivite - linia
gradata, metrul, balanta - pentru
efectuarea unor masuratori;
plasarea in timp a unor evenimente
in functie de un reper;
exercitii de ordonare cronologica a
unor imagini;
compararea
duratelor
unor
activitati;
citirea ceasului; reprezentarea pe
un ceas-model a diverselor ore;
exprimarea orei in mai multe moduri
(utilizand ceasul mecanic si pe cel cu
afisaj electronic);
corelarea numerelor de la 1 la 12
scrise pe cadranul unui ceas cu
numerele naturale de la 1 la 12,
reprezentate pe axa numerelor;
inregistrarea
activitatilor
desfasurate intr-o saptamana;

 identificarea
monedelor
si
a
bacnotelor
necesare
pentru
cumpararea unui obiect;
schimburi echivalente cu bani;
compararea sumelor de bani.

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

Obiective de referinta
2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

Exemple de activitati de invatare

exercitii de descompunere a
numerelor in suma de numere mai
mici;
exercitii de aflare a termenului
necu-noscut, rezolvare de ecuatii
simple;
sa estimeze ordinul de marime al exercitii-joc
de
estimare
a
rezulta-tului unei operatii pentru a numarului de obiecte dintr-o multime
limita erorile de calcul
fixata din mediul cotidian;
exercitii-joc de verificare cu ajutorul
obiectelor a operatiilor mentale de
adunare, scadere, inmultire, impartire;
exercitii-joc
de
estimare
a
distantelor;
estimarea rezultatului unei operatii
cu numere folosind rotunjiri la sute
sau zeci ale numerelor date;
sa rezolve probleme care presupun o rezolvarea de probleme in care
singura operatie dintre cele invatate
nume-rele sunt date obiectual sau
figurate prin simboluri: puncte,
cerculete, figuri geo-metrice de
pozitionare etc.;
rezolvarea de probleme cu date
numerice;
recunoasterea situatiilor concrete
sau a expresiilor care cer efectuarea
unor adunari sau scaderi (au fost si
au mai venit, s-au pierdut etc.);
recunoasterea contextelor care
presu-pun efectuarea unor inmultiri
sau impar-tiri (sunt n obiecte, cate p
pe fiecare rand, se repartizeaza n
obiecte la p persoane etc.);
recunoasterea situatiilor concrete
sau a expresiilor care presupun
efectuarea unor comparari corelate cu
operatii
de
adunare,
scadere,
inmultire, impartire (cu atat mai mult,
cu atat mai putin, de atatea ori mai
mult, de atatea ori mai putin);
sa compuna oral cu sprijin si cu crearea de probleme utilizand
suport intuitiv exercitii si probleme cu tehnici variate: cu sprijin concret in
numere de la 0 la 100 care se rezolva obiecte; pornind de la o tema data;
sa exploreze modalitati variate de a
des-compune numere mai mici ca
100

printr-o singura operatie

2.5.

sa
sesizeze
asocierea
dintre
elementele a doua categorii de
obiecte (siruri, numere mai mici ca
100) pe baza unor reguli date; sa
continue
modele
repetitive
reprezentate prin obiecte sau numere
mai mici decat 100
* crearea de siruri dupa reguli date

pornind de la numere date; fara

sprijin;
exercitii
de
identificare
a
elementelor unei multimi, fiind date
regula
de
cores-pondenta
si
elementele multimii de por-nire;
exercitii
de
identificare
a
elementelor unei multimi, fiind date
regula
de
cores-pondenta
si
elementele celei de a doua multimi;
exercitii de completare a unor
tabele de valori de forma:
+ 2 3 4
5

? ?
?
*descoperirea si enuntarea regulii
de corepondenta dupa care se face
asoci-erea elementelor a doua
multimi date;

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic

3.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa exprime oral sau in scris in cuvinte

proprii etape ale rezolvarii unor
probleme

citirea enuntului unei probleme;

reda-rea libera cu voce tare a
enuntului;
utilizarea unor scheme simple
pentru a figura pe scurt datele si pasii
de rezolvare ai unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate
Obiective de referinta
4.1.

Exemple de activitati de invatare

sa manifeste curiozitate pentru exercitii de ghicire a solutiilor unor

aflarea rezultatelor unor exercitii si probleme;
probleme
propunerea de exercitii si probleme
care au rezultate surprinzatoare.

B. CONTINUTURlLE INVATARII

Numerele naturale de la 0 la 20: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,

rotunjire.
Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire.
Numerele naturale mai mari decat 100 si mai mici decat 1000: formare, scriere,
citire, comparare, ordonare, rotunjire.
Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20.

Terminologia specifica: termen, suma, cu atat mai mult, cu atat mai putin.

Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii de acelasi ordin

Masurari folosind etaloane neconventionale.

Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metru, rigla gradata, cantar, balanta.

Operatii cu numere naturale in concentrul 0-100:

- adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;
- inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali;
- terminologia specifica: factor, produs, de atatea ori mai mare;
- evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate,
asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara
a folosi termino-logia;
- impartirea numerelor naturale mai mici decat 100 folosind scaderea repetata
*Probleme care se rezolva prin cel putin doua operatii

Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ?a=b sau ?a<b,
(prin incercari, utilizarea de obiecte sau desene, sau folosind modelul balantei) unde
a si b sunt numere in concentrul 0-20 sau in concentrul 0-100.
Elemente intuitive de geometrie:
- forme plane, patrat, triunghi, cerc, dreptunghi;
- punct, segment, linie dreapta, linie franta, linie curba;
- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice;
- exercitii de observare a unor obiecte cu forme spatiale de cub, sfera,
*cuboid (paralelipiped dreptunghic).
Unitati de masura:
- unitati de masurat lungimea: metrul;
- unitati de masurat capacitatea: litrul;
- unitati de masurat masa: kilogramul;
- unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna;
- monede si bancnote.

CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinta

1.1.

1.2.

1.3.

1.4.
1.5.

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi

capabil:
sa
cunoasca
si
sa
utilizeze
semnificatia
pozitiei
cifrelor
in
formarea unui numar natural mai mic
decat 1000

Pe parcursul clasei a III-a se

recomanda urmatoarele activitati:
reprezentarea numerelor punand
in evidenta sistemul pozitional de
scriere a cifrelor; trecerea de la o
forma de reprezentare la alta
numararea cu start si pas dati,
cres-cator si descrescator, cu si fara
sprijin in obiecte sau desene.
Gruparea si regru-parea obiectelor
sau a desenelor in functie de pasul
numararii
scrierea unui numar ca o suma de
produse in care unul dintre factori
este 10, 100, 1 000, s.a.m.d.
jocuri de numarare cu obiecte in
care grupurile de cate 10, 100, 1 000
se inlo-cuiesc cu un alt obiect. Jocuri
in care se pune in evidenta ideea de
schimburi echi-valente;
sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa reprezentarea prin obiecte sau
ordo-neze numere naturale pana la 1 desene
adecvate
a numerelor
000 000
studiate;
compararea
si
ordonarea
numerelor
utilizand
modele
semnificative (figuri geometrice de
pozitionare, numaratoare pozitionala
etc.);
sa efectueze operatii de adunare si rezolvarea
de
probleme
de
de scadere cu numere mai mici decat adunare si de scadere in care
1000
numerele sunt date prin prin
simboluri: puncte, cerculete, figuri
geometrice de pozitionare etc.
folosirea proprietatilor adunarii
pentru efectuarea unor calcule rapide;
observarea
legaturilor
intre
adunarea si scaderea numerelor
naturale; efectuarea probei;

Sa cunoasca inmultirea si impartirea

in concentrul 0-100

sa efectueze inmultiri in concentrul

0 1000, utilizand tabla inmultirii, sau

intuirea operatiilor
denumirea termenilor si simbolurilor
proprietatile inmultirii si impartirii
verificarea
cu
ajutorul

utilizand proprietati ale inmultirii

1.6.

sa efectueze impartirea unui numar

mai mic decat 100 la un numar de o
cifra

1.7.

sa estimeze ordinul de marime al

rezultatului unui exercitiu cu o singura
operatie prin rotunjirea numerelor
care intervin in calcul, in scopul
depistarii greselilor

1.8.

sa sorteze si sa clasifice obiecte si

desene dupa forma lor, sa remarce
proprietati simple de simetrie ale unor
desene

1.9.

sa cunoasca unitatile de masura

standard pentru lungime, capacitate,
masa, timp si unitatile monetare si sa
utilizeze instrumentele de masura

reprezentarilor simbolice a operatiilor

de adunare, scade-re, inmultire,
impartire;
efectuarea de succesiuni de
calcule mentale cu numere de cel
mult doua cifre pe principiul preluarii
stafetei,
impli-cand
majoritatea
elevilor clasei;
observarea
legaturilor
intre
inmultirea si impartirea exacta a
numerelor naturale; efectuarea probei
impartirii exacte prin inmultire si
invers;
verificarea corectitudinii catului si a
restului
prin
efectuarea
probei
impartirii;
utilizarea axei numerelor pentru a
preciza daca un numar este mai
indepartat sau mai apropiat de un
altul;
constientizarea erorilor posibile
prin propunerea unor exercitii si
probleme cu erori tipice, usor de
observat si cu un anumit grad de
relevanta (de exemplu: suma a doua
numere naturale nu poate fi mai mica
decat unul dintre numere);
decuparea unor figuri desenate;
identificarea formelor plane si a
for-melor spatiale pe modele fizice,
desene sugestive si in mediul
inconjurator;
desenarea formelor plane cu
sablon sau/si cu mana libera;
sortarea obiectelor dupa forma lor;
identificarea
interiorului
si
exterioru-lui unei figuri;
desenarea
unor
modele
geometrice simple utilizand simetria;
compararea masurilor unor marimi;
ordonarea unor obiecte date, in
functie de lungimea, grosimea,
intinderea sau forma lor;
utilizarea instrumentelor si a
unitatilor de masura potrivite pentru
efectuarea unor masuratori;
plasarea
in
timp
a
unor
evenimente;
ordonarea unor imagini in functie
de succesiunea derularii lor in timp;
citirea ceasului, reprezentarea pe
un ceas model a diverse ore;

 inregistrarea
activitatilor
desfasurate intr-un interval de timp;
scrierea datei (zi, luna);
recunoasterea valorii monedelor si
a bancnotelor;
efectuarea
de
schimburi
echivalente cu monede si bancnote;
compararea su-melor de bani.

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de

probleme
Obiective de referinta
2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

Exemple de activitati de invatare

explorarea
sistematica
a
posibilitati-lor de descompunere a
numerelor naturale pe baza operatiilor
de adunare, scadere, inmultire,
impartire (cu si fara sprijin concret);
identificarea sau crearea de
scheme
pentru
descompuneri
echivalente ale unui numar; utilizarea
acestor scheme pentru calcule
mintale;
identificarea si aplicarea unor
reguli si scheme pentru efectuarea
adunarilor, scaderilor, inmultirilor si
impartirilor;
utilizarea monedelor pentru a
obtine descompuneri de numere;
sa efectueze impartirea cu rest la un utilizarea de obiecte si reprezentari
numar de o cifra si sa o coreleze cu variate;
formula d=ixc+r, r<i prin scadere
repetata, sau prin cuprindere, pe baza
tablei inmultirii
sa descopere, sa recunoasca si sa completarea unor siruri de
utilizeze corespondente simple si simboluri sau de numere ordonate
succesiuni de obiecte sau numere dupa o anumita regula;
asociate dupa reguli date
crearea de siruri pe baza unor
reguli date;
exercitii de adunare si inmultire cu
acelasi numar;
ghicirea regulii pentru o corespondenta de urmatorul tip:
2>5
3>6
4>7
gasirea elementelor celei de a
doua multimi, fiind date elementele
primei
multimi
si
regula
de
corespondenta;
gasirea elementelor primei multimi
fiind date regula de corespondenta si
elementele celei de a doua multimi;
sa foloseasca simboluri pentru a pune rezolvarea de exercitii variate care
in evidenta numere necunoscute in solicita
aflarea
unui
numar
rezolva-rea de probleme
necunoscut notat in diverse moduri;
de exemplu:
10?=19
0,2,4,?,8,10
rezolvarea ecuatiilor:
a) in plan mental: - rezolvarea unei
sa exploreze modalitati de a
descompune numere naturale mai
mici decat 1 000 utilizand oricare
dintre operatiile invatate

probleme de tipul: M-am gandit la

un numar, l-am adunat cu 3 si am
obtinut 5. La ce numar m-am gandit
?
b) in plan simbolic: - descrierea unei
secvente de tipul: 3?=5;
codificarea unei intrebari de tipul: 3
plus cat este egal cu 5?. Aflarea numarului necunoscut se face prin
incercare, inlocuire si verificare.
Treptat, se recurge tot mai frecvent la
modelul balantei;

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic

3.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa exprime clar si concis semnificatia

calculelor facute in rezolvarea unei
probleme

exercitii de transpunere a unor

enunturi simple din limbaj matematic
simbolic in limbaj cotidian si invers.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate
Obiective de referinta
4.1.
4.2.

Exemple de activitati de invatare

sa manifeste initiativa in a propune exercitii - competitie de gasire a cat

modalitati diverse de abordare a unei mai multe solutii la anumite probleme;
probleme
sa manifeste un comportament jocuri - competitie intre grupuri.
adecvat in relatiile cu colegii dintr-un
grup de lucru in cadrul activitatilor
practice de rezol-vare de probleme

B. CONTINUTURlLE INVATARII

Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,

rotunjire.
Numerele naturale de la 0 la 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire.
Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare,
ordonare, rotunjire.
Operatii cu numere naturale in concentrul 0-100:
- adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;
- terminologia specifica: termen, suma, cu atat mai mult, cu atat mai putin;
- inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali;
- terminologia specifica: factor, produs, de atatea ori mai mare;
- tabla inmultirii in concentrul 0-100;

- evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a
folosi terminologia;
- impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata si relatia cu
inmultirea;
- terminologia specifica: deimpartit, impartitor, cat, de atatea ori mai mic;
- impartirea la 1,2 ... 10 dedusa din tabla inmultirii;
- impartirea cu rest; relatia dintre deimpartit, impartitor, cat; conditia restului;
- impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de
zero;
- impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero;

Operatii cu numere naturale in concentrul 0-1000:

- adunarea si scaderea;
- inmultirea unui numar de o cifra cu 10 sau 100;
- inmultirea unui numar format din zeci si unitati sau din sute, zeci si unitati cu
un numar de o cifra;
- *impartirea cu rest;
- *impartirea la un numar de o cifra diferit de zero;

Elemente intuitive de geometrie:

- forme plane: patrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie
dreapta, linie franta, linie curba;
- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice;
- exercitii de observare a unor obiecte cu forme spatiale de: cub, sfera,
cuboid, cilindru, con.

Masurari folosind etaloane neconventionale.

Unitati de masura:
- unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii (fara transformari);
- unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fara transformari);
- unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fara transformari);
- unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul;
- monede si bancnote;

Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cantar,

balanta.

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

1.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:
sa
cunoasca
si
sa
utilizeze
semnificatia
pozitiei
cifrelor
in
formarea unui numar natural pana la
ordinul milioanelor, inclusiv

Pe parcursul clasei a IV-a se

recomanda urmatoarele activitati:
reprezentarea numerelor punand
in evidenta sistemul pozitional de
scriere a cifrelor. Trecerea de la o
forma de repre-zentare la alta;
numararea cu start si pas dati,
crescator si descrescator, cu si fara
sprijin in obiecte sau desene.
Gruparea si regruparea obiectelor sau
desenelor in functie de pasul
numararii;
scrierea unui numar ca o suma de
produse in care unul din factori este
10, 100, 1 000, s.a.m.d.;
jocuri de numarare cu obiecte in
care grupurile de cate 10, 100, 1 000
se inlocuiesc cu un alt obiect;
scrierea de numere cu cifre
romane;
reprezentarea prin obiecte sau
desene
adecvate
a numerelor
studiate;
ordonarea numerelor utilizand
modele
semnificative
(figuri
geometrice
de
pozi-tionare,
numaratoare pozitionala, etc.);
introducerea intuitiva (prin desene:
decupare, hasurare, colorare) a
notiunii de fractie;
scrierea si citirea unei fractii;
compararea
si
ordonarea
fractiilor, utilizand cat mai multe
metode;cu suport intuitiv
scrierea intregului sub forma unor
fractii echivalente;
exercitii de calcul cu numere
naturale, urmarind respectarea ordinii
efectuarii operatiilor si folosirea
corecta a parante-zelor;
exercitii de calcul folosind proprietatile operatiilor;
exercitii semnificative, care sa
scoata in evidenta avantajele folosirii
proprieta-tilor operatiilor cu numere;
exercitii care sa evidentieze faptul ca

1.2.

sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa

ordoneze numere naturale

1.3.

sa utilizeze fractii pentru a exprima

subdiviziuni ale intregului

1.4.

sa inteleaga semnificatia operatiilor

arit-metice si utilizarea algoritmilor de
calcul pentru adunarea, scaderea,
inmultirea, impartirea cu rest a
numerelor
naturale
precum
si
impartirea la 10,100,1000
ordinea efectuarii operatiilor si
folosirea parantezelor rotunde

1.5.

sa estimeze ordinul de marime al

rezultatului unui exercitiu cu o singura
operatie prin rotunjirea numerelor
care intervin in calcul, in scopul
depistarii greselilor

1.6.

sa recunoasca forme plane si forme

spatiale, sa identifice si sa descrie
pro-prietati simple ale unor figuri
geometrice

scaderea si impartirea nu sunt

comutative si nici asociative;
folosirea proprietatilor operatiilor
pentru efectuarea unor calcule rapide;
observarea
legaturilor
intre
operatiile
cu
numere
naturale;
efectuarea probei;
efectuarea de succesiuni de
calcule mentale cu numere de cel
mult doua cifre pe principiul preluarii
stafetei,
impli-cand
majoritatea
elevilor clasei;

utilizarea axei numerelor pentru a

preciza daca un numar este mai
inde-partat sau mai apropiat de un
altul;
constientizarea erorilor posibile
prin propunerea unor exercitii si
probleme cu erori tipice, usor de
observat si cu un anumit grad de
relevanta (de exemplu: produsul a
doua numere naturale nenule nu
poate fi mai mic decat unul dintre
numere);
decuparea unor figuri desenate;
identificarea formelor plane si a
formelor spatiale pe modele fizice,
desene sugestive si in mediul
inconjurator;
recunoasterea formelor invatate la
obi-ectele din mediul apropiat;
desenarea formelor plane cu
sablon sau/si cu mana libera;
sortarea obiectelor dupa forma lor;
identificarea
interiorului
si
exteriorului unei figuri;
desenarea unor modele geometrice
simple utilizand simetria si translatia;
identificarea si numirea elementelor
constitutive ale figurilor geometrice
plane;
reprezentarea figurilor geometrice
pla-ne prin desen si notarea lor;
determinarea si reprezentarea prin
de-sen a diferitelor axe de simetrie
ale unei figuri geometric plane;
verificarea
corectitudinii
determinarii axelor de simetrie prin
suprapunerea (practica) a celor doua

1.7.

sa cunoasca unitatile de masura

standard pentru lungime, capacitate,
masa, timp si unitatile monetare si sa
exprime prin transformari pe baza
opera-tiilor invatate, legaturile dintre
unitatile de masura ale aceleiasi
marimi

parti simetrice;
desfasurarea
paralelipipedului
drept-unghic si a cubului (se va
realiza
efectiv
pentru
corpuri
construite din carton);
asamblarea
cubului
si
a
paralelipipe-dului dreptunghic;
ordonarea unor obiecte date, in
functie de lungimea, grosimea,
intinderea sau forma lor;
utilizarea instrumentelor si a
unitati-lor de masura potrivite pentru
efectuarea unor masuratori;
recunoasterea
frontierei
(conturului) si suprafetei pentru o
figura geometrica data;
determinarea
perimetrelor
poligoane-lor prin masurare si calcul;
plasarea
in
timp
a
unor
evenimente;
ordonarea unor imagini in functie
de succesiunea derularii lor in timp.
citirea ceasului; reprezentarea pe
un ceas model a diverse ore;
inregistrarea
activitatilor
desfasurate intr-un interval de timp;
scrierea datei;
recunoasterea valorii monedelor si
a bancnotelor;
schimburi echivalente cu sume
de bani; compararea sumelor de bani.

