INFORMARE

ACTE NORMATIVE ADOPTATE CU INCIDENȚĂ ÎN MATERIA

DREPTURILOR CETĂȚENILOR

06 iulie 2023

√ Ordinul ministrului educaţiei nr. 4966/2023 pentru aprobarea Listei nominale a beneficiarilor Legii
nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare şi
stabilirea venitului maxim brut lunar pe membru de familie pentru care se acordă ajutorul financiar, pentru
anul 2023, publicat în Monitorul Oficial 614/04.07.2023
Art. 1
Se aprobă Lista nominală a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării
achiziţionării de calculatoare, pentru anul 2023, cuprinzând 2.165 de beneficiari, potrivit anexei*) care face parte
integrantă din prezentul ordin.
_______
*) - Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru
relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.
Art. 2
Venitul maxim brut lunar pe membru de familie, pentru care se acordă ajutorul financiar beneficiarilor, este de 500 lei.
Art. 3
Direcţia generală economică, Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ universitar,
Direcţia generală infrastructură, Direcţia generală juridică şi control şi persoanele nominalizate vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.

√ Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar , publicată în Monitorul Oficial

613/05.07.2023

TITLUL I: Organizarea sistemului de învăţământ preuniversitar

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale. Principii şi valori
Art. 1
(1)În România, învăţământul preuniversitar constituie prioritate naţională, este domeniu de interes public şi se
desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, în limba semnelor române şi în
limbi de circulaţie internaţională.
(2)Misiunea învăţământului preuniversitar este aceea de asigurare a condiţiilor şi a cadrului necesar pentru atingerea
potenţialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educaţiei, atât din punct de vedere cognitiv, socio-emoţional,
profesional, civic, cât şi în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ şi creativ la dezvoltarea
societăţii, având sentimentul apartenenţei naţionale şi europene.

1
(3)Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în
formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate,
pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(4)Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar, asigură cadrul
pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învăţătură pentru beneficiarii primari,
reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi de conducere din întregul sistem de
învăţământ de stat, particular şi confesional, al personalului didactic de îndrumare şi control, precum şi al celorlalte
categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură şi cadrul de desfăşurare, în învăţământul
preuniversitar, a formelor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Art. 2
Sistemul de învăţământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
a)colaborarea - dezvoltarea parteneriatelor educaţionale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de
afaceri, în vederea parcurgerii traseului educaţional de către beneficiarul primar;
b)diversitatea - respectarea şi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilităţii şi a empatiei,
alături de întărirea şi pozitivarea imaginii de sine individuale şi colective;
c)excelenţa - atingerea celui mai înalt potenţial în educaţia şi formarea profesională care vizează domeniile de
competenţe ale elevului, competenţa profesională a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de
îndrumare şi control din învăţământ;
d)echitatea - respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea şanse egale de acces, de participare la educaţie şi
de atingere a potenţialului său optim, asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de
caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
e)incluziunea - asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile,
dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
f)integritatea - asigurarea de repere valorice în educaţie: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;
g)profesionalismul - menţinerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educaţional pentru beneficiarii primari ai
sistemului de învăţământ preuniversitar, cât şi în formarea iniţială şi continuă a personalului din învăţământul
preuniversitar;
h)respectul - adoptarea unor atitudini şi comportamente de relaţionare adecvate şi pozitive faţă de toate persoanele
implicate în procesul educaţional, faţă de instituţii, mediul înconjurător şi societate în ansamblu;
i)responsabilitatea - asumarea conştientă a îndatoririlor pentru comportamentul şi acţiunile proprii, la nivelul tuturor
actorilor implicaţi în procesul educaţional.
Art. 3
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt:
a)principiul nediscriminării - în baza căruia accesul şi participarea la educaţia de calitate se realizează fără discriminare,
inclusiv prin interzicerea segregării şcolare;
b)principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de calitate şi la bune practici
naţionale, europene şi internaţionale;
c)principiul relevanţei - presupune o ofertă educaţională realistă, actualizată şi corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare
personală, cu domeniile de cunoaştere, cu valorile socioculturale şi cu cerinţele pieţei muncii;

2
d)principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate, prin gestionarea
resurselor existente;
e)principiul descentralizării decizionale - presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la nivelurile centrale către
cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
f)principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
g)principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
h)principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, la
dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
i)principiul asigurării echităţii şi egalităţii de şanse - implică asigurarea condiţiilor pentru accesul şi participarea la
educaţie a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se
limita la acestea, combaterea discriminării şi personalizarea parcursurilor educaţionale în funcţie de nevoi specifice;
j)principiul transparenţei - implică asigurarea vizibilităţii deciziei, a proceselor şi a rezultatelor din domeniul educaţiei,
prin comunicarea deschisă, periodică şi adecvată a acestora către beneficiarii educaţiei şi către societate în ansamblu;
k)principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, doctrine politice şi religioase;
l)principiul incluziunii - implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educaţie a tuturor beneficiarilor,
combaterea excluziunii şi sprijinul pentru participare activă la educaţie în ansamblul său;
m)principiul centrării educaţiei pe beneficiarii primari ai acesteia - vizează orientarea întregului sistem educaţional către
nevoile educaţionale, socioemoţionale, de sănătate fizică şi mintală, ţinând cont de experienţele şi capacităţile elevilor,
printr-o abordare flexibilă şi personalizată a curriculumului şcolar, prin promovarea gândirii critice, învăţării active,
contextuale şi responsabile;
n)principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/reprezentanţilor legali - constă în exercitarea responsabilităţilor
privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al
beneficiarului primar;
o)principiul flexibilităţii/adaptabilităţii traiectoriei educaţionale - implică tranziţia şi mobilitatea între diverse rute
educaţionale şi profesionale;
p)principiul fundamentării deciziilor pe dialog social şi consultare - presupune colaborarea, consultarea şi comunicarea
transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanţi pentru politicile publice din domeniul educaţiei:
reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai mediului academic, beneficiari, organizaţii sindicale
reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic,
organizaţii internaţionale;
q)principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut şi prevederilor
legale;
r)principiul respectării dreptului la opinie al elevului şi al personalului din învăţământ, în contextul derulării actului
educaţional;
s)principiul politicilor educaţionale bazate pe date - conform căruia politicile educaţionale sunt elaborate inclusiv în
funcţie de informaţiile statistice şi/sau de studiile care analizează aceste date;
ş)principiul datelor deschise - conform căruia datele publice produse de Ministerul Educaţiei şi de instituţiile din sistemul
naţional de învăţământ sunt publicate în format deschis;
t)principiile accesibilităţii şi disponibilităţii - constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al tuturor
beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie;

3
ţ)principiul respectării dreptului la viaţă, al asigurării integrităţii fizice şi psihice, respectării demnităţii şi al protejării
statutului personalului din învăţământ şi al beneficiarilor, al recunoaşterii relevanţei acestuia pentru o educaţie de
calitate;
u)principiul adaptabilităţii curriculumului naţional - conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanţă cu
particularităţile de vârstă şi cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp
şi condiţii necesare şi pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare;
v)principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi
sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului
deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea
altor considerente.
Art. 4
(1)În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare. Regimul
actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
Tipurile de informaţii conţinute şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei. În perspectiva realizării Spaţiului european al educaţiei până în anul 2025 sunt instituite mecanisme
care să permită recunoaşterea automată a diplomelor la nivel european.
(2)În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, documentele şcolare stabilite prin ordin al ministrului educaţiei se
întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare pot fi redactate şi în limba de predare. La solicitarea
titularilor majori ai acestora sau a reprezentanţilor legali în cazul titularilor minori, documentele şcolare pot fi emise şi în
limbi de circulaţie internaţională şi în limba de predare. Condiţiile de emitere a acestor documente şcolare vor fi stabilite
prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 5
Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei.
Planurile de învăţământ cuprind numărul de ore necesare şi suficiente învăţării limbii române. Autorităţile administraţiei
publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.
Art. 6
În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ cu limba de predare
română şi/sau, după caz, cu predare în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa
maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.
Art. 7
Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin înfiinţarea şi
administrarea propriilor unităţi de învăţământ particular, conform procedurilor legale de autorizare
provizorie/acreditare.
Art. 8
(1)Autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unităţile
administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2)Ministerul Educaţiei colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în vederea
fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unităţile de învăţământ preuniversitar şi autorităţile
locale, precum şi pentru asigurarea îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin
în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar.
Art. 9

4
Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile şi formele de învăţământ
preuniversitar, cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE,
cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor, care solicită sau au
dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României
este oficial recunoscută conform legii şi cetăţenilor din state din afara UE, aflaţi legal pe teritoriul României, precum şi
cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
Art. 10
(1)În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi
prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile
prezentei legi.
(2)Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în
care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
Art. 11
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, precum şi în
cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe
criteriile menţionate în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia măsurilor afirmative dispuse de lege.
Sunt interzise manifestările şi propaganda de natură politică şi prozelitismul religios.
(2)În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul
activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a
proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educaţie al acestora,
respectându-se interesul superior al beneficiarului primar.
(3)Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învăţământul preuniversitar constituie abatere disciplinară şi
se sancţionează conform prevederilor art. 210 şi 213.
(4)Nu constituie segregare şcolară următoarele situaţii:
a)înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special;
b)constituirea de grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate în aceeaşi locaţie sau în locaţii diferite
preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unei minorităţi naţionale, în scopul predării în
limba maternă a acelei minorităţi naţionale sau în sistem bilingv;
c)constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8).
CAPITOLUL II:Formele de organizare a învăţământului preuniversitar
Art. 12
(1)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de învăţământ de stat,
particulare şi confesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.
(2)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează pe niveluri de învăţământ,
prin ordin al ministrului educaţiei, în condiţiile prezentei legi.
(3)Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ, filiere şi profiluri, după caz, asigurând
condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul
educaţional al absolventului fiecărui nivel de învăţământ.

5
(4)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar, transferul
antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor de la o unitate de învăţământ la alta, de la o formaţiune de studiu la alta, de
la un profil la altul şi de la o filieră la alta se efectuează în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de
stat, particular şi confesional, cu acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ primitoare, cu încadrarea
în numărul maxim de elevi pe formaţiune de studiu.
Art. 13
(1)Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi
învăţământul liceal.
(2)Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave,
în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi
beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează
dreptul la apărare şi contestaţie.
(3)Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de
alocaţia de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea
studiilor liceale după obţinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilaţi ca având finalizat învăţământul
obligatoriu, fără a obţine o calificare de nivel 4, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (10).
Art. 14
(1)Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe
întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii constituie contravenţie şi se
sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. a).
(2)Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea,
dezvoltarea şi educarea copiilor. În acest scop, în unităţile de învăţământ se organizează cursuri de educaţie parentală
pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor parentale pentru părinţi şi reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau
viitori părinţi.
(3)Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educaţiei elaborează Strategia naţională pentru educaţie
parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
respectând valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3 şi asigurând selecţia formatorilor din cadrul unităţilor de
învăţământ sau din cadrul altor instituţii naţionale cu rol în educaţie.
(4)La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ, directorul unităţii de
învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar prevăzuţi la art.
105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile
beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de învăţământ
conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional, iar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi, prin hotărâre a
consiliului de administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al
antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului.
(5)În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, elevii şi, în
cazul celor minori, împreună cu părinţii sau reprezentantul legal al acestora, încheie un contract educaţional, al cărui
conţinut se stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile
reciproce ale părţilor.
6
(6)Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar,
denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părţi a prevederilor contractului educaţional
prevăzut la alin. (4) şi (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului
unităţii de învăţământ preuniversitar şi pot dispune aplicarea măsurilor sau sancţiunilor prevăzute în metodologia
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Pentru sprijinirea părinţilor în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor şi a respectării
contractului educaţional, unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita intervenţia direcţiilor generale judeţene de
asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Municipiului Bucureşti de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ori a
serviciilor publice de asistenţă socială.
Art. 15
(1)Învăţământul preuniversitar se desfăşoară pe următoarele niveluri:
a)educaţia timpurie (3 luni-6 ani), formată din învăţământul antepreşcolar (3 luni - 3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6
ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b)învăţământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c)învăţământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;
d)învăţământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;
e)învăţământul postliceal, inclusiv prin învăţământul terţiar nonuniversitar, cu durată între 1 şi 3 ani.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul
de a primi diplomă de absolvire după 3 ani şi pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma
promovării acestui examen, absolvenţii primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal, organizat la forma cu frecvenţă redusă,
respectiv la forma cu frecvenţă seral, durata învăţământului este de 5 ani.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaţionale, durata fiecărui nivel de învăţământ este
aprobată prin ordinul ministrului educaţiei de funcţionare a alternativei.
Art. 16
(1)Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a)cu minimum 300 de elevi;
b)cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
c)cu minimum 140 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
d)cu minimum 120 de antepreşcolari;
e)cu minimum 80 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ liceal tehnologic care şcolarizează exclusiv în sistem dual;
f)cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special;
g)cu minimum 100 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor
primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ liceal care şcolarizează pe filiera vocaţională cu profil
pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.

7
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera vocaţională cu profil
teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum şi unităţile de învăţământ special, la cererea
părinţilor/reprezentanţilor legali, pot funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică
şi securitate naţională, la cererea ministerului/instituţiei de resort, pot funcţiona cu efective mai mici de elevi şi cu
menţinerea personalităţii juridice.
(6)Autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcţionarea şi,
după caz, desfiinţarea unor structuri ale unităţii de învăţământ, fără personalitate juridică.
(7)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învăţământ, au dreptul
la orar adaptat posibilităţii de deplasare a acestora la unitatea de învăţământ preuniversitar cea mai apropiată, cu
respectarea interesului superior al copilului/elevului.
(8)Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale unde funcţionează mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limba
română sau în limba unei minorităţi naţionale, cel puţin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are
personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba
română sau cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unice în municipiu, oraş sau comună, funcţionează cu
personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.
Art. 17
(1)Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă zi, învăţământ cu frecvenţă seral
şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Frecvenţa se referă la prezenţa în spaţiul şcolar.
(2)Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta
clasei în învăţământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani
vârsta clasei în învăţământul liceal, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă
redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul "A
doua şansă".
(3)În cazul elevilor care nu au depăşit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situaţie de abandon şcolar sau în
risc major de abandon şcolar, unităţile de învăţământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenţie, cu sprijinul
partenerilor de la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional.
(4)În situaţii care ţin de starea de sănătate a preşcolarului/elevului, învăţământul cu frecvenţă se poate organiza la
domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispoziţiilor capitolului V secţiunea a 3-a "Şcoala din spital".
(5)În situaţia persoanelor private de libertate, învăţământul cu frecvenţă se realizează în penitenciare, centre educative
şi de detenţie, conform dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 11-a "Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi
de detenţie".
Art. 18
(1)Activităţile de predare, învăţare şi evaluare din cadrul unei unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară se desfăşoară, de
regulă, în spaţiul şcolar.
(2)Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educaţie, în situaţia în care se instituie starea de urgenţă,
starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educaţiei dispune astfel, la cererea unităţii de
învăţământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activităţile de predare, învăţare şi evaluare se pot desfăşura şi în sistem
online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.

8
(3)Metodologia privind desfăşurarea activităţilor în sistem online sau hibrid în unităţile de învăţământ se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei.
CAPITOLUL III:Reţeaua şcolară din învăţământul preuniversitar
SECŢIUNEA 1:Organizarea reţelei şcolare
Art. 19
(1)Reţeaua şcolară cuprinde totalitatea:
a)unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi a unităţilor de învăţământ acreditate;
b)unităţilor de învăţământ preuniversitar, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, înfiinţate în structura sau
în subordinea instituţiilor de învăţământ superior;
c)unităţilor de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ: cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile
copiilor, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti şi centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti
pentru Excelenţă, denumite în continuare centre de excelenţă.
(2)Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfăşoară astfel:
a)orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune procesului de
evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, potrivit dispoziţiilor art. 237-239;
b)unitatea autorizată să funcţioneze provizoriu care îndeplineşte condiţiile parcurge procedura de acreditare prevăzută
la art. 240-245.
(3)Ordinele ministrului educaţiei emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în
termen de 5 zile, autorităţilor publice locale, în vederea actualizării reţelei şcolare.
(4)Actele prin care se poate manifesta voinţa oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni
organizaţie furnizoare de educaţie se materializează, după caz, prin:
a)hotărâre a autorităţilor publice locale privind intenţia de a înfiinţa o unitate de învăţământ preuniversitar de stat;
b)hotărâre a persoanei juridice private privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată
conform statutului propriu;
c)hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ,
adoptată/aprobată conform statutului propriu;
d)ordin al ministrului educaţiei emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenţia de a înfiinţa/reorganiza una
sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sau pentru a înfiinţa/reorganiza unităţi de învăţământ
preuniversitar în subordinea/structura instituţiilor de învăţământ superior.
(5)Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înfiinţează şi se acordă personalitate juridică
unităţii de învăţământ, după cum urmează:
a)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, înfiinţate din iniţiativa
şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b)de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, înfiinţate din iniţiativa
şi cu resursele potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c)de drept public, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.
(6)Reţeaua şcolară se organizează după cum urmează:

9
a)de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unităţile de învăţământ de stat,
particular şi confesional preuniversitar;
b)de consiliul judeţean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după consultarea
partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, pentru învăţământul special, inclusiv pentru centrele
şcolare pentru educaţie incluzivă sau în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar preluate în administrare conform
alin. (27);
c)prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în
structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior şi unităţile de educaţie extraşcolară din sistemul naţional
de învăţământ.
(7)În vederea organizării reţelei şcolare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale, consiliile
judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură
publicarea, pentru fiecare an şcolar, a unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale, acreditate/autorizate
să funcţioneze provizoriu, care organizează în condiţiile legii activităţi de educaţie, în vederea realizării opozabilităţii faţă
de toţi beneficiarii primari şi secundari ai educaţiei.
(8)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul şcolar
următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni
înainte de începerea anului şcolar. Cifra de şcolarizare pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar particular şi
confesional se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în limita capacităţii de şcolarizare
stabilite de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, denumită în
continuare ARACIIP.
(9)În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu emit hotărârea privind organizarea reţelei şcolare
prevăzute la alin. (6), ministrul educaţiei emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea reţelei
şcolare, cuprinzând toate unităţile de învăţământ, inclusiv pentru înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea
unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.
(10)Unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ preşcolar şi primar, cu
excepţia unităţilor de învăţământ vocaţional, cu alternative educaţionale, respectiv unităţilor de învăţământ special sau
unităţilor de învăţământ cu limba de predare în limbile minorităţilor naţionale unice la nivel de unitate administrativ-
teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripţie formată din totalitatea străzilor din zona
limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învăţământul preşcolar şi primar. Criteriile de arondare a
circumscripţiei ţin cont de corespondenţa dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unităţii şi
capacitatea de şcolarizare a acesteia. Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat şcolarizează beneficiarii în limita
cifrei de şcolarizare.
(11)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în
cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională, a eficientizării şi
asigurării/menţinerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaţionale pentru beneficiarii primari ai sistemului
de învăţământ.
(12)Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita
Ministerului Educaţiei intrarea în proces de reorganizare.
(13)Reorganizarea prevăzută la alin. (11) şi (12) se poate realiza prin operaţiunile de fuziune prin absorbţie sau contopire
sau prin operaţiuni de divizare urmate de absorbţie sau constituire a unei noi unităţi de învăţământ. După caz,
reorganizarea are loc la iniţiativa:
a)autorităţilor administraţiei publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităţilor de învăţământ de stat care
funcţionează în raza administrativ-teritorială a acestora;
b)persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităţilor de învăţământ particular;

10
c)cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înfiinţarea de structuri sau unităţi de învăţământ confesionale;
d)Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, precum şi altor instituţii cu
atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, în cazul unităţilor de învăţământ militar
preuniversitar;
e)Ministerului Educaţiei, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale.
(14)Aprobarea reorganizării unităţilor de învăţământ se realizează prin ordin al ministrului educaţiei.
(15)Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară şi au
obligaţia de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.
(16)Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an şcolar, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(17)Procesul educaţional se desfăşoară în maximum două schimburi. Organizarea programului şcolar are în vedere
următoarele reguli:
a)cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 şi nu se vor
termina mai târziu de ora 14.00;
b)în învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 20
de minute după cea de-a doua oră de curs;
c)în situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de
învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activităţi de tip recreativ;
d)pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10
minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute;
e)în învăţământul special, durata orei de curs şi a activităţilor de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15
minute după fiecare oră şi o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs;
f)în situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, pe o perioadă determinată,
durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului
de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(18)În unităţile de învăţământ se pot înfiinţa şi pot funcţiona şi grupe sau clase în alternative educaţionale, integrate.
(19)În fiecare unitate de învăţământ se asigură funcţionarea şi dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:
a)un cabinet medical şi un cabinet stomatologic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică din sistemul de
învăţământ preuniversitar;
b)o cameră-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare,
grupuri sanitare şi un laborator de informatică, de ştiinţe, tehnologie, inginerie, artă şi matematică, denumit în
continuare ŞTIAM;
c)cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinete de consiliere şcolară sau camere-resursă pentru
educaţie specială, pentru care se asigură, după caz, spaţii corespunzătoare;
d)accesul la internet şi reţea WI-FI securizată.
(20)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona clase constituite pe bază de
contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat şi particulare acreditate, între unităţi de învăţământ şi
operatori economici, precum şi între instituţii din ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau
interinstituţionale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

