Sunteți pe pagina 1din 12

LICEUL TEORETIC “KEMENY JANOS”,TOPLITA

PLANUL DE ACTIUNE AL COMISIEI PENTRU PREVENIREA SI


COMBATEREA DISCRIMINARII SI PROMOVAREA
INTERCULTURALITATII

An scolar 2015-2016

ARGUMENT
Educația incluzivă este definită ca “procesul de a se adresa și a ră spunde
diversită ții nevoilor tuturor copiilor/tinerilor prin intensificarea participării la
procesu de învățare, la împărtă şirea ideilor despre culturi și comunități diferite și la
reducerea excluziunii din și în educație. Aceasta implică schimbă ri și modifică ri în
conținut,abordă ri, structuri și strategii, o viziune comună care acoperă toți
copiii/tinerii și convingerea că este responsabilitatea sistemului de a-i educa pe
toți”.
La baza educației incluzive stă dreptul la educație statuat în Declarația
Universală a Drepturilor Omului (1948): “Orice persoană are dreptul la învă țătură.
Învăță mâ ntul trebuie să fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învăță mâ ntul
elementar și general. Învă ță mâ ntul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâ na
tuturor, iar învă ță mâ ntul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil tuturor,
pe bază de merit. Învată mâ ntul trebuie să urmă rească dezvoltarea deplină a
personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile
fundamentale. El trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia între toate
popoarele și toate grupurile rasiale sau religioase …”
Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale
detaliază dreptul la educaţie ca obligaţie a orică rui stat: “Statele părţi la prezentul
pact recunosc dreptul pe care îl are orice persoană la educaţie. Ele sunt de acord că
educaţia trebuie să urmă rească deplina dezvoltare a personalită ţii umane şi a
simţului demnită ţii sale şi să întă rească respectarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale. Pe lâ ngă aceasta, ele sunt de acord că prin educaţie orice
persoană trebuie să devină capabilă de a juca un rol util într-o societate liberă, că
educaţia trebuie să favorizeze înţelegerea, toleranţa şi prietenia între toate
naţiunile şi toate grupurile rasiale, etnice sau religioase şi să încurajeze dezvoltarea
activită ţilor Naţiunilor Unite pentru menţinerea pă cii.”
O altă prevedere importantă din punctul de vedere al educaţiei incluzive este
interzicerea discrimină rii şi egalitatea în faţa legii, din Pactul internaţional cu
privire la drepturile civile şi politice: “Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au,
fă ră discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă
legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o
ocrotire egală şi eficace contra orică rei discrimină ri, în special de rasă , culoare, sex,
limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială ,
avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare.”
În cazul Româ niei, reformarea sistemului educaţional și adaptarea lui, conform
criteriilor educației incluzive, a demarat în anul 2003, prin implementarea
programului PHARE Access la educație pentru grupurile dezavantajate. Astfel, au
fost adoptate o serie de reglementă ri care promovează educația incluzivă şi care au
fost rezultatul colaboră rii sistemului educațional cu alţi factori interesați:
organizații neguvernamentale, organizații internaționale etc
I. Direcţii de acţiune

Direcţiile majore de acţiune ale unitatii cu privire la combaterea şi prevenirea


tuturor formelor de discriminare sunt:

1.- implementarea principiului tratamentului egal şi al egalităţii de şanse elevilor,


prin aplicarea prevederilor Legii învăţă mâ ntului nr.84/1995, cu modificările şi
completă rile ulterioare,Constituţiei Româ niei şi a Ordonanţei Guvernului nr.
137 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, adoptată
în anul 2000 , Ordinul nr. 286 din 29 august 2007 privind aprobarea Strategiei
naţionale de implementare a mă surilor de prevenire şi combatere a discrimină rii
(2007 –2013), Ordinul nr. 1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregă rii
şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea
segregă rii şcolare a copiilor romi, Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000
republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare,Hotă rârea nr. 1258 din 13 august 2004 privind aprobarea Planului
naţional de acţiune pentru combaterea discrimină rii,în vederea construirii unui
model durabil de egalitate, echilibru şi securitate pentru toţi elevii;

2. -crearea cadrului specific pentru ca politicile în domeniul discrimină rii să


îndeplinească urmă toarele condiţii:
-să fie pe deplin în concordanţă cu cerinţele de integrare şi conform cu
standardele comunitare;
-să fie cunoscute şi accesibile pentru toţi elevii,cadrele didactice,părinţii;
-să nu creeze confuzii şi să răspundă unor probleme reale;
-să încurajeze şi să faciliteze comunicarea socială.