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

2.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa exploreze modalitati de a
descompune numere naturale mai
mici decat 1 000 utilizand oricare
dintre
operatiile
invatate
sau
combinatii ale lor

explorarea
sistematica
a
posibilitatilor de descompunere a
numerelor naturale pe baza operatiilor
de adunare, scadere, inmulti-re,
impartire (cu si fara sprijin concret);
identificarea sau crearea de
scheme
pentru
descompuneri
echivalente ale unui numar. Utilizarea
acestor scheme pentru calcule
mintale;
identificarea si aplicarea unor
reguli si scheme pentru efectuarea
adunarilor, scaderilor, inmultirilor si
impartirilor;
utilizarea
monedelor
si
a

2.2.

sa aprecieze valoarea de adevar a

unei afirmatii si sa cunoasca sensul
implicatiei
daca-atunci
pentru
exemple simple, eventual din cotidian

2.3.

sa descopere, sa recunoasca si sa
utilizeze corespondente simple si
succesiuni de obiecte sau numere
asociate dupa reguli date

2.4.

sa foloseasca simboluri pentru a pune

in evidenta numere necunoscute in
rezolva-rea de probleme

2.5.

bancnotelor
pentru
a
obtine
descompuneri de numere;
verificarea validitatii unor afirmatii
generale pe cazuri particulare;
exemplificarea
si
exprimarea
relatiilor cauzale;
recunoasterea
si
utilizarea
operatorilor logici si, sau, nu, a
expresiilor cel mult, cel putin in cat
mai multe situatii;
formularea unor predictii bazate pe
experienta;
completarea
unor
siruri
de
simboluri sau de numere ordonate
dupa o anumita regula;
crearea de siruri pe baza unor
reguli date;
exercitii de adunare si de inmultire
cu acelasi numar;
Ghicirea
regulii
pentru
o
corespon-denta de urmatorul tip:
2>5
3>6
4>7
gasirea elementelor celei de a
doua multimi, fiind date elementele
primei
multimi
si
regula
de
corespondenta;
gasirea elementelor primei multimi
fiind date regula de corespondenta si
elementele celei de a doua multimi;
rezolvarea de exercitii variate
care solicita aflarea unui numar
necunoscut notat in diverse moduri;
de exemplu:
10?=19
0, 2, 4, ?, 8, 10

rezolvarea unor ecuatii si inecuatii

folosind: metoda incercarii si erorii;
ope-ratia inversa; metoda figurativa;
metoda balantei;
sa rezolve si sa compuna probleme recunoasterea situatiilor concrete
cu text
sau a expresiilor care presupun
efectuarea unor operatii de adunare,
scadere, in-multire, impartire (cu atat
mai mult, cu atat mai putin, de
atatea ori mai mult, de atatea ori mai
putin, sunt n obiecte, cate p pe
fiecare rand,Se distribuie in mod

2.6.

egal n obiecte la p persoane etc.);

transpunerea
unei
situatii
problema, in limbaj matematic,
inlocuind numere necunoscute cu
simboluri;
analiza unor probleme de tipul
mentionat: identificarea datelor si a
necu-noscutelor;
identificarea
operatiilor prin care se ajunge la
rezolvare,
identificarea
tipului
problemei (a formulei);
alcatuire de probleme;
crearea de probleme utilizand
tehnici variate: cu sprijin concret in
obiecte pornind de la numere date;
fara sprijin;
crearea de probleme pornind de la
exercitii si invers; transformarea problemelor in exercitii;
crearea de probleme de catre
elevi pentru colegii lor;
analiza partilor componente ale
unei probleme;
schimbarea componentelor unei
pro-bleme fara ca tipul de problema
sa se schimbe;
transformarea problemelor de
aduna-re in probleme de scadere si
invers, a celor de scadere in
probleme de adunare;
schimbarea
numerelor
intr-o
problema data, cu pastrarea tematicii;
transformarea
problemelor
pastrand numerele neschimbate;
analiza cuvintelor care sugereaza
ope-ratii aritmetice, inclusiv a celor
derutante;
stimularea cresterii treptate a
vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competitii intre elevi si
prin probe date intr-un interval de timp
precizat initial;
sa colecteze date, sa le sorteze si colectarea si prelucrarea datelor
clasifice pe baza unor criterii simple, culese;
sa le reprezinte in tabele *si sa ofere reprezentarea
datelor
prin
interpre-tari elementare ale lor
diagrame simple;
interpretarea
datelor
prin
compararea numerelor implicate,
gasirea de asema-nari si deosebiri,
extragerea unor informa-tii particulare

semnificative;
generarea de exemple care sa
ilustreze evenimente sigure, posibile
sau imposi-bile;
ordonarea
evenimentelor
din
cotidian pe o scala a preferintelor (de
tipul:
foarte
placut
placut
indiferent
neplacut
foarte
neplacut);
formulari si rezolvari de probleme
pe baza datelor colectate in urma
masu-ratorilor;
rezolvari si compuneri de probleme
care implica utilizarea masurilor unor
marimi.

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic
Obiective de referinta
3.1.

Exemple de activitati de invatare

sa exprime pe baza unui plan simplu utilizarea unor scheme simple pentru
de idei, oral sau in scris, demersul a figura pe scurt datele si pasii de
parcurs in rezolvarea unei probleme
rezolvare a unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate
Obiective de referinta
4.1.

4.2.
4.3.

Exemple de activitati de invatare

sa manifeste interes pentru analiza si transpunerea

unui
context
rezolvarea unor probleme practice problematic in problema sau exercitiu;
prin metode matematice
imaginarea
unui
context
problematic pornind de la un exercitiu
dat;
sa depaseasca blocaje in rezolvarea jocuri cu exercitii - competitie in
de probleme, sa caute prin incercare- care nivelul de dificultate este variabil;
eroare noi cai de rezolvare
sa manifeste disponibilitate pentru a jocuri in grup;
invata de la altii si a-i ajuta pe ceilalti competitii de grup.
in rezolvarea de probleme

B. CONTINUTURlLE INVATARII
Numerele naturale: formare, clase (unitati, mii, milioane),ordine,scriere, citire,
comparare, ordonare, rotunjire.
Caracteristicile sistemului de numeratie pe care il folosim: zecimal si pozitional.
Scrierea cu cifre romane de la 1 la 10.
Operatii cu numere naturale:

adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;

terminologia specifica: termen, suma, cu atat mai mult, cu atat mai putin;

inmultirea unui numar cu 10, 100, 1000;

inmultirea numerelor naturale cand un factor are cel mult doua cifre;

terminologia specifica: deimpartit, impartitor, cat, de atatea ori mai mic;

notiunea de fractie, fractii egale, reprezentari prin desene;

inmultirea cand unul dintre factori este o suma (distributivitatea inmultirii fata de
adunare, fara a folosi terminologia);
inmultirea cu mai multi factori;
*inmultirea numerelor naturale cand un factor are trei cifre;
terminologia specifica: factor, produs, de atatea ori mai mare;

evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asociativitate,

element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia;
impartirea cu rest; relatia dintre deimpartit, impartitor, cat; conditia restului;
impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de zero;
impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero;
impartirea la 10, 100, 1000;
*impartirea la un numar de doua cifre diferit de zero;
ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor.
Probleme care se rezolva prin cel mult trei operatii.
Probleme care se rezolva prin metoda figurativa.
Probleme de estimare; probleme care se rezolva prin incercari.
Probleme de organizare a datelor in tabele.
Fractii:
fractii echiunitare, subunitare, supraunitare;
compararea fractiilor;

Elemente intuitive de geometrie2:

figuri geometrice: punct, segment, poligoane, unghi, drepte paralele, *drepte

perpendiculare;
patrulatere speciale: dreptunghi, romb, patratperimetrul; perimetrul
dreptunghiului si al patratului;
exercitii de observare a unor obiecte cu forme de: cub, sfera.
Masurari folosind etaloane neconventionale.
Unitati de masura:

unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii, transformari;

unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii, transformari;
unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii, transformari;
*unitati de masurat suprafata: metrul patrat;

unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul, deceniul,
secolul, mileniul;
2

La geometrie nu se vor utiliza notatii specifice, cu exceptia notarii prin litere a varfurilor unui poligon
(notatia unghiului prin trei litere este in afara programei).

monede si bancnote.

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1.

2.

3.

Standarde

Cunoasterea si utilizarea conceptelor S1. Scrierea, citirea si pozitionarea

specifice matematicii
pe axa a numerelor naturale mai mici
decat 1000 000
S2. Folosirea corecta a terminologiei
matematice invatate
S3. Efectuarea corecta a calculelor
cu numere naturale mai mici decat
1000 folosind cele patru operatii
aritmetice invatate
S4. Utilizarea fractiilor in exercitii
simple de adunare si de scadere cu
aceiasi numitori
S5. Recunoasterea figurilor si a corpurilor geometrice si reprezentarea
figu-rilor plane
S6. Utilizarea unitatilor de masura
ne-conventionale si conventionale
Dezvoltarea capacitatilor de explora- S7. Formularea si rezolvarea de prore/investigare
si
rezolvare
de bleme care presupun efectuarea a cel
probleme
mult trei operatii
S8. Rezolvarea de probleme din alte
dis-cipline
utilizand
limbajul
matematic adecvat
S9. Folosirea
corecta
a
unor
modalitati simple de organizare si
clasificare a datelor
S10.Realizarea de estimari pornind
de la situatii practice
S11.Utilizarea
de
reguli
si
corespondente pentru formarea de
siruri
Formarea si dezvoltarea capacitatii de S12.Exprimarea orala si scrisa intr-o
a
comunica
utilizand
limbajul maniera concisa si clara a modului de
matematic
calcul si a rezultatelor unor exercitii si
probleme

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU

ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA III:

OM SI SOCIETATE
EDUCATIE CIVICA
ISTORIA ROMANILOR

 GEOGRAFIA ROMANIEI

EDUCATIE CIVICA
INTRODUCERE
Curriculum-ul pentru disciplina Educatie civica, clasele a III-a si a IV-a, raspunde
cerintelor formulate in textul Legii invatamantului, in special in articolele 3 i 4,
referitoare la idealul educational si la finalitatile invatamantului.
Demersurile de educare civica propuse prin actuala programa sunt concordante,
de asemenea, cu spiritul si cu recomandarile cuprinse in:
Rezolutia privind Educatia pentru democratie, drepturile omului si toleranta,
adoptata la cea de-a XVIII-a Sesiune a Conferintei Permanente a Ministrilor
Educatiei (Madrid, 23-24 martie 1994);
Declaratia de la Viena a sefilor de stat si de guvern ale tarilor membre ale
Consiliului Europei, 9 octombrie 1993;
Conventia privind drepturile copilului, 1989.
Locul disciplinei Educatia civica in invatamantul primar, la clasele a III-a si a IV-a
este justificat de:
nevoia de a-i initia pe scolarii mici in practicarea unui comportament civic intr-o
societate democratica: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant,
deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;
necesitatea de alfabetizare civica a scolarilor mici prin familiarizarea acestora
cu limbajul, tematizarile si activitatile de invatare specifice;
posibilitatea de a valorifica experienta specifica varstei prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participarii
si a comunicarii sociale responsabile.
Educatia pentru democratie este un proces complex si de lunga durata, iar
scolarul mic este implicat in viata sociala prin apartenenta sa la familie, la grupurile
de joc si de invatare, dar si prin relatiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse
institutii si organizatii din comunitatea in care traieste (de exemplu scoala, biserica,
primaria, diferite organizatii nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de
socializare poate si trebuie sa inceapa de timpuriu.
Curriculum-ul de fata se adreseaza invatatorilor, autorilor de manuale si elevilor.
Lectura integrala a acestuia este absolut necesara inaintea elaborarii de catre autorii
de manuale sau de catre invatatori a unor unitati distincte de invatare sub forma unor
capitole si lectii. Informatiile factuale, exemplele, cazurile sau situatiile folosite ca
referinta pentru activitatile cu elevii pot fi alese in functie de specificul clasei, al unor
elevi, al comunitatilor locale etc. Curriculum-ul este orientativ in ceea ce priveste
continuturile si metodele. Obiectivele sunt mai directive si sunt prezentate sub forma
obiectivelor-cadru si a obiectivelor de referinta, formulate in raport cu o anumita
selectie a activitatilor de invatare.
Invatatorii si autorii de manuale isi pot concentra atentia in mod diferit asupra
activitatilor de invatare si asupra practicilor didactice. Diversitatea situatiilor concrete
face posibila si necesara o diversitate de solutii didactice. Din aceasta perspectiva,
propunerile programei nu trebuie privite ca retetare inflexibile. Echilibrul intre diferite
abordari si solutii trebuie sa fie rezultatul proiectarii didactice personale si al
cooperarii cu elevii fiecarei clase in parte.
Diferentele dintre curriculum-ul scolar anterior si cel actual pot fi urmarite cu
ajutorul tabelului de mai jos:

Curriculum-ul anterior
in perioada 1992-1995 a fost axat

Curriculum-ul actual
permite folosirea unor resurse de

Matematica - clasa I

pe invatarea de norme, nu pe reflectia

critica asupra valorilor si normelor

nu este axat pe exercitiul

participativ; este axat, mai curand, pe
latura repro-ductiva a invatarii

invatare si este orientat spre elev

permite initiative ale invatatorilor

incurajeaza
creativitatea,
activitatea pe grupe

pune mai bine in evidenta

caracterul corelativ al conceptelor
specifice
Educatiei
civice
si
complexitatea
com-portamentelor
sociale
orientate
de
valorile
democratice

Educatie civica

1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

2. Cunoasterea si respectarea
comportare in societate
3. Dezvoltarea unor
grupurilor sociale

drepturilor copilului,

comportamente

relationale

privind

normelor

de

constituirea

4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si

exprimarii opiniilor in ceea ce priveste activitatea grupurilor din care fac
parte

I. OBIECTIVE CADRU

Educatie civica

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA sI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

1.1.
1.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a III-a se

recomanda urmatoarele activitati:

sa recunoasca si sa descrie intelesul

unor termeni specifici limbajului civic
sa exprime oral si in scris enunturi
simple cu referire la situatii diferite de
viata cu continut civic

gasirea termenilor potriviti pentru

succesiuni de imagini;
realizarea unor povestiri, dialoguri;
punerea unor intrebari; completarea
unor propozitii;
rezolvarea si construirea unor
rebusuri pe teme date.

2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de

comportare
Obiective de referinta
2.1.
2.2.

Exemple de activitati de invatare

sa identifice drepturile universale ale recunoasterea dupa imagini a

copilului
situatiilor de respectare si de
incalcare a drepturilor copilului;
sa identifice reguli cu privire la imaginarea unor povestiri, ghicitori
raporturile persoanei cu lucrurile, cu privind raporturile persoanei cu lucruri
plantele si animalele si cu ceilalti si fiinte;
oameni
jocuri de rol pe teme date.

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea

grupurilor sociale
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa identifice grupurile sociale din care

face parte: familie, grup de prieteni,
colegi etc.

discutarea despre grupuri diferite

pe baza unor imagini date;

3.2.

sa descopere si sa descrie intr-o

maniera clara si concisa diferite relatii
sociale de grup
sa dovedeasca dorinta de participare
la activitatea unor grupuri

3.3.

folosirea compunerii, povestirii, dramatizarii pentru evidentierea unor

relatii sociale de grup;
imaginarea unor activitati pentru
membrii grupurilor din care face parte.

4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si

expri-mariii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor
din care face parte
Educatie civica - clasa a III-a

Obiective de referinta
4.1.

Exemple de activitati de invatare

sa formuleze enunturi simple pro si discutarea in grup in scopul solutiocontra in solutionarea unor dileme
narii unei dileme civice;

B. CONTINUTURlLE INVATARII
I. Persoana
Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce inseamna sa fim persoane?
*Corpul meu.
Persoane cu nevoi speciale.
Trasaturi morale ale persoanei:
increderea in sine si in celalalt/lipsa de incredere;
respectul/lipsa de respect;
curaj/frica/lasitate;
bunatate/rautate;
sinceritate/minciuna.

II. Raporturile noastre cu lucrurile si fiintele

2. Raporturile noastre cu lucrurile
Ce sunt lucrurile?
Lucrurile care ne exprima:
a)
jucarii, colectii, camera mea, imbracamintea;
b)
cartea, tehnica, arta;
Atitudini fata de lucruri: grija, brutalitate, proprietate;
Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, invatare, munca
3. Raporturile noastre cu animalele si plantele
*Despre animale si plante: simt, gandesc, comunica, au obiceiuri, imagineaza,
sunt persoane?
*Animale si plante ca simbol;
Atitudini fata de animale si plante: grija, brutalitate, compasiune, iubire, respect,
frica;
*Ce nevoi avem de plante si animale?

III. Raporturile noastre cu ceilalti oameni

1. Grupuri din care facem parte:
familia;
grupul de joaca;
grupul de invatare;
*grupul religios.
2. Reguli ale grupului: drepturi si indatoriri in cadrul grupului.

Educatie civica - clasa a III-a

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA sI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

1.1.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:
sa recunoasca si sa foloseasca
termeni specifici disciplinelor sociale

Pe parcursul clasei a IV-a se

recomanda urmatoarele activitati:
desprinderea
intelesului
unui
cuvant din context;
observarea si comentarea unor
imagini si texte cu continut civic;
utilizarea de glosare, dictionare,
texte, liste de cuvinte pentru
desprinderea sensului unor termeni
specifici culturi civice;
alcatuirea unor minidictionare de
ter-meni civici;
persoanei
la
diferite
situatii
comporta-mentale;
realizarea unor scurte povestiri
pornind de la o situatie data.