11
(21)Unităţile de învăţământ preuniversitar din reţeaua şcolară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil, sunt supuse
acreditării şi evaluării periodice.
(22)Pentru a asigura calitatea în învăţământul preuniversitar, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, la
iniţiativa DJIP/DMBIP sau din proprie iniţiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educaţiei retragerea
acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ care nu respectă standardele de calitate. În această situaţie, Ministerul
Educaţiei solicită ARACIIP desfăşurarea unei evaluări privind îndeplinirea condiţiilor de asigurare a calităţii de către
unitatea de învăţământ preuniversitar.
(23)În situaţia retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare provizorie a unităţii de învăţământ, autorităţile
administraţiei publice locale şi DJIP/DMBIP au obligaţia să asigure continuitatea şcolarizării antepreşcolarilor,
preşcolarilor şi elevilor, prin repartizarea acestora altor unităţi de învăţământ preuniversitar, cu respectarea interesului
superior al copiilor/elevilor.
(24)În situaţia specializărilor unice la nivel naţional, de la data retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare, unitatea
de învăţământ desfăşoară procesul de învăţământ în lichidare, având obligaţia de a asigura şcolarizarea elevilor până la
finalizarea absolvirii nivelului de învăţământ corespunzător, cu susţinerea examenelor de finalizare a studiilor la alte
unităţi de învăţământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(25)În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea finanţării
unei unităţi de învăţământ preuniversitar şi este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar,
unitatea de învăţământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părţilor implicate, pentru o perioadă de cel
puţin 5 ani şcolari, de consiliul judeţean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General
al Municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Bucureşti.
(26)Pe perioada preluării unităţii de învăţământ preuniversitar, prin excepţie de la prevederile art. 139, fondurile
aferente finanţării destinate unităţii de învăţământ preluate, care erau susţinute prin intermediul bugetelor consiliilor
locale, sunt alocate consiliilor judeţene care preiau administrarea.
(27)Constatarea situaţiei prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecţie generală, realizat la
solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei. După aprobarea raportului, începând cu anul
şcolar următor, unităţile de învăţământ se cuprind în reţeaua şcolară în baza hotărârii consiliului judeţean/Consiliului
General al Municipiului Bucureşti emise cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. ARACIIP transmite raportul aprobat
de ministrul educaţiei organelor teritoriale de control ale Curţii de Conturi a României, care vor analiza modul de
respectare a regulilor ce guvernează execuţia bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.
(28)În situaţia menţionată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puţin anual, pe baza unei proceduri de
monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare şi de
îndrumare permanente. Înainte cu un an şcolar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învăţământ
preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorităţii
administraţiei publice locale de a relua atribuţiile de finanţare a unităţii de învăţământ.
(29)Condiţiile de declanşare a procedurii şi criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum şi mecanismele de
finanţare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor
incidente din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările
ulterioare.
(30)Unităţile de învăţământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înfiinţa, ca structuri arondate, unităţi de
educaţie extraşcolară.
(31)Divizarea se poate realiza pe:
a)nivel de învăţământ acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
b)specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de
învăţământ, locaţie;
12
c)program de studii acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie.
Art. 20
(1)Ministerul Educaţiei, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, mediul
economic, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit şi cu durată
flexibilă, programe de tip "A doua şansă" atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru învăţământul gimnazial şi liceal,
pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă
persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele
abandonului şcolar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea
acesteia la sediul unităţii de învăţământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de
învăţământ.
(2)Programele educaţionale "A doua şansă" se organizează de unităţi de învăţământ acreditate/autorizate sau de alte
entităţi în parteneriat cu o unitate de învăţământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea
programului educaţional "A doua şansă" aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 21
(1)În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ de stat,
particulare şi confesionale şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2)Consorţiile şcolare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unităţi de
învăţământ preuniversitar.
(3)Consorţiile şcolare se înfiinţează între două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat ori particulare
şi confesionale autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului
prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Contractul de parteneriat stabileşte modul de
colaborare între unităţile de învăţământ preuniversitar semnatare ale contractului şi principalele domenii de activitate.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar care doresc să constituie un consorţiu şcolar solicită avizul de oportunitate al
DJIP/DMBIP şi avizul de înfiinţare din partea autorităţilor administraţiei publice locale din raza teritorială unde
funcţionează fiecare unitate de învăţământ.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorţiu
şcolar trebuie să funcţioneze pe teritoriul aceluiaşi judeţ/municipiului Bucureşti sau în judeţe limitrofe. La constituirea
consorţiului şcolar, unităţile de învăţământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activităţi comune
ale elevilor şi cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condiţiile de acces între unităţile de învăţământ
preuniversitar, distanţa dintre unităţile de învăţământ, căile de acces, existenţa mijloacelor de transport în comun şi a
transportului şcolar.
(6)Consorţiile şcolare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate şi asigură:
a)prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b)utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c)lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite beneficiarilor primari şi sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de
excluziune;
d)recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora;
e)participarea la proiecte şi programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educaţiei, cel digital şi al noilor
tehnologii folosite în scop educaţional, inovativ şi cultural.
(7)Retragerea sau excluderea din consorţiul şcolar a unei unităţi de învăţământ preuniversitar va fi reglementată prin
contractul de parteneriat. O unitate de învăţământ îşi pierde dreptul de partener în cadrul consorţiului şcolar când nu
13
mai îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru formarea consorţiului. Consorţiile şcolare pot fi desfiinţate prin acordul
părţilor.
(8)Cadrul specific pentru înfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se reglementează prin metodologia aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei.
(9)În vederea sporirii oportunităţilor de dezvoltare a unităţilor de învăţământ din medii defavorizate, montane, rurale
şi/sau izolate, precum şi pentru a reduce riscul de abandon şi eşec şcolar, Ministerul Educaţiei va crea mecanisme de
stimulare a participării unor astfel de unităţi de învăţământ în cadrul consorţiilor şcolare.
Art. 22
(1)În sistemul de educaţie se pot constitui consorţii de învăţământ dual, constituite cel puţin din următoarele tipuri de
entităţi: licee tehnologice de stat şi/sau particulare şi confesionale acreditate, autorităţi publice locale şi operatori
economici. Consorţiul poate include şi instituţii de învăţământ superior acreditate, precum şi alţi parteneri relevanţi în
domeniul pregătirii profesionale, care pot susţine un sistem extins de formare duală.
(2)Între partenerii prevăzuţi la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puţin 15 ani, prin care se
înfiinţează consorţiul de învăţământ dual cu denumire proprie, formă de asociere, fără scop patrimonial, în scopul
dezvoltării învăţământului profesional dual, într-un anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piaţa
muncii.
(3)Modul de funcţionare şi coordonare a activităţii consorţiilor, conducerea acestora şi controlul modului de îndeplinire
a obligaţiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Consorţiile de învăţământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc
învăţământul liceal dual şi învăţământul universitar dual şi care reprezintă parte a infrastructurii şcolare, a infrastructurii
universitare şi a infrastructurii operatorilor economici şi a partenerilor, pusă la dispoziţia consorţiului pentru procesul de
învăţământ, fără scop patrimonial.
(5)Consorţiile de învăţământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază (ISCED/CNC 3-5) şi
avansate (ISCED/CNC 6-8).
(6)Pentru asigurarea infrastructurii de învăţare, consorţiul poate încheia parteneriate public-private în vederea atragerii
de finanţări nerambursabile.
(7)Modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate de părţile implicate în fiecare consorţiu de învăţământ dual se va evalua, o
dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componenţă este stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 2:Constituirea formaţiunilor de studiu/grupelor/claselor
Art. 23
(1)În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a)educaţia timpurie, nivel antepreşcolar
(i)grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
(ii)grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15;
(iii)grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20;
b)educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de
20;
c)învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

14
d)învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
e)învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate
fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f)învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 26;
g)instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
h)clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i)învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 28;
(i)pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi
nu mai mult de 7;
(ii)pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu
mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii)pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa
cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv)învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5
elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
j)învăţământul special:
k)prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa
cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), formaţiunile de studiu şi efectivele de elevi pentru unităţile de
învăţământ postliceal militar pot fi organizate şi stabilite numeric pentru unele arme/specializări/specialităţi militare, cu
aprobarea eşalonului ierarhic superior.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil teologic, formaţiunile de
studiu pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pe baza unei
propuneri din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul episcopiei din zona în care
funcţionează unitatea de învăţământ.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care există cerere pentru forma de
învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile
minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se înfiinţează, se
organizează şi funcţionează astfel:
a)organizarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi
naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei
minorităţi naţionale, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;
b)în situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pentru antepreşcolari, preşcolari sau elevi, pentru forma de învăţământ
în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii,
respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu
aprobarea ministrului educaţiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României care solicită exceptarea de la
prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depăşit cu mai mult de 2 beneficiari primari;
c)organizarea, reorganizarea sau desfiinţarea oricărei formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de
învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile

15
minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale existente, se poate realiza cu avizul conform al
Ministerului Educaţiei şi al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(5)Prevederile alin. (4) se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone
unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară. În aceste situaţii, aprobarea prevăzută la alin. (4) lit. b) se
realizează de Ministerul Educaţiei la propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(6)În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari
sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei
justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin.
(1). Pentru cazurile în care se solicită depăşirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea va fi dată
de Ministerul Educaţiei, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.
(7)Situaţiile prevăzute la alin. (6) se comunică DJIP/DMBIP şi autorităţilor locale, în vederea asigurării finanţării.
Clasele/Grupele în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân cu acelaşi număr de elevi până la finalizarea
nivelului de învăţământ.
(8)Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învăţământul de masă se realizează, de
regulă, la începutul anului şcolar, dar poate fi făcută şi pe parcursul anului şcolar, în condiţii justificate de identificare a
CES pe parcursul desfăşurării procesului instructiv-educativ de către specialiştii abilitaţi în acest sens. Grupele/Clasele în
care sunt înscrişi preşcolari/elevi cu CES orientaţi pentru învăţământul de masă pot funcţiona cu efective minime, sub
limita prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(9)Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învăţământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se
diminuează cu 3 antepreşcolari/preşcolari/elevi.
(10)Pentru a asigura respectarea principiului desegregării şcolare şi al combaterii oricăror forme de discriminare asumat
la nivelul sistemului naţional de învăţământ, la începutul nivelului de învăţământ, formaţiunile de studiu se vor constitui
prin distribuţie aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distribuţie aleatorie
va fi stabilită prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care
efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât
efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim
simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Clasa a VIII-a se
organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.
SECŢIUNEA 3:Pilotarea în învăţământul preuniversitar
Art. 24
(1)În sistemul de învăţământ preuniversitar funcţionează:
a)unităţi de învăţământ cu statut de unităţi-pilot cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale, în
vederea fundamentării de politici publice în domeniul educaţiei. Aceste intervenţii educaţionale pot să cuprindă: noi
modele curriculare, utilizarea unor resurse educaţionale inovative, modele educaţionale bilingve şi alte forme
alternative de organizare, finanţare şi management;
b)unităţi de învăţământ cu statut de unităţi de aplicaţie cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică
pedagogică.
(2)În vederea asigurării unei pregătiri adecvate pentru tehnologii emergente, unităţile de învăţământ cu statut de
unităţi-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetică, tehnologii spaţiale, arhitectură tehnologică de
specialitate.
(3)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ preuniversitar din
reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, în care se desfăşoară activităţile practice pedagogice, pentru elevii de la
16
liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii/cursanţii înscrişi la programe de formare psihopedagogică, la programe
universitare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum şi la programe postuniversitare de conversie
profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(4)Metodologia de înfiinţare şi autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot şi de
aplicaţie, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(5)Procedura de pilotare poate fi iniţiată de Ministerul Educaţiei, de către unităţi de învăţământ sau de consorţii şcolare
ori de DJIP/DMBIP.
(6)O unitate de învăţământ preuniversitar poate deţine atât statutul de unitate-pilot, cât şi statutul de unitate de
aplicaţie.
SECŢIUNEA 4:Reţeaua de şcoli verzi
Art. 25
(1)În contextul european şi naţional al tranziţiei verzi şi inteligente, în perspectiva dezvoltării Spaţiului european al
educaţiei şi în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, Ministerul Educaţiei elaborează cadrul de referinţă
pentru operaţionalizarea reţelei de şcoli verzi.
(2)Unităţile de învăţământ care vor îndeplini criteriile necesare integrării în reţeaua de şcoli verzi vor dobândi statutul de
"şcoală verde".
(3)Modalităţile de selecţie, de monitorizare şi de sprijin al unităţilor de învăţământ care vizează statutul de şcoală verde,
precum şi metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 5:Alternativele educaţionale
Art. 26
(1)În învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional pot funcţiona unităţi de învăţământ, grupe, clase,
structuri de învăţământ pe baza unor alternative educaţionale, în condiţiile metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(2)Aprobarea alternativelor educaţionale se face prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea direcţiilor de
specialitate din minister.
(3)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea, precum şi evaluarea periodică a alternativelor educaţionale se fac
potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în conformitate
cu specificul alternativei.
(5)Personalul didactic de predare încadrat în unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la alin. (1) are dreptul la
recunoaşterea de Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, şi
Ministerul Educaţiei a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care gestionează
dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.
(6)Orice cetăţean român se poate înscrie şi pregăti la toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile
minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională.
SECŢIUNEA 6:Învăţământul particular şi confesional
Art. 27
(1)Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ
preuniversitar.
17
(2)Criteriile, standardele de calitate şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de
învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de
învăţământ de stat.
(3)Unităţile de învăţământ particular şi confesional sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere
organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţia
României, republicată, şi dobândesc personalitate juridică de la data autorizării de funcţionare provizorie.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar
particular şi confesional sunt realizate de ARACIIP.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind
finanţarea învăţământului preuniversitar din prezenta lege.
(6)Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional.
(7)Directorii unităţilor de învăţământ particular şi confesional sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare,
cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căreia îşi
desfăşoară activitatea unitatea respectivă.
(8)Statul asigură finanţarea de bază per antepreşcolar/preşcolar/elev, pentru învăţământul preuniversitar organizat de
unităţi de învăţământ particular şi confesional acreditate, în condiţiile prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru
organizarea şi desfăşurarea activităţilor de învăţământ se asigură din taxele de şcolarizare stabilite de fiecare unitate de
învăţământ şi din alte surse.
(9)Personalul didactic de predare, auxiliar şi administrativ, personalul de conducere al unităţilor de învăţământ particular
şi confesional este angajat de unitatea de învăţământ, după norme şi organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de
competenţă.
(10)Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic
din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi
persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(11)În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităţilor de învăţământ particulare şi confesionale revine
entităţilor fondatoare.
Art. 28
(1)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat şi cultele pot înfiinţa, în
condiţiile prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar particular şi confesional.
(2)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona unităţi de învăţământ sau
grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică şi furnizori privaţi sau
între unităţi de învăţământ de stat şi unităţi de învăţământ particulare şi confesionale acreditate.
(3)Elevii din învăţământul obligatoriu din unităţi de învăţământ particular şi confesional autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate beneficiază de manuale şcolare, conform legii.
(4)Diplomele şi certificatele acordate în învăţământul particular acreditat au valoarea şi produc efectele actelor de studii
eliberate în învăţământul de stat.
SECŢIUNEA 7:Educaţie extraşcolară
Art. 29
(1)Beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar au dreptul de a participa la activităţi extraşcolare
organizate de Ministerul Educaţiei, de unităţile de educaţie extraşcolară, de unităţile de învăţământ preuniversitar şi de
alţi parteneri ai acestora.
18
(2)Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara programului şcolar, în incinta
unităţilor de învăţământ sau în afara acestora, care au rol complementar activităţilor educaţionale formale şi se
centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalităţii preşcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică,
cognitivă, emoţională şi socială, pentru atingerea potenţialului individual şi participarea activă în societate. Educaţia
extraşcolară contribuie atât la dezvoltarea competenţelor din curriculumul naţional, cât şi la dezvoltarea unor
competenţe complementare acestora.
(3)Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţile educaţionale extraşcolare organizate de unităţile de educaţie
extraşcolară şi unităţile de învăţământ, susţinute financiar prin fonduri publice, este gratuită.
(4)Oferta furnizorilor de educaţie extraşcolară este dezvoltată în funcţie de resursele existente - umane, materiale,
financiare - şi în consultare cu unităţi de învăţământ, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor şi ai unor organizaţii
relevante.
(5)Unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar şi partenerii acestora asigură condiţiile de
acces şi participare la activităţile educaţionale extraşcolare pentru toţi preşcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc
de excluziune şcolară.
(6)Activităţile educaţionale extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice,
ştiinţifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educaţie rutieră,
financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate şi alte categorii specifice.
(7)Activităţile educaţionale extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al unităţilor de
educaţie extraşcolară, în baze sportive, turistice şi centre de agrement, în tabere şcolare, muzee şi galerii de artă, centre
comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naţionale, biblioteci şi în alte spaţii care
îndeplinesc condiţiile de siguranţă ale preşcolarilor/elevilor.
(8)Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţi educaţionale extraşcolare realizate de organizaţii publice sau private din
afara sistemului naţional de învăţământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unităţile de
învăţământ preuniversitar sau cu unităţile de educaţie extraşcolară.
(9)Rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi prin participarea la activităţi educaţionale extraşcolare sunt
recunoscute prin adeverinţe, diplome sau certificate acordate de unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de
învăţământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se înscriu şi în portofoliul educaţional al elevului.
(10)Cadrele didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar motivează preşcolarii/elevii pentru implicarea în
activităţi extraşcolare, sprijină accesul la aceste activităţi fără impunerea obligativităţii şi fără nicio discriminare şi
valorifică rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi în urma participării la aceste activităţi.
(11)Contribuţia cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar la derularea activităţilor de educaţie
extraşcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul evaluărilor periodice şi pentru acordarea gradaţiilor de
merit şi a altor distincţii stabilite la nivelul unităţii, conform metodologiilor specifice.
(12)Oferta de activităţi de educaţie extraşcolară la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar este elaborată în urma
unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile şi perspectivele acestora. Elevii sunt încurajaţi, sub îndrumarea cadrelor
didactice, să participe la dezvoltarea şi implementarea activităţilor de educaţie extraşcolară.
(13)Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţilor de educaţie extraşcolară se stabileşte prin ordin al ministrului
educaţiei.
CAPITOLUL IV:Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
SECŢIUNEA 1:Educaţia timpurie
Art. 30

19
(1)Creşele şi grădiniţele, ca unităţi de educaţie timpurie, fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi
oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani, respectiv copiilor preşcolari cu vârste între 3 şi 6 ani
sau aflaţi în situaţia prevăzută la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educaţie şi evaluări anuale, în baza cărora se
efectuează raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi
socioemoţionale, prevăzut la art. 99 alin. (1).
(2)Creşele şi grădiniţele pot funcţiona ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, ca structuri arondate în cadrul
altor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau ca grupe în cadrul unei unităţi de învăţământ cu personalitate
juridică. Tipurile de program din unităţile de educaţie timpurie sunt program normal şi program prelungit.
(3)În unităţile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creşe şi grădiniţe ori în situaţia în care numărul de
locuri din creşe şi grădiniţe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreşcolară sau preşcolară din
circumscripţia şcolară sau din unitatea administrativ-teritorială se pot dezvolta servicii de educaţie timpurie
complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniţă comunitară şi altele asemenea, care vor funcţiona ca structuri
ale unităţilor de învăţământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unităţi administrativ-teritoriale.
(4)Standardele de calitate pentru unităţile de educaţie timpurie ori serviciile de educaţie timpurie complementare se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare
şi funcţionare a unităţilor de educaţie timpurie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(5)Ministerul Educaţiei iniţiază hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie
complementare.
(6)Angajatorii care înfiinţează, potrivit prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar pentru a oferi servicii de
educaţie timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajaţi, beneficiază de facilităţi, cu scopul susţinerii
acestora în desfăşurarea procesului de învăţământ, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre
a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. Angajatorul poate opta pentru deducerea parţială a sumelor acordate în
mod distinct angajaţilor pentru acoperirea costurilor cu educaţia timpurie a copiilor, din obligaţiile ce îi revin ca plată la
bugetul de stat.
SECŢIUNEA 2:Învăţământul primar
Art. 31
(1)Învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV se organizează şi funcţionează cu program de
dimineaţă, începând cu anul şcolar 2029-2030.
(2)În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi împlinesc vârsta de 6 ani până la 31
august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învăţământul primar se face în conformitate cu o
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate, se pot
înscrie în clasa pregătitoare şi copiii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4)Prin excepţie de la alin. (2), la cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi
copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august şi până la sfârşitul
anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de
recomandarea cadrului didactic de la nivel preşcolar, de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare
CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către
DJIP/DMBIP.
(5)La cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care
împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un
an.

20
(6)La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de masă în clasa pregătitoare şi
copiii
cu CES cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(7)În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copiii cu CES care împlinesc vârsta de 8 ani până la data de
31 august a anului în care se face înscrierea.
(8)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip "Şcoala după şcoală"
dedicat învăţământului primar.
SECŢIUNEA 3:Învăţământul gimnazial
Art. 32
(1)Învăţământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
(2)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip "Şcoala după şcoală"
dedicate învăţământului gimnazial.
(3)Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă, începând cu
anul 2030.
(4)Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unităţile de învăţământ care nu deţin clase de nivel primar se realizează în
conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 4:Învăţământul liceal
Art. 33
(1)Învăţământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee tehnologice şi cuprinde clasele a IX-a - a
XII-a pentru învăţământul cu frecvenţă şi clasele a IX-a - a XIII-a pentru învăţământul cu frecvenţă seral şi învăţământul
cu frecvenţă redusă.
(2)În cadrul învăţământului liceal funcţionează trei filiere distincte:
a)filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b)filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;
c)filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
(3)Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează cu respectarea
principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii,
inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal în
una dintre cele trei filiere, teoretică, vocaţională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pentru situaţii justificate, unităţile de
învăţământ liceal pot şcolariza mai puţin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii.
(5)Unităţile de învăţământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei prevăzut la alin. (3).
(6)Filiera tehnologică şi filiera vocaţională au o orientare practică şi activităţile de predare/învăţare/evaluare se pot
derula, parţial, la potenţiali angajatori sau instituţii relevante cu care unităţile de învăţământ au încheiate contracte de
pregătire practică. În cadrul acestor filiere se organizează programe menite să dezvolte competenţele necesare integrării
profesionale ulterioare.

21
(7)Transferul între filierele, profilurile şi specializările din învăţământul liceal se face începând cu anul şcolar următor, în
baza unor evaluări, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare, în
conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Prin excepţie de la prevederile alin. (7), unităţile de învăţământ liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, în
primele 30 de zile de la începerea anului şcolar, în condiţiile prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării
Naţionale.
(9)Finalizarea a cel puţin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocaţională sau teoretică sau în învăţământul
tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe
piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
(10)Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu, în vederea participării la examenul de
bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului naţional al
calificărilor.
(11)Ministerul Educaţiei este abilitat să evalueze periodic şi să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcţie
de dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).
(12)Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei. Pentru formele de învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se
prelungeşte cu un an. Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă sunt
reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(13)Absolvenţii nivelurilor 3 şi 4 de calificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului în
format Europass.
(14)Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională a liceului sunt stabilite de
DJIP/DMBIP, după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, după caz, a operatorilor economici
reprezentativi la nivel local/judeţean, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în
documentele strategice regionale, judeţene şi locale elaborate şi monitorizate de structurile parteneriale consultative:
consorţii regionale şi comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare şi funcţionare a
structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei.
(15)Pregătirea prin învăţământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Centrului Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic
Dual, denumit în continuare CNITTD. Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor
ocupaţionale aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează
prin consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu există standarde ocupaţionale actualizate.
(16)Organizarea, funcţionarea şi accesul în filiera tehnologică, durata şi conţinutul programelor de pregătire
profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, după caz, modul de organizare
şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD şi
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor
structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(17)Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă zi. Acesta se poate organiza
şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă şi cu frecvenţă seral, în unităţile de învăţământ stabilite de
DJIP/DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
(18)Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip "Şcoala după şcoală"
dedicate învăţământului liceal.
(19)Elevii pot opta pentru obţinerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun şi curriculumul la
decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ. Calificările obţinute în funcţie de filiere, profiluri sau
22
specializări, precum şi respectarea standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
(20)Conform alin. (19), după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 3, care conferă
dreptul de acces pe piaţa muncii.
Art. 34
(1)Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza la nivelul unităţii de
învăţământ şi/sau la operatorii economici şi/sau în centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă
sau în instituţii publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învăţământ are încheiate
contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale UE, componenta
de formare profesională iniţială.
(2)Ponderea numărului de ore alocată stagiilor de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ,
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 5:Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual
Art. 35
(1)Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a învăţământului liceal şi postliceal
tehnologic în unităţi de învăţământ de stat şi/sau particulare pentru învăţământul liceal, în şcoli postliceale cu
personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ
superior, învăţământ care se desfăşoară pe bază de contract.
(2)Învăţământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:
a)este organizat, într-un cadru unitar, de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor
asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, de bresle sau asociaţii meşteşugăreşti,
clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică;
b)asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor
contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate
principală pregătirea practică a elevilor;
c)operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puţin la nivelul celei provenite
din fonduri publice pentru învăţământul liceal tehnologic, şi pot finanţa alte cheltuieli pentru formarea de calitate a
elevilor;
d)unităţile administrativ-teritoriale pot sprijini învăţământul liceal tehnologic dual prin finanţarea unor cheltuieli de
natura investiţiilor, cheltuieli materiale, burse şi stimulente pentru elevi şi personalul din învăţământ implicat, cheltuieli
privind mobilităţile şi cheltuieli pentru formarea profesională.
(3)Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământ
liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 22 alin.
(11), art. 25 alin. (9), art. 28 alin. (3) lit. h) şi i), art. 56 alin. (11), art. 62 lit. o1), art. 68 alin. (41) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Elevii care au împlinit vârsta de 16 ani pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parţial cu operatorii
economici, conform prevederilor legale în vigoare. Activitatea prestată în baza contractului individual de muncă încheiat
cu operatorul economic se echivalează cu activitatea de instruire practică, în conformitate cu prevederile unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Persoanele fizice care desfăşoară activităţi de tutorat, angajate de către operatori economici implicaţi în programe de
învăţământ tehnologic dual, beneficiază şi ele de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi

23
completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului
educaţiei şi al ministrului finanţelor.
(6)De prevederile alin. (5) beneficiază şi elevii angajaţi de operatorii economici conform alin. (4).
(7)Condiţiile specifice pentru beneficiarii menţionaţi la alin. (5) şi (6) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului
educaţiei, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului finanţelor.
(8)Învăţământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) şi se realizează prin:
a)încheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulţi operatori economici sau între structuri asociative/un
consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, contract
care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri.
Contractul de parteneriat va acoperi cel puţin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
b)încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, părinţii/reprezentantul legal al elevului minor,
operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor, prin care nu se
pot limita opţiunile ulterioare de continuare a studiilor.
(9)În învăţământul liceal tehnologic dual, tutorii de practică răspund, în condiţiile stabilite prin contractul de parteneriat,
de organizarea şi derularea pregătirii practice organizate de angajator, realizarea evaluării elevilor practicanţi, prin
consultare cu cadrul didactic coordonator de practică, şi iniţierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de
recuperare/măsurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilităţile tutorelui şi ale cadrului
didactic coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică.
(10)Organizarea, funcţionarea şi accesul în învăţământul liceal tehnologic dual, durata şi conţinutul programelor de
pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, modul de organizare
şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor
structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(11)Structura curriculumului va asigura o distribuţie echitabilă între activităţile de învăţare‚ predare şi activităţile de
învăţare prin muncă.
SECŢIUNEA 6:Învăţământul preuniversitar cu profil agricol şi silvic
Art. 36
(1)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţin pentru liceele
tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finanţarea de investiţii specifice în agricultură şi industria
alimentară cu toate ramurile ei, în silvicultură, precum şi a cheltuielilor materiale necesare funcţionării acestora, în
conformitate cu dispoziţiile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin
bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fiind
aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca anexă la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv
al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ.
(3)Bunurile mobile şi imobile achiziţionate/realizate pe baza finanţării prevăzute la alin. (1) intră în proprietatea
autorităţii publice locale pe raza căreia este situată unitatea de învăţământ cu personalitate juridică beneficiară şi se
utilizează conform destinaţiei stabilite de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului,
Apelor şi Pădurilor exclusiv pentru desfăşurarea activităţilor liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(4)Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei
şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv al ministrului educaţiei şi al ministrului mediului, apelor şi
pădurilor.