II. Misiunea Liceului Teoretic “Kemeny Janos”;Toplita

Misiunea Liceului Teoretic “Kemeny Janos”;Toplita este promovarea şi


apă rarea drepturilor stabilite prin legislaţia antidiscriminare.
Liceul Teoretic “Kemeny Janos”;Toplita are rolul de a informa şi de a
forma elevii ,cadrele didactice,părinţii în vederea elimină rii orică rei forme de
discriminare, de a investiga şi de a propune masuri de disciplinare catre Consiliul
de Administratie, in cazul incalcarii, de catre cadrele didactice si elevi, a legislatiei
in vigoare referitoare la faptele de discriminare, va elabora si va avea misiunea de a
monitoriza implementarea planului institutional de desegregare , contribuind astfel
la crearea unui climat general de încredere, respect şi solidaritate, definitoriu
pentru o societate democratică şi europeană .
Scop: promovarea, în cadrul şcolii, a principiilor şcolii incluzive.
„Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, care valorifică
diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără
discriminare şi excludere generate de originea etnică, deficienţe fizice sau mentale,
origine culturală sau socio-economică, limbă maternă. Prevenirea şi eliminarea
fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de discriminare,
constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive”

III. Scopul Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării

Scopul Planului anual de acţiune pentru combaterea discrimină rii este stabilirea
unor linii directoare de acţiune în domeniul prevenirii şi combaterii discrimină rii.
În acest sens, Liceului Teoretic “Kemeny Janos”;Toplita îşi propune:
1.construirea unui sistem eficient pentru prevenirea discrimină rii;
2.identificarea tuturor formelor de discriminare în cadrul şcolii;
3.monitorizarea şi implementarea planului institutional de desegregare;
4. medierea conflictelor rezultate dintr-un act/faptă de discriminare;
5. consolidarea cooperă rii cu societatea civilă , cu instituţiile administraţiei
publice locale şi mass-media.

IV. Principiile Planului anual de acţiune pentru combaterea discriminării


- Principiul politicilor integrate,care constă atâ t în abordarea integrată a
demersurilor de prevenire, identificare, mediere şi sancţionare, câ t şi în luarea în
considerare a tuturor formelor de discriminare.
- Principiul prevenirii şi combaterii discrimină rii constă în promovarea
drepturilor şi libertă ţilor fundamentale prin acţiuni de informare, formare şi
implementare a prevederilor legale specifice.
- Principiul acţiunii afirmative şi al mă surii speciale presupune promovarea de
practici preferenţiale pentru anumite categorii de persoane dezavantajate în
vederea acceleră rii realiză rii egalităţii de şanse.
- Principiul cooperă rii presupune dezvoltarea de mecanisme parteneriale
pentru participarea activă a mai mulţi actori sociali din domeniul public şi privat în
implementarea politicilor specifice.
- Principiul implementă rii strategice constă în abordarea problematicii
discrimină rii fă ră diferenţiere între grupurile defavorizate, conştientizâ nd faptul că
fiecare grup defavorizat are probleme specifice.
În implementarea planului de acțiune, se vor avea în vedere următoarele
principii directoare:
Egalitatea în drepturi a tuturor cetă ţenilor reprezintă o valoare universală ,
proclamată atâ t de documentele internaţionale privind drepturile omului cât şi de
Constituţia Româ niei.
Asigurarea dreptului la educaţie de calitate a tuturor copiilor, indiferent de
origine etnică , religie, dizabilităţi, mediu de provenienţă, statut social etc., este
datoria statului româ n şi reprezintă un obiectiv al Ministerului Educaţiei Nationale.
Realizarea unui sistem de învă ţă mâ nt care are la bază educaţia incluzivă este o
necesitate pentru a asigura realizarea deplină a potenţialului copiilor.
Educaţia pe tot parcursul vieţii va da posibilitatea indivizilor să se adapteze mai
uşor schimbă rilor economice şi sociale.
Diversitatea etnică şi religioasă este o valoare esenţială într-un sistem care are
la bază educaţia incluzivă . Identitatea comunită ţilor multietnice este promovată la
nivelul şcolii, relevanţa etnică fiind parte din calitatea educaţiei.
Şcoala este o instituţie deschisă , care colaborează cu administraţia locală ,
pă rinţii copiilor şi comunitatea în ansamblu. Legă tura între şcoală şi comunitatea
locală este reflectată în curriculumul la decizia şcolii, iar autorită ţile locale au
responsabilitatea de a susţine învă ţă mâ ntul.
Locul de rezidenţă, originea etnică , statutul social al pă rinţilor, dizabilitatea,
religia, sexul etc., nu trebuie să constituie impedimente în accesul la o educaţie de
aceeaşi calitate cu a celorlalţi copii.
Pentru creşterea competitivită ţii pe piaţa muncii, folosirea tehnologiei
informaţionale şi comunicaţionale devine o prioritate. Aceasta va contribui atât la
creşterea calită ţii educaţiei, câ t şi la realizarea obiectivului strategic al Româ niei ca
membru al Uniunii Europene.
Educația urmă rește socializarea și pregătirea copiilor pentru viață într-o
societate democratică . Prin urmare, interacțiunea dintre copiii provenind din
diverse medii sociale reprezintă o valoare care trebuie promovată în educația
elevilor.