1.2.

sa-si dezvolte vocabularul, utilizand

corect concepte specifice educatiei
civice

*1.3
.

sa-si exprime oral sau in scris, in

cuvinte proprii, un punct de vedere
personal cu privire la comportamentul
civic in diferite situatii

2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de

comportare

2.1.
2.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa compare situatii care privesc

drepturi si indatoriri ale copilului
sa identifice reguli si norme de comportament civic in diferite situatii

elaborarea unui regulament al

clasei cu drepturi si indatoriri;
simularea ;
discutarea in clasa a unor reguli;
participarea la stabilirea regulilor in
cadrul grupurilor din care fac parte
elevii;
exersarea unor roluri specifice prin
activitati pe grupe de lucru.

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale

grupurilor sociale

3.1.
3.2.
*3.3
.

privind

constituirea

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice locul si rolul persoanelor

familiare
sa participe la dezvoltarea climatului
afectiv pozitiv in grup
sa descrie si sa compare tipuri de
relatii si atitudini sociale (colaborare,
compe-titie, solidaritate, toleranta,
intoleranta) pornind de la situatii
concrete

exersarea unor roluri specifice in

activitatea unui grup;
jocul de rol;
analiza unor cazuri mediatizate.

Matematica - clasa I

4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si

expri-mariii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor
din care fac parte
Obiective de referinta
4.1.

Exemple de activitati de invatare

sa compare in termeni simpli valorificarea informatiei

informatiile necesare luarii unor oferite de mass media;
decizii

sociale

B. CONTINUTURlLE INVATARII
I. Raporturile noastre cu ceilalti oameni.
1. Relatii dintre oameni in cadrul grupului:
de rudenie;
de prietenie;
de colaborare si de competitie;
de autoritate (conducatorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea respingerea din / de catre grup).
2. Manifestarea relatiilor dintre oameni in diferite situatii:
situatii normale (desfasurarea unor activitati, obtinerea unor drepturi, relatii cu
diferite autoritati);
situatii limita (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea);
*probleme personale sau de grup (boala, saracia, singuratatea, neincrederea).
3. Drepturile copilului.

II. Comunitatea
1. Comunitatea locala (sat, comuna, oras, judet, sector etc.).
2. Poporul.
3. *Natiunea. Comunitatea internationala.

III. Societate si stat

1. Institutii democratice ale statului roman.
2. Simboluri ale statului roman.

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1.

2.

3.

4.

Standarde

Cunoasterea si utilizarea limbajului S1. Utilizarea corecta a termenilor

din sfera valorilor civice
limbajului specific culturii civice
S2. Relatarea in cuvinte proprii a
unor fapte, situatii, texte, lecturi,
imagini vizand comportamentul civic
Cunoasterea
si
respectarea S3. Selectarea dintr-un material dat a
drepturilor copilului, a normelor de unor drepturi si indatoriri ale copilului
comportare in societate
S4. Cunoasterea si folosirea unui
numar de norme si reguli de
comportare in societate in situatii
variate
Dezvoltarea unor comportamente S5. Descrierea in maniera concisa si
relatio-nale
privind
constituirea clara a modului de constituire si de
grupurilor sociale
functionare a unui grup din care face
parte
Dezvoltarea si manifestarea unor S6. Identificarea unor situatii in care
atitudini favorabile luarii deciziilor si se cere luarea unor decizii personale
exprimari personale in cea ce priveste sau colective
activitatea grupurilor din care face S7. Exprimarea unor enunturi simple
parte
pro sau contra luarii unor decizii in
plan civic

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA

PENTRU ELEVII DEFICIENTI
INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUP
IN INVATAMANTUL DE MASA
ARIA CURRICULARA:
OM SI SOCIETATE
EDUCATIE CIVICA
ISTORIA ROMANILOR
GEOGRAFIA ROMANIEI

GEOGRAFIA ROMANIEI
INTRODUCERE
Curriculum-ul de geografie pentru clasa a IV-a ii propune sa-i familiarizeze pe
elevi cu notiuni elementare de geografie, relativ simple si accesibile varstei scolare
mici. Pornind de la elementele de geografie a orizontului local, i se propune elevului
descoperirea progresiva a aspectelor definitorii ale spatiului geografic romanesc.
Mutatia esentiala propusa de prezentul curriculum este trecerea de la geografia
de tip descriptivist spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea
relevantei geografiei pentru viata cotidiana a copilului. Se urmareste, totodata,
trezirea interesului acestuia de a cunoaste direct, de a investiga si de a intelege - la
un nivel elementar - faptul geografic imediat, precum si importanta prezervarii unui
mediu ambiant favorabil unei vieti sanatoase si echilibrate. Cu alte cuvinte, studiul
geografiei trebuie sa depaseasca - ori de cate ori este nevoie - spatiul ingust al salii
de clasa, natura inconjuratoare fiind mediul cel mai potrivit de familiarizare a copilului
cu faptul geografic.
Curriculum-ul de fata este astfel conceput incat sa nu ingradeasca prin conceptie
sau mod de redactare stilul cadrului didactic, sa ofere acestuia libertate de alegere si
de organizare a unor activitati de invatare, considerate a fi cele mai adecvate
atingerii obiectivelor propuse. Astfel, fiecare scoala are libertatea de a repartiza orele
alocate prin planul-cadru de invatamant, dupa cum considera necesar, respectand
conditia parcurgerii integrale a continuturilor obligatorii ale curriculum-ului. Altfel spus,
cele aproximativ saptesprezece ore alocate disciplinei pot fi desfasurate de-a lungul
intregului an, in alternanta cu lectiile de istorie sau - dimpotriva - ele pot fi grupate
intr-un anumit semestru, celalalt semestru fiind integral dedicat studierii istoriei.
Totodata, cadrul didactic poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvata
a temelor, acordand o atentie speciala pastrarii logicii interne a disciplinei.
Dominantele noului curriculum fata de cel anterior se prezinta dupa cum urmeaza:
Curriculum-ul anterior
Curriculum-ul actual

numar de ore fix pentru fiecare tema/ libertatea cadrului didactic de a alege
capitol
numarul de ore, in functie de posibilitatile
locale si de interesele elevilor

insusirea de tip academic, excesiv intelegerea relevantei geografiei pentru

stiintific a cunostintelor de geografie, cu viata de toate zilele, prin contactul direct
accent pe detalii care supraincarcau in cu fenomenul geografic
mod neproductiv materia

centrarea pe continuturi teoretice si pe centrarea pe formarea capacitatilor de

informatia factuala, insuficient adaptata intelegere a faptelor si a fenomenelor
varstei si posibilitatilor de intelegere ale caracteristice mediului geografic inconcopiilor
jurator (cu accent pe formarea deprinderilor de investigare, de orientare etc.)

activitati de invatare generate dinspre activitati de invatare

continuturi
obiectivele urmarite

generate

de

activitati de invatare realizate exclusiv activitati de invatare realizate inclusiv

in spatiul clasei
in mijlocul naturii, prin contactul direct cu
faptul studiat si prin metoda "a invata prin
experimentare"

1. Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

2. Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu geografic pe
baza diverselor surse geografice
3. Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei
4. Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre om si
mediul inconjurator

I. OBIECTIVE CADRU

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

1.1.
1.2.

1.3.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se

recomanda urmatoarele activitati:

sa localizeze corect elemente ale activitati cu harta, atlasul;

spatiului geografic
sa se orienteze in teren
orientare dupa repere naturale;
orientarea folosind instrumente;
trasee turistice, expeditii, excursii;
sa reprezinte in plan elemente ale exercitii de reducere la scara prin
me-diului
impartire;
exercitii de utilizare a simbolurilor;
desenare de simboluri proprii;
elaborarea unor planuri ale scolii,
ale zonei.

2. Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu

geografic pe baza diverselor surse geografice
Obiective de referinta
2.1.

2.2.

2.3.

*2.4
.

Exemple de activitati de invatare

sa observe dirijat/ nedirijat elemente activitati de observare in natura;

ale mediului geografic
completarea unor fise de observare
date;
sa
foloseasca
proceduri
de calendarul naturii;
inregistrare a datelor geografice exercitii de construire si citire a
observate
unor tabele, schite, date, diagrame;
sa
identifice
si
sa
descrie realizarea unor descrieri orale si
caracteristici
ale
elementelor scrise (scrisori, povestiri, reclame,
geografice
afise) a for-melor de relief, a unui
oras, sat etc.
sa descopere asociatii simple intre proiecte.
fapte si fenomene observate

3. Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice

geografiei

3.1.

3.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa construiasca enunturi simple

despre fenomene si fapte geografice
observate
sa sesizeze si sa explice unele
legaturi vizibile intre realitatile lumii
incon-juratoare

exercitii de redactare dupa un plan

simplu de idei;
relatari, discutii in grup;
excursii, drumetii, vizite;
discutii in grup.

4. Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre

om si mediul inconjurator
Obiective de referinta
4.1.

Exemple de activitati de invatare

sa demonstreze grija fata de mediul plantare de pomi;

inconjurator
intretinerea zonei in care se afla
scoala;
excursii, drumetii.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
B1.

Pozitia geografica a Romaniei

Relieful3
- Muntii:
- Dealurile si podisurile:
- Campiile si luncile:
Apele curgatoare si statatoare
Fauna si flora
*Vremea si clima
Oameni si locuri
- asezari umane:
- *resurse naturale si activitati economice:
- schimburi, legaturi, comunicatii:
Protectia si conservarea mediului4

B2.

TEME

LISTA DE TERMENI

puncte cardinale (N, S, E, V ), vecinii, *regiunile istorice.5

reprezentarea

pe harta a muntilor (culoarea), Carpatii Orientali, Carpatii

Meridionali, Carpatii Occidentali [*varfuri, *bogatii, *fauna si *flora, *elemente
unice (d. e. Babele si Sfinxul, cabane, chei, rezervatii etc.)].
reprezentarea pe harta a dealurilor si a podisurilor (culoarea), Podisul
Dobrogei, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Subcarpatii, Dealurile de Vest
[*elemente unice (d.e. podgoriile, locurile turistice etc.)].
reprezentarea pe harta a campiilor (culoarea), Campia de Vest, Campia
Romana, Delta Dunarii, localizare, *elemente unice (d.e. rezervatii etc.).
reprezentarea pe harta a apelor (culoare), ape curgatoare, Dunarea, *Somes,
*Cris, Mures, *Jiu, Olt, Arges, *Ialomita, Prut, *Siret; ape statatoare, *Bucura,
Snagov, *Amara, Techirghiol, Balea, Sf. Ana, Rosu, Marea Neagra (localizare,
*afluenti, *importanta).
*reprezentarea pe harta a asezarilor umane, judet - oras - sat - capitala,
*centre turistice; Iasi, Galati, *Braila, Constanta, Bucuresti, Craiova, Timisoara,
*Sibiu, Brasov, Cluj-Napoca, *Oradea;
3

Se insista pe orizontul local.

Se va studia prin realizarea unei activitati ecologice practice, iar referirile teoretice se vor preciza la
fiecare capitol, unde este cazul.
5
Lista denumirilor geografice se poate completa cu denumiri din orizontul local.
4

 *solurile,

*terenurile agricole, *resursele subsolului (petrol, gaze, carbune,

feroase, neferoase), paduri - ape, agricultura, industrie, *centre economice;
transporturile pe uscat, pe ape, *pe calea aerului, *obiective turistice,
telecomunicatiile (televiziunea, radiofonia, telegrafia, telefonia).

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1.

2.

3.

Standarde

Perceperea si reprezentarea spatiului S1. Identificarea

principalelor
geografic
elemente ale unei harti
S2. Reprezentarea in plan a unor
elemente geografice invatate
Observarea,
descrierea
si S3. Descrierea prin enunturi simple a
relationarea elementelor de mediu unor elemente geografice din mediul
geografic pe baza diverselor surse apropiat
geografice
S4. Identificarea
relatiilor
dintre
compo-nentele unei harti sau dintre
com-ponentele unui spatiu geografic
cunoscut
Cunoasterea
si utilizarea
unor S5. Prezentarea pe baza unui plan
elemente
de
limbaj
specifice simplu de idei a unor elemente de
geografiei
geografie folosind termeni adecvati

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA

PENTRU ELEVII DEFICIENTI
INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUP
IN INVATAMANTUL DE MASA
ARIA CURRICULARA:
OM SI SOCIETATE
EDUCATIE CIVICA
ISTORIA ROMANILOR
GEOGRAFIA ROMANIEI

ISTORIA ROMANILOR
INTRODUCERE
Documentul de fata prezinta elementele de baza ale curriculum-ului scolar de
istorie pentru clasa a IV-a. Forma actuala reprezinta o abordare armonizata cu noul
plan-cadru de nvatamant.
Scopul studierii istoriei la clasa a IV-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prin
mijloace adecvate varstei elevilor. Fata de lecturile pe teme istorice pe care elevii leau studiat n anii anteriori, orele de istorie ofera ocazia cunoaterii trecutului si a
instrumentelor prin intermediul carora se poate reconstitui imaginea acestuia.
Clasa a IV-a reprezinta prima etapa a antrenamentului pentru formarea unor
capacitati si atitudini exprimate prin obiectivele cadru ale disciplinei.
Obiectivele de referinta descriu rezultatele studierii istoriei la sfarsitul fiecarei
clase. Ele au n vedere trei categorii de aspecte: capacitati, cunostinte, precum si
atitudini.
Activitatile de nvatare ofera posibile raspunsuri la ntrebarea cum se nvata si
sunt menite sa ntareasca rolul elevului n procesul didactic.
Continutul prezinta optiuni privind fapte si/sau procese istorice relevante pentru
temele propuse.
Dominantele curriculum-ului actual fata de cel anterior sunt:
Curriculum-ul anterior

formularea obiectivelor
generali, nespecifici

Curriculum-ul actual
termeni

formularea n termeni de cunostinte,

capacitati si atitudini

preponderenta dimensiunii evenimentiale a istoriei

lipsa corelarilor interdisciplinare

lipsa echilibrului ntre istoria locala,

istoria nationala si istoria universala
lipsa exemplelor de activitati
nvatare din textele anterioare

reechilibrarea
raportului
informativ n studiul istoriei

formativ-

detalierea comportamentul mental pe

care ar trebui sa-l demonstreze elevii la
aceasta varsta

de

corelarea si integrarea cu obiectele de

studiu din aria curriculara

realizarea unei oferte de cunoastere

cuprinzand toate dimensiunile istoriei
(culturala, economica, sociala, politica)

propunerea unor demersuri didactice

centrate pe nvatarea activa

dezvoltarea deprinderilor de rezolvare

de probleme si de luare a deciziei

Istoria Romanilor

I. OBIECTIVE CADRU

Istoria Romanilor

II.
1. ntelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric
2. Cunoasterea si folosirea surselor istorice
3. Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice
4. ntelegerea si utilizarea limbajului de specialitate

CURRICULUM PE CLASE
CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA sI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE NVATARE
1. ntelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

1.1.
1.2.
1.3.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de nvatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a se

recomanda urmatoarele activitati:

sa ordoneze obiecte folosind criteriul

mai vechi/ mai nou
sa ordoneze cronologic evenimentele
istorice studiate
sa exprime n cuvinte proprii aspecte
ale legaturilor dintre mediul geografic
si viata oamenilor n decursul istoriei

expozitii
cu
obiecte
vechi,
apartinand familiei sau localitatii;
exercitii de citire si construire a
frizelor cronologice;
exercitii de identificare a diferitelor
ocupatii si tipuri de constructii;

2. Cunoasterea si folosirea surselor istorice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de nvatare

2.1.

sa identifice si sa foloseasca
informatii provenite din surse istorice

*2.2
.

sa manifeste interes pentru cautarea

si pastrarea surselor istorice

observarea si comentarea unor

imagini si texte;
vizionarea si comentarea unor filme
si diapozitive cu subiect istoric;
citirea si/ sau descrierea unor surse
istorice;
participarea la alcatuirea unei
expozitii cu subiect istoric.

3. Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

3.1.
3.2.
3.3.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de nvatare

sa descrie ntr-o maniera simpla fapte

istoricee, folosind surse istorice
indicate(texte istorice,povestiri etc.)
sa observe si sa compare fapte
istorice,

folosirea compunerii, povestirii, dramatizarii pentru prezentarea unui fapt

istoric;
citirea si comentarea unor texte si
imagini;

sa aprecieze ntelesurile diferite pe

alcatuirea unui dosar tematic;

Matematica - clasa I

Obiective de referinta

Exemple de activitati de nvatare

care le dau oamenii evenimentelor

discutii pe teme istorice.

4. ntelegerea si utilizarea limbajului de specialitate

Obiective de referinta

Exemple de activitati de nvatare

4.1.

sa cunoasca termeni istorici

4.2.

sa foloseasca termeni istorici

formu-larea unor enunturi

*4.3
.

sa manifeste curiozitate pentru cunoasterea termenilor istorici

exercitii de definire a termenilor

istorici; consultarea dictionarelor;
exercitii de completare a unor
enunturi lacunare si rebusuri pe teme
istorice;
redactarea unor scurte compuneri
dupa un plan;
rebusuri pe teme istorice;
prezentarea de anecdote si lecturi
istorice.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Cum cunoastem trecutul

Din trecutul familiei.

Din trecutul localitatii.
Muzee,
*Istorici si scrierile lor.

2. Omul si mediul geografic

Istorici si geografi despre varietatea reliefului romanesc;

*studiu de caz: Carpatii, Dunarea, Marea Neagra.
Omul si schimbarea mediului nconjurator;
*studiu de caz: padurea n viata omului, construirea oraselor.

3. Sa cunoastem trecutul tarii

1. Stramosii nostri:
Geto-dacii si romanii

Formarea poporului roman

*studiu de caz: Limba romana si celelelte limbi romanice.
2. De la cnezate si voievodate la state
*studiu de caz: cetati medievale.
Satul si orasul
*studiu de caz: curti domnesti, sarbatori n lumea satului, drumuri comerciale.
Figuri de voievozi si domni
*studiu de caz: Mircea cel Batrn, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir.
3. Romania moderna:
Fauritori ai Romaniei moderne: *Tudor Vladimirescu, "generatia de la 1848",
Alexandru Ioan Cuza, Carol I, *"memorandistii".
*Viata cotidiana n secolul al XIX-lea.

*Romania n anii primului razboi mondial.

Marea unire de la 1 Decembrie 1918.

4. Romania n secolul XX:

*Viata cotidiana n perioada interbelica
*studiu de caz: personalitati ale vietii culturale romanesti.
*Romania n anii celui de-al doilea razboi mondial.
Romania mileniului III.

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1.
2.
3.

4.