24
(5)În raport cu necesităţile identificate pe piaţa muncii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine finanţarea cheltuielilor aferente înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale
în domeniul agriculturii şi silviculturii, a unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea
manualelor şcolare de specialitate, schimburi de experienţă, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea stagiilor de
practică a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(6)În vederea dezvoltării învăţământului agricol şi silvic, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor pot propune:
a)alocarea fundamentată a unei cifre de şcolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic,
care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)măsuri privind îmbunătăţirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi
silvic, cu respectarea legislaţiei privind asigurarea calităţii;
c)înfiinţarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislaţiei în vigoare, în domeniul agricol şi silvic.
(7)În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, directorul acestora încheie un contract de
management privind gestiunea investiţiilor specifice în agricultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, respectiv gestiunea investiţiilor specifice în silvicultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea utilizării, întreţinerii şi exploatării eficiente a bunurilor finanţate conform
prevederilor alin. (1).
(8)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au dreptul de a
coordona şi controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvicultură
gestionează, utilizează, întreţin şi exploatează investiţiile specifice în agricultură şi silvicultură prevăzute la alin. (1).
(9)În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, prin excepţie de la prevederile art. 128 alin. (2) lit.
f), consiliile de administraţie se măresc cu 2 membri, desemnaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv
de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
(10)Modul de utilizare a veniturilor proprii, obţinute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice,
pepiniere, răchitării, păstrăvării, păduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se reglementează prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv şi al ministrului mediului, apelor şi
pădurilor.
Art. 37
(1)Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic pot fi susţinute în ceea ce priveşte infrastructura şi
mijloacele de învăţământ şi de autorităţile publice locale.
(2)Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se asigură cu sprijinul unităţilor
subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în
colaborare cu DJIP/DMBIP.
(3)Investiţiile specifice domeniului agricol şi cheltuielile materiale necesare funcţionării liceelor tehnologice cu profil
preponderent agricol se referă la:
a)construcţiile agricole şi zootehnice, clădirile cu destinaţie săli de clasă şi laboratoare, inclusiv costurile aferente
modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale
proiectului şi pentru racordarea la utilităţi;
b)achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente
pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor şi loturilor didactice, a atelierelor
mecanice, animale vii şi echipamente specifice activităţii în zootehnie şi medicină veterinară, echipamente de procesare,
încălzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii şi conexe acesteia;

25
c)înfiinţarea/modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, inclusiv cheltuielile privind costurile
generale de proiectare;
d)alte tipuri de construcţii precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau
demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului;
e)întreţinerea şi repararea bunurilor prevăzute la lit. a)-d);
f)cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare cu privire la
elaborarea şi desfăşurarea obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
SECŢIUNEA 7:Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
Art. 38
(1)Învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este învăţământ de
stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2)Structura organizatorică a învăţământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale
de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul preuniversitar militar din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională se propun Ministerului Educaţiei de către ministerele interesate şi alte
instituţii cu responsabilităţi în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului fiecărei arme,
specializări şi forme de organizare a învăţământului, şi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru
instituţiile de învăţământ civil.
(3)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de Ministerul Educaţiei, în colaborare
cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şcolare pentru
disciplinele de specialitate militară se elaborează de către Ministerul Apărării Naţionale şi se aprobă de Ministerul
Educaţiei.
(4)Curriculumul pentru formarea maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară
se elaborează pe arme sau servicii şi specialităţi, corespunzătoare ocupaţiilor şi calificărilor specifice Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii
publice şi securităţii naţionale, şi se aprobă de aceste instituţii, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(5)Formarea iniţială a maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară, după caz,
în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei se realizează pe baza standardelor
ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională corespunzătoare, după caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor
militare, precum şi a calificărilor/specialităţilor/specialităţilor militare aferente acestor profesii.
(6)Standardele ocupaţionale, precum şi standardele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (5), sunt aprobate, în
condiţiile legii, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei.
(7)Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate naţională se face prin ordine,
regulamente şi instrucţiuni proprii.
Art. 39
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională se exercită
de comandant sau director, după caz, numit în funcţie, în conformitate cu legislaţia care reglementează statutele
personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei. Comandantul sau
directorul unităţii de învăţământ preuniversitar militar este şi preşedintele consiliului de conducere.
Art. 40
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională, consiliul de conducere
îndeplineşte atribuţiile consiliului de administraţie şi este constituit din maximum 15 membri.

26
(2)Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naţionale se exercită de către
comandant.
(3)În activitatea de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar, comandantul este ajutat de către director, care
este şi preşedintele consiliului profesoral, şi de către locţiitor, care îndeplineşte şi atribuţiile directorului adjunct.
(4)Directorul unităţii de învăţământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea şi controlul activităţilor specifice
procesului educaţional. Funcţia de director într-o unitate de învăţământ liceal militar se ocupă conform reglementărilor
emise de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Apărării Naţionale prin ordin comun.
(5)Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar este constituit din: comandant, director, locţiitor, 4
cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-şef, reprezentantul eşalonului superior, reprezentantul elevilor şi 2
reprezentanţi ai părinţilor.
(6)În activitatea de conducere a unităţilor de învăţământ postliceal militar, de ordine publică şi securitate naţională,
comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locţiitori/directori adjuncţi, dintre care unul este şi
preşedintele consiliului profesoral.
(7)În cazul unităţilor de învăţământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, atribuţiile directorului
adjunct sunt îndeplinite de către locţiitor.
Art. 41
Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ postliceal militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională
este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului fiecărui minister sau fiecărei instituţii de
apărare, ordine publică şi securitate naţională în subordinea căreia funcţionează.
Art. 42
Finanţarea de bază şi complementară, precum şi cheltuielile de instruire şi întreţinere a elevilor din învăţământul
preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt asigurate de Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării,
informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 43
Certificatele de absolvire şi competenţele profesionale dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în rezervă, în
condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ cu profil apropiat şi
de acelaşi nivel.
Art. 44
Unităţile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi
specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calităţii, precum
unităţile de învăţământ preuniversitar civil.
SECŢIUNEA 8:Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
Art. 45
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
Art. 46
(1)În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a)şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul primar;
b)elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;

27
c)planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d)studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin
al ministrului educaţiei;
e)programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele
educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(2)Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, a
DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii şi/sau a instituţiilor publice de cultură, a Federaţiei
Sportului Şcolar şi Universitar, a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi/sau a Comitetului Naţional Paralimpic împreună
cu Ministerul Educaţiei se pot organiza clase/unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă,
integrat şi/sau suplimentar.
(3)Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în unităţile de învăţământ preuniversitar cu
program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de
învăţământ primar, gimnazial şi liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(4)Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal beneficiază de săli de
repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de acelaşi nivel, cu acordul conducerii
acestora.
(5)Unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământul de artă şi învăţământul sportiv colaborează cu unităţile de
educaţie extraşcolară cu activităţi de profil în vederea susţinerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei organizează stagii de pregătire
sportivă, tabere sportive sau de creaţie artistică, competiţii sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate
şcolare, naţionale şi internaţionale, precum şi festivaluri şi acordă burse sau alte forme de sprijin material.
(7)Ministerul Culturii, Ministerul Sportului şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român,
federaţiile sportive naţionale, autorităţile publice locale, precum şi instituţiile de cultură pot sprijini financiar şi material
activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(8)Ministerul Educaţiei colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice
pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă şi a
învăţământului sportiv integrat şi suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naţional.
(9)Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul naţional pentru sport în învăţământul
preuniversitar, pentru promovarea educaţiei fizice şi sportului în rândul elevilor.
(10)Ministerul Educaţiei împreună cu Agenţia Naţională Anti-Doping realizează Programul naţional pentru sport curat,
pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanţa nealterată de mijloace şi metode interzise.
Art. 47
(1)Pentru activităţile sportive din învăţământul preuniversitar şi din învăţământul universitar, în subordinea Ministerului
Educaţiei funcţionează Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar ca instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată
de la bugetul de stat.
(2)Scopul Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării şi
funcţionării performante a sportului şcolar şi universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură şi infrastructură.
(3)Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar are următoarele atribuţii principale, pe componenta sportului şcolar:
a)promovează valenţele educative ale sportului, ca o componentă a educaţiei generale, contribuind la îmbunătăţirea
stării generale de sănătate a beneficiarilor primari;
28
b)elaborează şi susţine strategia organizării şi dezvoltării activităţii sportive şcolare;
c)coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar
aflate în subordinea Ministerului Educaţiei;
d)coordonează activitatea asociaţiilor sportive şcolare din sistemul de învăţământ preuniversitar;
e)asigură cadrul organizatoric şi coordonează competiţiile sportive organizate de asociaţiile sportive şcolare, colaborând,
după caz, cu organele administraţiei publice locale, cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP,
cu unităţile de învăţământ, cu alte organisme şi organizaţii cu atribuţii în domeniul sportului;
f)exercită competenţă exclusivă pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor
internaţionale ale sportului şcolar şi universitar;
g)reprezintă interesele Ministerului Educaţiei în raport cu federaţiile sportive naţionale, Comitetul Olimpic şi Sportiv
Român, Comitetul Naţional Paralimpic;
h)colaborează cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Comitetul
Naţional Paralimpic, administraţiile publice centrale şi locale pentru dezvoltarea sportului şcolar;
i)beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive şcolare şi are rol de autoritate
finanţatoare pentru proiectele şi programele sportive iniţiate de către unităţile de învăţământ pentru activitatea
asociaţiilor sportive şcolare.
(4)Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
(5)Atribuţiile Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar privind învăţământul superior sunt prevăzute la art. 183 alin. (4)-
(6) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
SECŢIUNEA 9:Învăţământul liceal vocaţional teologic
Art. 48
(1)Învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2)Structura organizatorică a învăţământului liceal vocaţional teologic, toate profilurile, specializările/calificările
profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor se aprobă conform prevederilor
prezentei legi.
(3)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul liceal vocaţional teologic se elaborează de
către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu cultele religioase, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu
Ministerul Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 49
În învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice.
Art. 50
Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar liceal vocaţional teologic se constituie din personalul
didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 51
Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal vocaţional teologic se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 10:Învăţământul liceal vocaţional pedagogic
29
Art. 52
(1)Învăţământul pedagogic se organizează ca învăţământ liceal vocaţional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini
în acest domeniu.
(2)Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ
liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru
specializările din cadrul filierei vocaţionale: educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogie generală,
pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară.
(3)Organizarea învăţământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei.
(4)În învăţământul pedagogic, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura şi conţinutul
probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru
prevăzut la alin. (3).
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ preuniversitar
definite potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităţilor de învăţământ de
aplicaţie pentru organizarea activităţilor de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru
studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte
programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică şi
examenele pentru evoluţia în cariera didactică pentru maiştri-instructori şi antrenori.
SECŢIUNEA 11:Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie
Art. 53
Şcolarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se organizează
şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de prezenta lege. Desfăşurarea activităţilor de instruire şcolară în penitenciare,
centre educative şi centre de detenţie se face în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului justiţiei
care stabileşte cadrul de colaborare între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei, inclusiv între instituţiile aflate în
subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor
încheie protocoale de colaborare.
Art. 54
(1)În sistemul penitenciar se organizează cursuri de şcolarizare pentru formele de învăţământ obligatoriu şi pot fi
organizate cursuri şi pentru alte programe educaţionale prevăzute de prezenta lege.
(2)Şcolarizarea adulţilor, a minorilor şi a tinerilor din penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se realizează cu
respectarea curriculumului naţional, în unităţi de învăţământ de masă/special sau în clase de învăţământ special afiliate
unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ special care funcţionează în locurile de detenţie.
Art. 55
(1)DJIP/DMBIP desemnează unităţile de învăţământ care asigură şcolarizarea persoanelor aflate în detenţie, la
solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative şi a centrelor de detenţie.
(2)Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către
DJIP/DMBIP şi salarizat de unitatea de învăţământ preuniversitar la care sunt arondate formaţiunile de studiu constituite
în cadrul penitenciarelor, centrelor educative şi centrelor de detenţie, după caz, în condiţiile legii.

30
(3)În conţinutul documentelor şcolare nu se fac menţiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării
pedepsei privative de libertate/măsurii educative.
(4)Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi
responsabile elaborează cadrul normativ de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1).
Art. 56
(1)Formaţiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.
(2)În situaţii temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite şi din grupe de 4-6 elevi sau cu
efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcţie de posibilităţile logistice ale locului de detenţie, dar nu mai mult
de 20 de elevi.
Art. 57
Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei colaborează în ceea ce priveşte
dezvoltarea competenţelor profesionale necesare personalului didactic care asigură instruirea şcolară a persoanelor
aflate în detenţie.
SECŢIUNEA 12:Învăţământul postliceal
Art. 58
(1)Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor,
stabilite de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)Învăţământul postliceal este finanţat de la bugetul de stat, pentru cifra de şcolarizare aprobată prin hotărâre a
Guvernului, în condiţiile prezentei legi.
(3)Învăţământul postliceal special este integral subvenţionat de stat.
(4)Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate
juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Reglementările privind organizarea învăţământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător şi
învăţământului postliceal dual.
(7)Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(8)Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite ECTS în
învăţarea pe tot parcursul vieţii, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11).
(9)Unităţile de învăţământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învăţământ postliceal pot
şcolariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităţilor publice locale. Veniturile obţinute din taxa de şcolarizare se
utilizează exclusiv pentru finanţarea activităţii pentru care au fost instituite.
(10)Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanţată de către solicitanţi, persoane
fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează,
inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal în parteneriat public-privat.
(11)Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepţie, cifra
de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat, finanţat integral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se

31
aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (9) din
Legea învăţământului superior nr. 199/2023, şi se comunică Ministerului Educaţiei.
(12)Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului
educaţiei. Unitatea/Instituţia elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin
consultarea factorilor interesaţi.
(13)Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, admiterea se realizează în conformitate cu dispoziţiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele
cu atribuţii în domeniu. Unităţile/Instituţiile de învăţământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii
proprii de admitere.
(14)Pot să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile prevăzute la alin. (12), absolvenţii de liceu, cu sau fără
diplomă de bacalaureat. În cazul învăţământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului
naţional al calificărilor, probele de admitere pot viza şi recunoaşterea unor competenţe necertificate, dobândite în mod
nonformal şi informal.
(15)Învăţământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare şi
desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabileşte prin metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei.
(16)Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat, admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat, pot susţine
examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen
sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de
examen per candidat.
(17)Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale
primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor, şi
suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(18)Pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în
învăţământul postliceal pot fi recunoscute de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de
credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.
(19)Unităţile de învăţământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terţiare nonuniversitare, sunt autorizate să
funcţioneze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.
(20)Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se
stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort.
SECŢIUNEA 13:Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale
Art. 59
(1)Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate
nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
(2)Unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pot fi înfiinţate de oricare dintre:
a)autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, prin hotărâre;
b)cultele recunoscute de lege;
c)persoane juridice de drept privat;
d)ministrul educaţiei, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).

32
(3)În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau a unei
entităţi menţionate la alin. (2), grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor
naţionale.
(4)În cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau în cadrul secţiilor cu
predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu
grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condiţiile legii. Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care
pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu există unitate de învăţământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile
minorităţilor naţionale, aceste formaţiuni de studiu pot funcţiona în cadrul liceelor teoretice sau vocaţionale.
(5)Elevii care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt
sprijiniţi în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare şi masă gratuite în
internatul care deserveşte unitatea de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maternă.
(6)Prevederile alin. (5) se aplică şi pentru transportul în cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, în cazul elevilor
care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă.
(7)În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori este un cadru didactic
din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(8)În centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, organizate conform art. 122, în unităţile de educaţie
extraşcolară, respectiv instituţii de nivel judeţean, din judeţele în care funcţionează forme de învăţământ în limbile
minorităţilor naţionale, se asigură încadrarea cu specialişti care fac dovada cunoaşterii limbii minorităţii respective, prin
respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(9)Personalul didactic de predare care desfăşoară activităţi didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba
minorităţilor naţionale, precum şi consilierii şcolari/logopezii/profesorii itineranţi care desfăşoară activităţi specifice în
unităţi de învăţământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba
minorităţii naţionale respective şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare. Fac excepţie de la
obligativitatea de a face dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective personalul didactic
care predă Limba şi literatura română.
(10)Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare atât pe suport hârtie, cât şi în format digital specifice disciplinelor
predate în limba maternă, şi manuale şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor
naţionale şi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educaţiei, pentru titlurile
needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conţinuturilor digitale
aferente manualelor în cauză.
(11)În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, inscripţionarea spaţiilor comune,
publicarea informaţiilor pentru elevi şi profesori, precum şi afişajul de orice fel se vor realiza în limba română şi în limba
minorităţii respective.
Art. 60
(1)În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în
limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
(2)Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare
şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experţi
cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale respective.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale, la
cererea părinţilor/reprezentantului legal, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul
României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului
parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în
unităţile de învăţământ cu predare în limba română.
33
(4)În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de evaluare la Limba şi literatura maternă, la Istoria şi
tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la Educaţia muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor şi
a metodologiilor specifice elaborate de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale
respective şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradiţiile
minorităţii naţionale sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în
altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline
prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.
(6)În învăţământul liceal şi postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele şi modulele de
pregătire de specialitate se asigură însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română.
(7)În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în
care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
(8)Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele de conducere ale
unităţilor de învăţământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituţiilor echivalente, respectând criteriile de competenţă
profesională, potrivit legii.
(9)În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii/reprezentanţii
legali ai elevilor, preşcolarilor şi ai antepreşcolarilor se poate folosi şi limba de predare.
(10)În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se comunică în scris şi oral şi în
limba de predare.
(11)Testele, evaluările şi subiectele de examen la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei
speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).
(12)Testele de evaluare şi subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar pentru elevii din
învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice
stabilite de curriculumul naţional.
(13)În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi
Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu
predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba
română.
(14)În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.
SECŢIUNEA 14:Învăţământul pentru beneficiarii primari români din afara graniţelor ţării şi românii reîntorşi în ţară
Art. 61
(1)Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români de pretutindeni aşa cum sunt definiţi
de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
(2)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni,
poate organiza unităţi de învăţământ de tip "şcoală românească din afara graniţelor ţării", cu predare în limba română,
pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi
civilizaţie românească, prin Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, în conformitate cu legislaţia
statului respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari şi/sau elevi români.
(3)Unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (2) se vor înfiinţa, cu prioritate, în state în care există comunităţi româneşti
istorice sau însemnate numeric.