V. Obiective generale

1.Identificarea grupurilor ţintă şi a factorilor interesaţi


Grupul ţintă vizat de acest plan de acţiune include:
- copii preşcolari, elevi şi tineri din grupurile dezavantajate, cuprinşi în
învă ţă mâ ntul obligatoriu;
- pă rinţii acestora;
-decidenţi şi manageri din domeniul educaţiei, să nă tăţii, culturii, protecţiei
copilului, muncii şi protecţiei sociale;
-cadrele didactice care lucrează în cadrul Liceului Teoretic “Kemeny Janos”
-asociaţii, instituţii guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în
domeniu(Consiliul local,Primaria)
Planul de acțiune urmă rește în mod special situația copiilor din mediul rural, a
copiilor cu cerințe educaționale speciale, a copiilor romi și altor copii proveniți din
familii dezavantajate economic, categorii identificate ca fiind cele mai vulnerabile
din punct de vedere al accesului la o educație de calitate.

2. Respectarea şi aplicarea legii şi protecţia elevilor discriminaţi:


- Asigurarea respectării prevederilor legislaţiei antidiscriminare, prin acţiuni
specifice de investigare, constatare şi sancţionare a actelor de discriminare;
- Instituirea, conform legii, de mă suri şi acţiuni speciale de protecţie a
persoanelor discriminate sau a categoriilor de persoane defavorizate;

Monitorizarea respectării şi promovării drepturilor omului:

-asigurarea accesului egal şi universal la învă ţă mâ ntul obligatoriu;


-creşterea şanselor de succes şcolar pentru copiii/tinerii din zonele şi
segmentele sociale defavorizate (mediul rural, copiii/tinerii de etnie roma, cu CES,
marginalizaţi sau în situaţie de să răcie severă);
-creşterea oportunită ţilor de participare şcolară şi de formare profesională
pentru categoriile defavorizate, asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi;
-profesionalizarea absolvenţilor învăţă mâ ntului obligatoriu, în vederea inserţiei
efective pe piaţa muncii;
-îmbună tă ţirea şi diversificarea formelor de suport pentru persoanele/copiii cu
nevoi speciale de educaţie;
-extinderea principiului educaţiei incluzive, prin creşterea participă rii la
învă ţă mâ ntul de masă .
- Informarea şi formarea tuturor cadrelor didactice în promovarea principiilor
egalităţii de şanse şi nediscrimină rii.

3.Asigurarea cadrului legal adecvat pentru respectarea deplină a drepturilor


omului, a egalităţii de şanse şi implementarea normelor europene în materie de
nediscriminare.
Organizarea şi funcţionarea sistemului româ nesc de educaţie este reglementată
de Legea învă ţă mâ ntului nr.1/2011.
Legea prevede că toţi cetă ţenii româ ni au drept de acces egal la toate nivelurile
şi formele de educaţie, indiferent de sex, rasă , naţionalitate, afiliere religioasă sau
politică, statut social sau economic. Învă ţă mâ ntul public este gratuit. Documentele
internaţionale la care Româ nia a aderat, precum şi legislaţia româ nească ,
garantează dreptul la educaţie diferenţiată în beneficiul individului, dar şi al întregii
societă ţi (vezi Anexa 1).

