Published on Eurydice (https://eacea.ec.europa.

eu/national-policies/eurydice)

Constituţia României
Principiile de bază privind învăţământul în România sunt stabilite de Constituţie, Capitolul II -
Drepturile şi libertăţile fundamentale, Articolul 32 - Dreptul la învăţătură.

Potrivit acestui articol:

dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi
cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instruire sau perfecţionare

în general, învăţământul de toate nivelurile se desfăşoară în limba română, dar se poate desfăşura şi
într-o limbă de circulaţie internaţională

dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor materna şi dreptul de a
putea fi instruite în aceasta limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se
stabilesc prin lege

învăţământul de stat este gratuit; statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi
din familii defavorizate sau instituţionalizaţi

învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, private şi confesionale

autonomia universitară este garantată

statul asigura libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult.

Legea educaţiei naţionale

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român
a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile,
organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive,
capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de
utilitate directă, în profesie şi în societate.
Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti,
în acord cu cerinţele derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea
în contextul globalizării. Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial, cetățenia
activă, incluziunea socială şi angajarea pe piaţa muncii.

Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.
Drepturile sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în
România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută
conform legii. Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai
statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.

În România învăţământul constituie prioritate naţională.

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul
vieţii din România sunt:

principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare

principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă

şi la bune practici naţionale şi internaţionale

principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-
economice

principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin
gestionarea resurselor existente

principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în
proces

principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de
performanţele lor

principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural

principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului
român

principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale,

dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi
religioase

principiul asigurării egalităţii de şanse

 principiul autonomiei universitare

principiul libertăţii academice

principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin

comunicarea periodică şi adecvată a acestora

principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine

politice

principiul incluziunii sociale

principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia

principiul participării şi responsabilităţii părinţilor

principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea
activităţilor sportive

principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut

principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare

principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de

învăţământ.

Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate formarea

competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi
aptitudini, necesare pentru:

împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă

integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate

ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile

formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi
universală şi pe stimularea dialogului intercultural

educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

 omului

cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului

pentrumediul înconjurător natural, social şi cultural.

Ministerul Educaţiei Naţionale proiectează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu

consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinţilor,
Consiliului Naţional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi
confesionale, Consiliului Minorităţilor Naţionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaţiilor
reprezentative ale elevilor, asociaţiilor reprezentative ale studenţilor, autorităţilor administraţiei publice,
mediului de afaceri şi organizaţiilor neguvernamentale finanţatoare care susţin programe
educative/federaţii ale furnizorilor de servicii sociale.

Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.

Conducerea şi administrarea operaţională curentă a sistemului de învăţământ se realizează la nivel

naţional prin hotărâri de Guvern şi ordine ale Ministrului Educaţiei Naționale.

DID YOU FIND WHAT YOU WERE LOOKING FOR?

YES
NO

Contact *

Message *

Leave this field blank

Source URL:
https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/fundamental-principles-and-national-policies-64_ro