34
(4)Absolvenţii de liceu prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la un examen naţional de bacalaureat special organizat în
România.
(5)Absolvenţii de învăţământ gimnazial sau liceal prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la evaluarea naţională sau, după caz,
la examenul naţional de bacalaureat, special organizate în România.
(6)Lista probelor, conţinutul programelor, calendarul, procedura, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a
evaluării naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educaţiei,
printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ înfiinţate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special
gestionat de Ministerul Educaţiei conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorşi în ţară după perioade
îndelungate petrecute în afara graniţelor României.
(9)La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din
România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităţilor de învăţământ grupe de acomodare, în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Grupele de acomodare au ca obiectiv
sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel,
precum şi integrarea facilă în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.
(10)Pentru organizarea şi predarea noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cadrul grupelor de acomodare
se pot organiza sesiuni de informare şi schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă,
cultură şi civilizaţie românească, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de
învăţământ din state membre ale Uniunii Europene.
(11)Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt
înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.
(12)Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de şcolarizare.
(13)Condiţiile de şcolarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cu
consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(14)Condiţiile de finanţare a beneficiarilor de burse prevăzuţi la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de Ministerul Educaţiei.
(15)În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unităţi de
învăţământ din străinătate pentru predarea limbii române şi, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română.
Condiţiile financiare aplicabile şi forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul
Educaţiei.
(16)Elevii români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la
muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive
organizate de instituţii publice, pe teritoriul României.
(17)La întoarcerea în ţară, elevii pot fi înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar pe baza unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 62
(1)Se înfiinţează Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, denumit în continuare CNRID, instituţie
publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri
şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea

35
culturală românească şi dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de
programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească în străinătate.
(2)Statul român, prin intermediul CNRID, oferă programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească ca parte a
învăţământului antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, conform metodologiei şi programelor stabilite prin
ordin al ministrului educaţiei.
(3)CNRID oferă programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească, precum şi alte programe educaţionale de interes
general, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii, cetăţenilor români şi străini, conform metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei şi unei oferte proprii.
(4)Ministerul Educaţiei şi/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea
programelor în unităţile de învăţământ din străinătate.
(5)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6)Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate:
a)să perceapă taxe pentru serviciile prestate, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2);
b)să primească finanţări din bugetul de stat;
c)să exploateze drepturi de proprietate intelectuală;
d)să elibereze atestate, diplome şi certificate de studiu.
(7)CNRID are acces şi promovează toate resursele educaţionale deschise ale Ministerului Educaţiei.
(8)CNRID utilizează resurse educaţionale deschise care includ Biblioteca şcolară virtuală şi Platforma şcolară de e-
learning "Învăţăm în România". Acestea vor cuprinde cel puţin următoarele: programe şcolare, exemple de lecţii pentru
toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt
protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
SECŢIUNEA 15:Asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ preuniversitar
Art. 63
(1)Siguranţa în unităţile de învăţământ se realizează sub coordonarea prefectului şi este în responsabilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a inspectoratelor
judeţene de poliţie, a Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti ori a inspectoratelor judeţene de
jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2)La nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti, sub coordonarea prefectului, se elaborează sistemul-cadru de
asigurare a protecţiei unităţilor de învăţământ preuniversitar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic de către
reprezentanţii autorităţilor prevăzute la alin. (1), care se aprobă de prefect.
(3)În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, consiliul de administraţie, după consultarea consiliului profesoral, a
consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, aprobă un
regulament de ordine interioară, cu precizarea condiţiilor de acces în şcoală al profesorilor, elevilor şi al vizitatorilor.
Regulamentul este publicat pe site-ul unităţii de învăţământ şi comunicat autorităţilor prevăzute la alin. (1).
(4)Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă bugetelor locale sumele necesare
consiliilor judeţene/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor,
securizarea clădirilor unităţilor de învăţământ, pentru iluminat şi pentru alte măsuri pentru creşterea siguranţei
unităţilor de învăţământ, la solicitarea consiliului de administraţie al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de
poliţie, conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
36
(5)Autorităţile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecţia unităţilor de învăţământ,
elaborând şi derulând programe sau proiecte de prevenire a violenţei în mediul şcolar. Biroul de siguranţă şcolară din
cadrul inspectoratului judeţean de poliţie/Inspectoratului de Poliţie al Municipiului Bucureşti întocmeşte un raport
semestrial privind siguranţa în şcoli, care este adus la cunoştinţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral şi a
instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 64
(1)În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, aprobă
prin hotărâre Planul naţional pentru siguranţa în învăţământul preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.
(2)PNSIP include următoarele:
a)prioritizarea şi proiectarea investiţiilor în rezilienţa infrastructurii;
b)propunerea de standarde de siguranţă pentru unităţile de învăţământ;
c)dotarea unităţilor de învăţământ în conformitate cu standardele din domeniu;
d)expertizarea şi reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care se află în clasele de risc seismic
RsI, RsII şi RsIII, definite de Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu
modificările ulterioare.
(3)Prevenirea situaţiilor de urgenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar se asigură prin:
a)menţinerea condiţiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu şi privind securitatea în caz
de risc seismic a construcţiilor unităţilor de învăţământ;
b)respectarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a Normelor specifice de apărare împotriva
incendiilor;
c)respectarea Normelor generale de protecţie în caz de risc seismic;
d)instruirea personalului unităţilor de învăţământ preuniversitar şi educarea beneficiarilor primari privind modul de
comportare în situaţii de urgenţă.
(4)Ministerul Educaţiei asigură cuprinderea în curriculumul şcolar a unor teme specifice apărării împotriva incendiilor, de
comportament în caz de cutremur şi protecţiei civile pentru educarea beneficiarilor primari.
(5)Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură cel puţin de două ori pe an şcolar, dintre
care cel puţin o dată prin acţiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-
Ilfov.
(6)Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură şi prin acţiuni organizate în comun cu
inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(7)Acţiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activităţi de informare preventivă, exerciţii privind modul
de comportare în situaţii de urgenţă, lecţii deschise şi organizarea cercurilor tehnico-aplicative.
(8)Activităţile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin comun al ministrului
educaţiei şi al ministrului afacerilor interne.
(9)În acţiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov pot fi utilizate
şi centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(10)DJIP/DMBIP şi instituţia prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor obligatorii din
regulamentul prevăzut la alin. (8) şi întocmirii unui raport anual.
Art. 65

37
(1)În vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului
Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul naţional de combatere a violenţei
şcolare, denumit în continuare PNCVS.
(2)PNCVS vizează prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea
normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violenţă verbală, fizică, psihologică - bullying,
emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât şi ca orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în
pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari şi a personalului din învăţământ.
(3)În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei, pe baza unei evaluări a climatului şcolar, în colaborare cu reprezentanţii elevilor,
reprezentanţii părinţilor şi cu instituţiile locale abilitate, precum serviciul siguranţă şcolară, serviciul public de asistenţă
socială, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţile de învăţământ adoptă planuri de prevenire şi
reducere a violenţei în şcoli.
(4)Regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ trebuie să prevadă:
a)procedura de acces al persoanelor din afara unităţii de învăţământ;
b)procedura de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ;
c)metoda de sesizare confidenţială a suspiciunilor şi cazurilor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ.
(5)La nivelul unităţii de învăţământ, elevii şi părinţii/reprezentanţii legali pot raporta suspiciunile şi cazurile de violenţă
oricărui membru al personalului şcolii.
(6)Personalul şcolii, preşcolarul, elevul, părintele/reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă
asupra beneficiarilor primari sau personalului şcolii este obligat să acţioneze în acord cu Procedura de management a
cazurilor de violenţă, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze cazurile de violenţă asupra copilului la numărul naţional
119 şi să colaboreze cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru managementul acestora, în
interesul superior al copilului.
(8)Dacă există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze poliţia
şi să colaboreze cu organele de anchetă.
(9)Unităţile de învăţământ sunt obligate să stabilească şi să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime,
respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violenţă, la cauzele/efectele
posibile ale situaţiei de violenţă şi la nevoile educaţionale/profesionale, relaţionale, sociale, psihologice şi fizice ale celor
implicaţi, la nivelul unităţii de învăţământ.
(10)Personalul şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în
vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenţie
psihologică şi psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă şi asistenţă în desfăşurarea activităţii profesionale, pe
perioadă determinată.
(11)Elevii care au fost victima unei situaţii de violenţă beneficiază de servicii decontate de intervenţie psihologică şi
psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul şcolar.
Art. 66
(1)În urma consultării cadrelor didactice, a părinţilor sau elevilor majori, unitatea de învăţământ preuniversitar poate
decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor,
bunurilor şi valorilor.

38
(2)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în contractul educaţional prevăzut la art. 14
alin. (4) acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinţilor/reprezentanţilor legali pentru supravegherea audio-video a
beneficiarilor primari.
(3)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video îşi asumă răspunderea publică cu privire la
respectarea şi punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter
personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind
protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679
al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte
prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE
(Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, în special în ceea ce priveşte modul de
stocare, prelucrare şi utilizare a datelor cu caracter personal obţinute din înregistrările camerelor de supraveghere
audio-video instalate în incinta unităţilor de învăţământ.
(4)Nu vor fi instalate camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinţilor îşi exprimă
dezacordul, în scris, în cadrul contractului educaţional.
(5)Prevederile alin. (4) nu se aplică în situaţia instalării camerelor audio-video în exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de
mese şi săli de festivităţi.
(6)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video:
a)asigură funcţionarea corespunzătoare şi continuă a sistemelor de supraveghere audio-video pe toată durata
desfăşurării activităţilor cu beneficiarii primari;
b)asigură angajarea personalului autorizat în ceea ce priveşte modul de organizare şi funcţionare a sistemului de
supraveghere audio-video;
c)asigură păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de
zile, după care aceste informaţii se şterg sau, după caz, se arhivează.
(7)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video au obligaţia de a permite accesul la înregistrări
următoarelor categorii de persoane:
a)părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza unei cereri motivate scrise, cu aprobarea directorului unităţii de
învăţământ;
b)directorului unităţii de învăţământ, reprezentaţilor DJIP/DMBIP şi reprezentanţilor Ministerului Educaţiei;
c)psihologului/consilierului şcolar din unitatea de învăţământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului
major, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ;
d)personalului medical, dacă este cazul.
(8)Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziţia persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se face pe bază de cerere
scrisă, justificată, adresată directorului unităţii de învăţământ. Cererea trebuie să cuprindă, pe lângă justificare, şi
perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.
(9)Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziţia persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se realizează în maximum 2
zile de la momentul înregistrării cererii.
(10)Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidenţial şi privat al
înregistrărilor audio-video.
(11)Înregistrările audio-video din incinta şi din sălile de clasă ale unităţilor de învăţământ nu pot fi comercializate şi nu
pot fi făcute publice.

39
(12)Persoanele enumerate la alin. (7) care intră în posesia înregistrărilor audio-video din incinta sau din sălile de clasă nu
pot publica aceste materiale şi nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrităţii fizice sau psihice a
beneficiarilor primari, părinţilor, tutorilor legali sau personalului angajat în unităţile de învăţământ.
(13)Încălcarea dreptului la protecţia datelor cu caracter personal se sancţionează conform legii.
(14)Ministerul Educaţiei elaborează norme specifice privind instalarea camerelor de supraveghere audio-video şi poate
asigura achiziţionarea de sisteme de supraveghere audio-video.
CAPITOLUL V:Educaţia incluzivă de calitate pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei
SECŢIUNEA 1:Prevederi generale
Art. 67
(1)Statul garantează dreptul la o educaţie incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei, respectând
principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la educaţie al fiecărui copil şi reprezintă
procesul şi măsurile complexe prin care sunt asigurate cadrul şi condiţiile pentru atingerea finalităţilor educaţionale,
dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităţilor cognitive, construirea unor relaţii afective pozitive,
asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile şi pe particularităţile individuale ale fiecărui copil.
(2)Educaţia incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilităţi şi nevoi de învăţare
unice, cu o atenţie specială în ceea ce priveşte copiii expuşi riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate
şcolare scăzute.
(3)Se consideră în risc de excluziune şcolară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare, discriminare,
desconsiderare a identităţii lor culturale, segregare, abandon şcolar şi insucces şcolar din cauza apartenenţei lor la una
sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate naţională, remigranţi sau audienţi, refugiaţi,
zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerinţe educaţionale speciale, copii cu dizabilităţi, copii separaţi temporar
sau definitiv de părinţi, gravide şi mame minore, copii şi tineri din cadrul comunităţilor de romi vulnerabile, copii şi tineri
din penitenciare, centre educative şi centre de detenţie, copii victime ale violenţei, ale abuzului, neglijării sau ale
exploatării şi ale oricărei forme de violenţă asupra lor, copii şi tineri consumatori de droguri.
(4)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituţie publică, de interes
naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii
acordate de la bugetul de stat. În cadrul CNEI funcţionează Departamentul de cercetare în educaţie incluzivă şi specială.
În domeniul incluziunii, Ministerul Educaţiei implementează politici publice cu sprijinul CNEI.
(5)CNEI are următoarele atribuţii:
a)susţinerea Ministerului Educaţiei în elaborarea strategiilor privind asigurarea educaţiei incluzive pentru toţii copiii,
alături de alţi factori interesaţi;
b)coordonarea metodologică a activităţii CJRAE/CMBRAE şi a serviciilor educaţionale incluzive asigurate de centrele
şcolare pentru educaţie incluzivă;
c)propunerea normelor metodologice Ministerului Educaţiei, după consultarea specialiştilor din CJRAE/CMBRAE şi din
învăţământul special, privind evaluarea, privind orientarea/reorientarea între niveluri de sprijin şi privind asigurarea
serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, în unităţile de învăţământ, inclusiv în centrele şcolare
pentru educaţie incluzivă şi în unităţile şcolare speciale;
d)elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea de politici publice şi programe integrate şi bazate pe evidenţe,
care susţin educaţia incluzivă, respectând interesul superior al copiilor în risc de excluziune şcolară. O importanţă
ridicată se va acorda intervenţiilor timpurii de incluziune educaţională;
e)implementarea măsurilor adecvate pentru protejarea interesului superior al persoanelor cu tulburări specifice de
învăţare;

40
f)dezvoltarea şi promovarea de metodologii, instrumente şi resurse educaţionale care susţin educaţia incluzivă şi
facilitează adaptarea procesului de predare-învăţare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflaţi în risc de excluziune
şcolară;
g)organizarea cadrului de asistenţă psihopedagogică, integrare socială şi culturală în mediul şcolar, consiliere şcolară şi
profesională, terapie logopedică, mediere şcolară, prevenirea comportamentelor de risc, intervenţie în situaţii de
violenţă şcolară şi asistenţă medicală destinate copiilor/elevilor în risc de excluziune şcolară;
h)dezvoltarea strategiilor de inserţie socioprofesională a elevilor cu CES, alături de alţi factori interesaţi;
i)asigurarea de sprijin pentru unităţile de învăţământ de masă şi special în desfăşurarea unui proces permanent de
îmbunătăţire a managementului, a politicilor educaţionale, a practicilor şi culturii organizaţionale, astfel încât resursele
existente să fie utilizate în scopul susţinerii participării la procesul de învăţământ a tuturor beneficiarilor din cadrul unei
comunităţi;
j)colaborarea cu ARACIIP pentru elaborarea de standarde naţionale de calitate care vizează educaţia incluzivă, inclusiv
specială;
k)dezvoltarea şi implementarea unor programe naţionale de formare continuă a personalului didactic de predare din
sistemul naţional de învăţământ, în domeniul educaţiei incluzive;
l)realizarea de studii şi cercetări în domeniul educaţiei incluzive;
m)colaborarea cu unităţile de învăţământ tehnologic special în vederea inserţiei socioprofesionale a elevilor cu
dizabilităţi pe piaţa muncii;
n)evaluarea periodică a nevoilor de specialişti din domeniul educaţiei incluzive şi propunerea Ministerului Educaţiei de
măsuri în vederea adaptării resurselor umane din unităţile de învăţământ la numărul de beneficiari primari.
(6)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNEI se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7)Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNEI poate:
a)să primească finanţări din partea altor instituţii publice sau private;
b)să exploateze drepturi de proprietate intelectuală.
(8)La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar se realizează cel puţin o cameră-resursă pentru suport
educaţional şi psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de un an
şcolar de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic sunt
dotate corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere, asistenţă psihopedagogică, sprijin educaţional,
logopedie şi/sau alte terapii specifice.
(9)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu instituţiile abilitate, elaborează standarde privind asigurarea bazei materiale
necesare pentru integrarea copiilor cu CES în unităţile de învăţământ preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi.
Standardele se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)Unităţile de învăţământ colaborează cu instituţiile care au atribuţii în domeniul social, al sănătăţii, al ordinii publice şi
securităţii, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum şi cu furnizori licenţiaţi şi acreditaţi din domeniul
serviciilor sociale şi de sănătate.
(11)Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia să comunice autorităţilor abilitate suspiciunile de rele
tratamente aplicate minorilor, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(12)Personalul unităţilor de învăţământ este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor privind situaţia
economică, socială, familială, legală şi de sănătate a preşcolarilor/elevilor, cu excepţia contextelor în care acestea sunt
necesare personalului sau autorităţilor abilitate pentru luarea de decizii şi intervenţii în beneficiul superior al copilului.
41
SECŢIUNEA 2:Educaţia specială
Art. 68
(1)Educaţia specială reprezintă forma de educaţie flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilităţi
mintale, psihice, intelectuale şi/sau senzoriale, precum şi din cauza unor dizabilităţi fizice, motorii şi neuromotorii,
tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni
cronice, genetice, au nevoie de resurse şi de sprijin specializat.
(2)Educaţia specială se desfăşoară prin intermediul învăţământului special şi special integrat şi vizează:
a)beneficiarii primari cu CES integraţi în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învăţământului de masă;
b)beneficiarii primari cu CES integraţi în clase/grupe speciale organizate în învăţământul de masă, care urmează
curriculumul învăţământului de masă sau special;
c)beneficiarii primari cu CES din învăţământul special, care urmează curriculumul învăţământului special;
d)beneficiarii primari cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează
"Şcoala din spital";
e)beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, pentru care se
organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3)Educaţia specială se asigură începând cu nivelul antepreşcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferenţiat, în funcţie
de cerinţele educaţionale speciale ale acestora:
a)prin adaptarea curriculumului şcolar şi completarea, prin intervenţie specifică, a procesului de predare-învăţare-
evaluare;
b)prin activităţi complementare.
(4)Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaţionale şi de asistenţă beneficiarilor primari cu cerinţe
educaţionale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum şi de implementare a planului individualizat de
servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(5)Educaţia beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învăţare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este
asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar
pentru elevii cu tulburări specifice de învăţare este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Evaluarea şi diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de
teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluată, conform unui protocol naţional de
evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(7)Învăţământul special şi special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ din România, este
gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza
şi sub alte forme.
(8)Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată, precum şi o
formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu CES. Învăţământul special
integrat se organizează în învăţământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev cu CES în grupe, clase sau
formaţiuni de studiu din învăţământul de masă.
(9)Tipurile de unităţi/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de organizare a
acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a educaţiei incluzive, aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei.

42
(10)Unităţile de învăţământ de masă pot colabora cu facultăţi de psihologie acreditate şi licee pedagogice, pentru ca
studenţii şi elevii respectivelor facultăţi sau licee aflaţi în practică să asiste elevii cu CES şi/sau dizabilităţi în timpul orelor
de curs.
Art. 69
(1)În învăţământul antepreşcolar, educaţia specială se organizează sub forma grupelor de intervenţie timpurie, pentru
copiii cu CES, din cauza unor dizabilităţi fizice, intelectuale şi/sau senzoriale, a unor tulburări emoţionale, de
neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, asigurându-
se terapii specifice de recuperare şi compensare, precum şi servicii specializate de asistenţă socială, medicală,
psihologică, consiliere psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate şi potrivite nevoilor educaţionale specifice.
Modul de organizare, terapiile şi serviciile de intervenţie timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobată prin
ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului sănătăţii şi al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(2)În învăţământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învăţământul preşcolar, educaţia specială se va
realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:
a)sprijin special de nivel I - bazal;
b)sprijin special de nivel II - suplimentar;
c)sprijin special de nivel III - intensiv;
d)sprijin special de nivel IV - special.
(3)Sprijinul special de nivel I - bazal - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii
identificaţi cu CES‚ inclusiv dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare‚ în urma evaluării complexe‚ care urmează
curriculumul învăţământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea
de învăţământ‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare şi/sau utilizare de tehnologii asistive.
(4)Elevii cu nivel de sprijin I - bazal - beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi de intervenţii de specialitate din partea
echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-consilieri
şcolari, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi de activităţi pentru
sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spaţii
dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ liceal
special.
(5)Sprijinul special de nivel II - suplimentar - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii
identificaţi cu CES, inclusiv cu dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare, inclusiv cei aflaţi anterior în nivelul de sprijin I -
bazal care necesită adaptări curriculare parţiale, activităţi de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru
mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, în timpul şi în afara orelor de curs, în sala de clasă şi/sau în camerele-resursă
pentru suport educaţional şi psihopedagogic şi alte spaţii dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din
CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ special.
(6)Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin II - suplimentar - beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult
20%, flexibilizând programul/orarul şcolar pentru a permite activităţi terapeutice cu specialiştii din partea echipei
multidisciplinare, profesori-consilieri şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi,
profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru sprijin
educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate, inclusiv din centrele de
educaţie incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unităţi de învăţământ special. La acest nivel, în funcţie de nevoi,
preşcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator şi ale unui interpret mimico-
gestual.
(7)Sprijinul special de nivel III - intensiv - reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii
identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale‚ inclusiv dizabilităţi, care urmează:

43
a)curriculumul pentru învăţământul de masă, adaptat pentru toate ariile curriculare, activităţi de sprijin sporit între 2-4
ore/săptămână, realizate de cadrul didactic de sprijin, şi intervenţii individualizate specifice, precum şi intervenţii din
partea echipei multidisciplinare de profesori-consilieri şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori
kinetoterapeuţi, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi
pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate;
b)un curriculum modificat şi programe speciale, precum şi intervenţii individualizate complexe şi integrate.
(8)Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin III - intensiv:
a)desfăşoară cel mult 70% din activităţile de învăţare în spaţii speciale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar,
în grupuri reduse, sau în unităţi de învăţământ special, inclusiv în centre şcolare de educaţie incluzivă;
b)participă la activităţi limitate de educaţie generală, în funcţie de propriul profil.
(9)Sprijinul special de nivel IV - special - reprezintă o formă de educaţie specială care se desfăşoară în unităţi de
învăţământ special. Preşcolarii/Elevii desfăşoară activităţi de învăţare, terapii educaţionale complexe şi integrate şi
terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi şi profesori
kinetoterapeuţi, implementate de către cadre didactice în unităţile de învăţământ special, pentru preşcolarii/elevii cu
CES şi/sau cu dizabilităţi ale căror obiective de creştere, dezvoltare sau învăţare nu pot fi atinse prin alte măsuri de
sprijin educaţional incluziv.
(10)CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE şi DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel
judeţean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este
necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).
(11)Componenţa comisiei responsabile cu orientarea şcolară şi profesională a copiilor şi tinerilor cu CES, la nivel
judeţean, pentru stabilirea nivelului de sprijin şi a serviciilor de intervenţie necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP
anual.
(12)Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă şi de şcolarizare. În funcţie de evoluţia
preşcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preşcolarul/elevul în cauză poate transmite comisiei din cadrul
CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunităţii emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri.
Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.
(13)Pentru beneficiarii primari identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale se elaborează de către comisia din cadrul
centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică planul educaţional personalizat, care va include şi servicii pentru
familie, servicii psihologice şi servicii de asistenţă psihopedagogică, servicii de sprijin în învăţare, terapii specifice,
kinetoterapie, facilitare. Planul educaţional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educaţional al
elevului. Modelul planului educaţional personalizat, modul de întocmire şi de monitorizare a acestuia vor fi
reglementate prin ordin al ministrului educaţiei.
(14)Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar cu
atribuţii în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 67, de a îndeplini activităţi de
orientare către învăţământul special în mod abuziv este abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor din
titlul III capitolul XIV.
(15)Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale se asigură condiţii de egalizare de şanse, în funcţie de tipul de
tulburare/afecţiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învăţare, cât şi la susţinerea evaluării naţionale, a
examenului naţional de bacalaureat şi a examenelor de certificare a competenţelor profesionale/calificării, în
conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16)În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), procesul educaţional se
poate desfăşura şi în cadrul grupelor/claselor organizate în unităţile de învăţământ de masă.

44
(17)Orientarea/Reorientarea dinspre învăţământul special spre învăţământul de masă şi invers a copilului/elevului cu
CES se face cu consultarea părinţilor/reprezentantului legal ai/al acestuia. Aceştia au dreptul să conteste decizia de
orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei.
Art. 70
(1)Educaţia specială se organizează, în general, în unitatea de învăţământ de proximitate a domiciliului elevului. În
situaţia în care tipul de sprijin menţionat la art. 69 nu se poate asigura în unitatea de învăţământ din proximitatea
domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învăţământ care asigură sprijinul
necesar.
(2)Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiştii din cadrul CJRAE/CMBRAE şi din cadrul
unităţilor de învăţământ special, care reprezintă centre-resursă pentru educaţia specială din toate unităţile de
învăţământ.
(3)În lipsa personalului necesar, directorul unităţii de învăţământ, cu acordul consiliului de administraţie, poate
achiziţiona serviciile necesare îndeplinirii obligaţiilor legale, costurile fiind acoperite din finanţarea de bază potrivit
dispoziţiilor art. 139 alin. (2) lit. c) şi alin. (6).
(4)Toate activităţile şi serviciile de educaţie specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.
(5)Antepreşcolarii/Preşcolarii/Elevii cu CES, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ de masă sau în unităţi de învăţământ
special, de stat şi particulare, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului
şcolar, de una dintre următoarele forme de sprijin:
a)vouchere educaţionale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, de la
bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
b)asistenţă socială completă, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului,
a îmbrăcăminţii şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum
şi de găzduire gratuită în internate din cadrul direcţiilor generale judeţene/direcţiei municipiului Bucureşti de asistenţă
socială şi protecţia copilului.
(6)Procedura de acordare a voucherelor educaţionale pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale
de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează beneficiari primari cu CES pot beneficia şi de sprijinul
instituţiilor de protecţie socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din
străinătate, pentru stimulare, compensare şi recuperare.
Art. 71
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 15, durata şcolarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani şi se
stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de tipul şi nivelul de severitate a dizabilităţii şi a CES, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Educaţia specială realizată în cadrul învăţământului special şi special integrat dispune de planuri de învăţământ, de
programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative,
precum şi de metode de evaluare adaptate tipului şi nivelului de severitate a dizabilităţii şi aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finanţării de bază, finanţarea per elev/preşcolar din
unităţile de învăţământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II şi, după caz, III se va calcula aplicând la costul
standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispoziţiilor art. 139 alin. (6).
(4)Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III şi IV pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului
de dizabilitate, în unităţile de învăţământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.