Potrivit legii, sistemul naţional de educaţie cuprinde următoarele niveluri:

a. Învăţă mâ nt preşcolar, cu trei grupe de nivel, ultima fiind grupa pregă titoare
pentru şcoală ;
b. Învăţă mâ ntul primar, clasele I – IV;
c. Învă ţă mâ ntul secundar:
Nivelul secundar inferior, cu două cicluri succesive:
- gimnaziu, clasele V – VIII;
- ciclul inferior al liceului şi şcoala de arte şi meserii, clasele IX – X;
Nivelul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI – XII/XIII;
d. Învăţă mâ ntul terţiar:
Învă ţă mâ ntul postliceal, non universitar;
Învă ţă mâ ntul universitar şi post universitar.
Pentru elevii aparţinâ nd minorită ţilor naţionale, legea prevede asigurarea
învă ţă mâ ntului în limba maternă , atunci câ nd e posibil. Curriculumul şi Abecedarul
pentru minorită ţi sunt similare cu cele utilizate în celelalte şcoli în care predarea se
face în limba româ nă . Pentru minorităţi mai numeroase, precum ar fi minoritatea
maghiară , o reţea importantă de şcoli este organizată la toate nivelurile de
învă ţă mâ nt, cu predare în limba maternă . Pentru minorită ţile mai puţin numeroase,
unde predarea în limba maternă nu este posibilă din cauza insuficienţei resurselor
umane, unele dintre discipline sunt predate în limba maternă şi altele în limba
româ nă . Pentru minorită ţile etnice foarte puţin numeroase, rare, dacă nu se poate
asigura organizarea anterior prezentată , cel puţin studiul limbii materne este
asigurat. Deşi minoritatea romă este semnificativă ca numă r, nu a existat pâ nă acum
o tradiţie în predarea în limba romani.
În acest sens, în ultimii 20 de ani au avut loc o serie de progrese şi dezvoltă ri
curriculare privind acest subiect, existâ nd deja un numă r semnificativ de institutori
pentru predarea limbii romani, precum şi un numă r semnificativ de manuale și
materiale suport în limba romani.
În Româ nia, copiii cu cerinţe educaţive speciale au acces la educaţie şi se pot
înscrie, în funcţie de nivelul/gradul de deficienţă, în sistemul de învă ţă mâ nt special,
în aşa numitele şcoli speciale sau în şcolile de masă . Elevii cu deficienţe cu grad
mediu, severe, profunde sau asociate sunt înscrişi în şcolile speciale. Elevii cu
deficienţe uşoare, cu deficienţe de limbaj sau cu un deficit de învă ţare, cu deficienţe
de comportament sau socio-afective sunt integraţi în şcolile de masă şi beneficiază
de servicii de sprijin. În funcţie de tipul de deficienţă , elevii din învă ţă mâ ntul
special pot să urmeze curriculumul şcolii de masă , un curriculum uşor adaptat sau
un curriculum specific pentru şcolile speciale.
Pe parcursul şcolariză rii, elevii/tinerii cu CES au acces la toate resursele
psihopedagogice, medicale şi sociale necesare recuperă rii lor, precum şi la alte
tipuri de servicii specifice de intervenţie, necesare şi disponibile în comunitate sau
în instituţiile specializate, inclusiv cele din învă ţă mâ ntul special.
În unele cazuri, şcolile sunt organizate ca avâ nd în aceeaşi structură, respectiv
nivelurile: liceu, şcoală de arte şi meserii, postliceal sau cel puţin două din trei
tipuri de şcoli menţionate mai sus. Unele şcoli speciale oferă chiar şi predare în
limba maternă .
Durata parcursului şcolar poate, de asemenea, varia în funcţie de tipul şi gradul
deficienţei: spre exemplu, durata învăţă mâ ntului primar şi a gimnaziului pentru
copiii cu deficienţe mentale severe poate fi de 9 sau 10 ani în loc de 8.
Şcolile de masă dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu diferite
cerinţe speciale:

a. Pentru copiii cu deficienţe de vorbire şi cu un deficit de


învă ţare există centrele logopedice interşcolare, cu specialişti care utilizează terapii
specifice pentru corectarea şi depă şirea deficienţelor amintite.