Standarde

ntelegerea si reprezentarea timpului S1. Localizarea n timp si spatiu a

si a spatiului istoric
unui eveniment istoric studiat
Cunoasterea si folosirea surselor S2. Identificarea de informatii dintr-o
istorice
sursa istorica data
Investigarea si interpretarea faptelor S3. Relatarea n cuvinte proprii a unui
si a proceselor istorice
eveniment istoric cunoscut
S4. Descrierea ntr-o maniera concisa
si clara a unui context istoric studiat
ntelegerea si utilizarea limbajului de S5. Prezentarea unui fapt istoric pe
specialitate
baza unui plan simplu de idei folosind
termeni istorici cunoscuti

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU

ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA V:
EDUCATIE FIZICA SI SPORT
EDUCATIE FIZICA

EDUCATIE FIZICA
INTRODUCERE
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul primar reflecta
conceptia care sta la baza reformei sistemului romanesc de invatamant, urmarind
realizarea finalitatilor stipulate in Legea Invatamantului, referitoare la dezvoltarea
complexa a personalitatii copiilor. Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmarite cu
precadere: intarirea starii de sanatate a copiilor, dezvoltarea fizica armonioasa a
acestora, dezvoltarea capacitatilor psiho-motrice, educarea unor trasaturi pozitive de
comportament.
Curriculum-ul de fata se adreseaza, in primul rand, celor care predau educatia
fizica la acest nivel de invatamant (invatatori, institutori, profesori de specialitate),
directorilor de scoli, elevilor, parintilor, specialistilor angrenati in elaborarea sistemului
national de evaluare, precum si autoritatilor locale interesate de procesul
educational.
Fata de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziuni de predare a educatiei
fizice in scoala primara se pot rezuma dupa cum urmeaza:
Curriculum-ul anterior

Curriculum-ul actual

continut constituit din elemente avand continut constituit preponderent din

caracter sportiv
elemente de educatie fizica

continuturi care depasesc din punct de continuturi adecvate din punct de

vedere cantitativ posibilitatile de asimilare vedere
cantitativ
posibilitatilor
de
ale elevilor
asimilare a elevilor

orientarea finalitatilor spre realizarea orientarea finalitatilor spre dezvoltarea

unor perfomante sportive
armonioasa a personalitatii elevilor

continuturi ale invatarii si activitati de continuturi ale invatarii si activitati de

invatare destinate in mod egal tuturor invatare asigurand cerinta de constituire
elevilor
a unor trasee individuale de pregatire a
elevilor
curriculum insuficient adecvat disponi- curriculum orientant spre respectarea
particularitatilor fizice si spre interesele
bilitatilor fizice si intereselor elevilor
elevilor

curriculum neadaptat la conditiile curriculum adaptabil la baza materiala

materiale existente in scoala si la traditiile specifica si la traditiile locale
locale
valorificarea insuficienta a modelului esalonarea continuturilor dupa modelul didactic concentric
didactic concentric

absenta obiectivelor formulate in ter- formularea obiectivelor in termeni de

atitudini, posibile de realizat prin
meni de atitudini
intermediul specificului tuturor celorlalte
obiective

Matematica - clasa I

1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea

deprinderilor igienico-sanitare
2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea
calitatilor motrice de baza
3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive
elementare
4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice
5. Dezvoltarea spiritului de echipa si a colaborarii, in functie de un sistem de
reguli acceptate

I. OBIECTIVE CADRU

Educatie fizica

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare

1.1.

1.2.

1.3.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda

urmatoarele activitati:

sa identifice principalele caracteristici receptarea

explicatiilor
si
a
ale starii de sanatate
exemplelor;
urmarirea evolutiei individuale;
sa cunoasca si sa respecte regulile activitati de insusire si de practicare
de igiena personala si de evitare a a regulilor de igiena personala si de
acci-dentelor sportive in practicarea evitare a accidentelor sportive in
exer-citiilor fizice
functie de exemplele propuse;
urmarirea aplicarii regulilor in activitatile practice;
sa adopte un comportament adecvat verificare
sistematica
a
care sa reflecte respectarea regulilor comportamen-tului fata de regulile de
de evitare a accidentelor
evitare a accidentelor;
recomandari, exemple;
aprobari-dezaprobari,
evidentieri
etc.

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea

calitatilor motrice de baza
Obiective de referinta
2.1.

2.2.

2.3.

2.4

Exemple de activitati de invatare

sa identifice segmentele corpului si sa adoptari de pozitii pe baza

adopte pozitia corecta a acestora in prezentarii si a exemplificarii;
situatii statice si dinamice
corectari;
exercitii si jocuri pentru formarea
pozitiei corecte;
atentionari si corectari sistematice;
sa
cunoasca
si
sa
execute identificarea elementelor exercitiului
principalele exercitii de dezvoltare in demonstrari;
fizica a segmen-telor corpului, dupa exercitii pentru fiecare segment al
demonstratie
corpului;
corectari;
sa execute miscarile insusite cu adoptari de pozitii si declansari de
rapiditate
si
coerent,
potrivit miscari la diferite semnale;
posibilitatilor individuale
executia repetata a unei miscari,
deprinderi, sub forma de intrecere;
jocuri dinamice cu solicitari de
viteza;
sa foloseasca deprinderile insusite, in exersarea deprinderilor insusite in
conditii variate
conditii variate etc.

Educatie fizica - clasa I

2.5.

sa actioneze asupra propriului corp

prin
contractia
musculaturii
segmentelor

2.6.

sa depuna
prelungite

2.7.

sa persevereze in participarea la
activitati specifice dezvoltarii calitatilor
motrice

eforturi

cu

durate

exersarea legata a 2-3 deprinderi

insusite in cadrul stafetelor si al
jocurilor dinamice;
efectuarea de exercitii localizate la
nivelul
principalelor
regiuni
musculare, cu invingerea greutatii
propriului corp;
stafete cu elemente de forta;
efectuarea de eforturi continue, cu
progresia duratei;
jocuri si stafete extinse ca durata,
repe-tate de mai multe ori;
testari;
receptarea modelului specific de
dezvoltare fizica armonioasa;
examinari somatoscopice periodice;
exercitii specifice;
concursuri etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare
Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

3.1.

sa-si insuseasca mecanismul de baza

al deprinderilor de mers, alergare,
saritura si de aruncare-prindere si sa
il aplice in activitatile motrice

identificarea
mecanismului
deprinde-rilor in demonstrare si in
explicatie;
exersare fragmentata si globala;

3.2.

sa-si insuseasca mecanismul de baza al identificarea

mecanismului
deprinderilor aplicativ-utilitare
deprinde-rilor in demonstrare si in
explicatie;
exersare fragmentata si globala;
sa-si insuseasca deprinderile motrice identificarea
mecanismului
ele-mentare apartinand unor probe si deprinderi-lor in demonstrare si in
ramuri de sport
explicatie;
exersare fragmentata si globala;
jocuri dinamice si pregatitoare.
sa
persevereze
in
exersarea exersari fragmentate si globale;
deprinderilor pana la insusirea corectari si recomandari etc.
corecta a acestora

3.3.

3.4.

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

4.1.

4.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa constientizeze efectele pozitive ale

practicarii independente a exercitiilor
fizi-ce, realizandu-le pe cele simple.
sa manifeste interes si perseverenta
in
realizarea
activitatilor
independente.

dialog insotit de explicatii;

exemple de continuturi si forme de
or-ganizare;
recomandari generale si individualizate etc.

Educatie fizica - clasa I

5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem de reguli

acceptate
5.1

5.2.

5.3.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca si sa respecte regulile

de organizare si de desfasurare a
activitatilor practice
sa cunoasca modul de comportare in
relatia cu colegii si sa-l adopte pe
parcursul activitatilor desfasurate
sa manifeste spirit de colaborare in
relatia cu colegii

activitati in diferite formatii de lucru;

jocuri si intreceri individuale si pe
echipe;
dialog punctat cu precizari si cu
exemple;
activitati de grup;
sesizarea
modelului
de
comportament
in
prezentarea
profesorului si in exemple;
activitati practice de exersare si intreceri.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare

Formatii de adunare in linie pe un rand (formatii de adunare in linie pe doua

randuri; formatiile de deplasare in coloana cate unul si cate doi).
Alinierea in linie.

*Pozitiile drepti si pe loc repaus.

Intoarceri prin saritura, la stanga si la dreapta.
*Pornire cu mers pe loc si oprire (pornire si oprire din mers).
*Trecerea din linie pe un rand in formatiile de semicerc si cerc.

2. Dezvoltarea armonioasa

Pozitiile: stand departat, pe genunchi, sezand si culcat.

Miscari: duceri ale bratelor (inainte, sus, lateral); ale unui picior inainte, inapoi,
lateral; ale palmelor pe sold, pe umeri, la ceafa; indoiri si intinderi ale bratelor, ale
trunchiului, ale picioarelor; rasuciri ale gatului, ale trunchiului; rotari ale capului si ale
bratelor;
Postura corecta.

3. Calitatile motrice de baza

Viteza (viteza de reactie la stimuli vizuali, viteza de executie in actiuni motrice

singulare, viteza de deplasare pe directie rectilinie).
Indemanarea (coordonarea actiunilor motrice realizate individual).

Forta (forta dinamica segmentara).

Rezistenta (rezistenta generala la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de baza

Mers (mers obisnuit cu tinuta corecta si coordonare de brate, *mers cu pastrarea

directiei catre diferite repere; mers in coloana cate unul).

Educatie fizica - clasa I

Alergare (pasul de alergare, alergare cu pastrarea directiei, *alergare in coloana

cate unul).
Saritura (saritura pe loc si cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare).

Aruncare si prindere (aruncarea lansata cu una si doua maini, cu rostogolirea

obiectului pe sol la distanta).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

Echilibrul (mentinerea pozitiilor stand pe varfuri, pe un genunchi, intr-un picior pe

sol si pe suprafete inguste si inaltate).
Catarare-coborare (catarare-coborare cu ajutorul bratelor si picioarelor, pe scara
fixa, prin pasire si apucari succesive).
Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin si pasire pe obstacol).

Tractiune (deplasarea propriului corp, pe o suprafata alunecoasa, prin tractiune cu

bratele).
Impingere (deplasarea propriului corp situat pe sol/banca, prin impingeri realizate
cu bratele si picioarele).
Transport (transport de obiecte usoare, apucate cu una-doua maini, individual si pe
perechi).

6. Deprinderi sportive elementare

Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat, alergarea de viteza

cu start din picioare, saritura in lungime cu elan, aruncarea mingii de oina de pe loc,
la distanta).
Cu specific de gimnastica (cumpana pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol,
semisfoara, podul de jos, *stand pe omoplati, rulare laterala, *rulare pe abdomen si
piept, rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit).
Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini de pe loc,
pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul baieti, de pe loc, dribling simplu si multiplu pe loc, conducerea mingii cu piciorul baieti, stafete si jocuri curprinzand procedeele invatate).

Educatie fizica - clasa I

CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare

1.1.
1.2.

1.3
1.4.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi

capabil:
sa cunoasca principalele caracteristici
ale starii de sanatate
sa cunoasca si sa aplice regulile de
igiena personala si de evitare a
accidentelor sportive in practicarea
exercitiilor fizice
sa cunoasca motivele care pot genera
accidente in functie de specificul
activita-tii desfasurate
sa
adopte
un
comportament
disciplinat si sa respecte regulile de
evitare a accidentelor din proprie
initiativa

Pe parcursul clasei a II-a se

recomanda urmatoarele activitati:
receptarea
exemplelor
si
a
explicatiilor;
dialog insotit de exemplificari si de
explicatii;
angrenare in realizarea conditiilor
igienice;
dialog insotit de exemplificari si de
explicatii;
enuntarea regulilor necesare;
aprobari-dezaprobari,
evidentieri
etc.

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea

calitatilor motrice de baza
Obiective de referinta
2.1.

2.2.
2.3.

2.4.

2.5.

Exemple de activitati de invatare

sa execute corect principalele exercitii repetarea exercitiilor dupa modelul

de dezvoltare fizica a segmentelor de-monstrat de cadrul didactic;
corpului
exercitii pentru fiecare segment al
corpului;
corectari;
sa cunoasca si sa adopte postura corecta exercitii pentru formarea reflexului
a corpului in pozitii statice si in actiuni de mentinere a posturii corecte;
dinamice
sa execute rapid miscarile comandate adoptari de pozitii si declansari de
la semnale vizuale, auditive si tactile;
miscari la diferite semnale;
executia rapida de miscari si
deprin-deri, sub forma de intrecere;
jocuri si stafete care solicita viteza;
testari;
sa foloseasca deprinderile insusite in repetarea sistematica a fiecarei
conditii complexe si variate
deprin-deri motrice insusite;
combinatii de deprinderi insusite,
exe-cutate in jocuri si stafete;
sa actioneze asupra musculaturii pro- efectuarea de exercitii localizate la
priului corp in raport cu rezultatele an- nivelul
principalelor
regiuni
terioare
musculare, cu invingerea greutatii
propriului corp;
stafete si jocuri cu elemente de
forta;

Matematica - clasa I

2.6.

2.7.

testari;
sa depuna eforturi uniform moderate exersarea unor actiuni motrice in
cu durate prelungite progresiv
serii, intercalate cu pauze de
revenire partiala;
efectuarea de eforturi continue, cu
progresia duratei;
jocuri si stafete extinse ca durata,
repetate de mai multe ori;
testari;
sa
actioneze
pentru
evolutia compararea cu modelul specific de
armonioasa a propriului corp la dez-voltare fizica armonioasa;
sugestia cadrului didac-tic si din examinari somatoscopice periodice
proprie initiativa
etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare
Obiective de referinta
3.1.

3.2.

3.3.

3.4.

Exemple de activitati de invatare

exersare globala in functie de

explicatii si cu demonstrare;
exersare in relatie cu alte
deprinderi;
sa aplice in activitatile motrice deprin- exersare
globala
insotita
de
derile aplicativ-utilitare corect insusite explicatii si cu demonstrari;
exersare in relatie cu alte
deprinderi;
sa aplice in intreceri deprinderile exersare globala in functie de exmotrice corect insusite, specifice plicatii si cu demonstrare;
ramurilor de sport predate
exersare in relatie cu alte
deprinderi;
jocuri dinamice si pregatitoare;
sa
persevereze
in
exersarea exersari fragmentate si globale;
deprinderilor formate anterior si sa le corectari si recomandari etc.
insuseasca corect pe cele noi
sa aplice in activitatile practice deprinderile motrice corect insusite

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta
4.1.

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca importanta practicarii prezentare, explicatii;

independente a exercitiilor fizice si sa exemple de continuturi si forme de
le efectueze in programul zilnic.
organizare.

5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem de reguli

acceptate
Obiective de referinta
5.1.

5.2.

Exemple de activitati de invatare

sa-si insuseasca noi reguli de activitati in diferite formatii de lucru;

organizare si de desfasurare a jocuri si intreceri individuale si pe
activitatilor practice
echipe;
sa manifeste sociabilitate si spirit de dialog asociat cu prezentari si cu
colaborare in relatia cu colegii
exemple;

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

activitati practice de exersare;
intreceri etc.

5.3.

sa respecte deliberat regulile stabilite

in desfasurarea intrecerilor

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare

Formatii de adunare in linie pe un rand; formatii de adunare in linie pe doua

randuri; formatiile de deplasare in coloana cate unul si cate doi.
Alinierea in linie.

Pozitiile drepti si pe loc repaus.

Intoarceri prin saritura, la stanga si la dreapta.
*Pornire cu mers pe loc si oprire (pornire si oprire din mers).

Trecerea din linie pe un rand in formatiile de lucru semicerc si cerc, trecerea din
coloana cate unul in formatiile de semicerc si cerc.

2. Dezvoltarea fizica armonioasa

Pozitiile: stand departat, pe genunchi, sezand, culcat.

Miscari specifice segmentelor corpului.
*Fazele actului respirator.
Postura corecta in pozitii si actiuni motrice variate.

3. Calitati motrice de baza

Viteza (viteza de reactie la stimuli vizuali si auditivi, viteza de executie cu obiecte

portative, viteza de deplasare).
Indemanarea (in actiuni motrice individuale si pe perechi).

Forta (forta dinamica generala si segmentara).

Rezistenta (rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de baza

Mers (mers pe varfuri, pe calcaie, pe partile inferioare si exterioare a labei

piciorului, mers ghemuit).
Alergare (alergare cu genunchii sus, alergare cu calcaiele la sezut, *alergare cu
ocoliri de obstacole, alergare in coloana cate doi).
Saritura (sarituri pe loc si cu deplasare, cu desprindere de pe unul si ambele
picioare; *saritura in lungime de pe loc, sarituri din ghemuit in ghemuit).
Aruncare si prindere (aruncare azvarlita cu o mana pe deasupra umarului, la
distanta, prinderi cu doua maini din autoaruncari - in sus, in podea, la perete).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate).

Tarare (tarare pe genunchi si antebrate).

Catarare-coborare (catarare-coborare pe scara fixa si banca inclinata).
Escaladare (escaladare cu aruncare si incalecarea obstacolului).

Tractiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu bratele realizata
individual si pe perechi).
Impingere (deplasarea unor obiecte/partener prin impingere).

Transport (transport de obiecte usoare, apucate cu ambele maini, sprijinite la piept,

pe umar, individual).

6. Deprinderi sportive elementare

Cu specific de atletism (alergarea de durata, alergarea de viteza cu start din

picioare, *saritura in lungime cu elan aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta).
Cu specific de gimnastica (cumpana pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol,
semisfoara, podul de jos, *stand pe omoplati, rulare laterala, *rulare pe abdomen si
piept, rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit, *rostogolire inainte din departat in
ghemuit, *rostogolire inapoi din ghemuit in departat).
Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini de pe loc,
pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul baieti, de pe loc, dribling simplu si multiplu de pe loc, dribling simplu si multiplu, din
mers, conducerea mingii cu piciorul - baieti, stafete si jocuri curprinzand procedeele
invatate).

CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare
Obiective de referinta

1.1.
1.2.

1.3.

1.4.

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi

capabil:
sa cunoasca elementele care pot
determina starea de sanatate
sa cunoasca si sa aplice regulile de
igiena individuala inainte, in timpul si
dupa desfasurarea activitatilor fizice

Pe parcursul clasei a III-a se

recomanda urmatoarele activitati:
dialog insotit de explicatii si exemplificari;
dialog pe tema echipamentului
adecvat;
exersari in conditii igienice;
schimbarea echipamentului folosit
si realizarea igienei corporale;
sa
manifeste
consecventa
in angrenarea in realizarea conditiilor
pastrarea starii de igiena personala si igienice;
sa contribuie la igienizarea locului de
desfasurare a ac-tivitatilor
sa adopte un comportament care sa aprobari-dezaprobari,
evidentieri
asi-gure prevenirea si producerea etc.
unor acci-dente sportive in procesul
de exersare

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de baza.
Obiective de referinta
2.1.

2.2.
2.3.

2.4.

2.5.

2.6.