45
(5)Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului naţional
al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare
a calificării profesionale.
(6)În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, Ministerul
Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, organizează ateliere protejate, care pot fi oferite şi de
furnizori publici şi privaţi de servicii sociale acreditaţi sau întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înfiinţate şi în
unităţile de învăţământ special, inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie incluzivă.
(7)Ministerul Educaţiei stabileşte, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu alte autorităţi
responsabile, cadrul legal pentru încurajarea şi facilitarea accesului şi participării pe piaţa forţei de muncă şi/sau în
învăţământul superior a beneficiarilor primari cu CES.
SECŢIUNEA 3:Şcoala din spital
Art. 72
(1)Pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecţiuni care necesită spitalizare
şi/sau tratament/monitorizare ori aflaţi la recuperare se organizează "Şcoala din spital", în cadrul căreia procesul de
învăţământ se realizează individual, în grupe sau clase, în unitatea sanitară în care aceştia sunt în tratament, în
monitorizare medicală sau la recuperare.
(2)Pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili
se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, în funcţie de nevoile acestora, în conformitate cu
metodologia de organizare şi funcţionare a şcolarizării la domiciliu, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Înscrierea antepreşcolarului, preşcolarului sau a elevului în "Şcoala din spital" sau şcolarizarea la domiciliu se
realizează la cererea părinţilor/reprezentantului legal, în conformitate cu metodologia de organizare şi funcţionare a
şcolilor din spital şi a şcolarizării la domiciliu, aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(4)Antepreşcolarul, preşcolarul sau elevul beneficiază de rezervarea locului de şcolarizare în cadrul unităţii de
învăţământ la care a fost şcolarizat anterior înscrierii în "Şcoala din spital" şi are dreptul de a reveni în unitatea de
învăţământ, oricând în timpul anului şcolar.
(5)Preşcolarilor cuprinşi în forma de şcolarizare din spital în grupa mare, diagnosticaţi cu boli cronice invalidante, cu
afecţiuni maligne, cu alte boli ameninţătoare de viaţă sau cu afecţiuni care necesită spitalizare îndelungată şi/sau
imobilizare la domiciliu, li se rezervă loc la clasa pregătitoare în unitatea de învăţământ din circumscripţia arondată.
(6)Elevii cuprinşi în forma de şcolarizare din spital în clasa a VIII-a, diagnosticaţi cu boli cronice invalidante, cu afecţiuni
maligne, cu alte boli ameninţătoare de viaţă sau cu afecţiuni care necesită spitalizare îndelungată şi/sau imobilizare la
domiciliu, sunt admişi pe locuri speciale în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale, în conformitate cu prevederile
Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în liceu, elaborată de Ministerul Educaţiei şi dată publicităţii,
pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.
(7)În situaţia în care antepreşcolarul/preşcolarul/elevul este înscris la "Şcoala din spital" şi, în timpul tratamentului,
revine la domiciliu, acesta poate opta pentru şcolarizarea la domiciliu cu prezenţa fizică a cadrului didactic sau în
unitatea de învăţământ de provenienţă sau în regim online/hibrid, în funcţie de recomandarea medicului specialist, la
solicitarea părinţilor/reprezentantului legal.
(8)Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează antepreşcolari, preşcolari şi elevi prevăzuţi la alin. (1),
denumite "şcoli din spital", pot fi organizate:
a)în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea
senatelor universitare, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Acestea parcurg toate etapele de autorizare şi acreditare prevăzute de lege;

46
b)în colaborare cu DJIP/DMBIP, direcţiile de sănătate publică judeţene/Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului
Bucureşti şi unităţi sanitare ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau ca structură arondată a unei alte
unităţi de învăţământ.
(9)Metodologia-cadru privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea şcolilor din spital se aprobă prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(10)"Şcoala din spital" înfiinţată în cadrul unei instituţii de învăţământ superior cu facultăţi de medicină poate asigura
procesul instructiv-educativ pentru antepreşcolarii/preşcolarii/elevii din spitalele aflate în judeţele în care desfăşoară
activităţi didactice, judeţe limitrofe, precum şi pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-
educativ pentru antepreşcolarii, preşcolarii, elevii internaţi, indiferent de numărul acestora.
(11)Ministerul Educaţiei înfiinţează Corpul naţional al profesorilor pentru "Şcoala din spital", constituit din personal
didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei.
(12)În cadrul şcolilor din spital poate fi încadrat personal didactic de predare care face parte din Corpul naţional al
profesorilor pentru "Şcoala din spital", cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, ori
prin detaşare, în condiţiile art. 181 şi 191.
(13)Prin excepţie de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte din Corpul naţional al
profesorilor pentru "Şcoala din spital", norma didactică cuprinde activităţi de predare în cadrul "Şcoli din spital", la
domiciliul preşcolarului sau elevului, activităţi educative şi orice alte activităţi extradidactice.
(14)În cadrul şcolilor din spital pot fi desfăşurate, cu aprobarea medicului şef de secţie din spital, şi în regim de
voluntariat, activităţi educative şi orice alte activităţi extradidactice la solicitarea părinţilor/reprezentantului legal.
(15)Pentru antepreşcolarii/preşcolarii/elevii spitalizaţi în unităţile administrativ-teritoriale în care nu sunt organizate
unităţi de învăţământ preuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, instituţiile de
învăţământ superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, în vederea organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ, cu
participarea Corpului naţional al profesorilor pentru "Şcoala din spital".
(16)Procesul instructiv/de predare-învăţare-evaluare desfăşurat în "Şcoala din spital" sau la domiciliu este adaptat
specificului bolii şi anului de studiu în care este înscris preşcolarul/elevul.
(17)Unităţile de învăţământ preuniversitar de tipul "Şcoli din spital" beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin
activităţi de evaluare, asistenţă psihoeducaţională şi, după caz, orientare şcolară a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi
elevilor, în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare al CJRAE/CMBRAE.
(18)Pentru elevii cu CES se asigură condiţii de egalizare de şanse, pe tip de tulburare/afecţiune/dizabilitate, atât în cadrul
proceselor de învăţare şi evaluare în parcursul şcolar, cât şi la susţinerea evaluărilor naţionale şi a examenului naţional
de bacalaureat.
(19)Începând cu anul şcolar 2024-2025, formaţiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor şi care funcţionează în
cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar speciale pot fi transferate la şcolile din spital înfiinţate în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, cu acordul senatului universitar, în conformitate cu
prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 73
(1)Pe toată perioada şcolarizării în spital, antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi părinţii/reprezentanţii legali ai acestora
beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale pe care le au. Consilierea administrativă se
realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia-
cadru aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Dosarul conţinând documentele şcolare şi orice alt act necesar pentru
înscrierea la "Şcoala din spital" şi, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezenţa fizică în unitatea de
învăţământ de bază va fi întocmit instituţional de către inspectorul şcolar desemnat, în baza cererii
părintelui/reprezentantului legal al elevului.

47
(2)Pe toată perioada şcolarizării în spital se desemnează un cadru didactic monitor, care are obligaţia de a supraveghea
parcursul educaţional al preşcolarului/elevului, de a ţine în permanenţă legătura cu unitatea de învăţământ la care
acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare şi de a propune orice măsură educaţională în interesul acestuia.
(3)Antepreşcolarul/Preşcolarul/Elevul îndelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului în grupa/clasa unităţii de
învăţământ preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.
SECŢIUNEA 4:Susţinerea participării în învăţământul preuniversitar
Art. 74
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar se poate derula programul "Şcoala după şcoală", care are caracter
complementar în raport cu programul şcolar şi cuprinde activităţi educative pentru consolidarea, remedierea sau
aprofundarea competenţelor dobândite de elevi în cadrul programului şcolar, precum şi alte activităţi pentru susţinerea
dreptului la educaţie, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.
(2)Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învăţământ preuniversitar în parteneriat cu
autorităţile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unităţi de învăţământ, biblioteci locale/judeţene, asociaţii de părinţi,
culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizaţii neguvernamentale cu obiect de activitate în
domeniul educaţiei ori conexe, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Hotărârea de derulare a programului "Şcoala după şcoală" se adoptă de unitatea de învăţământ preuniversitar, prin
hotărârea consiliului de administraţie, pe baza unei analize de nevoi. Activităţile desfăşurate în cadrul acestuia pot fi
extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs, dacă unitatea de învăţământ dispune de infrastructura şi de personalul
de specialitate necesare implementării.
(4)Statul finanţează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor
alocate cu această destinaţie, programul "Şcoala după şcoală" pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
(5)Finanţarea programului "Şcoala după şcoală" poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din
bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau de către universităţi, în conformitate cu dispoziţiile
legale aplicabile.
(6)Activităţile derulate în cadrul programelor de tip "Şcoala după şcoală" pot fi realizate inclusiv în regim de plata cu ora
de personal didactic de predare şi, în regim de voluntariat, de către persoane cu pregătire în domeniul pedagogic, în
situaţia în care unitatea de învăţământ desfăşoară programul în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală sau cu
un cult religios recunoscut în România.
Art. 75
(1)În unităţile de învăţământ se desfăşoară programul "Învăţare remedială", destinat sprijinirii elevilor cu dificultăţi de
învăţare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învăţare, inclusiv copiii români veniţi din afara graniţelor ţării, în
raport cu prevederile curriculare.
(2)Programul "Învăţare remedială" este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competenţelor-cheie prevăzute în
prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon şcolar şi/sau părăsire timpurie a şcolii şi copiilor români veniţi
din afara graniţelor ţării.
(3)Programul "Învăţare remedială" poate fi realizat şi în cooperare cu organizaţii neguvernamentale, cu entităţi ale
cultelor recunoscute de stat, cu condiţia ca personalul implicat să îndeplinească condiţiile de studii de specialitate şi de
pregătire psihopedagogică necesare desfăşurării activităţilor de predare, şi poate include activităţi pentru întreaga
familie, în măsura în care acestea sprijină învăţarea.
(4)La nivelul unităţii de învăţământ se realizează o analiză a nevoilor de implementare a programului "Învăţare
remedială", un set de obiective şi o propunere de realizare a activităţilor aferente obiectivelor propuse, pe baza
rezultatelor analizei de nevoi şi conform criteriilor stabilite în normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, care se transmit DJIP/DMBIP spre aprobare.
48
(5)În situaţii justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigenţă sau de încheiere a situaţiei
şcolare sau pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor, în perspectiva deschiderii noului an şcolar, activităţile
remediale se pot desfăşura şi pe durata vacanţei şcolare sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ, cu consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei.
(6)Activităţile realizate în cadrul programului "Învăţare remedială" sunt evaluate periodic de către ARACIIP şi au ca scop
reducerea abandonului şcolar/părăsirii timpurii a şcolii, inclusiv creşterea performanţei elevilor la evaluările naţionale şi
suport în dobândirea tuturor competenţelor-cheie prevăzute în planul-cadru, în conformitate cu prevederile
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Statul finanţează programul "Învăţare remedială" pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, din sumele
alocate cu această destinaţie, de la bugetul de stat sau prin fonduri externe nerambursabile, rambursabile ori din
bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile. În acest sens,
Ministerul Educaţiei organizează programe de granturi nerambursabile, a căror eficienţă este evaluată de ARACIIP.
Art. 76
(1)Statul român garantează accesul egal la educaţie pentru elevele gravide şi pentru elevii care au devenit părinţi, fără
niciun fel de discriminare din partea membrilor comunităţii şcolare. Unităţile de învăţământ au obligaţia să ia măsuri
adecvate pentru a proteja elevele gravide şi elevii părinţi de stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui
mediu de învăţare sigur şi incluziv.
(2)Elevele gravide şi elevii părinţi vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să îşi
continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilităţii de învăţare online, acolo unde este posibil.
(3)În vederea protejării dreptului la educaţie al elevelor gravide şi al elevilor părinţi, Ministerul Educaţiei elaborează, în
termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o metodologie specifică privind şcolarizarea elevelor
gravide şi a elevilor părinţi, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse,
autorităţile publice locale, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, promovează programe de
prevenire a sarcinilor nedorite şi a maternităţii timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei şi nivelului
de dezvoltare al elevilor.
(5)Elevele gravide şi elevii părinţi beneficiază cu prioritate de următoarele facilităţi care vizează combaterea abandonului
şcolar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3):
a)motivarea unui număr limitat de absenţe;
b)transferul în cadrul unor grupe speciale, cu program flexibil;
c)asistenţă medicală specifică în cabinetele de medicină şcolară şi în cabinete specializate;
d)activităţi de învăţare remedială;
e)activităţi în cadrul programului "Şcoala după şcoală" şi al programului educaţional "A doua şansă". Metodologia de
organizare a programului educaţional, prevăzută la art. 20 alin. (2), va cuprinde în mod obligatoriu măsuri specifice care
să faciliteze accesul la program;
f)consiliere şcolară, inclusiv cu sprijinul unui mediator şcolar, şi psihologică;
g)consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale şi cele privind starea de sănătate, inclusiv cu sprijinul
unui mediator şcolar şi al unui mediator sanitar;
h)prioritate la înscrierea copilului în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de nivel antepreşcolar din apropierea
unităţii de învăţământ la care este înscris elevul părinte;
i)prioritate la accesarea serviciilor complementare de educaţie timpurie;
49
j)prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (9), prioritate la transfer în cadrul unei unităţi de învăţământ care are în
structură nivelul antepreşcolar pentru înscrierea copilului;
k)posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naştere sau cu perioada de îngrijire
a copilului.
(6)Formarea de grupe speciale se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute la alin. (3) şi nu
constituie segregare şcolară.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar care au înmatriculate eleve gravide sau elevi părinţi beneficiază de sprijinul
CJRAE/CMBRAE, prin activităţi specifice.
(8)Pe toată perioada şcolarizării elevelor gravide sau elevilor părinţi se desemnează un cadru didactic monitor care are
obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al acestora, de a ţine în permanenţă legătura cu unitatea de
învăţământ la care aceştia sunt înmatriculaţi şi de a propune măsuri educaţionale în interesul acestora.
(9)Elevele gravide şi elevii părinţi beneficiază de rezervarea locului de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ la care
sunt şcolarizaţi şi au dreptul de a reveni în unitatea de învăţământ oricând în timpul anului şcolar.
(10)În cazul în care elevele gravide sau elevii părinţi întâmpină dificultăţi financiare în a-şi asigura necesarul de rechizite,
haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceştia vor fi sprijiniţi financiar, în conformitate cu
metodologia prevăzută la alin. (3).
(11)DJIP/DMBIP monitorizează situaţia şi progresul elevelor gravide şi elevilor părinţi în ceea ce priveşte continuarea
studiilor.
(12)Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta şi îmbunătăţi politicile şi programele educaţionale
care vizează elevele gravide şi elevii părinţi, astfel încât aceştia să poată să îşi continue studiile.
(13)Monitorizarea integrată se realizează sub coordonarea managerului de caz din cadrul DGASPC, cu sprijinul
DJIP/DMBIP, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului
familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(14)Pe toată perioada şcolarizării, elevele gravide şi elevii părinţi sau reprezentanţii legali ai acestora beneficiază de
consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale pe care le au conform alin. (5) lit. g). Consilierea
administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate
cu metodologia prevăzută la alin. (3). Dosarul conţinând documentele şcolare şi orice alt act necesar pentru revenirea cu
prezenţa fizică în unitatea de învăţământ de bază va fi întocmit instituţional de către inspectorul şcolar desemnat, în
baza cererii părintelui/reprezentantului legal al elevei.
(15)În unităţile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide şi elevi părinţi, la nivelul unităţii de
învăţământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă suplimentar, în mod obligatoriu, un post de
mediator şcolar.
SECŢIUNEA 5:Reducerea abandonului şcolar
Art. 77
(1)Ministerul Educaţiei derulează programe de reducere a abandonului şcolar/a ratei de părăsire timpurie a şcolii în
cadrul Programului naţional integrat de reducere a abandonului şcolar, care stabileşte priorităţi, programe, activităţi şi
servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, la toate nivelurile de
învăţământ. Programul naţional integrat de reducere a abandonului şcolar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de Ministerul Educaţiei.
(2)Pilonii principali ai Programului naţional integrat de reducere a abandonului şcolar sunt asigurarea transportului
gratuit, acordarea burselor sociale şi a rechizitelor şcolare.
(3)Anual, DJIP/DMBIP publică situaţia privind abandonul şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii de la nivel judeţean.
50
(4)Începând cu anul şcolar 2023-2024, la nivelul sistemului naţional de învăţământ se derulează Programul naţional
"Masă sănătoasă", denumit în continuare PNMS, pentru cel puţin 1.000.000 de beneficiari direcţi, în scopul sprijinirii
participării la educaţie a tuturor copiilor.
(5)PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(6)Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS se adoptă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7)PNMS este derulat şi finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe, venituri proprii şi sponsorizări. Autorităţile
administraţiei publice locale pot stabili suplimentarea numărului de beneficiari, la nivelul unităţii administrativ-
teritoriale, cu asigurarea finanţării, cu încadrare în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetele locale ale
unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
(8)Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în PNMS se realizează pe baza unor criterii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei. PNMS va fi generalizat la nivelul întregii ţări pentru toţi beneficiarii primari până la debutul anului
şcolar 2029-2030.
(9)Lista unităţilor de învăţământ incluse în PNMS se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale, cu încadrarea în limita fondurilor aprobate, şi este completată anual până la data de 1
februarie a anului calendaristic în curs pentru anul şcolar următor.
(10)DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educaţiei, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficienţă şi impact
pentru PNMS, precum şi modul în care acesta este derulat. Indicatorii de eficienţă şi impact sunt stabiliţi prin ordin al
ministrului educaţiei. Valorile indicatorilor de eficienţă şi impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul
Ministerului Educaţiei.
(11)În funcţie de indicatorii de eficienţă şi impact obţinuţi în conformitate cu prevederile alin. (10), Ministerul Educaţiei
implementează măsuri pentru remedierea deficienţelor apărute în derularea PNMS.
(12)Elevii identificaţi ca fiind în categoria cu risc de abandon şcolar participă cu prioritate la activităţile programului
"Şcoala după şcoală", ale programului naţional "Învăţare remedială", la activităţile de consiliere psihopedagogică şi
beneficiază de gratuitate la taberele organizate în centrele de agrement aflate în domeniul statului.
SECŢIUNEA 6:Zone de investiţii prioritare în educaţie
Art. 78
(1)Ministerul Educaţiei coordonează implementarea programelor pentru zone de investiţii prioritare în educaţie, cu
scopul reducerii decalajelor de acces, participare şi rezultate şcolare cu care se confruntă elevii aflaţi în risc de excluziune
socială.
(2)Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii dezavantajate
socioeconomic, izolate, elevii proveniţi din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilităţi şi/sau
CES, precum şi copiii şi tinerii din cadrul comunităţilor de romi vulnerabile, aflaţi în risc de abandon şcolar sau de eşec
şcolar.
(3)Ministerul Educaţiei şi instituţiile aflate în subordinea sa, în colaborare cu parteneri sociali, entităţi din mediul privat,
culte religioase recunoscute în România şi organizaţii neguvernamentale, efectuează periodic cartografierea şi
identificarea zonelor de investiţii prioritare în educaţie, definite în acord cu o metodologie specifică aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei.
(4)În baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei organizează programe pentru zone
de investiţii prioritare în educaţie, care includ măsuri integrate de suport educaţional şi socioeconomic prin oferta
şcolară şi prin servicii complementare pentru elevii aflaţi în risc de excluziune socială, în scopul asigurării accesului,
participării şi creşterii calităţii rezultatelor şcolare ale acestora.

51
(5)Se organizează consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie formate din reprezentanţi ai
consiliilor judeţene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, direcţiilor judeţene de statistică, instituţiilor de învăţământ
superior, organizaţiilor neguvernamentale sau ai altor organizaţii, asociaţii şi instituţii din societatea civilă, cu activităţi
relevante în plan educaţional.
(6)Pentru elevii aparţinând unei minorităţi naţionale, aflaţi în risc de excluziune socială, în consiliile de coordonare a
zonelor de investiţii prioritare în educaţie sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai organizaţiei minorităţii naţionale respective.
(7)Ministerul Educaţiei, cu consultarea structurilor asociative ale administraţiei publice locale, va adopta prin ordin al
ministrului educaţiei metodologia privind organizarea, funcţionarea şi rolurile consiliilor de coordonare a zonelor de
investiţii prioritare în educaţie.
(8)Zonele de investiţii prioritare în educaţie beneficiază de măsuri de finanţare de bază suplimentare care să satisfacă
nevoile specifice identificate. Personalul didactic încadrat în unităţile de învăţământ din zonele de investiţii prioritare în
educaţie beneficiază de stimulente financiare lunare, corespunzătoare nivelului de intervenţie, în conformitate cu
prevederile hotărârii de Guvern iniţiate de Ministerul Educaţiei.
SECŢIUNEA 7:Desegregarea şcolară
Art. 79
(1)În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile.
(2)În materia segregării şcolare, normele incluse în prezenta lege se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrul normativ şi instituţional pentru
monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar este aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al CES, pe criteriul
statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al
performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei, în condiţiile prevăzute de lege.
(4)Segregarea este o formă gravă de discriminare prin care se restrânge sau se înlătură recunoaşterea, folosinţa sau
exercitarea, în condiţii de egalitate, a dreptului la educaţie, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi
a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educaţiei, având drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie
de calitate şi încălcarea demnităţii umane.
(5)În sensul prezentei legi, prin segregare şcolară se înţelege acel tip de discriminare săvârşită în cadrul unei unităţi de
învăţământ, prin separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup definit conform alin.
(3) pe grupe/clase/clădiri/structuri/bănci, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând
grupului respectiv din totalul elevilor din grupă/clasă/clădire este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii
aparţinând grupului respectiv îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educaţie în
respectiva unitate administrativ-teritorială.
(6)Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, desfăşoară activităţi de monitorizare şi intervenţie în vederea prevenirii şi
eliminării oricărei forme de segregare şcolară pe criteriile prevăzute la alin. (3). În acest sens, DJIP/DMBIP colaborează cu
reprezentanţii consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, reprezentanţii judeţeni ai
structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate.
(7)În cazul în care sunt constatate situaţii care generează orice formă de segregare şcolară pe criteriile prevăzute la alin.
(3), Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, dispune măsuri de intervenţie imediată, prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 80
(1)Comisia Naţională pentru Desegregare Şcolară, denumită în continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ,
fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, elaborează şi coordonează implementarea
52
Planului de acţiune pentru desegregare şcolară în unităţile de învăţământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri
strategice şi activităţi destinate prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învăţământ
preuniversitar.
(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 81
La propunerea CNDS, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu autorităţile şi instituţiile publice, precum
şi cu organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu care CNDS are obligaţia de a colabora, în
conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare.
SECŢIUNEA 8:Asigurarea serviciilor de medicină şcolară
Art. 82
(1)În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din România se înfiinţează/se organizează
cabinete medicale/cabinete stomatologice şcolare autorizate sanitar. Prin excepţie, în fiecare unitate de învăţământ
special se înfiinţează/se organizează un cabinet de medicină şcolară până în anul 2027.
(2)Serviciile medicale şi stomatologice şcolare furnizate de un cabinet medical/stomatologic şcolar sunt gratuite pentru
antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la alin. (1).
(3)Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar, cadrele didactice, personalul administrativ şi auxiliar colaborează
cu personalul medico-sanitar din cabinetul medical al unităţii de învăţământ, conform ordinului comun al ministrului
sănătăţii şi al ministrului educaţiei. Până la înfiinţarea cabinetelor medicale potrivit alin. (1), unităţile de învăţământ
preuniversitar sunt arondate cabinetului medical din unitatea de învăţământ cea mai apropiată.
(4)În cazul în care nu există cabinete medicale în unităţile de învăţământ preuniversitar, conform alin. (1), autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia să le înfiinţeze până în anul 2030.
(5)Asistenţa medicală din cadrul cabinetelor medicale/stomatologice se asigură de medici cu drept de liberă practică şi
de asistenţi medicali, aşa cum sunt definiţi de legislaţia specială.
(6)Alte categorii de personal care sunt încadrate în cabinetele medicale sunt angajate cu contract individual de muncă.
(7)Personalul medical de specialitate din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv cel din creşele
publice, este angajat de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, şi salarizat conform
legii salarizării unice.
(8)Finanţarea cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi din unităţile de
învăţământ special, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile de personal, dotări, consumabile, birotică, medicamente şi
materiale sanitare, înfiinţări şi amenajări de cabinete, se asigură conform prevederilor art. 3 şi 21 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul
Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin Legea nr. 174/2011, cu modificările şi
completările ulterioare. Finanţarea poate fi suplimentată din fonduri externe nerambursabile, donaţii sau sponsorizări,
conform legii.
(9)Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a asigura funcţionalitatea cabinetelor medicale din cadrul unităţilor
de învăţământ de stat care au fost înfiinţate şi dotate prin fonduri europene nerambursabile, ulterior finalizării perioadei
de implementare a proiectului, primind finanţare în acest sens de la bugetul de stat.
(10)În unităţile de învăţământ particulare, activitatea de medicină şcolară poate fi realizată şi de către un medic sau un
asistent medical de medicină şcolară care încheie cu această unitate de învăţământ un contract individual de muncă sau
alt tip de contract.