b. Pentru copiii cu deficienţe de comportament şi dificultăţi de


adaptare există centrele de asistenţă psihopedagogică , unde consilierii
psihopedagogi oferă servicii specifice atâ t copiilor în situaţii de risc sau criză , cât şi
pă rinţilor acestora.

c. Pentru copiii din şcolile de masă cu deficienţe identificate şi recunoscute


(certificate) de către Comisia pentru Protecţia Copilului, există servicii de
sprijin/cadre didactice itinerante.

4. Conştientizarea problemelor discriminării

-Îmbună tăţirea educaţiei în ceea ce priveşte promovarea drepturilor omului,


prevenirea şi combaterea discrimină rii
-Informarea elevilor,profesorilor,pă rinţilor cu privire la producerea de
acte/fapte de discriminare, precum şi la efectele negative ale acestora asupra
climatului educativ;
-Informarea elevilor,profesorilor,pă rinţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile
ce derivă din implementarea principiilor egalită ţii de şanse şi nediscrimină rii
- Facilitarea comunicării între elevi,profesori şi diferite organizaţii care le
reprezintă interesele;
-Cooperarea cu societatea civilă în implementarea Planului de acţiune pentru
combaterea discrimină rii

5. Elaborarea de studii şi rapoarte

- Analiza ştiinţifică a nivelului actual de discriminare şi a tratamentului egal,


studiul fenomenului discrimină rii în contextul realită ţii social cultural din acest
moment.

VI. Obiective specifice şi acţiuni de implementare – proiecte şi practici


pentru prevenirea şi combaterea discriminării

A) Proiectul de dezvoltare instituţională,

1. Optimizarea cadrului legislativ general, având în vedere:


a) propunerea către Consiliul de Administraţie a scolii a proiectelor de acte
normative,a ghidului metodologic în domeniul actelor/faptelor de discriminare;
b) elaborarea, monitorizarea şi implementarea planului institutional de
desegregare

2. Optimizarea cadrului legislativ specific prin:


a) completarea şi definitivarea cadrului legal referitor la investigarea şi
monitorizarea actelor/faptelor de discriminare;
b) elaborarea şi implementarea de instrucţiuni şi proceduri în materie de
nediscriminare.
3.Crearea unor structuri şcolare corespunză toare ciclurilor de învăţă mâ nt,
grupuri de combatere şi prevenire a discrimină rii, precum şi elaborarea de
strategii.
Aceste considerente de ordin tehnic stau la baza opţiunilor strategice pe termen
mediu şi lung ale Comisiei pentru Combaterea si Prevenirea Discrimină rii

- Practici pe termen mediu (anul şcolar 2015-2016):

1. îmbună tăţirea modalităţilor de lucru ale cadrelor didactice prin adaptarea


modului de lucru la nevoile elevilor , în conformitate cu normele naţionale şi
internaţionale în domeniul nondiscrimină rii;

2. colaborarea cu instituţiile locale implicate direct în promovarea şi aplicarea


de politici publice referitoare la categoriile defavorizate care fac obiectul legislaţiei
în domeniul prevenirii şi combaterii discrimină rii;

3. ridicarea standardului profesional al personalului didactic, prin informarea şi


formarea în promovarea principiilor egalităţii de şanse şi nediscrimină rii.

- Practici pe termen lung (2015-2016 ):

1. consolidarea capacită ţii de reacţie a instituţiei noastre şcolare la noile


provocă ri sociale, pe dimensiunea prevenirii şi combaterii discrimină rii;

2. îmbună tăţirea activităţii aparatului propriu de lucru (specializă ri pe domenii,


înfiinţarea unor grupuri ale elevilor,pă rinţilor );

3. perfecţionarea continuă a cadrelor didactice;

4. promovarea unei strategii eficiente pentru promovarea unor proiecte care


vizează prevenirea şi combaterea discrimină rii;

5. monitorizarea progreselor în implementarea principiilor egalităţii şi


nediscrimină rii;

6. elaborarea de rapoarte şi studii cu privire la activitatea, locul şi rolul


invatamantului special

B) Politica de prevenire
Prevenirea discriminării presupune acţiuni coordonate pe mai multe planuri:

1. Programul de informare şi documentare în domeniul prevenirii şi combaterii


discrimină rii, care constă în:
a)construirea unei baze de date în domeniu conţinâ nd urmă toarele categorii de
informaţii: instituţii europene specializate, documente internaţionale specifice,
manifestări, evenimente dedicate domeniului, rapoarte ştiinţifice specifice
domeniului,publicaţii de specialitate (tipărite, on-line), documente naţionale în
domeniu, instituţii şi organisme naţionale în domeniu;
b)promovarea documentelor internaţionale şi româ neşti în domeniu
c) producerea şi tipă rirea de materiale informative (fluturaşi, broşuri, afişe) pe
teme legate de discriminare;
d) monitorizarea presei;
e) gestionarea site-ului Liceului Teoretic “Kemeny Janos”;Toplita
f) achiziţionarea de publicaţii de specialitate;
g) înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de informare şi documentare în
domeniul discrimină rii şi al drepturilor omului în cadrul unitatii;
h) iniţierea şi derularea unor campanii şcolare de informare a elevilor şi
profesorilor asupra principiilor egalităţii de şanse şi nediscrimină rii;
j) diseminarea informaţiei specifice.

2.Programul de educaţie în domeniul nediscrimină rii, al drepturilor şi


libertăţilor fundamentale constă în:

a) organizarea de ateliere de lucru avâ nd ca tematică noţiuni, concepte, idei,


teorii, practici în domeniul discrimină rii şi al drepturilor omului;
b) dezvoltarea actualelor conţinuturi care vizează problematica egalită ţii şi
nediscrimină rii, din cadrul programelor şcolare existente, şi realizarea în
continuare de noi programe de cursuri opţionale, pentru diferite niveluri de studiu;
c) continuarea realiză rii cursurilor de formare metodică a profesorilor de
specialitate, avâ nd ca temă problematica drepturilor omului şi nediscrimină rii;
d)derularea unor proiecte pe tematica nediscrimină rii, cu implicarea elevilor
precum şi a cadrelor didactice;
e) înfiinţarea şi dezvoltarea unor cercuri şcolare de studiere a fenomenului
discrimină rii.

3. Programul de cercetare socială în domeniul discrimină rii constă în:

a) analiza sociologică a bazei de date constituite din dosarele petenţilor care au


reclamat producerea unor acte/fapte de discriminare;
b) analiza documentelor ştiinţifice naţionale şi europene (barometre de opinie,
rezultate de cercetare, studii, analize, comentarii autorizate) cu referire la domeniu;
c) analiza bazei de date cuprinzâ nd cazurile individuale, temele specifice şi
criteriile de discriminare percepute;
d) realizarea de interviuri tematice cu experţi în domeniu
e) organizarea de focus-grup cu categorii de persoane, cu reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale pe teme din domeniul de preocupare a instituţiei;
f) realizarea de sondaje de opinie în domeniu;
g) publicarea rezultatelor de cercetare (broşuri, reviste, rapoarte).
4. Programul de parteneriat şi de susţinere a societă ţii civile care acţionează în
domeniul drepturilor omului constă în:

a) elaborarea unei strategii de colaborare cu societatea civilă implicată în acest


domeniu;

C) Politica de implementare a cadrului legislativ (politica de sancţionare)

Implementarea cadrului legislativ existent de prevenire şi combatere a


discrimină rii se realizează prin următoarele activităţi:
a) primirea de petiţii şi sesiză ri despre încălcarea dispoziţiilor normative
referitoare la principiile egalită ţii şi nediscrimină rii, de la elevi,profesori,pă rinţi;
b) analiza petiţiilor şi calificarea actelor/faptelor de discriminare;
c) luarea de decizii şi propunerea de mă suri sancţionatorii corespunză toare
pentru să vâ rşirea actelor/faptelor de discriminare de catre cadrele didactice si
elevi şi transmiterea lor că tre Consiliul de Administratie, in cazul incalcarii
legislatiei in vigoare.
Anexa 1

I. Româ nia este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertă ţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane,
dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor
democratice ale poporului româ n şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi
sunt garantate.
(Art.1 (3), Constituţia Româ niei)