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca regiunile corpului uman identificarea modelului miscarii in

si principalele miscari ale segmentelor prezentare si in exemplificare;
exercitii specifice pentru fiecare
seg-ment al corpului;
sa cunoasca si sa execute complexe complexe de exercitii pentru dezde dezvoltare fizica
voltare fizica;
sa cunoasca principalele pozitii identificarea pozitiilor deficiente in
deficiente si sa actioneze pentru explicatii si in exemple;
prevenirea lor
exercitii compensatorii;
exercitii corective;
atentionari si corectari sistematice;
sa execute rapid miscarile comandate executii rapide de miscari si
sau pe cele solicitate de activitatea la deprinderi, singulare sau repetate;
care participa
jocuri, stafete si parcursuri utilitar-aplicative care solicita viteza;
testari;
sa
manifeste
indemanare
in repetarea sistematica a fiecarei
realizarea
sarcinilor
motrice deprin-deri motrice insusite;
desfasurate individual, pe perechi si combinatii de deprinderi insusite,
in grup
exe-cutate in jocuri si stafete;
sa actioneze cu mijloace specifice efectuarea de exercitii localizate la

pentru dezvoltarea fortei principalelor

grupe musculare

2.7.

2.8.

nivelul principalelor grupe musculare,

cu invingerea greutatii propriului corp;
parcursuri aplicative;
testari;
sa depuna eforturi uniforme si exersarea unor actiuni motrice in
variabile
cu
durate
prelungite serii, intercalate cu pauze de
progresiv
revenire partiala;
efectuarea de eforturi continue, cu
pro-gresia duratei;
jocuri si stafete extinse ca durata,
repe-tate de mai multe ori;
testari;
sa manifeste interes pentru cresterea exercitii specifice etc.
indicilor propriilor calitati motrice

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare
Obiective de referinta
3.1.

3.2.
3.3.

3.4.

Exemple de activitati de invatare

sa-si consolideze deprinderile motrice exersare globala;

de baza si sa le aplice in activitati exersare in relatie cu alte
motrice
deprinderi;
jocuri si stafete;
sa-si
consolideze
deprinderile exersare globala;
aplicativ-utilitare si sa le aplice in stafete si parcursuri aplicative;
activitati complexe
sa-si insuseasca procedeele tehnice identificarea procedeelor tehnice in
de baza ale probelor si ramurilor de explicatii si in demonstratii;
sport si sa le aplice in intreceri
exersare fragmentara si globala;
stafete,
jocuri
dinamice
si
pregatitoare;
sa manifeste dorinta de afirmare in jocuri dinamice, stafete, parcursuri
intre-cerile organizate
aplicative etc.

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

4.1.

4.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca formele de practicare

inde-pendenta a exercitiilor fizice si sa
le in-cluda in regimul saptamanal
propriu
sa manifeste interes permanent
pentru activitatile independente si sa
practice exercitiile fizice in functie de
interesele si nevoile individuale

identificarea de activitati variate in

exemplele oferite de cadrul didactic;
recomandari generale si individualizate;
identificarea activitatilor eficiente in
exemplele oferite de cadrul didactic;
reguli organizatorice specifice;
activitati organizate in scoala cu
par-ticipare optionala etc.

5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem

de reguli acceptate
Obiective de referinta
5.1.

5.2.

5.3.

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca regulile de comportare si identificarea

regulilor
de colaborare si sa le aplice in comportare si de colaborare
activitatile practice organizate
prezentare si in exemple;
activitati practice;
sa cunoasca si sa aplice regulile de dialog pe tema cerintelor
organizare
si
desfasurare
a organizare a intrecerilor;
intrecerilor individuale si colective
intreceri individuale si pe echipe;
sa adopte un comportament adecvat activitati practice de exersare si
in relatiile cu partenerii si cu intrecere;
adversarii
jocuri de rol etc.

de
in

de

de

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare

Formatii de adunare in linie pe doua randuri (*formatie de adunare in semicerc).

Alinierea in linie (*alinierea in adancime).

Pozitiile drepti si pe loc repaus (pozitiile stand, stand departat, pe genunchi,

sezand si culcat).
Intoarceri la stanga si la dreapta (*intoarcere la stanga imprejur).

Pornire si oprire din mers (*pornire si oprire din mers in doi timpi, formarea si
strangerea coloanei de gimnastica).

2. Dezvoltarea fizica armonioasa

Pozitiile de baza si derivate.

Actul respirator in efort.

*Miscari de prelucrare analitica a aparatului locomotor; miscari compensatorii si

preventive instalarii viciilor de atitudine corporala.
*Complexe de dezvoltare fizica; complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative.

3. Calitati motrice de baza

Viteza (viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili; viteza de executie in actiuni

variate; viteza de deplasare pe 25 m).
Indemanarea (in actiunile segmentelor corpului; in manevrarea de obiecte).

Forta (forta segmentara cu invingerea greutatii propriului corp).

Rezistenta (rezistenta la eforturi aerobe; rezistenta musculara locala).

4. Deprinderi motrice de baza

Mers (mers in coloana cate doi, mers cu pas fandat, mers cu pas adaugat, *mers
cu diferite pozitii ale bratelor).

Alergare (alergare cu picioarele inainte, *alergare cu pas incrucisat, alergare cu

schimbare de directie).
Saritura (*saritura pe o suprafata inaltata, sarituri pe loc cu desprindere pe unul si
ambele picioare, insotita de miscari ale bratelor si picioarelor).
Aruncare si prindere (aruncare azvarlita la distanta; *aruncare azvarlita la tinta fixa,
aruncare cu doua maini, la partener, aruncari si prinderi succesive, individual si pe
perechi).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu intoarceri de 90 o

- 180o).
Tarare (tarare joasa).

Catarare-coborare (catarare-coborare pe banca de gimnastica inclinata, catarare,

deplasare laterala si coborare la scara fixa).
Escaladare (escaladare cu apucarea si rularea pe piept si abdomen).

Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiune

simultana cu bratele).
Impingere (impingere reciproca intre parteneri la baston, *impingeri reciproce din
stand intr-un picior).
Transport (transport in doi a unui coleg - scaunelul, transportul in grup al bancii si
al saltelei de gimnastica).

6. Deprinderi sportive elementare

Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempou moderat cu start din

picioare; alergarea de viteza cu start din picioare, saritura in lungime cu elan,
procedeul ghemuit, saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc,
la distanta).
Cu specific de gimnastica (cumpana pe un picior, sfoara, podul de sus cu sprijin,
stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in ghemuit;
rostogolire inapoi din ghemuit in departat).
Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini din
deplasare, pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini din deplasare, pasarea si
preluarea mingii cu piciorul din deplasare - baieti, dribling multiplu din deplasare,
conducerea mingii cu piciorul printre jaloane - baieti, aruncarea la poarta cu o mana
de pe loc, aruncarea la cos de pe loc, trasul la poarta de pe loc, stafete si jocuri
curprinzand procedeele invatate).

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea
deprinderilor igienico-sanitare

starii

Obiective de referinta

1.1.

1.2.

1.3.
1.4.

de

sanatate

si

formarea

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:
sa cunoasca factorii de mediu care
asigura calirea organismului

Pe parcursul clasei a IV-a se

recomanda urmatoarele activitati:
identificarea factorilor de mediu
care asigura calirea organismului in
prezentare si in exemple;
activitati practice in conditii de
mediu variate;
sa cunoasca si sa aplice adecvat echiparea
corespunzatoare
cu
regulile igienice in functie de anotimp starea at-mosferica si a locului de
si de locul de desfasurare a activitatii
desfasurare a ac-tivitatii;
activitati practice desfasurate in
con-ditii atmosferice variate;
sa manifeste grija fata de propria recomandari;
stare de sanatate
exemple;
sa
adopte
un
comportament aprobari, dezaprobari, evidentieri
disciplinat si sa respecte regulile de etc.
evitare a acci-dentelor sportive, in
functie de cauzele care le pot genera

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de baza
Obiective de referinta
2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca postura corecta a identificarea principalelor deficiente

corpului si principalele deficiente fizice in prezentari si in exemple;
fizice ale acestuia
examinari somatoscopice;
recomandari;
sa cunoasca si sa execute complexe complexe de exercitii pentru
de dezvoltare fizica libere si cu dezvol-tarea fizica, libere si cu obiecte
obiecte specifice
specifice;
programe de exercitii pentru
dezvol-tarea fizica pe fond muzical;
sa execute cu rapiditate crescuta exersarea cu ritmuri rapide a
actiunile comandate sau necesare la miscarilor si deprinderilor cunoscute
semnale vi-zuale, auditive si tactile
sub forma de intrecere;
alergari de viteza cu structura si pe
directii variate;
stafete si jocuri dinamice;
testari;
sa actioneze cu indici superiori de in- variante de alergare pe directii si
demanare in cadrul unor activitati distante diferite, libere si combinate
com-plexe efectuate individual si in cu alte sarcini motrice;
grup
manevrari de obiecte individual, pe
perechi si in grup cu si fara adversar;

2.5.

sa-si dezvolte forta generala si segmentara

2.6.

sa depuna eforturi uniforme si

variabile
cu
durate
prelungite
progresiv

2.7.

sa-si cunoasca posibilitatile proprii in

vederea actionarii pentru cresterea
indici-lor calitatilor motrice

stafete,
jocuri
dinamice
si
parcursuri aplicative;
efectuarea de exercitii localizate la
nivelul principalelor grupe musculare, cu
invingerea greutatii propriului corp;
circuite scurte, libere si cu obiecte;
exercitii de alergare in tempo uniformmoderat, urmarind progresia duratei;
jocuri, stafete, parcursuri aplicative
defasurate pe durate si distante
prelungite succesiv;
exercitii specifice;
autoevaluarea propriilor posibilitati
etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare
Obiective de referinta
3.1.

3.2.
3.3.

3.4.

Exemple de activitati de invatare

sa-si
perfectioneze
deprinderile exersare globala;
motrice de baza in vederea aplicarii in exersare in relatie cu alte
activitati motrice
deprinderi;
jocuri si stafete;
sa-si perfectioneze deprinderile aplicativ- exersare globala;
utilitare in vederea aplicarii in activitati stafete si parcursuri aplicative;
motrice complexe
sa-si consolideze procedeele tehnice de exersare globala;
baza ale probelor si ramurilor de sport jocuri pregatitoare;
pentru a le aplica in intreceri
concursuri;
sa manifeste dorinta de afirmare si intreceri si concursuri;
spirit
competitiv
in
intrecerile evidentierea rezultatelor obtinute
organizate
etc.

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta
4.1.

4.2.

Exemple de activitati de invatare

identificarea unor tipuri de activitati

in care pot fi valorificate calitatile si
de-prinderile insusite;
recomandari generale si individualizate.
sa manifeste interes constant si sa identificare de activitati utile in
realizeze activitati de practicare a exemple;
exercitiilor fizice in concordanta cu reguli organizatorice specifice;
specificul mediului natural
activitati organizate in scoala, cu
par-ticipare optionala.
sa valorifice calitatile si deprinderile
insusite in activitati independente

5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem

de reguli acceptate

5.1.

5.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa aplice regulile cunoscute de desfasurare a intrecerilor individuale si colective, in regim de organizare si de

autoorganizare
sa
manifeste
corectitudine
in
desfasurarea intrecerilor, in relatiile cu
partenerii si cu adversarii

identificarea
cerintelor
de
organizare
a
intrecerilor
in
prezentarea cadrului didac-tic;
intreceri individuale si pe echipe;
jocuri de rol;
arbitraje;
dialoguri tematice etc.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare

*Formatii de adunare in linie pe doua randuri (formatie de adunare in semicerc sau

careu).
Alinierea in linie si in adancime.

*Pozitia departat repaus; pozitiile drepti si pe loc repaus.

Intoarcere la stanga si la dreapta; intoarcere la stanga imprejur.
Pornire si oprire din mers in doi timpi.
Formarea si strangerea coloanei de gimnastica.

2. Dezvoltarea fizica armonioasa

Complexe de dezvoltare fizica (complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative;

*complexe de dezvoltare fizica in perechi).
Reglarea respiratiei in efort.

Miscari preventive instalarii atitudinilor deficiente (*miscari corective pentru principalele pozitii deficiente).

3. Calitati motrice de baza

Viteza (viteza de reactie in actiuni motrice complexe, viteza de executie cu obiecte

si partener, viteza de deplasare pe 30 m).
Indemanarea (in manevrarea de obiecte, in relatii motrice de colaborare cu
partenerii).
Forta (forta dinamica generala si segmentara, forta exploziva).

Rezistenta (rezistenta la eforturi variate, rezistenta musculara locala).

4. Deprinderi motrice de baza

Mers (mers in cadenta, *mers cu pas de front, mers cu schimbarea directiei de

deplasare, mers cu purtare de obiecte).
Alergare: (*alergare cu ritmuri diferite, alergare cu trecere peste obstacole joase).

Saritura (*sarituri in adancime de pe suprafete inaltate, *sarituri peste obstacole

joase, saritura la coarda, pasul saltat).
Aruncare si prindere (aruncare azvarlita la distanta, *aruncare azvarlita la tinta
mobila, aruncari si prinderi cu doua maini din deplasare, la partener).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu purtare si pasire

peste obiecte, deplasari cu mentineri, *depuneri si culegeri de obiecte pe suprafete
inguste si inaltate).
Tarare (tarare joasa si pe o latura, pe sub obstacole, *tarare joasa cu purtare de
obiecte).
Catarare-coborare (catarare-coborare la scara fixa si banca de gimnastica, cu
progresia inaltimii, catarare-coborare folosind instalatii si obstacole naturale).
Escaladare (escaladare cu apucare si sprijin pe sezuta).

Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiune

alternativa cu bratele, *tractiune si opunere, pe perechi, pe grupe, la baston sau
franghie).
Impingere (impingerea unor obiecte, parteneri, individual si pe perechi, *impingeri
reciproce din sezand spate in spate).
Transport (transport de obiecte si aparate pe perechi si in grup, *transportul
partenerului in spate).

6. Deprinderi sportive elementare

Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat cu start din picioare,

alergarea de viteza cu start de jos, saritura in lungime cu elan, *procedeul ghemuit,
*saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta).
Cu specific de gimnastica (cumpana pe un picior, *sfoara, *podul de sus cu sprijin,
stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in ghemuit,
rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit, *rostogolire inapoi din departat in departat).
Specifice jocurilor sportive (unul la alegere):
Minihandbal: deplasarile specifice (cu pasi adaugati, cu spatele), pasa cu o mana
- prinderea cu doua maini de pe loc si din deplasare, driblingul multiplu din
deplasare, aruncarea la poarta de pe loc, *aruncarea la poarta din deplasare,
asezarea in aparare pe semicerc, *asezarea in atac in semicerc, joc bilateral.
Minibaschet: pasa cu una si doua maini de pe loc si din deplasare, aruncarea
la cos de pe loc cu doua maini, *aruncarea la cos de pe loc cu o mana, dribling
multiplu din deplasare, oprirea intr-un timp si pivotarea, marcajul normal,
demarcajul, joc bilateral.
Minifotbal (baieti): pasa-preluare, de pe loc si deplasare, tras la poarta de pe
loc si din deplasare, conducerea mingii, marcajul si demarcajul, joc bilateral.

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1.
2.
3.

4.

5.

Intretinerea si imbunatatirea starii de

sa-natate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare
Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea
cali-tatilor motrice de baza
Dezvoltarea deprinderilor motrice de
ba-za, aplicativ-utilitare si sportive
elemen-tare

Standarde

S1. Cunoasterea si aplicarea regulilor

de igiena personala si a celor pentru
evitarea accidentelor sportive
S2. Exprimarea calitatilor motrice
(viteza, forta, rezistenta) in functie de
posibi-litatile individuale
S3. Utilizarea
tuturor
deprinderilor
motrice de baza in cadrul unor structuri
motrice si in intreceri
S4. Utilizarea deprinderilor aplicativutilitare, individual si in intreceri
Formarea obisnuintei de efectuare S5. Utilizarea deprinderilor motrice
inde-pendenta a exercitiilor fizice
spe-cifice probelor si ramurilor
sportive indi-vidual, in cadrul unor
stafete si jocuri
Dezvoltarea spiritului de echipa si a S6. Aplicarea regulilor stabilite, in descola-borarii, in functie de un sistem de fasurarea intrecerilor in relatiile cu
reguli acceptate
par-tenerii si cu adversarii

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU

ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA VI:

TEHNOLOGII
ABILITATI PRACTICE

ABILITATI PRACTICE
INTRODUCERE
Cerintele societatii romanesti in schimbare au determinat o noua abordare a
disciplinei Abilitati practice. Astfel, noul curriculum vine in intampinarea nevoilor
copilului, respectand universul copilariei si urmarind, in ansamblu, sa dezvolte
atitudini si capacitati de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interactiune sociala si de
comunicare.
Obiectivele cadru ale disciplinei Abilitati practice se subordoneaza finalitatilor
invata-mantului romanesc si se armonizeaza cu acelea ale altor discipline conexe.
Ordinea de parcurgere a continuturilor, precum si numarul de ore pentru fiecare
tema sunt stabilite de cadrele didactice (dupa un eventual sondaj realizat in randul
elevilor si al parintilor).
Prezentam in continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare la
cel anterior:

Curriculum anterior

Curriculum actual

formularea obiectivelor in termeni ge- formularea obiectivelor in termeni de

nerali, nespecifici
competente si capacitati

continuturi directive, aceleasi pentru continuturi variabile oferind o paleta

toti elevii
larga de activitati prin care elevul isi
poate acoperi sfera de interese

continuturi
fixe,
resursele locale

neadaptate

la

continuturi nuantate, flexibile, adaptabile la resursele locale

activitati didactice orientate spre preda- activitati didactice orientate spre lucrul
rea frontala
independent, individual si pe grupuri,
incurajand initiativa si stimuland creativitatea

lipsa corelarilor interdisciplinare

activitati preponderent mecanice

corelarea si integrarea cu obiectele de

studiu din celelalte arii curriculare
activitati bazate pe explorare si joc

214

1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si

ustensile
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs
4. Dezvoltarea simtului practic

I. OBIECTIVE CADRU

Abilitati practice

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

1.1.

1.2.

1.3.
*1.4
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda

urmatoarele activitati:

sa observe caracteristici ale unor observatii

dirijate
in
cadrul
mate-riale din natura si ale celor excursiilor organizate in apropierea
sintetice (forme, culori, dimensiuni)
scolii, in parcuri, paduri;
exercitii-joc de alegere a plastilinei,
a hartiei dintr-un grup de materiale
date;
demonstratii privind caracteristicile
diferitelor sortimente de hartie etc.
exercitii de grupare a materialelor
dupa caracteristicile dorite de elevi
(forma, marime, culoare, duritate,
grosime, maleabilitate) etc.
sa recunoasca si sa utilizeze
jocuri didactice organizate in natura
operatii simple de lucru cu materiale sau in clasa;
din natura si sintetice
exercitii-joc
de
modelare
a
plastilinei in forme simple;
confectionare de obiecte din hartie;
joc de rol: activitati specifice dintr-o
gospodarie (urbana sau rurala) etc.
sa recunoasca instrumente specifice exercitii
de
recunoastere
a
prelucrarii materialelor din natura si a instrumen-telor
si
a
obiectelor
materialelor sintetice
specifice interiorului unei locuinte etc.
sa se familiarizeze cu tehnicile de exercitii de realizare a unor jucarii,
lucru necesare obtinerii produselor, machete care au la baza tehnici de
prin combinarea materialelor
asam-blare a unor materiale etc.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

2.1.
2.2.