53
(11)Asigurarea asistenţei medicale în unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi examinarea periodică a stării de
sănătate a beneficiarilor primari se realizează pe baza metodologiei comune elaborate de Ministerul Educaţiei şi
Ministerul Sănătăţii şi aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(12)Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe de către autoritatea
administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ.
(13)În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, activitatea
de medicină şcolară este organizată şi asigurată prin grija ministerelor de resort/direcţiilor de specialitate ale acestora,
conform reglementărilor proprii de asigurare a asistenţei medicale în unităţile de învăţământ militar.
(14)Prin excepţie de la prevederile alin. (7), personalul medical de specialitate din învăţământul special este angajat de
către unităţile de învăţământ special în care funcţionează cabinetul medical.
(15)Finanţarea cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ special de stat, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea
dotărilor, se asigură din bugetul de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetul unităţilor administrativ-
teritoriale. Finanţarea poate fi suplimentată din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin
unităţile de învăţământ, din fonduri externe nerambursabile, donaţii sau sponsorizări, conform prevederilor legale în
vigoare.
SECŢIUNEA 9:Dreptul la transport şi alte facilităţi
Art. 83
(1)Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ
preuniversitar înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un
curriculum străin, prevăzut la art. 117 alin. (10) lit. r) pct. (iv), beneficiază de gratuitate, în condiţiile legii, la serviciile
publice de transport public local, inclusiv metropolitan şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate
categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului şcolar, în scopul asigurării dreptului la educaţie, în conformitate
cu prevederile unei hotărâri de Guvern iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu
consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(2)Finanţarea gratuităţii prevăzute la alin. (1):
a)pentru transportul public local şi metropolitan rutier se asigură din bugetele locale, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, aprobate anual cu această destinaţie;
b)pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor care sunt şcolarizaţi în altă localitate decât
cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi
localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei,
prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);
c)elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de
transport între localitatea în care studiază şi localitatea de domiciliu, astfel:
(i)contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt
şcolarizaţi. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;
(ii)contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului
Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.
(3)Hotărârea de dare în administrare sau, după caz, contractul de delegare a gestiunii, din cadrul programelor judeţene
şi interjudeţene de transport public local de persoane prin curse regulate, include cerinţe clare cu privire la politica de
tarifare practicată pentru elevii din învăţământul preuniversitar.
(4)Prin derogare de la prevederile Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale nr.
92/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare

54
de Utilităţi Publice, denumită în continuare ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare competentă pentru
serviciile publice, elaborează normele-cadru privind stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor serviciilor publice de
transport local şi judeţean, inclusiv în vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1).
(5)Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către autorităţile contractante
pentru obligaţiile de serviciu public aferente gratuităţii elevilor. Nerespectarea de către operatorii de transport a
gratuităţii elevilor se sancţionează cu încetarea de drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calităţii de
elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educaţiei au obligaţia instalării de
cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în termen de 2 ani de la
aprobarea Metodologiei de operaţionalizare a cardului naţional de elev.
(6)În vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1) pentru transportul cu metroul şi feroviar, la toate categoriile de
trenuri, clasa a II-a, precum şi pentru transportul naval, finanţarea se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
(7)Dovada calităţii de beneficiar al gratuităţii la transport se face prin cardul naţional de elev sau prin orice alt înscris,
emis de unitatea de învăţământ, din care rezultă calitatea de elev.
(8)În cazul în care elevii nu sunt şcolarizaţi în satul, comuna, oraşul sau municipiul de domiciliu şi nu beneficiază de
existenţa serviciilor de transport public, aceştia beneficiază, pe durata cursurilor şcolare, de o sumă forfetară lunară al
cărei cuantum se stabileşte anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului judeţean, în funcţie de distanţa
dintre unitatea de învăţământ şi domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale cu privire la
aceste situaţii şi le prezintă Ministerului Educaţiei şi autorităţilor locale competente în vederea extinderii serviciilor
publice de transport de persoane.
(9)Pentru identificarea situaţiilor prevăzute la alin. (8) consiliile judeţene şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu
competenţe pe transport transmit către DJIP, cu 30 de zile înainte de începerea anului şcolar, lista rutelor pentru care se
asigură transport public.
(10)Finanţarea facilităţilor prevăzute la alin. (8) se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(11)În situaţii temeinic justificate, cu avizul DJIP/DMBIP, autorităţile publice locale pot organiza, direct sau prin delegare,
transport de tip curse şcolare/destinat exclusiv elevilor şi preşcolarilor pentru transportul de la/până la unitatea de
învăţământ preuniversitar. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse şcolare/destinat exclusiv elevilor şi
preşcolarilor se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat. Elevii care beneficiază de această formă de transport nu pot beneficia simultan şi de prevederile
alin. (8).
(12)Sumele alocate pentru acoperirea dreptului la transport al elevului sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare
la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea oricărei burse cu caracter social,
precum şi pentru alte beneficii sociale.
(13)Se înfiinţează programul naţional "O carte pentru fiecare" în vederea creşterii interesului elevilor pentru lectură,
finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(14)Elevii cazaţi în internate în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ beneficiază de
gratuitate la masă şi cazare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal. Finanţarea se asigură din bugetele
autorităţilor administraţiei publice locale.
(15)Se înfiinţează Programul naţional "Vouchere culturale pentru elevi" în vederea promovării culturii naţionale şi
universale în rândul comunităţii şcolare. Prin Programul naţional "Vouchere culturale pentru elevi", deţinătorii primesc
suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziţia beneficiarului pentru servicii şi
evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărţi sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice.
Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei.

55
(16)Pentru elevii din cadrul unităţilor de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale care învaţă Limba şi
literatura română după programa specială se organizează Programul naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii
române, denumit în continuare PNSILLR, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.
(17)PNSILLR este destinat în principal elevilor din unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (16), unde media testelor
naţionale, evaluărilor naţionale, bacalaureatului la Limba şi literatura română este sub media naţională a claselor cu
predare în limba română.
(18)PNSILLR va finanţa anual schimburi de elevi, cu scopul de a susţine posibilitatea utilizării extinse, într-un context
nonformal, a limbii române, tabere de Limba română, realizarea de materiale didactice auxiliare, platforme şi jocuri
digitale interactive pentru asigurarea însuşirii limbii române prin dezvoltarea competenţelor de comunicare în scris şi
oral, conform nivelurilor de competenţă stabilite de Cadrul european comun de referinţă pentru limbi.
(19)Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă,
film, la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita bugetelor aprobate.
(20)Sumele decontate în contul acordării facilităţilor de transport prevăzute la alin. (1) nu pot depăşi sumele care
corespund efectului financiar net echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligaţia
asigurării facilităţilor de transport asupra costurilor şi veniturilor operatorului de transport, în conformitate cu
prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007
privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi
nr. 1.107/70 ale Consiliului.
Art. 84
(1)Începând cu învăţământul primar, elevii primesc cardul naţional de elev.
(2)Cardul naţional de elev este nominal şi atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilităţilor
prevăzute în prezenta lege sau al altor facilităţi adresate elevilor cuprinse în legi speciale.
(3)În baza cardului naţional de elev, operatorii economici pot oferi facilităţi elevilor.
(4)Cardul naţional de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unităţile de învăţământ, la începutul fiecărui ciclu de
învăţământ.
CAPITOLUL VI:Curriculumul naţional
Art. 85
(1)Învăţământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblul
multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a)împlinirea şi dezvoltarea personală;
b)integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c)participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d)formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe
stimularea dialogului intercultural;
e)respectarea demnităţii, toleranţei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f)respectarea principiilor de etică şi integritate în activitatea şcolară, cu privire la selecţia, utilizarea şi citarea corectă a
surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor în analiza şi preluarea informaţiilor utilizate;
g)dezvoltarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi promovarea sustenabilităţii, a
respectului pentru mediul înconjurător natural, social şi cultural;

56
h)asigurarea capacităţii de adaptare şi participarea activă la viaţa socială, economică, politică şi culturală în contextul
transformării digitale;
i)pregătirea competenţelor necesare pentru utilizarea internetului în siguranţă;
j)formarea unui stil de viaţă sănătos bazat pe activitate fizică, alimentaţie corespunzătoare şi reguli de igienă.
(2)Modul de formare a competenţelor trebuie să aibă în vedere:
a)utilizarea de tehnici de învăţare colaborativă, inclusiv bazată pe proiecte;
b)utilizarea de tehnici de învăţare bazată pe rezolvarea problemelor;
c)utilizarea resurselor educaţionale online;
d)utilizarea de tehnici şi tehnologii inovative în procesul de predare/evaluare/învăţare;
e)utilizarea unor abordări transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.
(3)În vederea atingerii competenţelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de învăţare. Acestea
reprezintă un instrument de planificare şi monitorizare a învăţării la nivelul fiecărui elev, care stă la baza individualizării
oportunităţilor de învăţare pe care le oferă şcoala.
(4)Planul individual de învăţare are următoarele caracteristici:
a)porneşte de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ şi sumativ;
b)ia în considerare nevoile de învăţare ale fiecărui elev, care sunt diferite şi, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c)valorifică experienţele de învăţare anterioare ale elevului;
d)stabileşte obiectivele pe termen imediat şi pe termen lung ale elevului;
e)proiectează noile experienţe de învăţare în funcţie de nevoile, interesele şi ritmul elevului;
f)este dezvoltat în urma interacţiunii dintre profesor, elev şi părinte.
(5)Planul individualizat de învăţare este parte componentă a portofoliului educaţional al elevului.
(6)În învăţământul preuniversitar se aplică curriculumul naţional, care oferă oportunităţi de învăţare pentru elevi, astfel
încât fiecare să îşi valorifice potenţialul, în funcţie de pregătire, nevoi şi interese de cunoaştere, în vederea integrării şi
participării active în societate.
(7)Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de
evaluare.
(8)Manualele şcolare alternative şi metodologiile specifice de aplicare reprezintă instrumente de sprijin în vederea
implementării curriculumului naţional.
Art. 86
(1)În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale,
precum şi bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate şi, după caz, revizuite periodic, iar modificările
nu vor produce efecte în timpul anului şcolar în curs.
(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toţi elevii
din învăţământul primar, gimnazial şi liceal indiferent de filieră, profil şi specializare/calificare profesională, şi se
stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.

57
(3)Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ, se constituie din disciplinele/domeniile
de studiu, este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională,
şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la nivelul unităţii de învăţământ. Elevul are posibilitatea de a alege
disciplinele/domeniile de studiu, din oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.
(4)Implementarea CDEOŞ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfăşura cu elevi din clase diferite şi poate fi
implementată în sistem modular.
(5)Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în urma consultării elevilor,
părinţilor/reprezentantului legal şi pe baza resurselor disponibile.
(6)Pentru învăţământul liceal tehnologic, CDEOŞ este elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii
economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale
ale pieţei muncii şi se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcţie de numărul de ore alocat prin
planurile-cadru.
(7)Proiectarea şi aprobarea CDEOŞ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei.
Art. 87
(1)Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului
comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unităţi de învăţământ, li
se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2)Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a
părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cererea scrisă a
elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele
de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din
motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu
frecventează orele de religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor.
(3)Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, şi avizat
de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase
recunoscute oficial de stat.
Art. 88
(1)Programele şcolare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educaţională pentru discipline de
studiu/domenii de studiu/module de pregătire, având în vedere un buget de timp şi un parcurs şcolar determinat, în
concordanţă cu prevederile planurilor-cadru de învăţământ.
(2)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii
din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ "Istoria evreilor. Holocaustul" şi "Istoria comunismului din România",
ca discipline şcolare, parte a trunchiului comun.
(4)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria evreilor.
Holocaustul" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea
Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la art. 6 alin. (1) din Legea nr.
174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, cu completările
ulterioare, şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

58
(5)Oferta naţională de discipline opţionale ale învăţământului gimnazial şi liceal include şi "Istoria, robia şi deportarea
romilor" ca disciplină şcolară modulară opţională.
(6)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria comunismului
din România" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în
domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele
Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internaţional de Studii
asupra Comunismului şi Academia Civică.
(7)Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina "Istoria, robia şi
deportarea romilor" se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Centrul Naţional de Cultură a Romilor -
Romano Kher şi cu organizaţia minorităţii membră a Consiliului Minorităţilor Naţionale.
(8)Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de
perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea Institutului Naţional pentru Studierea
Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi, respectiv, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc, instituţii guvernamentale care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe specifice
destinate acestora.
(9)Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută la alin. (5) pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de
perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea Centrului Naţional de Cultură a Romilor -
Romano Kher şi a organizaţiei minorităţii membre a Consiliului Minorităţilor Naţionale, care au rolul de a organiza
programe educaţionale şi conferinţe specifice destinate acestora.
(10)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii
din învăţământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educaţie pentru mediu
şi schimbări climatice, educaţie pentru sănătate, noţiuni pentru acordarea primului ajutor, educaţie financiară, educaţie
juridică, educaţie antreprenorială, educaţie tehnologică, educaţie rutieră, educaţie civică, istorie şi civilizaţie locală,
educaţie interculturală, educaţie pentru cetăţenie democratică, egalitate de şanse, etică, gândire critică, oratorie şi
dezvoltare personală, educaţie pentru cetăţenie europeană, securitate cibernetică, educaţie pentru alimentaţie
sănătoasă.
(11)Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, programele şcolare pentru
disciplinele care fac parte din CDEOŞ se pot elabora la nivel naţional sau la nivelul unităţilor de învăţământ, cu
consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, a structurii asociative a părinţilor, precum şi a
reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are parteneriate pentru
pregătirea practică a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în baza
avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către DJIP/DMBIP.
(12)În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate de reprezentanţi ai
acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(13)În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei sau planuri şi programe de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(14)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar teologic/confesional se
elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(15)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează în conformitate cu prevederile art. 38 alin.
(3) şi (4).

59
(16)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se vor realiza în acord cu
prevederile Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române şi vor conţine, pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici, cel
puţin 2 ore de predare săptămânal pentru limba semnelor române (LSR).
Art. 89
(1)Curriculumul naţional pentru învăţământul preuniversitar se axează pe competenţele promovate la nivel
european/internaţional pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care stau la baza profilului de formare a
absolventului.
(2)Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional, un referenţial
pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea acestuia şi este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Acesta indică
nivelurile preconizate în dobândirea competenţelor, în funcţie de stadiile de dezvoltare ale elevilor.
(3)Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi de evaluare,
lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.
(4)În situaţii justificate, Ministerul Educaţiei poate modifica, pe durată limitată, prin ordin al ministrului educaţiei,
numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi
ponderea numărului de ore de predare/evaluare/învăţare în programa şcolară aprobată.
Art. 90
(1)Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a
copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare.
(2)La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate în acest sens se constituie echipe
multidisciplinare menite să realizeze evaluarea, depistarea, intervenţia timpurie, asistenţa psihopedagogică şi
monitorizarea corespunzătoare a tuturor copiilor identificaţi cu abilităţi cognitive scăzute şi/sau socioemoţionale
adaptive în raport cu vârsta şi nivelul lor de şcolarizare. Constituirea şi modul de funcţionare a echipelor
multidisciplinare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 91
Curriculumul naţional pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal se axează pe competenţele-cheie promovate la
nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a)competenţă de citire, scriere şi înţelegere a mesajului;
b)competenţă în multilingvism;
c)competenţă matematică şi competenţă în ştiinţe, tehnologie şi inginerie;
d)competenţă digitală, inclusiv de siguranţă pe internet şi securitate cibernetică;
e)competenţă personală, socială şi de a învăţa să înveţi;
f)competenţă civică, juridică şi de protejare a mediului;
g)competenţă antreprenorială;
h)competenţă de sensibilizare şi exprimare culturală.
Art. 92
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar pot funcţiona clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv,
respectiv bilingv.
(2)Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv se pot organiza începând cu învăţământul
primar.
60
(3)Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în
care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 2 ore faţă de numărul de ore prevăzut în
trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii.
(4)Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în
care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 3 ore faţă de numărul de ore prevăzut în
trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din CDEOŞ. La clasele cu predare a unei limbi moderne în
regim bilingv, cel puţin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.
Art. 93
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare şi confesionale autorizate provizoriu şi acreditate se
utilizează manuale şcolare alternative şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei. Utilizarea acestora se
realizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Manualele şcolare alternative se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul
Educaţiei. Modul de asigurare a manualelor şcolare alternative pentru elevi se reglementează prin metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Personalul didactic de predare selectează şi recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, manuale
şcolare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru utilizarea în procesul didactic.
(4)Elevii şi personalul didactic de predare din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular
acreditat/autorizat şi confesional beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât
şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5)În baza libertăţii iniţiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta şi utiliza la clasă materiale şi
auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei, precum şi resurse educaţionale deschise, în vederea
îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
(6)Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, asigură elevilor şi personalului didactic de predare din învăţământul de stat
infrastructura şi dispozitivele utilizate în sălile de clasă necesare pentru accesarea materialelor digitale de învăţare.
Art. 94
Bibliotecile şcolare, inclusiv cele virtuale susţinute de Ministerul Educaţiei şi centrele de documentare şi informare, se
organizează şi funcţionează pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
CAPITOLUL VII:Scopul, structura şi caracteristicile evaluărilor
SECŢIUNEA 1:Aspecte generale privind evaluarea
Art. 95
(1)Scopurile evaluării sunt orientarea şi optimizarea procesului de predare-învăţare, precum şi gestionarea propriilor
rezultate ale învăţării.
(2)Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu
şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică,
vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se
elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învăţământul
tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun,
standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual,
denumit în continuare CNITTD.
Art. 96
(1)Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
61
a)în învăţământul primar, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin
calificative: "foarte bine", "bine", "suficient" sau "insuficient";
b)în învăţământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c)în învăţământul liceal şi în învăţământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d)prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e)prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum
şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2)Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin
inspecţia şcolară.
(3)Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naţionale de evaluare şi/sau evaluarea fără respectarea
metodologiilor de evaluare, săvârşită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în
conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(4)Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu
accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5)Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor de
evaluare, şi la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competenţele profesionale pot fi evaluate integral la
angajatori/locurile de practică.
Art. 97
(1)Evaluarea realizată pe baza standardelor naţionale de evaluare, ca niveluri de performanţă a competenţelor specifice
din programele şcolare, stă la baza planurilor individuale de învăţare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE
organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcţie orientativă pentru procesul de evaluare, şi răspunde de
menţinerea şi actualizarea permanentă a acesteia.
(2)CNCE elaborează metodologiile, standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ şi pentru
fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Ministerul Educaţiei, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum şi întregul proces de
realizare şi implementare a standardizării evaluărilor şi examenelor naţionale.
SECŢIUNEA 2:Evaluarea în parcursul şcolar
Art. 98
(1)Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor: certificări care prezintă
rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de şcolarizare, rezultate la evaluările naţionale şi
recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome,
certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale,
nonformale şi informale.
(2)Portofoliul educaţional se utilizează începând cu debutul învăţământului obligatoriu şi este utilizat pe tot parcursul
învăţământului preuniversitar. Informaţii din portofoliul educaţional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor
educaţionale şi fundamentarea intervenţiilor de sprijin.
(3)La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o
recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru
fiecare elev în parte. În cazul absolvenţilor de învăţământ liceal se poate realiza şi o recomandare sub forma unei
orientări vocaţionale de încadrare pe piaţa forţei de muncă. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza
metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.
62
(4)După finalizarea învăţământului obligatoriu, portofoliul educaţional poate fi completat cu rezultate ale activităţilor de
învăţare pe tot parcursul vieţii.
(5)Portofoliul educaţional este obligatoriu începând cu generaţia de preşcolari care intră în grupa mijlocie şi generaţia de
elevi din clasa pregătitoare, în anul şcolar 2024-2025. Formatul portofoliului educaţional, modalitatea de înscriere a
datelor şi alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6
luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6)Rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unităţilor de educaţie extraşcolară sunt cuprinse în portofoliul
educaţional.
(7)În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei prin intermediul CNEI şi CJRAE/CMBRAE va asigura
resursele necesare achiziţionării instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD şi centrelor pentru cariera
didactică, denumite în continuare CCD, va asigura costurile licenţierii de către consilierul şcolar a utilizării
instrumentelor, precum şi costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licenţiate, în conformitate cu
metodologia prevăzută la alin. (3).
(8)Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naţionale care include teste realizate
conform standardelor de alfabetizare funcţională, corelate cu profilul absolventului.
(9)Funcţionarea şi gestionarea platformei naţionale de alfabetizare funcţională sunt realizate de CNCE.
(10)Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă publicităţii anual de
către Ministerul Educaţiei.
Art. 99
(1)La finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor, în colaborare cu consilierul
şcolar, întocmeşte un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive
şi socioemoţionale ale copilului, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)La finalul clasei pregătitoare şi al clasei I, personalul didactic de predare responsabil întocmeşte, în colaborare cu
profesorul consilier şcolar, pe secţiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la
formarea competenţelor socioemoţionale şi cognitive, cu centrare pe abilităţile de citit, scris şi calcul matematic, ale
elevului, prin raportare la standardele naţionale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)În situaţia în care elevul urmează învăţământul gimnazial în altă unitate de învăţământ, unitatea de învăţământ de
provenienţă transmite rapoartele descriptive de evaluare şi planurile individualizate de învăţare, părţi componente ale
portofoliului educaţional, unităţii de învăţământ la care elevul urmează învăţământul gimnazial.
(4)La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, elevii susţin evaluări naţionale scrise, obligatorii, la limbă şi comunicare,
matematică şi ştiinţe, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Aceste evaluări includ şi itemi
pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din
clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la
monitorizarea calităţii învăţării, cu rol reglator la nivel de sistem.
(5)Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor
individualizate de învăţare ale elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
(6)Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate de învăţare,
reprezentând criteriu de evaluare a activităţii profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei
specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)În vederea aplicării evaluărilor naţionale, cu rol de monitorizare şi prognoză, Ministerul Educaţiei, prin CNCE,
realizează bănci de itemi standardizaţi.