II. “Cetăţenii României, ai celorlalte statelor membre ale Uniunii Europene, ai


statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au
drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de
învăţământ, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagioasă,infectarea HIV, apartenenţa la o categorie defavorizată, precum şi de
orice alt criteriu.
Statul garantează dreptul la educaţie şi formare profesională diferenţiate, pe
baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi
Statul promovează şi susţine învăţarea pe parcursul întregii vieţi, inclusiv prin
recunoaşterea, în condiţiile prezentei legi, a rezultatelor învăţării non-formale şi
informale realizate în afara sistemului naţional de învăţământ.
Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) au dreptul de a studia în unităţi şi
instituţii de învăţământ furnizoare de educaţie corespunzătoare altui sistem de
învăţământ decât cel naţional, recunoscut şi funcţionând pe teritoriul României.”
(Art.9, alin (1), (3), (4), (5) Legea educaţiei naţionale, 2009)

III. „…şcolile trebuie să primească pe toţi copiii indiferent de condiţia lor fizică,
intelectuală, socială, afectivă, lingvistică sau de orice natură. Trebuie deci să fie
incluşi copii cu dizabilităţi şi copii talentaţi, copii ai străzii şi copii care muncesc, copii
proveniţi din zone izolate, din populaţii nomade sau care aparţin minorităţilor
lingvistice, etnice sau culturale şi copii care provin din alte zone sau grupuri
dezavantajate sau marginalizate…Principiul fundamental al şcolii incluzive este că
toţi copiii trebuie să înveţe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de
dificultăţile pe care aceştia le pot avea sau de diferenţele care pot exista între ei.
Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor diferite ale elevilor,
ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de învăţare cât şi a unor ritmuri
diferite şi asigurând oeducaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor
curriculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui
anumit mod de utilizare a resurselor şi parteneriatelor cu comunităţile din care fac
parte.”
(Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul de acţiune privind educaţia pentru nevoi
speciale, UNESCO 1994 ).

III. Româ nia a ratificat CNUDC în 1990. Articolul 29 al CNUDC prevede că:
„Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului de faţă de
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Educaţia copilului va fi orientată în
direcţia
dezvoltării respectului faţă de părinţi, propria sa identitate culturală, limbă şi faţă de
propriile sale valori. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării la
maximum a potenţialului copilului în ceea ce priveşte personalitatea, talentele şi
abilită ţile mentale şi fizice.”
(Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului – CNUDC)

IV. Româ nia a ratificat Convenţia UNESCO împotriva discrimină rii în educaţie în
1964. Convenţia este cel mai relevant şi cel mai puţin cunoscut instrument care se
referă la segregarea la nivelul şcolii. Aceasta interzice în mod expres „stabilirea şi
menţinerea unor sisteme sau instituţii educaţionale separate pentru persoane sau
grupuri de persoane.” CDE interzice şi „limitarea unei persoane sau a unui grup de
persoane la o educaţie de un standard inferior.” CDE permite în mod expres
existenţa unor şcoli „separate, dar egale”, segregate în funcţie de sex, ca şi
menţinerea unor şcoli separate pe motive religioase sau lingvistice, dacă
frecventarea acestor şcoli este opţională şi voluntară.
(Convenţia UNESCO împotriva discrimină rii în educaţie, 1964)
[1] UNESCO Guidelines for inclusion. Ensuring Access to educaţion for All. Paris,
UNESCO, 2005, p. 13
[2] Art.26 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului
[3] Art. 13 din Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si
culturale
[4] Art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice
[5] A se vedea in acest sens Notificarea 29323 din 20 aprilie 2004,privind
combaterea segregarii copiilor romi in educaţie, Ordinul Ministrului 1529 din 18
iulie 2007 privind dezvoltarea problematicii diversită ţii în curriculumul naţional,
Ordinul Ministrului 1540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a
copiilor romi, Ordinul Ministrului 3774 din 22 aprilie 2008 privind aprobarea
programei scolare pentru disciplina optională „Educatie interculturală ” (curriculum
la decizia scolii pentru învă tă mâ ntul gimnazial) si a programei scolare revizuite
pentru disciplina optională „Drepturile omului” (curriculum la decizia scolii pentru
liceu)

PRESEDINTE: MARIANA MURESAN


MEMBRI: POP DOBREAN CRISTINA MARIA
PUSKAS EVA

S-ar putea să vă placă și