*2.3
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa observe caracteristici ale unor

modele date
sa redescopere etapele realizarii unor
produse simple din diferite materiale

observarea
dirijata
a
unor
compozitii sau jucarii;
exercitii de ordonare a operatiilor
necesare obtinerii unor compozitii
simple, dupa natura, a unor compozitii
decorative si a unor jucarii;
jocuri dirijate de descoperire a
etapelor de realizare a unor obiecte
similare ca tehnica de executie si mod
de realizare;
activitati practice de realizare a
unor obiecte noi, care pornesc de la
un obiect realizat anterior;
activitati practice de realizare a
unor compozitii combinate.

sa aplice tehnicile de lucru invatate, in

realizarea unor compozitii combinate

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

3.1.
3.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa participe, in grupuri de lucru, la

realizarea componentelor unui produs
simplu
sa verbalizeze actiunile desfasurate in
timpul jocului

activitati in grup de realizare a

componentelor unui produs simplu;
lucru in grup, jocuri didactice,
dramatizari, teatru de papusi.

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta
4.1.
*4.2
.

Exemple de activitati de invatare

sa identifice modalitati de folosire a conversatii despre posibile utilizari

produselor executate
ale produselor realizate individual sau
in grup;
sa descopere solutii de valorificare a activitati practice de realizare a
obiectelor scoase din uz, in unor produse cu grad sporit de
combinatie cu materiale din natura, dificultate, prin combinarea diverselor
plastilina si hartie
materiale si a tehnicilor invatate.

Limba si literatura romana - clasa I

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura

Observare, identificare, clasificare

Achizitionare (colectare)
Pregatire (presare, uscare, curatare, spalare)
Sortare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare etc.)

Tehnici de lucru: lipire, asamblare si realizarea unor compozitii simple,

asemnatoare cu cele din natura si decorative
Subiecte orientative: buchet de ghiocei, cos cu struguri, vaza cu flori (petale, frunze,
seminte); camp cu flori (petale, frunze, seminte); insecte (seminte, coji de seminte,
petale, frunze); ornamente pentru pomul de iarna (conuri, crengute de brad); felinarul
(pepene sau dovleac); lantisorul (tulpini de papadie);

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Plastilina

Insusiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonase, sfere, cuburi)

Subiecte orientative: bila si combinatii de bile (matematica - numeratie); siragul de
margele; bastonasul; cercul (cifra 0 sau litera O); lantul obisnuit (din mai multe cercuri);
zarurile; litere, cifre; fructe si legume (marul, para, ridichea, ciuperca), scara, soldatei,
saniuta, covrigul (rasucit, impletit), corpuri geometrice.

2.2. Hartia

Indoirea si plierea
Subiecte orientative: barca simpla; coiful; chipiul; racheta; avionul; evantaiul;
armonica, batista; paharul; solnita; corabia pescarului; vaporasul.

Indoirea, plierea, taierea sau ruperea libera a hartiei si lipirea ei

Subiecte orientative: peisaje-tablou - Anotimpurile; coperta de carte, caiet; plicul;
cordonul simplu (pentru Pomul de iarna).

Ruperea hartiei pe contur si lipirea ei

Subiecte orientative: fata de masa (milieul) din figuri geometrice; floricica din
servetele; batistuta; frunze din hartie.

Colaje si jucarii simple

Subiecte orientative: invitatii; felicitari; tablouri pentru camera copiilor; barca dubla;
porumbelul; semnul de carte; mobila papusii (din cutii de chibrituri); figurine pentru
pomul de iarna.

*Compozitii; machete simple

Subiecte orientative: furnicutele (plastilina sau coca, seminte, betisoare); Modelino
(coca + fire); piese de sah (plastilina, bete); Urechila; Casuta; Barza (hartie, nuca, bete
de chibrituri, paie, plastilina); Greierasul (hartie, ghinda, sarma, crenguta, plastilina);
Melcul (cochilie de melc, crenguta, plastilina, hartie); porumbelul, purcelusul, puisorul,
pisicuta, sarpele; ratuste pe lac (nuci, hartie, plastilina); in ograda (hartie, boabe de

Limba si literatura romana - clasa I

fasole, ghinda, dopuri, crenguta, plastilina); in padure (ghinda, sarma, hartie,crengute,

coji de nuca, plastilina); scene din povesti: Ursul pacalit de vulpe; Punguta cu doi bani
(plastilina, hartie, crengute, paie, dopuri, sarma); Strada mea (carton, plastilina,
dopuri); casuta din bete de chibrituri si hartie colorata; colaj - scene din povesti;
iepurasul, pisicuta, lebedele (coaja de ou, hartie, carton, ata); vas pentru flori (coji de
oua, hartie, carton); papusile (carton, material textil, coji de oua); ornamente pentru
pomul de iarna: clopotelul inaripat, siragul de clopotei, cosuletul (carton, hartie
colorata, alte materiale).

3. Tehnici specifice gospodariei

Pregatirea micului dejun: prepararea sendviciului

Igiena corporala; igiena locuintei

Utilizarea cheilor de la apartament (casa); a intrerupatoarelor electrice; a

telefonului
*Ingrijirea animalelor de casa sau de curte.

Limba si literatura romana - clasa I

CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

1.1.

1.2.

1.3.
*1.4
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a II-a

se
recomanda urmatoarele activitati:

sa identifice si sa clasifice materiale observatii privind caracteristicile

din natura si materiale sintetice in mate-rialelor identificate;
functie de caracteristicile lor
exercitii de alegere a mostrelor de
fire (lana, P.N.A., bumbac, matase,
sfoara) dintr-un grup de materiale
date;
sa aplice tehnici de prelucrare a exercitii de aranjare a compozitiilor
materialelor
decorative:
a) simetric, b) asimetric;
exercitii de decupare dupa contur,
lipire, rupere;
activitati practice de realizare a
unor compozitii si jucarii simple din
fire;
sa utilizeze ustensile si instrumente utilizarea sabloanelor;
adecvate prelucrarii unor materiale
activitati de decupare;
sa aplice modalitati de ingrijire a discutii despre moduri de ingrijire a
animalelor de casa sau de curte
animalelor domestice.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta
2.1.
2.2.
2.3.
*2.4
.

Exemple de activitati de invatare

sa sesizeze diferentele dintre diverse observare dirijata si explicatii pe

tipuri de compozitii decorative
mar-ginea unor compozitii decorative
sime-trice;
sa imbine in mod adecvat tehnicile de activitati practice de realizare a
realizare a unor produse simple
unor produse simple;
sa aprecieze intuitiv calitatea unor exprimarea orala, in cuvinte simple,
mate-riale folosite sau a unui produs a unor opinii relative la produsele
finit
proprii sau ale altora;
sa combine materialele si tehnicile activitati practice de realizare, a
inva-tate pentru obtinerea unor unor compozitii si jucarii, combinand
produse complexe
materia-lele si tehnicile invatate.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta
3.1.

Exemple de activitati de invatare

sa-si exprime parerile despre modul conversatii,

explicatii
vizand
in care se poate realiza un produs dat aplicarea
ideilor
personale
in
sau o compozitie
realizarea unor compozitii in grup;

Limba si literatura romana - clasa I

3.2.

sa coopereze cu colegii dintr-o echipa realizarea unor produse in cadrul

la realizarea unor produse
unei echipe;
conversatii referitoare la produsele
realizate.

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta
4.1.

*4.2
.

Exemple de activitati de invatare

sa descopere posibilitati de utilizare a activitati practice de realizare a

diverselor materiale
produ-selor, combinand materialele si
tehnicile in functie de caracteristicile
lor;
sa gaseasca variante de realizare a analiza mai multor posibilitati de
aceluiasi produs, cu tehnici si rea-lizare
a
aceluiasi
produs,
materiale diferite
comparand
avantajele
si
dezavantajele diferitelor optiuni.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura

Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare)

Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare
Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet
din gradina (petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze,
seminte); iepurasul; pisica; marul etc (exercitii de umplere a unor contururi date cu
seminte, puf de plopi sau papura); fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini
subtiri si rezistente); coliba de lemn (crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre
de diferite marimi si culori).

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Fire

Insusiri, tehnici de lucru: rasucire, impletire in 3, 4 sau 8, taiere, lipire, innodare,

snuruire
Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori);
ciucuri; noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire impletite); bentita pentru gat (snur
in 8); coarda; biciul; franghia; plasa pentru minge.

2.2. Hartia

Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea

Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice;
figuri simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din
povesti; ochelarii din carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri
de animale sau de oameni tristi si veseli; semaforul.

Ruperea si mototolirea hartiei creponate

Subiecte orientative: margele din hartie (colierul papusii); flori; ornamente pentru
pomul de iarna.

Teserea cu benzi de hartie

Limba si literatura romana - clasa I

Subiecte orientative: impletituri in doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa;
tesaturi din hartie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.

Confectionarea unor jucarii

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia;
ambalarea unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vant; sorcova.

*Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale)

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din
frunze, flori, seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori
presate, crengi, hartie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.;
podoabe pentru Craciun (seminte, fire de rafie, carton); machete: Livada inflorita
(plastilina, crengute uscate, floricele de porumb, sarma); masca de carnaval (suport
panza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla plastic, fire pentru par,
mustati, barba, hartie colorata, acuarele); sticla imbracata (sticla, snur impletit in 4 sau
8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hartie, carton, ata, sarma);
gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata
(carton, staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile);
tablouri lucrate in mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul
Barba-Cot (ou, panza, hartie).

3. Gospodarie

Pregatirea micului dejun: prepararea unor sucuri naturale;

Igiena imbracamintei si a incaltamintei;
*Ingrijirea animalelor de casa si curte.

Limba si literatura romana - clasa I

CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si
ustensile

1.1.
1.2.

1.3.
*1.4
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a III-a se

recomanda urmatoarele activitati:

sa observe proprietati elementare ale exercitii

de
identificare
a
unor materiale
proprietatilor unor materiale;
sa utilizeze tehnici simple de exercitii de construire a unor jocuri
prelucrare si de constructie din si machete din diverse materiale;
diverse materiale
demonstratii de folosire a aparatelor
electrocasnice;
utilizarea trusei de traforaj;
sa descopere experimental principii obtinerea echilibrului si a stabilitatii
simple ale echilibrului corpurilor
unor constructii;
sa aplice tehnici de ingrijire a plantarea si ingrijirea unor plante in
plantelor
curtea scolii sau acasa.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

2.1.
2.2.
*2.3
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa identifice etapele de realizare a

unui produs finit dat
sa aprecieze calitatea produsului finit
ra-portat la proiectul initial
sa combine materialele si tehnicile
inva-tate pentru obtinerea unor
produse com-plexe sau in activitati
gospodaresti

realizarea unui produs identic unui

model dat;
exprimarea unor opinii privind
produ-sele proprii sau ale altora;
exercitii de descoperire a unor
modele (teme) noi sau a unor
informatii
supli-mentare
despre
produsele ce urmeaza a fi realizate si
despre activitatile specifice dintr-o
gospodarie.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

3.1.
3.2.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa verbalizeze actiunile care definesc

eta-pele realizarii unui produs
sa manifeste initiativa in relatiile interpersonale, in grupul de lucru in care
isi desfasoara activitatea

descrierea activitatilor desfasurate;

exercitii de lucru in echipa;
activitati in grup pentru realizarea
pro-duselor.

Limba si literatura romana - clasa I

4. Dezvoltarea simtului practic

4.1.

*4.2
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa gaseasca solutii pentru realizarea

acti-vitatilor gospodaresti propuse,
precum si pentru utilizarea obiectelor
realizate
sa descopere solutii de valorificare a
materialelor refolosibile in combinatii
cu alte materiale

exercitii de stabilire a diferitelor utilizari pentru obiectele realizate;

activitati practice de recuperare si
reutilizare a materialelor refolosibile.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura

impletituri
Subiecte orientative: plasa de piata; imbracarea sticlei sau a paharului; cosuletul
pentru fructe; legarea nodurilor; cutie pentru rechizite scolare; franghia; rama pentru
orar; rama pentru fotografii (simpla, dubla); rama pentru calendarul de perete; rama
pentru oglinda.

aranjamente florale, compozitii (dupa natura, decorative)

Subiecte orientative: buchete de flori in diferite anotimpuri; buchete de flori
nemuritoare.

obiecte de lemn
Subiecte orientative: rame de fotografii, gard pentru casuta papusii, lopatica pentru
inghetata, balansoar.

*cultura plantelor
Subiecte orientative: Gradina cu flori, Gradina cu legume; Idei simple pentru coltul
verde (cultivarea plantelor cu bulbi in ghivece); Gradini colorate (diverse sortimente de
cactusi intr-o gradina in miniatura, pietre colorate); Sere in sticle de plastic (sticle de
plastic, pamant, seminte de grau, porumb etc); Balconul meu (cultivarea unor flori de
apartament in ghivece sau jardiniere).

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Constructii din mase plastice

cu model
fara model
Subiecte orientative: constructii de echilibru din jetoane, cuburi, placute, LEGO, piese
de jocuri din comert etc.

2.2. Fire si materiale textile

insusiri (rezistenta la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.)

*impletituri cu croseta (lantul simplu, lant si picioruse, gaurele din ochiuri de lant)

Limba si literatura romana - clasa I

Subiecte orientative: bratara papusii, colier, snur pentru prins parul, siretul colorat,
semn de carte, snur pentru legarea cadourilor, punguta pentru calimara, buzunare
pentru rochita papusii, gulerase, plasa pentru minge.

*impletituri cu andrele
Subiecte orientative: bentita, fularul, manusa cu un deget, caciulita papusii, cordoane
pentru papusi.

cusaturi utilitare
Subiecte orientative: coaserea nasturilor la haine; ornarea unor obiecte cu nasturi
decorativi; insailatul, asamblarea unor obiecte (jucarii) folosind punctul de tighel;
realizarea unor obiecte (jucarii) folosind tehnica peticitului: pernita pentru ace, tivul
pentru fata de masa a papusii, manusa pentru sters praful, panou decorativ.

*realizarea unor compozitii combinate

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii; Casa
papusilor (carton ondulat, cutii de plastic, hartie imprimata); Compozitii: coala
iepurasilor (carton subtire, carton gros, coji de oua, dopuri de pluta, ace cu gamalie,
acuarele);La Gradina Zoologica (cutii de carton, plastic, aluminiu, pungi de hartie,
plastilina, polistiren, betisoare de lemn sau plastic); impletituri cu andrele: hainute
pentru papusi (hainute, fular, bentite); zmeul, fantana cu cumpana.

3. Gospodarie

cunostinte generale despre dejun si cina

Subiecte orientative: alcatuirea unor meniuri pentru dejun si cina; aranjarea mesei:
farfurii; tacamuri; pahare; elemente decorative (aranjamente florale simple).

igiena alimentatiei: fierberea legumelor, a altor alimente, recunoasterea hranei

alterate
folosirea aparatelor electrocasnice
Subiecte orientative: utilizarea frigiderului, a aspiratorului; modalitati de prevenire a
unor accidente (curentari, incendii etc.).

*aranjarea unei mese festive;

*ingrijirea animalelor de casa sau de curte.

Limba si literatura romana - clasa I

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si
ustensile

1.1.

1.2.

*1.3
.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a

recomanda urmatoarele activitati:

se

sa observe interactiuni in cadrul unor realizarea unor constructii libere

mecanisme simple
sau dupa model, care sa implice
observarea
functionarii
unor
mecanisme;
sa utilizeze tehnici simple de exercitii de traforaj;
constructie si finisare a unor produse tehnica TANGRAM (jocul celor
din diverse materiale
sapte figuri geometrice);
activitati practice de realizare a
unor cusaturi ornamentale si confectii
simple dupa tipar;
sa utilizeze tehnicile invatate in infrumusetarea clasei, a scolii si a
infrumu-setarea mediului apropiat
locuintei personale.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta
2.1.

2.2.

Exemple de activitati de invatare

sa proiecteze modele si machete demonstratii de realizare a unor

simple, in scopul realizarii unui produs ma-chete sau modele;
exercitii de realizare a unor modele
alternative,
premergatoare
confectionarii unui produs dat;
sa aprecieze calitatea unui produs compararea produsului cu modelul
finit, in functie de criterii simple date
ini-tial sau cu produsele altora, in
functie de un criteriu determinat.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta
3.1.

Exemple de activitati de invatare

sa-si asume diferite roluri in jocuri de rol care sa imite diferite

executarea si evaluarea unui produs
acti-vitati din cadrul unei meserii.

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta
4.1.

Exemple de activitati de invatare

sa rezolve probleme practice din repararea unor utilitati scolare;

realitatea cotidiana, utilizand tehnicile intretinerea rechizitelor scolare etc.
invatate

Limba si literatura romana - clasa I

*4.2
.

sa foloseasca in mod economic

resursele (timp, spatiu, instrumente
de lucru, re-surse umane) pentru
realizarea unei sarcini

realizarea de miniproiecte in care

elevii
sa
imbine
cunostintele
dobandite;
analize de principiu privind costurile
de realizare a unor aplicatii.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura

compozitii (dupa natura, decorative); jucarii (confectionate din seminte de dovleac

sau de pepene, mesteacan, marar, mar, para, ardei, frasin, ierburi, puf de papura
etc.)
Subiecte orientative: Closca cu pui, O lume sub apa, La balta, Aricii, Ciocanitoarea,
Cer instelat, Noaptea pe lac, Vulpea si strugurii, Mesteacanul, Primavara, VeveritaRita.

*tehnici de prelucrare a argilei

Subiecte orientative: dale; pomi fructiferi; brose; podoabe pentru Pomul de Craciun;
suporturi pentru flori.

* obiecte din lemn

Subiecte orientative: aeromodele, navomodele etc.

*cultura plantelor (pomi fructiferi si arbusti decorativi) - compozitii combinate

Subiecte orientative: Pomisorul din gradina; Livada cu pomi fructiferi; Curtea mea.

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Hartia

*tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind patratul impartit in sapte figuri

geometrice)
Subiecte orientative: Casa; Fetita sezand; Catelul; Pestele; Cocosul; Baiat sezand;
Pisica; Floarea.