63
Art. 100
(1)Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului
educaţional.
(2)Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de
consiliere vocaţională şi de orientare şcolară şi profesională care se desfăşoară pe tot parcursul ciclului gimnazial în baza
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Numărul de locuri alocate pentru primul an al învăţământului
liceal este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.
Art. 101
(1)După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională, obligatorie. Evaluarea naţională a
absolvenţilor clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română, matematică, respectiv limba
maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii
care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(2)Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru
toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul
de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale.
(3)Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform
opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu dizabilităţi şi/sau CES şi de către elevi de etnie
romă.
(4)Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) şi (3) se
atribuie pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie
computerizată.
(5)În situaţia în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât
numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru
specializarea respectivă în anul şcolar următor.
(6)Data desfăşurării concursului de admitere se stabileşte prin ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea
calendarului de desfăşurare a probelor evaluării naţionale, a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal şi se face
publică la începutul fiecărui an şcolar.
(7)Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an şcolar. Concursul de admitere constă în
administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, care vizează discipline aferente
profilului/specializării.
(8)Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate şi unice la nivel naţional, fiind elaborate sub coordonarea
CNCE, pe baza programei şcolare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(9)Pot participa la concursul de admitere elevii care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării
naţionale. Candidaţii sunt admişi în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu
condiţia promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admişi la concursul de admitere
participă la repartiţia computerizată.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), unităţile de învăţământ organizează, pentru filiera vocaţională, anterior
susţinerii evaluării naţionale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.
(11)Unităţile de învăţământ din cadrul învăţământului liceal tehnologic şi tehnologic dual stabilesc condiţiile de acces în
colaborare cu operatorii economici parteneri.
64
(12)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (10) şi (11) unităţile de învăţământ au obligaţia de a publica pe site-ul lor disciplina
sau disciplinele la care se susţin probele de aptitudini, programele şi procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare
generaţie, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susţin la cel mult două
discipline.
(13)Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal este aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei. Calendarul de desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal se publică,
pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul anului şcolar.
SECŢIUNEA 3:Examenul naţional de bacalaureat
Art. 102
(1)Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz, certificatul de calificare
profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă
dreptul de acces, în condiţiile legii, pe piaţa muncii.
(2)Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvenţă, respectiv clasa a XIII-a de liceu - frecvenţă redusă, respectiv
seral, pot susţine examenul naţional de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc diplomă de
bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.
(4)Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
a)proba A01 - probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună
pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările - se realizează pe baza standardelor naţionale de
evaluare;
b)proba A02 - probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii
care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale - se realizează pe baza standardelor naţionale de
evaluare;
c)proba A1 - probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi
specializările/calificările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, şi pentru elevii care au studiat
disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială - se
realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
d)proba A2 - probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie - se
realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, cu excepţia elevilor care au studiat disciplina Limba şi literatura
română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e)proba A3 - probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română
pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f)proba B - două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu
descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competenţă
corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul
de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a
doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la
alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi
străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin excepţie, elevii din
învăţământul în limba unei minorităţi naţionale care studiază o singură limbă de circulaţie internaţională susţin proba
doar din această limbă;

65
g)proba C - proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare.
Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în
domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
h)proba D - probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o
limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei
minorităţi naţionale în unităţi de învăţământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi
specializările - se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
i)proba E - două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;
j)proba F - probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise
E.
(5)Proba E - probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:
a)pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă
obligatorie la Matematică şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică,
Chimie, Biologie;
b)pentru profilul real, specializarea ştiinţele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă
obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică,
Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;
c)pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă
obligatorie la Istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe
socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d)pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie
la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la
alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e)pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă la alegere dintre disciplinele
relevante pentru profilul real;
f)pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta la alegere
dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6)Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:
a)pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între:
Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b)pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Istorie,
Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c)pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la lit. a) sau b),
complementar disciplinelor alese la proba E.
(7)Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi se dă publicităţii la
începutul ciclului de învăţământ.
(8)Elevii surzi şi/sau hipoacuzici au dreptul de a susţine examenul naţional de bacalaureat în limba maternă, respectiv
limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a
examenului de bacalaureat pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 103
66
(1)Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a)au susţinut proba A01, A02, respectiv F şi au obţinut calificativul admis;
b)au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) şi au obţinut la proba B cel puţin echivalentul nivelului B1,
respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au obţinut cel puţin nivelul "mediu";
c)au susţinut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
d)au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
e)au susţinut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două
discipline;
f)au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la A1, A2, A3, D şi E, cel puţin egală
cu 6.
(2)În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3)Absolvenţilor de liceu care au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care
atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este
condiţionată de promovarea probelor scrise şi orale prevăzute la art. 102 alin. (4).
(4)În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere,
rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).
(5)În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza şi o sesiune de bacalaureat
specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Candidaţii pot susţine probele din cadrul examenului naţional de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările
ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
(8)Probele B, C şi F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în
timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Probele orale A01, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D şi E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susţin după
încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat,
aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul
instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a
participa la cursurile de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării
examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit metodologiei aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei.
(11)Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.
Art. 104
(1)Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, absolvenţii
învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.
(2)În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 3, care
conferă dreptul de acces pe piaţa muncii la profesia relevantă pentru domeniul de certificare.

67
(3)Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei, la începutul fiecărui an şcolar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă într-o probă
practică, prin realizarea şi prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operaţii specifice,
conform domeniului, specializării şi calificării candidatului.
(4)După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 4 care conferă dreptul de acces pe piaţa
muncii sau accesul în învăţământul postliceal.
(5)Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei, la finalul fiecărui an şcolar, pentru anul şcolar următor. Examenul de certificare a competenţelor
profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin realizarea şi susţinerea unui proiect, conform domeniului,
specializării şi calificării candidatului. Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de
bacalaureat, în cazul în care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.
(6)Obţinerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiţionată de promovarea
examenului naţional de bacalaureat.
CAPITOLUL VIII:Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 105
(1)Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii, precum şi persoanele
adulte înscrise într-o unitate de învăţământ.
(2)Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt părinţii, tutorii sau reprezentanţii legali ai
antepreşcolarilor, ai preşcolarilor şi ai elevilor.
(3)Beneficiarii terţiari ai sistemului de învăţământ preuniversitar sunt comunitatea locală şi societatea în ansamblul ei.
(4)Drepturile şi îndatoririle elevilor sunt prevăzute în Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în
urma consultării Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor.
(5)Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea
reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor asociaţii reprezentative la
nivel naţional ale elevilor şi prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor
asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a
autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile, precum şi a reprezentanţilor personalului din învăţământul
preuniversitar.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele şi sancţiunile aplicabile elevilor din
unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt prevăzute în
Statutul elevului din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului
ministerelor de resort, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele şi sancţiunile aplicabile elevilor din
unităţile de învăţământ postliceal militar sunt prevăzute în regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, care
se aprobă prin ordin al ministrului de resort.
(8)Elevii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi stimulente financiare sau de altă natură, finanţate
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi în
conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările
ulterioare.
(9)Nivelul de alfabetizare funcţională a beneficiarilor primari ai educaţiei este evaluat periodic de către Ministerul
Educaţiei.

68
(10)Se înfiinţează Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare
funcţională a elevilor, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei. Implementarea programului
este reglementată prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(11)În vederea asigurării accesului la învăţământul obligatoriu, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a
înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(12)Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar se realizează în baza
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 2:Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ
Art. 106
(1)În calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar au următoarele
drepturi:
a)dreptul de a avea acces la educaţie de calitate şi gratuită, în sistemul de învăţământ de stat. Accesul la educaţie
presupune şi posibilitatea studierii în limba maternă, accesul la servicii de informare şi consiliere şcolară, profesională şi
psihologică, conexe activităţii de învăţământ, accesul la biblioteci, săli şi spaţii de sport, computere conectate la internet,
precum şi la alte resurse necesare realizării activităţilor şi proiectelor şcolare în afara programului şcolar, în limitele
resurselor umane şi materiale disponibile, manuale şcolare gratuite;
b)dreptul de a învăţa în spaţii adecvate desfăşurării activităţilor didactice şi conexe. Spaţiile trebuie să respecte normele
de igienă, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor, să fie adaptate particularităţilor de
vârstă şi nevoilor de învăţare şi numărului de beneficiari primari;
c)dreptul de a învăţa într-un mediu care sprijină libertatea de expresie fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi
participanţi;
d)dreptul de a fi protejaţi împotriva discriminărilor. În acest sens beneficiarii primari beneficiază de tratament
nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic şi din partea altor elevi din cadrul unităţii de
învăţământ;
e)dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii;
f)dreptul la protecţia datelor personale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege;
g)dreptul la evaluare obiectivă şi corectă, cu posibilitatea contestării rezultatelor evaluării lucrărilor scrise;
h)dreptul de a fi informat cu privire la notele acordate, înaintea consemnării acestora, la planificarea materiei pe
parcursul întregului an şcolar, la rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare, precum şi la
actele şcolare proprii ce stau la baza situaţiei şcolare;
i)dreptul de a fi susţinuţi în conformitate cu nevoile educaţionale sau sociale în vederea finalizării învăţământului
obligatoriu. Statul şi unităţile de învăţământ preuniversitar sprijină elevii cu CES, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de
acces, de studiu şi evaluare adaptate dizabilităţilor, problemelor medicale sau tulburărilor specifice de învăţare. Elevii cu
CES au dreptul la şcolarizare la domiciliu sau în unităţi complexe de asistenţă medicală, de tip spital;
j)dreptul de a decide, în funcţie de vârsta beneficiarului primar, privind disciplinele din CDEOŞ, tipul şi forma de
învăţământ pe care le va urma, de a participa la concursuri şcolare, olimpiade şi alte activităţi extraşcolare organizate de
unitatea de învăţământ preuniversitar sau unităţile de educaţie extraşcolară, precum şi de a participa la programele de
pregătire suplimentară organizate în cadrul unităţii de învăţământ;
k)dreptul de a primi premii şi recompense pentru rezultate deosebite la activităţile şcolare şi extraşcolare, în limita
resurselor disponibile;

69
l)dreptul la asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare
ori în unităţi medicale de stat;
m)dreptul de a primi burse şi alte forme de sprijin prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2)În calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar au următoarele
îndatoriri:
a)obligaţia de a frecventa toate cursurile şi de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu în vederea dobândirii
competenţelor şi însuşirii cunoştinţelor prevăzute de programele şcolare;
b)obligaţia de a respecta regulamentele şi deciziile unităţii de învăţământ preuniversitar. În acest sens, beneficiarii
primari au obligaţia de a cunoaşte prevederile Statutului elevului şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţii de învăţământ, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora;
c)obligaţia de a se prezenta la şcoală într-o ţinută vestimentară decentă şi adecvată, conform regulamentului unităţii de
învăţământ preuniversitar;
d)obligaţia de a manifesta înţelegere, toleranţă şi respect faţă de întreaga comunitate şcolară - beneficiari primari şi
personalul unităţii de învăţământ;
e)obligaţia de a sesiza reprezentanţii unităţii de învăţământ şi, după caz, autorităţile competente cu privire la orice
ilegalităţi în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a activităţilor conexe acestuia sau cu privire la orice situaţie care ar
pune în pericol siguranţa beneficiarilor primari şi a personalului unităţii de învăţământ;
f)obligaţia de a utiliza în mod corespunzător, conform destinaţiei stabilite, toate facilităţile şcolare la care au acces;
g)obligaţia de a păstra integritatea şi buna funcţionare a bazei materiale puse la dispoziţia lor de către unităţile de
învăţământ preuniversitar. Obligaţia se aplică şi în cazul manualelor şcolare primite gratuit, beneficiarii primari având
obligaţia restituirii acestora în stare bună, la sfârşitul anului şcolar;
h)obligaţia de a respecta curăţenia, liniştea şi ordinea în spaţiul şcolar;
i)obligaţia de a cunoaşte şi de a respecta, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale
ale acestora, normele de securitate şi sănătate în muncă, normele de prevenire şi de stingere a incendiilor, normele de
protecţie civilă, precum şi normele de protecţie a mediului;
j)obligaţia de a anunţa, în caz de îmbolnăvire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical şi, în funcţie de recomandările medicului, mai ales în cazul unei
afecţiuni contagioase, de a nu pune în pericol sănătatea colegilor şi a personalului din unitate.
(3)Elevilor le este interzis:
a)să distrugă, să modifice sau să completeze documentele şcolare, precum cataloage, foi matricole, carnete de elev şi
orice alte documente din aceeaşi categorie, sau să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ;
b)să introducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ preuniversitar materiale care, prin conţinutul lor, atentează la
independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa, intoleranţa sau care lezează
imaginea publică a unei persoane;
c)să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
d)să deţină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanţe interzise, ţigări, substanţe etnobotanice şi să
participe la jocuri de noroc în perimetrul unităţii de învăţământ;
e)să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice,
precum muniţie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care,
prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. Elevii nu pot fi

70
deposedaţi de bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală sau a celorlalte persoane din unitatea de
învăţământ, în conformitate cu prevederile legale;
f)să difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic în incinta unităţilor de
învăţământ sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online;
g)să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare şi să manifeste violenţă în limbaj şi în
comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ;
h)să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă;
i)să părăsească perimetrul unităţii de învăţământ în timpul programului şcolar, cu excepţia elevilor majori şi a situaţiilor
prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
j)să invite sau să faciliteze intrarea în şcoală a persoanelor străine fără acordul conducerii şcolii şi al diriginţilor;
k)să promoveze idei, concepţii, doctrine, un limbaj, simboluri şi materiale antiţigăniste, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului.
(4)Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicaţii electronice de către un elev este interzisă
pe perioada desfăşurării cursurilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, inclusiv în timpul activităţilor
educaţionale care se desfăşoară în afara unităţilor de învăţământ, cu excepţia utilizării acestora în scop educativ sau în
spaţiile autorizate explicit de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.
(5)În învăţământul liceal, regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate interzice folosirea de către un elev a
dispozitivelor menţionate la alin. (3) în întreaga sau doar o parte din incinta unităţii de învăţământ, precum şi în timpul
activităţilor care se desfăşoară în afara acesteia.
(6)Prevederile alin. (4) şi (5) nu se aplică echipamentelor pe care elevii cu CES sunt autorizaţi să le folosească.
(7)Nerespectarea prevederilor alin. (4) şi (5) poate duce la preluarea echipamentului de către personalul unităţii de
învăţământ în vederea predării, după caz, către părinţi/tutori legali ai beneficiarilor primari minori sau elevi conform
regulamentului intern al unităţii de învăţământ.
(8)Obligaţiile beneficiarilor secundari ai sistemului de învăţământ sunt următoarele:
a)de a înscrie copilul la şcoală şi de a asigura frecventarea cu regularitate şi conform programului de către acesta a
cursurilor şcolare;
b)de a asigura întreţinerea elevului în vederea asigurării condiţiilor necesare finalizării studiilor;
c)de a păstra legătura cu educatorul/profesorul de învăţământ primar/profesorul diriginte, mediatorul şcolar, consilierul
şcolar sau, după caz, cu conducerea unităţii de învăţământ pentru monitorizarea progresului elevului;
d)de a semna contractul educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);
e)de a sprijini integrarea copilului în colectivul şcolii;
f)de a contacta personalul şcolii în intervalul orar stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ;
g)de a cunoaşte, respecta şi susţine copilul să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ în cadrul căreia este înscris beneficiarul primar.
SECŢIUNEA 3:Sancţiuni aplicabile elevilor
Art. 107
(1)Elevii răspund disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 106 alin. (2)-(5).

71
(2)Analiza disciplinară poate fi iniţiată de personalul şcolar în urma unei încălcări a regulamentelor unităţii de
învăţământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul şi părinţii/tutorii legali sunt informaţi cu
privire la natura încălcării şi sunt convocaţi la o întâlnire formală.
(3)Elevii au dreptul la apărare şi nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective.
(4)Pentru a putea fi sancţionaţi, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ, în cadrul activităţilor
extraşcolare sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online.
(5)Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcţie de gravitatea faptei, sunt:
a)observaţie individuală;
b)mustrare scrisă;
c)retragerea temporară sau pe durata întregului an şcolar a burselor de care beneficiază elevul;
d)mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;
e)suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;
f)preavizul de exmatriculare;
g)exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ;
h)exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în altă unitate de învăţământ;
i)exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învăţământul postliceal.
(6)Toate sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât şi părinţilor/tutorilor legali. Sancţiunea se
aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
(7)Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice context.
(8)Violenţa fizică sub orice formă se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(9)Sancţiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învăţământul primar.
(10)Sancţiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) şi g) se pot aplica în învăţământul obligatoriu numai în situaţii foarte grave,
când prezenţa elevului în şcoală pune în pericol siguranţa elevilor sau a personalului din şcoală, afectând dreptul la
educaţie, respectiv la muncă.
(11)Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat
pe durata unui an şcolar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.
(12)Elevii care au fost sancţionaţi conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere, intervenţie psihologică
şi psihoterapie, precum şi de activităţi remediale.
(13)Sancţiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoţite şi de scăderea notei la purtare.
(14)Procedura de aplicare a sancţiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul elevului, prevăzut la art. 105
alin. (4).
(15)Procedura de aplicare a sancţiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:
a)informarea elevilor şi a părinţilor/tutorilor legali;
b)intervievarea elevilor, în prezenţa părinţilor/tutorilor legali;
c)după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru
aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de

72
violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională
privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane,
precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state şi a raportului de evaluare
multidisciplinară realizat de acesta;
d)oferirea posibilităţii de contestare a sancţiunii.
(16)În procesul de sesizare şi analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinţii/tutorii legali se realizează în absenţa
elevilor, într-un spaţiu dedicat, care asigură confidenţialitatea, în prezenţa consilierului şcolar şi a mediatorului şcolar,
dacă este necesar.
(17)Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ sunt obligaţi să
acopere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să
suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.
(18)În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat
cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor
achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea
sau deteriorarea manualelor şcolare.
SECŢIUNEA 4:Bursele elevilor
Art. 108
(1)Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse.
Cuantumul minim al burselor şi metodologia-cadru de acordare a burselor sunt aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, denumit în continuare
CNFÎP.
(2)Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ în funcţie de:
a)sume alocate de autorităţile administraţiei publice locale;
b)alte venituri obţinute potrivit legii.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru anul şcolar 2023-2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după
cum urmează:
a)bursă de merit - 450 lei/lună;
b)bursă socială - 300 lei/lună;
c)bursă tehnologică - 300 lei/lună.
(4)Bursa de merit reprezintă o formă de stimulare a performanţei elevilor.
(5)Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri
vulnerabile sau cu situaţii medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susţinerii participării la
activităţile didactice şi a prevenirii abandonului şcolar. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale şi
elevilor minori, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajaţi pe piaţa muncii şi înscrişi în formele de
învăţământ cu frecvenţă redusă sau în programele educaţionale de tip "A doua şansă".
(6)Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra identităţii, datelor cu caracter
personal şi informaţiilor referitoare la situaţia de dificultate în care se află.
(7)Dreptul la bursă socială al elevilor proveniţi din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr.
196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de

73
stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către
agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a listei elevilor care frecventează
învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare
a listei.
(8)Bursele sociale se acordă în baza unor condiţii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitului pe
venit, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). Verificarea veniturilor declarate de părinţii/tutorii legal
instituiţi/reprezentanţii legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de
învăţământ, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situaţia veniturilor declarate de către organul
central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul.
(9)În unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea mediatori şcolari, aceştia sunt implicaţi în informarea şi
susţinerea familiilor pentru accesarea burselor şi a altor forme de sprijin financiar acordat elevilor prin unităţile de
învăţământ.
(10)Bursa tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învăţământul tehnologic în condiţiile
metodologiei-cadru, în conformitate cu priorităţile Ministerului Educaţiei.
(11)Pentru stimularea excelenţei, elevii beneficiază de burse de excelenţă olimpică I şi II, acestea fiind alocate în funcţie
de distincţiile primite de către aceştia, după cum urmează:
a)bursa de excelenţă olimpică I se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II, III şi menţiune, la
olimpiadele şcolare internaţionale, respectiv campionatele sportive şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul
Educaţiei şi la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Bursele de excelenţă olimpică I se
acordă lunar elevilor de gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. Prin excepţie,
elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an
şcolar;
b)bursa de excelenţă olimpică II se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II şi III la olimpiadele şcolare
naţionale organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei. Bursele de excelenţă olimpică II se acordă lunar elevilor de
gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. Prin excepţie, elevii din ultimul an de
studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an şcolar.
(12)Bursele elevilor din învăţământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educaţiei, după cum urmează:
a)bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ
preuniversitar, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor stabilite prin metodologia-cadru;
b)bursele sociale pentru toţi elevii care se încadrează în criteriile şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru;
c)bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învăţământul tehnologic şi care se încadrează în specializările şi
condiţiile stabilite prin metodologia-cadru;
d)bursele de excelenţă olimpică I şi II pentru toţi elevii care au obţinut distincţiile prevăzute la alin. (11) lit. a) şi b), cu
respectarea metodologiei-cadru.
(13)Elevii şi părinţii sunt informaţi cu privire la criteriile, condiţiile şi metodologia de acordare a burselor cu minimum 15
zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea cererilor şi documentelor justificative.
(14)Bursele sociale şi/sau bursele tehnologice se pot cumula cu orice tip de bursă.
(15)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional
beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:
a)burse de excelenţă olimpică I şi II;
b)burse sociale, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;