2.2. Fire si materiale textile

materiale textile: tehnici de lucru (luarea masurilor, citirea tiparului); instrumente si

materiale (masa de lucru, materiale, tipare, foarfeca, ace, ata, degetar)
cusaturi ornamentale (la alegere): punctul de ramurica; lantisorul simplu; punctul
incrucisat; punctul de cruciulita;
notiuni de croitorie: asezarea si fixarea tiparului pe material; trasarea conturului
dupa tipar (sablon); decuparea dupa contur (croirea dupa tipar); asamblarea
materialelor textile croite prin insailare.
Subiecte orientative: sortuletul (pentru papusa sau elevi); imbracaminte pentru papusi
(veste, rochite, fuste, bluze etc.); abajur pentru veioza (trunchi de con din panza
aplicata pe carton); sac pentru plaja; saculetul pentru plante medicinale sau pentru
paine; huse decorative sau pernite pentru scaunele vechi; pernite pentru usi si ferestre
- umplute cu vata sau resturi de fire

Limba si literatura romana - clasa I

*tesaturi din materiale textile sintetice sau vegetale: instrumente si materiale

utilizate (razboi, gherghef, fire, ite etc.); componentele tesaturii (urzeala, batatura
etc.); tehnica tesutului (alegerea materialelor, realizarea urzelii, definitivarea tesaturii,
finisarea lucrarii)
Subiecte orientative: suport pentru farfurie; covoras decorativ; stergatorul de picioare.

2.2. Constructii din mase plastice

cu model
fara model
Subiecte orientative: constructii din jetoane, placute, jetoane, mecanisme simple
realizate din LEGO.

*realizarea unor compozitii combinate

Subiecte orientative: Masti (carton alb, negru, colorat, textile, fire, tija plastic sau
lemn, ata, ac de cusut); ghiozdan tip sac; cravata; pernita cu garnitura din snur de
matase; breloc si etichete cu steagurile diverselor tari (punct de cruciulita); sepcuta
brodata; prosoape pentru baie si bucatarie; ornamente pentru usa - de sarbatori;
ornarea obiectelor de imbracaminte cu margele, paiete, fluturi etc.; ornarea unor
obiecte tricotate (punct de cruciulita; motive de maci, trandafiri, garofite etc.).
Jucarii: animale din carton ondulat (Iepurasul, Broasca testoasa, Elefantul); morisca.
Colaje realizate prin tehnica TANGRAM sau prin ruperea libera a hartiei: Acvariul,
Melcul, Mozaic (resturi de tapet de diferite culori).
Vehicule - jucarie prevazute cu un mecanism simplu de directie.
Papusi si decoruri pentru teatru de papusi: papusi din hartie incleiata (hartie de ziar,
tub de carton de la hartia igienica, clei de tapet, resturi de hartie colorata, resturi de
blana, stofa, ac si ata); papusi din hartie creponata (hartie creponata, foita, vata,
sarma, resturi hartie lucioasa); papusi articulate (carton gros, sarma sau ata rezistenta,
acuarele, carioca); scena - paravan (carton gros, hartie lucioasa, sipci de lemn);
elemente de decor: Pomi pentru decoruri de basm, Garduri, Animale, Moara, Trenul,
Leaganul.
Decor pentru teatrul de masa (cutii de pantofi din carton, hartie glasata, creponata).

3. Tehnici specifice gospodariei

*retete simple: salate de legume, fructe, salate aperitive, garnituri (cartofi prajiti,
natur), compoturi, spume, inghetate etc.
norme de protectia consumatorului: citirea datelor pe ambalajele produselor

utilizarea fierului de calcat, a aragazului, a unor unelte necesare in gospodarie:

ciocan, cleste, surubelnita; modalitati de prevenire a unor accidente (explozii,
curentari, arsuri)
*pregatire pentru drumetie: aranjarea rucsacului, folosirea lanternei, folosirea
sacului de dormit, instalarea cortului (cu sprijin) etc.
* ingrijirea animalelor de apartament sau de curte

Limba si literatura romana - clasa I

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1.

2.

3.
4.

Standarde

Cunoasterea si utilizarea unor tehnici S1. Compararea proprietatilor unor

de lucru cu diverse materiale si ma-teriale
date
si
extragerea
ustensile
consecintelor
practice
pentru
realizarea unor produse
S2. Aplicarea corecta a tehnicilor de
lucru cu materiale naturale
Proiectarea,
confectionarea
si S3. Respectarea
etapelor
de
evaluarea unor produse simple
realizare
in
pregatirea
si
confectionarea unor produse simple
S4. Aprecierea unui produs in functie
de proiectul initial
Dezvoltarea capacitatii de cooperare S5. Realizarea diverselor produse
in scopul realizarii unui produs
prin stabilirea unor roluri in cadrul
unui grup
Dezvoltarea simtului practic
S6. Demonstrarea de initiativa in
abor-darea unor probleme practice
care implica manualitatea

Limba si literatura romana - clasa I

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU

ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULAR ARTE

EDUCATIA PLASTICA
EDUCATIA MUZICALA

Limba si literatura romana - clasa I

EDUCATIA MUZICALA
INTRODUCERE
Documentul de fata reprezinta curriculum-ul de educatie muzicala pentru clasele I-IV.
Acesta are rolul de a regla activitatea didactica a invatatorilor care predau la acest ciclu si de
a furniza informatii privind asteptarile colii si ale comunitatii fata de elevii aflati in acest
ciclu de scolaritate.
Educatia muzicala, componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara,
dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane,
atat pe cele afective cat si pe cele psihomotrice si intelectuale.
Fiind stiinta si arta in acelasi timp, muzica dispune de un limbaj specific la
insusirea caruia concura deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului :
intelegerea dupa auz, practicarea, lectura si scrierea muzicala.
De aceea educatia muzicala in scoala primara se desfasoara in doua etape:
etapa oral intuitiva (a prenotatiei), in care muzica se invata exclusiv dupa auz, prin
ascultare si cantare, si etapa notatiei (a scris-cititului muzical), in care cunoasterea
elementelor de limbaj serveste practicarii si receptarii muzicii.
Forma actuala a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a
unor principii de proiectare curriculara care au menirea sa asigure coerenta acestei
discipline, principii care constituie de fapt dominantele noului curriculum.
Raportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt:
Curriculum anterior

Curriculum actual

structurarea programei pe baza unor structurarea in jurul unor competente si

obiective centrate pe cunostinte
atitudini
esentiale
in
formarea
personalit-tii

abordare pornind de la continuturi spre abordare pornind de la trei obiective

obiective si spre activitati de invatare
ca-dru, crora li se adapteaz obiectivele
de referint, continuturile si activittile de
invtare

preponderenta continuturilor informative

preponderenta continuturilor formative

coerenta redusa in gruparea continu- gruparea continuturilor in blocuri uniturilor

tare, care vizeaz mai ales aspectul
prac-tic, formativ

slaba
reprezentare
instrumen-tale

muzicii

o larg reprezentare a muzicii instrumentale

absenta exemplelor privind activitatile prezenta unor exemple de activitti de

de invatare
invtare, adecvate obiectivelor de
referint

absenta sugestiilor pentru auditii mu- sugestii multiple pentru repertoriul de

zicale
cantece si de auditie muzical

sugestii insuficiente pentru repertoriul

de cantece

lipsa de flexibilitate si de libertate in ceea flexibilitatea continuturilor, permitand adapce priveste valorificarea elementelor locale tarea la conditiile concrete; introducerea unor

Educatie muzicala

de cultura muzicala

elemente locale de cultur popular etc.

neglijarea posibilitatilor de integrare posibilitti de integrare cultural si sosocio-culturala a disciplinei si de valorifi- cial a disciplinei, de valorificare a acescare
a
acesteia
in
dezvoltarea teia in dezvoltarea personalittii
personalitatii

Educatie muzicala

1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si
in audierea muzicii
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

I. OBIECTIVE CADRU

Educatie muzicala

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

1.1.

1.2.

1.3.
1.4.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda

urmatoarele activitati:

s cante (dup auz), individual sau in exercitii de tinuta corporala;

grup, cantece simple, la unison, cu jocuri-exercitii de tehnica vocala
respi-ratie, emisie si dictie corect
(rela-xare,
respiratie,
articulatie,
intonatie, dictie);
intonare de cantece;
memorizare de cantece;
s se miste in ritmul muzicii jocuri muzicale;
interpretate, folosind ca instrument de
reprezentare muzical propriul corp
(bti din palme, din picioare, pocnete
din degete)
s utilizeze diferite obiecte sonore improvizatii muzicale;
(cuti-ute rezonatoare, jucrii muzicale,
instru-mente si pseudoinstrumente)
s se manifeste spontan, dezinvolt in improvizatii muzicale.
activittile muzicale, exteriorizandu-si
propriile triri

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor

interpretarea si in audierea muzicii
Obiective de referinta
2.1.
2.2.

2.3.

2.4.

de

limbaj

muzical

in

Exemple de activitati de invatare

de jocuri-exercitii de recunoastere a
sune-telor produse de diverse obiecte
si instru-mente;
sa diferentieze sunetele muzicale de exercitii de diferentiere a sunetelor
zgomote, sunetele vorbite de cele vocale de cele instrumentale;
cantate
exercitii
de
recunoastere
a
cantecelor invatate dintr-o suita de
cantece pre-zentate;
sa distinga interpretarea vocala de ascultarea
unor
cantece
cea
instrumentala,
interpretarea interpretate de invatator;
solistica de cea in grup
auditii de lucrari sau fragmente muzicale.
sa exteriorizeze trairea muzicii exercitii de mima si de dans;
ascultate prin miscari ale corpului, desene.
mimica, gestica, dans, desen
sa identifice diferite
producere a sunetelor

surse

Educatie muzicala - clasa a III-a

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinta
3.1.

3.2.

Exemple de activitati de invatare

sa enunte titlurile si autorii cantecelor expunere de date referitoare la

invatate
cantece;
prezentare de povesti, povestiri, cu
continut educativ din lumea muzicii;
auditii muzicale;
discutii pe marginea cantecelor;
lecturi;
sa manifeste interes pentru activitatile participarea la serbari scolare,
muzicale
specta-cole muzicale etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzical (cantarea vocal si instrumental)

Vocea.

Sunetele vocale;
Vocea utilizata in cantare si in vorbire;
Deprinderi specifice de cant: tinuta corporala, respiratie, emisie, dictie;
Cantarea individuala si in grup;
Cantarea6

Nota: Repertoriul de cantece va cuprinde: cantece populare (din folclorul copiilor,

folclorul obiceiurilor, cantece de leagan, etc.), cantece pentru copii din muzica corala
romaneasca si universala, clasica si din muzica usoara.

Obiecte sonore si instrumente muzicale7

Surse de producere a sunetelor;

Propriul corp, instrument sonor;
Obiecte si materiale: caracteristici si proprietati sonore;

Obiecte sonore utilizate in jocuri si improvizatii muzicale (jucrii

muzicale, pseudoinstrumente8 si instrumente muzicale).

2. Elemente de limbaj muzical

Sunetul muzical
Sunete din natura si din viata cotidiana;
Sunetul muzical si zgomotul;
Calitatile sunetului muzical: durata, inaltime, intensitate, timbru (culoare).

Ritmul muzical
Sunete lungi si scurte;
Pauzele (momente de tacere in muzica).

Melodia

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Acest continut va deveni obligatoriu pe masura ce scolile vor asigura baza materiala necesara.
8
Pot fi utilizate pseudoinstrumente caracteristice folclorului local (frunza, firul de iarba, solzul de
peste etc.).
7

Educatie muzicala - clasa a III-a

 Sunete inalte si joase;

Mersul melodic suitor si coborator.

Nuantele (tare, incet)

Timbrul (sunete aspre, moi, stridente, dulci etc.).
Nota: Elementele de limbaj vor fi abordate exclusiv prin practicare.

3. Elemente de cultura muzicala

Date despre cantece : titlul, compozitorul, autorul textului

Povestiri si povesti din lumea muzicii
Auditii muzicale9
Nota: Auditiile vor cuprinde muzica populara romaneasca (folclorul copiilor, folclorul
obiceiurilor, cantece si jocuri populare), muzica corala, muzica instrumentala, muzica
de opera si de balet, (romaneasca si universala).

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece10

Sta la geam o pasarica - folclorul copiilor; Impreuna ne jucam - folclorul copiilor;

Cocoselul meu istet - folclorul copiilor; Capra cu trei iezi - folclorul copiilor; Joc
popular - folclorul copiilor; Albinuta mea - dupa Delcasso; Acum e toamna, da ! Gr. Teodosiu; Misca vantul frunzele - D. Cuclin; Toamna - N. Lungu; Noi acum
suntem scolari - A. Ivascanu; colarei si scolarite - T. Popovici; Dupa 1 vine 2 - Al. Pascanu;
ade rata pe butoi - Al. Pascanu; Merge, fuge - Gr. Vieru; Iarna a sosit in zori - Gr. Teodosiu;
Saniuta - I. D. Vicol; Saniuta - Gr. Teodosiu; Vine, vine, primavara - G. Breazul, N. Saxu;
Copacelul - C. Meres; Infloresc gradinile - T. Popovici; Porumbita - G. Breazul;
Randunica - I. D. Vicol; Drag mi-e jocul romanesc - popular; Romanasul - D. G. Kiriac;
La moara la Dorohoi - popular; Scumpa noastra tara - dupa Gh. Dumitrescu Bistrita;
Canta - Al. Pascanu; Piticii si ariciul - Gh. Cucu; Toba - ***; Masa buna - ***;
Greierasul - Gr. Teodosiu; Tesatoarele - I. D. Chirescu; Ursul carturar - ***; Doamne
Iisuse Hristoase - Gh. Cucu; Steaua sus rasare - popular; Cantec de stea - popular;
Iata, vin colindatori - T. Brediceanu; Sus boieri! Gh. Cucu; Mos Craciun D. G.
Kiriac; O, brad frumos popular german; La un colt de gradinita Gh. Cucu;
Sorcova popular; Floriile popular

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

Cantece din folclorul copiilor

Cantece si jocuri populare romanesti

Muzica corala: Nea Alecu - N. Ionescu; Povestea unui ciobanas - D.D.

Stancu; In tabara - Al. Pascanu; Imparatia pasarilor - D. Voiculescu; Cantec de
leagan - Fr. Schubert; Alfabetul - W.A.Mozart
Muzica instrumentala: Miniaturi pentru pian - Fr. Schubert, R. Schumann, F. Mendelsohn
Bartholdy, S. Dragoi etc.; Urecheatii si Cotetul cu pasari din suita Carnavalul
animalelor - C. Saint Sens; Concertul nr. 1 Primavara (partea I) din ciclul
Anotimpurile - A. Vivaldi; Simfonia jucariilor - J. Haydn W. A. Mozart; Dansuri din
baletul Spargatorul de nuci - P. I. Ceaikovski
9

A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

Aceste sugestii sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cantece si jocuri
populare din zona folclorica respectiva.
10

Educatie muzicala - clasa a III-a

CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

1.1.

1.2.
1.3.

1.4.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se

recomanda urmatoarele activitati:

sa cante (dupa auz) individual si in

grup, cantece la unison, dezvoltandusi deprin-derile elementare de cantare
vocala
sa acompanieze ritmic cantarea

exercitii de tehnica vocala;

cantare in grup, solistica, in dialog
si alternanta;

cantare vocala cu acompaniament

ritmic
de
jucarii
sonore
sau
instrumente de percutie;
sa cante cu placere, exteriorizandu-si jocuri cu cant;
propriile trairi
exercitii
de
dezvoltare
a
expresivitatii;
sa manifeste rabdare si stapanire de formarea unui comportament de
sine in timpul activitatilor muzicale
auditor.

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor

interpretarea si in audierea muzicii
Obiective de referinta
2.1.

2.2.

de

limbaj

muzical

in

Exemple de activitati de invatare

sa diferentieze in cantare calitatile jocuri-exercitii de recunoastere si

sunetelor muzicale (durata, inaltime, diferentiere a sunetelor;
intensitate)
jocuri si exercitii ritmice;
jocuri si exercitii melodice;
jocuri pentru insusirea elementelor
de expresie (nuante, tempo);
marcarea duratelor prin batai din
pal-me, pasi, instrumente de percutie,
jucarii;
exprimarea duratei sunetelor prin liniute orizontale sau prin silabe ritmice
(pas, iute, rar);
redarea
pulsatiei
ritmice
a
cantecelor;
asocierea inaltimii sunetelor cu
treptele unor scarite melodice;
cantarea dupa auz a unor
fragmente
melodice
folosind
denumirea sunetelor muzicale (do, re,
mi, fa, sol, la, si);
sa identifice in cantecele interpretate auditii muzicale;
si audiate elementele de limbaj
participare la concerte pentru copii;

Educatie muzicala - clasa a III-a

2.3.

2.4.

exercitii-joc de identificare a
elemente-lor cunoscute in cantecele
invatate sau au-diate (linie melodica,
versuri, personaje etc.);
compararea
unor
fragmente
muzicale ascultate;
discutii privind muzica audiata;
sa utilizeze diverse mijloace de exercitii de folosire a mijloacelor de
reprodu-cere si inregistrare sonora re-producere si inregistrare sonora.
(casetofon etc.)
sa asculte lucrari muzicale simple,
distin-gand timbrul specific al vocilor
umane si al instrumentelor de
percutie

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

3.1.
3.2.

3.3.

3.4.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa recunoasca diverse cantece

invatate sau audiate
sa enunte date despre cantecele
invatate si despre lucrarile muzicale
audiate

auditii muzicale;

expunere de date referitoare la

cantece, auditii;
prezentare de povestiri, anecdote
des-pre muzica si muzicieni;
lectura;
sa distinga inceputul, mijlocul si participare la concerte, spectacole
sfarsitul cantecului
muzicale;
organizare de concursuri cu
tematica muzicala.
sa-si exprime preferinta pentru alcatuirea unui top individual/al
anumite lucrari muzicale
gru-pei/al clasei;
exercitii de recunoastere a lucrarilor
muzicale si de explicare a preferintei
pentru anumite lucrari.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzical (cantarea vocal si instrumental)

Vocea (vocea folosita in cantare si in vorbire; deprinderi specifice de cant: tinuta

corporala, respiratie, emisie, dictie; modalitati de cantare: individuala, in grup, in
dialog, pe roluri etc.; cantarea11)

Obiecte sonore si instrumente muzicale [corpul uman ca instrument sonor; obiecte

sonore: modalitati de producere a sunetelor; obiecte sonore si instrumente de
percutie folosite in acompaniament (tobita, tamburina, trianglul, castagneta,
maracasa, cutiute rezonatoare etc.)]

2. Elemente de limbaj muzical

Sunetul muzical (sunete din mediul ambiant; sunete produse de surse diverse, prin
diferite modalitati; sunetul muzical si zgomotul; calitatile sunetului muzical: durata,
inaltime, intensitate, timbru).
Ritmul muzical (sunete lungi, scurte, potrivite; pauzele; masurarea duratei
sunetelor si a pauzelor prin timpi muzicali: durata de 1 timp, durata de 2 timpi, durata
de jumatate de timp; *semne grafice pentru redarea duratelor; timpi accentuati si
11

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Educatie muzicala - clasa a III-a

neaccentuati; *masura de 2 timpi.

Melodia (sunete inalte, joase, medii; mers melodic suitor, coborator, linear).

Nuantele: tare, potrivit de tare, incet.

Tempoul: repede, potrivit, rar.

Timbrul (timbrul vocal: vocile de copii; timbrul instrumental: obiecte sonore si

instrumente de percutie.
Structura cantecului: inceput, mijloc, sfarsit.
Nota: Elementele de limbaj vor fi abordate mai ales prin practicare.

3. Elemente de cultura muzicala

Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.
Povestiri, istorioare, anecdote cu tematica muzicala
Auditii muzicale12

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece

Desteapta-te, romane - dupa A. Pann; Tricolorul - C. Porumbescu; Trageti hora popular; Hora din Banat - popular; Floricica draga - popular; Floricica trei sulcine popular; Trandafir frumos - popular; Batuta - t. Popescu; Rugaciune la intrarea in
scoala - D. G. Kiriac; Rugaciune la iesirea din scoala - D. G. Kiriac; Cu noi este
Dumnezeu - ***; Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu ***; Tot ce e pe lume - D. D.
Stancu; Clopotelul - I. Nicorescu; Dogarul - G. Breazul; Zidarul - N. Lungu; Cantecul
tobei - G. Dendrino; Muzicantii - Gr. Teodosiu; Glasul instrumentelor - Al. Hrisanide;
Moara - T. Popovici; Ceasul - Al. Voevidca; Vulpea si rata - Gh. Mugur; Iepurasul - D. D.
Stancu; Draga vrabiuta - Gr. Teodosiu; Closca - T. Popovici; Trica - N. Ionescu;
Prietenii cantareti - A. M. Ionescu; Soldatii - G. Breazul, N. Saxu; Trec ostasii - I.
Chioreanu; Bum, bam, bum, bum - A. Scornea; Saniuta - N. Missir; Hai la joac-afara ***; Primavara a sosit - N. Oancea; Primavara a sosit - Al. Voevidca; Astazi s-a
nascut Hristos - T. Popovici; Trei pastori - T. Popovici; Am plecat sa colindam - Gh.
Cucu; Plugusorul - Gh. Breazul; Colind de Florii - Gh. Cucu.

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

Cantece si jocuri populare romanesti: Are mama fata mare N. Oancea; Sarba pe
loc Gh. Danga
Muzica corala : Tricolorul C. Porumbescu; Doruletul I. D. Chirescu; Revedere
D. G. Kiriac; Pastravul - Fr. Schubert; Repetitie de concert - W. A. Mozart
Muzica instrumentala: Rapsodia I (fragmente) - G. Enescu; Privighetoarea G.P.Telemann; Chemarea pasarilor - J.P. Rameau; Acvariul cu pesti si Cotetul cu
pasari din suita Carnavalul animalelor - C. Saint Sens; Vals din baletul Coppelia L. Delibes; Valsul florilor din baletul Spargatorul de nuci - I.P. Ceaikovski; Iarna
(partea I) din Anotimpurile - A. Vivaldi.

12

A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

Educatie muzicala - clasa a III-a

CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

1.1.

1.2.

1.3.
1.4.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a

recomanda urmatoarele activitati:

sa cante (dupa auz) individual si in

grup, cantece la unison sau cu
elemente armo-nico-polifonice simple,
respectand cerin-tele unei emisii,
intonatii si dictii corecte
sa
cante
acompaniindu-se
cu
instrumente muzicale sau diverse
obiecte sonore

exercitii de tehnica vocala si

instrumentala;
exercitii
de
intonatie,
de
memorizare etc.

interpretare vocala de cantece

(indivi-duala, in grup, in lant,
alternativa, pe roluri, etc.);
acompaniament ritmic;
cantare instrumentala;
jocuri cu miscari pe muzica;
utilizarea unor elemente armonicpoli-fonice : cantarea cu ison;
improvizatii ritmice;
sa manifeste interes, cooperare, participarea la activitati corale;
vointa in cadrul activitatilor de cantare
sa
impartaseasca
cu
colegii discutii in grup.
satisfactia prilejuita de interpretarea
muzicii

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor

interpretarea si in audierea muzicii

2.1.
2.2.

2.3.

se

de

limbaj

muzical

in

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa redea calitatile sunetelor muzicale,

folosind
semnele
grafice
corespunzatoare (notatia muzicala)
sa descifreze cantece simple, in care
se intalnesc elementele de limbaj
invatate

exercitii melodice (de intonatie si

recu-noastere de sunete, intervale,
structuri, melodii);
exercitii ritmice (de citire ritmica si
recunoastere);
exercitii ritmico-melodice;
exercitii de sesizare a accentului
me-tric;
exercitii de tactare a masurii de 2/4;
interpretare in tempo-ul si nuanta
indicata;
exercitii de scriere a semnelor
grafice, reprezentand inaltimea si
durata sunetelor muzicale;
sesizarea tempo-ului si a nuantelor
in lucrarile audiate;

s identifice tempo-urile si nuantele

frag-mentelor audiate

Educatie muzicala - clasa a III-a

2.4.

s
sesizeze
in
corespondenta din-tre
randurile melodice

cantece compararea
unor
versuri si muzicale audiate.

fragmente

Educatie muzicala - clasa a III-a

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

s recunoasc lucrri sau fragmente

muzi-cale din creatiile unor mari
compozitori
s recunoasc timbrul specific al unor
instrumente cu coarde
sa cunoasca aspecte semnificative
din via-ta si activitatea compozitorilor
invatati
sa clasifice cantecele dupa continutul
tematic si dupa caracterul melodiei
sa desprinda invataminte morale din
cunoasterea unor aspecte ale vietii si
creatiei marilor compozitori

prezentari de cantece sau piese

instru-mentale
in
interpretarea
invatatorului;
auditii muzicale;
lecturi;
concursuri cu tematica muzicala;
dialoguri pe baza unei bibliografii
anuntate.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzical (cantarea vocal si instrumental)

Vocea (clasificarea vocilor; deprinderi specifice de cant - tinuta corporala,

respiratie, emisie, dictie, frazare; cantarea expresiva; cantarea la unison, cu ison
ritmic, *ison armonic, *in canon13)
Obiecte sonore si instrumente muzicale (corpul uman, instrument sonor; obiecte
sonore si instrumente muzicale; instrumente muzicale clasice: instrumente cu corzi;
acompaniamentul si cantarea instrumentala

2. Elemente de limbaj muzical

Sunetul muzical (diversitatea lumii sonore; sunete muzicale, modalitati de

producere)
Ritmul muzical (durata sunetelor si pauzelor muzicale si reprezentarea lor grafica durata si pauza de 1 timp, durata si pauza de 2 timpi, durata si pauza de 1/2 timpi;
combinatii de durate si pauze; accentul metric; masura de 2/4)
Melodia (elemente de reprezentare grafica a inaltimii sunetelor - portativul, cheia
sol, notele muzicale; sunetele si notele sol, mi, la, do1, re, do2; formule melodice cu
sunetele invatate)
Nota : Se va porni de la intervalele primare (nuclee premodale) de secunda, terta mica
si cvarta perfecta, utilizate in diverse formule melodice de 2, 3, 4, 5 sunete. Exemple :
sol-mi, la-sol-mi, mi-re, sol-mi-re, mi-re-do etc.

Timbrul (timbrul vocal - formatii vocale de copii; timbrul instrumental - instrumente

cu corzi)
Structura: - versul si randul melodic
- asemanari, deosebiri; repetitia, variatia

3. Elemente de cultura muzicala

Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

13

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Educatie muzicala - clasa a III-a

Compozitori si opere muzicale: C. Porumbescu, G. Enescu, J. Haydn, W. A.

Mozart;
Auditii muzicale14

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece15

Hora Unirii - Al. Flechtenmacher; Cantec pentru patrie - M. Ursu; Romanul - C.

Porumbescu; Stejarul - G. Musicescu; Osteanul roman - G. Musicescu; S-a dus
cucul de pe-aici - popular; Draga floricica mea - popular; Mandru-i jocul Hategana popular; La joc - popular; Trageti hora - popular; Frunza verde dintre vii - popular;
Omul de zapada - I. Vintila; Ca o zi de primavara - T. Teodorescu; Rasuna codrul - I.
Chirescu; Cantecul cucului - I. Chirescu; Primavara a sosit - I. Chirescu; Randunica - I.
D. Vicol; Sunt roman - G. Breazul; Nea Alecu - N. Ionescu; Vai, saracul pui de cuc N. Ionescu; Pitpalacul - N. Oancea; Greierasul - D. D. Stancu; Iepurasul - D.D.
Stancu; Imn de serbare - M. Poslusnicu; De esti crestin - Al. Buzera; Primavara - P.
Ciorogariu; Pupaza din tei - I. D. Vicol; Lumea copiilor - A. Giroveanu; O, ce veste
minunata - G. Dima; La poarta la Tarigrad - I. Cocisiu; Colindita - E. Montia; Noapte
de vis - Fr. X. Grber; Hristos a inviat - G. Musicescu; Eu sunt numai un copilas - W. A.
Mozart; Vant de primavara - W. A. Mozart; Cantec de primavara - W. A. Mozart

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

Cantece si jocuri populare romanesti

Muzica corala: Pe-al nostru steag - C. Porumbescu; Pui de lei - G. Bratianu;

Tricolorul - C. Porumbescu; Mars de 1 Mai - C. Porumbescu; Ana Lugojana I. Vidu;
Braul amestecat P. Vlaiculescu; Dormi, copile - D. D. Stancu; Cantec de leagan - J.
Brahms; Imn pacii - G.F. Hndel; Corul vanatorilor din opera Freischtz C. M. von
Weber.
Lucrari muzicale instrumentale: Mars turc, Mica serenada - W. A. Mozart; Romanta
pentru vioara in Fa major - L. van Beethoven; Sonata Primaverii pentru vioara si
pian, Fr Elise - L. van Beethoven; Concert pentru vioara in la minor - A. Vivaldi;
Concertul Toamna (partea I) din ciclul Anotimpurile - A. Vivaldi; Balada pentru vioara
si pian - C. Porumbescu; Rapsodia a II-a (fragmente) - G. Enescu; Suita Impresii din
copilarie (fragmente) - G. Enescu; Menuet - L. Boccherini.

14

A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

Aceste cantece se vor insusi in general dupa auz. Ele pot servi insa si exemplificarii unor elemente de
limbaj muzical.
15

Educatie muzicala - clasa a III-a

CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA I EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

1.1.

1.2.

1.3.
1.4.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a IV-a

recomanda urmatoarele activitati:

se

exercitii de tehnica vocala si instrumentala;

exercitii
de
intonatie,
de
memorizare;
interpretare vocala de cantece
(solis-tica, in grup, pe roluri, cu ison,
in canon etc.);
sa acompanieze cantarea cu obiecte acompaniament ritmic;
sonore sau cu instrumente muzicale
*acompaniament
instrumental
(armo-nic);
*executii instrumentale;
jocuri muzicale;
improvizatii muzicale;
sa
cante
nuantat,
expresiv, interpretare de cantec in mai multe
valorificand continutul de idei si variante;
sentimente ale can-tecului
sa manifeste interes pentru jocurile, auditii
de
cantece
populare
can-tecele,
obiceiurile
populare romanesti.
romanesti
sa cante dupa auz cantece la unison
sau
in
aranjamente
armonicopolifonice
simple,
demonstrand
controlul intonatiei, al dictiei, al frazarii
si al nuantarii

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si in audierea

muzicii
Obiective de referinta
2.1.

2.2.
2.3.

2.4.

Exemple de activitati de invatare

s intoneze sunetele cuprinse intre exercitii de percepere a sunetelor

do1 si do2
cu-prinse intre do1 si do2;
exercitii de intonatie a sunetelor
invatate;.
s reprezinte grafic sunetele cuprinse exercitii de scriere a semnelor
intre do1 si do2 si duratele invtate
grafice, reprezentand inaltimea si
durata sunetelor muzicale;
s solfegieze cantece simple, demon- exercitii ritmico-melodice;
strand cunoasterea elementelor de exercitii de recunoastere;
baz ale citit-scrisului muzical
exercitii de tactare in masura 3/4;
interpretare in tempo-ul si nuante
adecvate;
s disting in lucrri sau fragmente interpretarea unor cantece si piese
muzicale de diverse genuri si stiluri instrumentale (de catre invatator sau
timbrurile specifice anumitor voci sau elevi initiati);
instrumente muzicale
auditii muzicale;

Educatie muzicala - clasa a IV-a

2.5.

s identifice unele elemente de limbaj participare la manifestari muzicale;

muzical (ritmul, nuanta, tempoul, comentarea lucrarilor audiate.
caracterul, structura) in piesele
audiate

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

sa cunoasca aspecte semnificative

din viata si creatia compozitorilor
studiati
s recunoasc lucrri sau fragmente
muzi-cale din creatia acestora
s disting anumite caracteristici ale
lucrrilor audiate
s-si manifeste preferintele muzicale
sus-tinandu-le prin argumente
s-si exprime impresiile declansate
de audierea muzicii, folosind un
vocabular adecvat

lectura de texte;
auditii muzicale;
comentare de lucrari muzicale;
analiza de lucrari muzicale;
audiere si vizionare de emisiuni
muzi-cale (radio, TV);
participare la serbari, concerte, emisiuni radio si TV, concursuri;
dialog pe teme muzicale.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzical (cantarea vocal si instrumental)

Vocea (deprinderi specifice de cant; respectarea comenzilor si gesturilor dirijorului; modalitati de

cantare - individuala, in grup, cu ison, in canon; cantarea (la unison, cu ison ritmic, armonic, in canon)16
Obiecte sonore si instrumente muzicale (corpul, instrument sonor; obiecte sonore si instrumente
muzicale: tipuri si grupari; instrumente traditionale si moderne, noi surse sonore - electroacustice,
electronice; *acompaniamentul si cantarea instrumentala)

2. Elemente de limbaj muzical

Sunetul muzical (sunetul muzical : producerea si utilizarea lui, resurse expresive; sunetul si mijloacele
de informare in masa0
Melodia (sunetele si notele muzicale si, fa; ton, semiton; relatii si structuri sonore cu sunetele cuprinse
intre do1 si do2; gama Do)
Ritmul muzical (prelungirea sunetelor, legato de durata si punctul de prelungire; durata de trei timpi;
masura de 3/4)
Semnele utilizate in notatia muzicala: semnele de repetitie, prima si seconda volta

Timbrul (timbrul vocal: vocea de copil si vocea de adult; timbrul instrumental: instrumentele de suflat)
Structura cantecului: strofa, refrenul, randul melodic

3. Elemente de cultura muzicala

Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.

Compozitori si opere muzicale:, T. Popovici, I. D. Chirescu, D.G. Kiriac, D.D. Stancu, A. Vivaldi, *P. I.
Ceaikovski
16

A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Educatie muzicala - clasa a IV-a

Auditii muzicale17

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece18

Pui de lei - I. G. Bratianu; Imnul eroilor - I. G. Bratianu; Scumpa tara romaneasca - M. Negrea; Ce
frumoasa-i tara mea - A. Giroveanu; Treceti, batalioane romane, Carpatii - popular; Sa vii maica sa ma
vezi - popular; Verde-i campul si umbros - popular; Vantulet de primavara - popular; Bate vantul - dupa
M. Barca; Alunelul - popular; Taraselul - popular; Hai sarba - popular; Hai mandruto sa te joc - popular;
Cantec de leagan - T. Popovici; Luncile s-au desteptat - T. Popovici; Moara - T. Popovici; Doamna florilor - D.
G. Kiriac; A ruginit frunza din vii - D. G. Kiriac; De ziua mamei - N. Gany; Povestea unui ciobanas - D. D.
Stancu; Povestea unui fluturas - D. D. Stancu; Ruga petalelor - D. D. Stancu; Ecoul - ***; In tabara - M.
Marzanisteanu; Marinarii - T. Popa; Hai la drum - M. Badulescu; Praznic luminos - D. G. Kiriac; Plecarea
magilor - D. G. Kiriac; La Betleem colo-n jos - N. Lungu; Marire-ntru cele 'nalte - N. Lungu; Prohodul
Domnului (starea I); Hristos a inviat - Al. Podoleanu; Cantec de leagan - F. Schubert; Canon (Blanda
seara) - W. A. Mozart; Lautarii - R. Krauss

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

Cantece si jocuri populare romanesti

Muzica corala: - Haz de necaz - Gh. Cucu; Sarba in caruta - Gh. Danga; Marsul lui Tudor - din oratoriul
Tudor Vladimirescu - Gh. Dumitrescu; Marsul lui Iancu - T. Popovici; Doina - T. Popovici; Limba noastra - Al.
Cristea; Cantec de leagan - D. D. Stancu; Floricica - Fr. Hubic; Domnulet si domn din cer - Gh. Cucu;
Mos Craciun - D.G.Kiriac; Cantec de leagan - W.A. Mozart; Ave Maria - Fr. Schubert; Bucuria lumii - G.
Fr. Hndel; Stille Nacht - Fr. X. Grber.
Muzica instrumentala: Rapsodia I - G. Enescu; Nocturna "Bertha" - C. Porumbescu; "Badinerie" din
Suita nr. 2 pentru orchestra - J. S. Bach; Simfonia Surpriza (partea a II-a) - G. Haydn; Anotimpurile
(Vara, partea I) - A. Vivaldi; Carnavalul animalelor - C. Saint Sens; Fragmente din baletul "Spargatorul
de nuci" - P.I. Ceaikovski; Cantec vechi francez - P.I. Ceaikovski; Valsuri - J. Brahms; Valurile Dunarii - J.
Strauss; Valsuri - Fr. Chopin; Muzica apelor (fragmente) - G. F. Hndel; Lucrari pentru instrumente de
suflat.

17
18

A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

Aceste cantece se vor insusi in general dupa auz. Ele pot servi insa si exemplificarii unor elemente de limbaj muzical.

Educatie muzicala - clasa a IV-a

 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1

Standarde

Dezvoltarea
capacitatilor S1. Interpretarea vocala dupa auz a
interpretative vocale si instrumentale
unor cantece din repertoriul pentru
copii, in limitele ambitusului do1 do2
Cantarea vocala cu respectarea
S2.
regu-lilor specifice de cant: respiratie,
emisie, dictie
Acompanierea ritmica cu obiecte
S3.
sonore sau cu instrumente de
percutie
Interpretarea unor cantece din
S4.
creatia compozitorilor studiati
Cunoasterea si utilizarea elementelor S5. Intonarea cantecelor invatate,
de limbaj muzical in interpretarea si in res-pectand elementele de baza ale
au-dierea muzicii
notatiei inaltimii si duratei sunetelor
Identificarea randului melodic, a
S6.
strofei si a refrenului in cantecele
invatate si audiate
Diferentierea timbrului vocal de
S7.
cel instrumental
Recunoasterea
timbrului
S8.
anumitor instrumente muzicale (ale
muzicii clasice si populare)
Dezvoltarea capacitatii de receptare a S9. Recunoasterea unor lucrari sau
me-sajului muzical
frag-mente muzicale din creatia
compozito-rilor studiati
Clasificarea lucrarilor muzicale
S10.
in-terpretate si audiate in functie de
conti-nutul tematic
Cunoasterea
unor
aspecte
S11.
semnifica-tive
din
activitatea
compozitorilor invatati

Educatie muzicala - clasa a IV-a