74
c)burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.
(16)Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept elevii care au obţinut premiul I la concursurile şcolare
naţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, dacă acestea nu au fost finanţate de Ministerul Educaţiei, câştigătorii
medaliilor de aur la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice, precum şi
alte categorii de elevi cu performanţe educaţionale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei-
cadru prevăzute la alin. (1).
(17)Cuantumul lunar al burselor de excelenţă olimpică I/internaţională şi II/naţională este diferenţiat în funcţie de
nivelul distincţiei obţinute, după cum urmează:
a)pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul salariului de bază minim
brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
b)pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 75% din salariul
de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
c)pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 50% din
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
d)pentru menţiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 25% din salariul
de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
e)bursa de excelenţă olimpică II/naţională este în cuantum de 700 lei/lună şi poate fi actualizat, anual, prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFÎP.
(18)Elevul care nu a obţinut media 10 la purtare la finalul anului şcolar pierde bursa de merit în anul şcolar următor.
(19)Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe
perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.
(20)Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu
net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea venitului minim garantat, precum şi pentru alte beneficii
sociale.
(21)Elevii pot beneficia şi de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte
persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau judeţeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele
provenite de la bugetul de stat.
(22)Elevii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(23)Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru şcolarizarea elevilor şi
cursanţilor străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor
interesate.
(24)Condiţiile de şcolarizare a elevilor străini, inclusiv condiţiile de finanţare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA 5:Reprezentarea elevilor
Art. 109
(1)Consiliul Naţional al Elevilor este partener al Ministerului Educaţiei, cu rol consultativ în procesul decizional. Elevii pot
fi reprezentaţi şi prin alte asociaţii reprezentative la nivel naţional cu rol consultativ în procesul decizional.
(2)Consiliul Naţional al Elevilor funcţionează după un regulament de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei.
(3)În vederea îndeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din învăţământul preuniversitar, Consiliul
Naţional al Elevilor are în subordine consilii judeţene ale elevilor, constituite în fiecare judeţ, respectiv Consiliul
75
Municipal al Elevilor Bucureşti, constituit la nivelul municipiului Bucureşti. De asemenea, la nivel şcolar se constituie
consilii şcolare ale elevilor în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar.
(4)Alegerile pentru funcţiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerinţă din partea cadrelor
didactice. Influenţarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinară şi se
sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(5)În baza principiului subsidiarităţii, consiliile judeţene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti
sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeaşi relaţie de colaborare trebuie să existe şi între consiliile şcolare ale
elevilor, elevii reprezentanţi în consiliile de administraţie şi echipele de conducere ale unităţilor de învăţământ
preuniversitar.
(6)Ministerul Educaţiei, respectiv unităţile de învăţământ preuniversitar sprijină activitatea Consiliului Naţional al Elevilor
şi a substructurilor sale.
SECŢIUNEA 6:Elevii capabili de performanţe înalte
Art. 110
(1)Statul sprijină elevii capabili de performanţe înalte prin activităţi organizate atât în unităţile de învăţământ, cât şi în
centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă. Organizarea şi funcţionarea centrelor
judeţene de excelenţă/Centrului Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă, denumite în continuare centre de
excelenţă, funcţionează ca unităţi de educaţie extraşcolară cu personalitate juridică şi sunt coordonate metodologic de
Centrul Naţional pentru Excelenţă.
Art. 111
(1)În unităţile de învăţământ şi în centrele de excelenţă se pot desfăşura activităţi suplimentare de învăţare şi programe
educaţionale pentru elevii capabili de performanţe înalte, adaptate la particularităţile, interesele, potenţialul şi ritmul lor
de învăţare. Aceste programe sunt de aprofundare şi extindere a învăţării corespunzătoare curriculumului naţional sau
altor domenii, de dezvoltare a unor aptitudini specifice, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a
promovării, conform ritmului individual de învăţare.
(2)Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea elevilor capabili de
performanţe înalte se asigură de Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, conform normelor metodologice aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei.
(3)Administraţiile publice locale pot susţine programele centrelor de excelenţă.
Art. 112
(1)Identificarea tinerilor capabili de performanţă înaltă se realizează de echipe formate din specialişti în domeniu,
psihologi, pedagogi, profesori, şi satisface exigenţele de obiectivitate, fidelitate, validitate şi fiabilitate. Membrii acestor
echipe nu pot efectua activităţi de pregătire cu tinerii selectaţi.
(2)În procesul de identificare se utilizează profiluri psihocomportamentale, studii de caz, ghiduri de nominalizare,
chestionare, teste psihologice de aptitudini şcolare, individuale şi colective, de inteligenţă, de creativitate, de aptitudini
speciale, analiza activităţii şi a rezultatelor şcolare, precum şi alte instrumente şi procedee elaborate de specialişti.
(3)Procedurile de identificare a tinerilor capabili de performanţă înaltă proveniţi din medii socioeconomice
dezavantajate se adaptează specificului lor şi prin implicarea reprezentanţilor comunităţii locale.
Art. 113
(1)Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei organizează olimpiade, competiţii
şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi poate acorda burse şi
76
alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, a
competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor şi a altor activităţi specifice,
cuantumul stimulentelor financiare acordate profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a
premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2)Absolvenţii clasei a VIII-a pot fi înscrişi în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale sau a concursului de admitere
la liceu dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi
finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de
Ministerul Educaţiei, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educaţiei.
(3)Elevii cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale sau la competiţiile internaţionale pot fi înscrişi fără examen
în învăţământul superior la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naţionale/competiţiei
internaţionale dacă au obţinut premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul
Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei. Lista privind
corespondenţa specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale cu filiera/profilul/specializarea la care se face
înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Identificarea elevilor capabili de performanţe înalte, care vor urma programele de pregătire din unităţile de
învăţământ sau din centrele de excelenţă, se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a.
(5)Elevii capabili de performanţe înalte pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar, în conformitate cu prevederile
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cu excepţia celor din unităţile de învăţământ preuniversitar din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Art. 114
(1)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Excelenţă, organism de specialitate al Ministerului Educaţiei, fără personalitate
juridică, cu rol de organizare şi coordonare metodologică, monitorizare şi evaluare, după caz, a următoarelor activităţi şi
servicii educaţionale:
a)elaborarea strategiilor de identificare şi de selecţie a elevilor capabili de performanţe înalte, în vederea constituirii
unor grupe de excelenţă pe discipline, arii curriculare sau domenii ştiinţifice, artistice şi tehnice;
b)iniţierea acţiunilor de identificare şi promovare a elevilor capabili de performanţe înalte;
c)coordonarea metodologică a centrelor judeţene de excelenţă/Centrului Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă şi
unităţilor de învăţământ în cazul activităţilor de sprijin al elevilor capabili de performanţe înalte;
d)asigurarea constituirii, funcţionării şi pregătirii grupelor de excelenţă;
e)elaborarea şi asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară şi străinătate, cu
organizaţii neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor şi resurselor necesare sprijinirii
participării şi implementării activităţilor destinate elevilor capabili de performanţe înalte;
f)dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică şi organizarea conferinţelor care au ca temă activităţile
specifice centrului de excelenţă;
g)organizarea taberelor naţionale de pregătire a elevilor capabili de performanţe înalte, pe discipline;
h)organizarea activităţii de pregătire a loturilor olimpice naţionale, judeţene/ale municipiului Bucureşti;
i)crearea de contexte pentru implicarea elevilor capabili de performanţe înalte în procese de reflecţie asupra
transformărilor şi reformelor vizate în domeniile acestora de excelenţă;
j)implicarea instituţiilor de învăţământ superior în organizarea programelor şi demersurilor pe care centrele de excelenţă
le derulează în vederea sprijinirii elevilor capabili de performanţe înalte.

77
(2)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional pentru Excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)Centrul Naţional pentru Excelenţă are rol de sprijinire a centrelor de excelenţă.
(4)Finanţarea Centrului Naţional pentru Excelenţă şi a activităţilor centrelor de excelenţă se asigură din bugetul
Ministerului Educaţiei.
CAPITOLUL IX:Conducerea sistemului naţional de învăţământ
SECŢIUNEA 1:Conducerea şi coordonarea la nivel central şi local
Art. 115
(1)Ministerul Educaţiei, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, elaborează şi
implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar şi are drept de iniţiativă şi de execuţie în
domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei.
(2)Ministerul Educaţiei exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele atribuţii:
1.a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
2.b) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
3.c) monitorizează activitatea de evaluare externă;
4.d) aprobă cadrul general privind politicile educaţionale, scopurile, obiectivele şi standardele ce trebuie asumate şi
îndeplinite de unităţile de învăţământ din sistemul naţional;
5.e) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ, pe baza standardelor naţionale;
6.f) avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar special şi analizează şi propune modificări ale acesteia;
7.g) înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de şcolarizare, la propunerea DJIP/DMBIP, în conformitate cu
metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;
8.h) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigură şi supraveghează
respectarea acestora;
9.i) evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare, conform legii, şi, în acest sens, este singura autoritate cu
competenţe în domeniu;
10.j) asigură coordonarea metodologică, prin instituţiile abilitate, a şcolarizării specializate şi a asistenţei
psihopedagogice adecvate a beneficiarilor primari cu CES;
11.k) realizează analiza asigurării condiţiilor echitabile de acces, progres şi finalizare a învăţământului şi propune spre
aprobare Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
12.l) asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor capabili de performanţe înalte;
13.m) elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane din sistemul naţional de învăţământ, precum şi
normativele de personal din învăţământul preuniversitar de stat;
14.n) coordonează, monitorizează şi controlează formarea iniţială şi pe parcursul carierei didactice a personalului
didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, în concordanţă cu politicile publice de la nivel naţional;
15.o) coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul
preuniversitar de stat;

78
16.p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele
internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al cercetării ştiinţifice;
17.q) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor
ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, încasează
taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii,
conform legii;
18.r) stabileşte structura anului şcolar, prin ordin al ministrului educaţiei;
19.s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaţionale la
nivel naţional;
20.ş) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare a DJIP/DMBIP şi alte regulamente-cadru de organizare şi
funcţionare a unităţilor/instituţiilor de la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi domeniului educaţiei;
21.t) aprobă şi publică pe pagina web a instituţiei Calendarul naţional al activităţilor educative extraşcolare şi Calendarul
naţional al activităţilor extraşcolare de promovare a ştiinţei;
22.ţ) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
23.u) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora, după consultarea cu instituţiile
cu atribuţii în domeniu;
24.v) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului, inclusiv de monitorizare a parcursului
educaţional/profesional al absolvenţilor;
25.w) coordonează colectarea şi asigură analizarea şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de
indicatori privind educaţia, precum şi transparenţa şi publicarea acestora;
26.x) face public şi prezintă Parlamentului României anual, până la data de 31 decembrie, raportul privind starea
învăţământului preuniversitar din România, în care sunt prezentate inclusiv elemente privind guvernanţa şi
direcţiile/priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar;
27.y) aprobă formularele actelor de studii, ale documentelor şcolare, controlează periodic modul de folosire a acestora
de către unităţile de învăţământ şi avizează necesarul de formulare solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora;
28.z) coordonează, prin structuri de specialitate, după caz, funcţionarea optimă a platformelor strategice din domeniul
educaţiei;
29.aa) fundamentează şi propune Ministerului Finanţelor repartizarea pe judeţe şi municipiul Bucureşti a sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea de bază.
(3)În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei, înfiinţează, organizează şi
finanţează comisii şi consilii naţionale şi poate propune Guvernului înfiinţarea, organizarea şi finanţarea de agenţii şi alte
instituţii, prin hotărâre a Guvernului.
(4)Ministerul Educaţiei proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, prin consultarea
partenerilor de dialog ai Ministerului Educaţiei.
(5)La nivelul Ministerului Educaţiei funcţionează Corpul de experţi externi pentru monitorizare şi control, denumit în
continuare CEEMC, cu atribuţii şi prerogative prevăzute prin regulament propriu de organizare şi funcţionare, aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Din CEEMC face parte personal didactic cu competenţe specifice în monitorizare şi control, selectat şi numit prin ordin
al ministrului educaţiei, în baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

79
(7)Ministerul Educaţiei poate emite reglementări având ca obiect organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ
preuniversitar, în condiţiile normei primare, pe durata stării de urgenţă, a stării de alertă şi a stării de asediu.
(8)Ministerul Educaţiei, în concordanţă cu prevederile legale, în vederea susţinerii implementării politicilor din domeniu,
poate semna protocoale de colaborare cu autorităţi şi instituţii publice, culte recunoscute de lege, federaţii sindicale,
organizaţii neguvernamentale. Protocoalele de colaborare sunt documente publice şi se publică pe site-ul Ministerului
Educaţiei.
(9)La stabilirea structurii anului şcolar, Ministerul Educaţiei va avea în vedere:
a)pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale care aparţin unui cult religios legal, creştin, acordarea
zilelor libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de
Rusalii, în funcţie de data la care sunt celebrate de cultul respectiv;
b)includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de
cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale
aparţinând acestora.
Art. 116
(1)Se înfiinţează direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ
Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin reorganizarea
inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, finanţate din bugetul de stat prin
bugetul Ministerului Educaţiei.
(2)Structura organizatorică a DJIP/DMBIP este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Posturile sunt prevăzute, în
condiţiile legii, pentru personal de conducere, îndrumare şi control, personal didactic auxiliar şi personal administrativ.
(3)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se face încadrarea întregului personal în numărul
maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare
pentru fiecare categorie de personal.
(4)Personalul de conducere, personalul de îndrumare şi control, personalul didactic, didactic auxiliar şi administrativ al
inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti este preluat la DJIP/DMBIP, în
conformitate cu dispoziţiile regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(5)DJIP/DMBIP exercită următoarele atribuţii:
a)aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, precum şi politicile naţionale la nivel judeţean şi la nivelul
municipiului Bucureşti;
b)monitorizează aplicarea legislaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ;
c)controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ;
d)sprijină Ministerul Educaţiei în activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;
e)coordonează şi controlează activităţile unităţilor de educaţie extraşcolară ale Ministerului Educaţiei din aria
judeţului/municipiului Bucureşti;
f)monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea
finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;
g)colaborează cu instituţia prefectului în vederea asigurării implementării la nivel local a politicilor guvernamentale din
domeniu;

80
h)coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale, examenele de certificare a calificărilor profesionale şi
concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi din municipiul Bucureşti;
i)înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar organizată de către
autorităţile administraţiei publice locale din raza lor teritorială, în vederea avizării şi publicării;
j)asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea preşcolarilor şi elevilor şi monitorizează
participarea la actul educaţional a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
k)monitorizează situaţia abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de învăţământ la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ preuniversitar din raza sa teritorială;
l)colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate,
coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară;
m)monitorizează respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregării şcolare, în toate unităţile de învăţământ
din raza teritorială, în vederea identificării şi combaterii fenomenelor de segregare şcolară, şi susţine participarea
personalului didactic la cursuri de formare profesională pentru dobândirea de competenţe în educaţie incluzivă;
n)comunică Ministerului Educaţiei, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind măsurile de
combatere a segregării, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;
o)monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, precum şi a proiectelor derulate
de unităţile de învăţământ în cadrul programelor UE în domeniul educaţiei;
p)sprijină unităţile de învăţământ în accesarea şi implementarea de proiecte din fonduri naţionale şi europene;
q)mediază conflictele şi litigiile survenite între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ, la
solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi;
r)menţine, în baza principiului subsidiarităţii, legătura cu organizaţiile reprezentative ale elevilor, profesorilor şi părinţilor
şi asigură participarea acestora în procesul de elaborare şi implementare a unor politici educaţionale la nivel judeţean şi
la procesul de luare a deciziilor care vizează comunitatea şcolară;
s)sprijină unităţile de învăţământ şi verifică acurateţea datelor raportate de către acestea în vederea sprijinirii elaborării
de politici publice bazate pe date;
ş)prezintă public un raport anual privind starea învăţământului la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti;
t)acordă consiliere şi asistenţă unităţilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane;
ţ)monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat, monitorizează concursurile de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi examenul
naţional de licenţiere în cariera didactică;
u)elaborează şi gestionează baza de date privind personalul angajat în unităţile de învăţământ, în limitele competenţelor
ce îi revin;
v)realizează auditul periodic al resursei umane din învăţământul preuniversitar;
w)colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă,
asociate fiecărei inspecţii de specialitate;
x)asigură recunoaşterea şi echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevii români;
y)susţine dezvoltarea şi administrarea resurselor educaţionale deschise şi a platformelor strategice din educaţie.

81
(6)DJIP/DMBIP are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora se realizează în baza
unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei. Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al elevilor care face parte din consiliul judeţean al
elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, un reprezentant judeţean al structurilor asociative reprezentative ale
părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional participă, cu statut de observatori, la lucrările consiliului de
administraţie al DJIP/DMBIP.
(7)În structura DJIP/DMBIP din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori
pentru acest tip de învăţământ, conform art. 60 alin. (8). În judeţele/municipiul Bucureşti unde se organizează
formaţiuni de studiu sau grupe pentru studiul limbii minorităţii naţionale se normează, suplimentar, un post de
inspector. Inspectorii pentru aceste tipuri de învăţământ sunt numiţi respectând prevederile prezentei legi, cu
consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(8)În structura DJIP/DMBIP sunt cuprinşi şi inspectori pentru problemele antepreşcolarilor/preşcolarilor şi elevilor
proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate şi/sau din grupuri marginalizate din punct de vedere social - romi.
Inspectorii şcolari pentru copiii şi tinerii proveniţi din grupuri marginalizate din punct de vedere social - romi sunt numiţi
respectând procedurile legale în vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(9)DJIP/DMBIP este condusă de un director general şi directori generali adjuncţi numiţi prin ordin al ministrului
educaţiei, în urma susţinerii unui concurs organizat de Ministerul Educaţiei, pe baza metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(10)Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ai
Consiliului Naţional al Elevilor şi ai structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel
naţional participă, cu statut de observatori, la concursul de ocupare a funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din
cadrul DJIP/DMBIP.
Art. 117
(1)Se înfiinţează Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, instituţie publică
de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei
Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor şi
personalului care îndeplineşte atribuţii de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(2)Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor judeţene/Biroul
Municipiului Bucureşti ARACIIP, denumite în continuare BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei. ARACIIP este condusă de un preşedinte, ales în baza rezultatului unui concurs
desfăşurat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, pentru un mandat de 4 ani.
(3)ARACIIP este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, precum şi din venituri proprii.
(4)Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:
a)venituri obţinute pe bază de contracte privind evaluarea externă;
b)perceperea unor tarife de autorizare, acreditare şi evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c)fonduri externe nerambursabile obţinute prin participarea la programe internaţionale;
d)donaţii, sponsorizări, alte surse legal constituite.
(5)La nivelul ARACIIP funcţionează Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară, denumită în continuare CNIS, cu
prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie de către personalul didactic de predare şi
personalul de conducere, de îndrumare şi control de la nivelul sistemului naţional de învăţământ. CNIS funcţionează în
conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
82
(6)Din CNIS face parte personalul didactic de predare cu probitate morală şi profesională, care are experienţă în
inspecţie şcolară sau management educaţional de cel puţin 5 ani. Membrii CNIS sunt numiţi prin ordin al ministrului
educaţiei pe un mandat de 4 ani, în urma unui concurs organizat de către ARACIIP, pe baza metodologiei care se aprobă
prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7)În exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligaţia să se abţină de la luarea oricărei decizii afectate de interesul
personal. Prin interes personal se înţelege orice situaţie în care aceştia trebuie să se pronunţe asupra unei
contestaţii/sesizări care priveşte un cadru didactic angajat al unităţii de învăţământ în care aceştia îşi desfăşoară
activitatea, soţul/soţia sau o persoană care are calitatea de rudă de până la gradul III sau afin.
(8)ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia generală de inspecţie şcolară, Direcţia
generală de asigurare a calităţii şi departamente/servicii/birouri/compartimente, iar, la nivel de judeţ, îşi exercită
atribuţiile prin birourile judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti.
(9)Persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică nu pot exercita simultan o funcţie în cadrul ARACIIP. În
termen de 30 de zile de la intrarea în situaţia de incompatibilitate, persoana are obligaţia de a se suspenda din funcţia de
la ARACIIP.
(10)ARACIIP are următoarele atribuţii:
a)elaborează, actualizează periodic şi propune ministrului educaţiei standardele de calitate pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b)propune ministrului educaţiei, în colaborare cu CNEI, standardele specifice de calitate privind educaţia specială, care
se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
c)propune ministrului educaţiei standardele specifice de calitate privind educaţia timpurie, educaţia extraşcolară,
alternativele educaţionale şi serviciile complementare, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
d)elaborează şi propune ministrului educaţiei metodologia-cadru de evaluare instituţională în vederea autorizării privind
funcţionarea provizorie, acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ din învăţământul preuniversitar, care
se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
e)propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea
provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ special, care se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei;
f)propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea
provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, care se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei;
g)propune ministrului educaţiei metodologia pentru autorizarea privind funcţionarea provizorie, acreditarea şi evaluarea
periodică a unităţilor de educaţie extraşcolară, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;
h)propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea
periodică a alternativelor educaţionale, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
i)realizează activitatea de evaluare instituţională, autorizare şi acreditare a unităţilor de învăţământ preuniversitar/a
unităţilor de educaţie extraşcolară;
j)propune Ministerului Educaţiei autorizarea, acreditarea şi retragerea autorizării/acreditării unităţilor de învăţământ
preuniversitar/unităţilor de educaţie extraşcolară. Autorizarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei;
k)realizează evaluarea externă periodică a calităţii pentru unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile de educaţie
extraşcolară prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul naţional al experţilor în
evaluare şi acreditare, denumit în continuare RNEE, în vederea autorizării de funcţionare provizorie, acreditării;

83
l)propune Ministerului Educaţiei politicile şi strategiile de asigurare a calităţii învăţământului preuniversitar şi, periodic,
propuneri de îmbunătăţire a acestora;
m)realizează împreună cu DJIP/DMBIP şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei activitatea de monitorizare şi
control al calităţii;
n)realizează inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi obiectivelor proprii
diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare;
o)realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică şi inspecţia de
specialitate;
p)colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie
şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
q)recomandă Ministerului Educaţiei şi CNFDCD, după finalizarea inspecţiilor şi evaluărilor, politici în formarea resursei
umane din învăţământul preuniversitar;
r)publică rezultatele evaluărilor externe şi actualizează lunar următoarele registre:
(i)Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate;
(ii)Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar evaluate extern periodic;
(iii)Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu;
(iv)Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin;
(v)Registrul furnizorilor de educaţie antepreşcolară;
s)elaborează manuale de evaluare, ghiduri de bune practici şi alte materiale de informare privind asigurarea calităţii în
învăţământul preuniversitar, publică rezultatele evaluărilor externe;
ş)organizează cursuri de formare iniţială şi, periodic, cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei
pentru angajaţi şi membrii RNEE;
t)publică un raport anual cu privire la propria activitate;
ţ)elaborează şi implementează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare;
u)propune ministrului educaţiei metodologia privind avizarea organizaţiilor furnizoare de educaţie care şcolarizează în
baza unui curriculum al altui stat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
v)propune ministrului educaţiei metodologia privind verificarea aplicării componentelor de etică şi integritate, aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
w)propune ministrului educaţiei regulamentul de inspecţie şcolară generală, tematică şi inspecţie de specialitate a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP, cu
inspectorii judeţeni/ai municipiului Bucureşti şi cu membrii CEEMC, dacă este cazul, în baza regulamentului prevăzut la
alin. (10) lit. w). În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele
concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ.
(12)Inspecţia tematică, prin birourile judeţene, reprezintă o activitate de evaluare sau control al unui domeniu
particular/mai multor domenii particulare ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau al personalului care
deserveşte aceste instituţii, în principal, al activităţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează
inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii

84
unităţii de învăţământ, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w), cu colaborarea membrilor CEEMC din judeţul
de provenienţă.
(13)ARACIIP colaborează cu CCD/CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate
după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic.
(14)Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externă a calităţii se
realizează de către BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP. Acestea sunt înaintate către Consiliul ARACIIP, în vederea analizei şi, după
caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educaţiei.
(15)Componenţa Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenţi şi membrii observatori, stabiliţi prin ordin al
ministrului educaţiei. Membrii permanenţi sunt numiţi, cu drept de vot, pentru un mandat individual de 4 ani, cu
posibilitatea de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani. Membrii observatori sunt numiţi pentru un mandat individual
de un an, fără drept de vot.
(16)ARACIIP dispune de birouri judeţene de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară, cu personalitate juridică. Acestea
sunt conduse de un director numit în urma câştigării concursului pentru ocuparea funcţiei de director. Metodologia de
organizare a concursului privind ocuparea funcţiei de director se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la
propunerea ARACIIP.
(17)BJ-ARACIIP sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei. Organizarea acestora se va realiza astfel:
a)numărul de posturi, structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobă prin
hotărâre a Guvernului;
b)la nivelul fiecărui birou judeţean există angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Procedura
de ocupare a posturilor acestora este stabilită prin regulamentul prevăzut la lit. a). Activitatea BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP
este realizată cu implicarea colaboratorilor înscrişi în RNEE şi membrilor CEEMC;
c)activitatea birourilor judeţene este evaluată anual de către Consiliul ARACIIP, care adoptă măsuri în vederea
îmbunătăţirii calităţii serviciilor acestora;
d)cooperează cu DJIP/DMBIP în vederea îndeplinirii activităţilor prevăzute de prezenta lege.
(18)În domeniul asigurării calităţii educaţiei, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP au următoarele atribuţii:
a)analizează rapoartele anuale de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ
preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti;
b)monitorizează implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ;
c)realizează activităţi de formare iniţială şi periodică în domeniul asigurării calităţii educaţiei, sub coordonarea
metodologică a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din judeţ;
d)realizează şi publică periodic studii şi analize cu privire la situaţia calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ
preuniversitar din judeţ, care contribuie la recomandările de politică publică educaţională privind îmbunătăţirea calităţii
educaţiei în învăţământul preuniversitar, adoptate de Consiliul ARACIIP;
e)participă la recrutarea corpului de evaluatori înscrişi în RNEE, informând periodic Consiliul ARACIIP cu privire la situaţia
acestora;
f)organizează schimburi de experienţă şi alte activităţi care vizează schimbul de bune practici privind îmbunătăţirea
calităţii educaţiei, atât pentru angajaţii BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, cât şi pentru membrii RNEE din judeţ;
g)sprijină Consiliul ARACIIP în vederea realizării, gestionării şi actualizării bazei de date a unităţilor de
învăţământ/nivelurilor/specializărilor/calificărilor autorizate, acreditate şi evaluate periodic în judeţ.

85
(19)În domeniul inspecţiei şcolare, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP are următoarele atribuţii:
a)realizează activităţile specifice inspecţiei şcolare generale, tematice şi de specialitate cu respectarea metodologiei
prevăzute la alin. (10) lit. w);
b)monitorizează implementarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ,
elaborate de comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei, în urma rapoartelor întocmite cu ocazia
inspecţiilor generale şi tematice;
c)sprijină activitatea Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară.
(20)Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2). Numărul
maxim de posturi va fi cel puţin egal cu numărul de posturi din cadrul ARACIP la care se adaugă posturile transferate din
cadrul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti aferente atribuţiilor de inspecţie
generală şi inspecţie tematică.
(21)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind aprobarea regulamentului de
organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitarea preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de
titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienţa de minimum 2 ani în activitatea de inspecţie şcolară, care
vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor judeţene.
(22)Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceştia sunt numiţi de către
preşedintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la nivelul sistemului naţional de învăţământ detaşat în
cadrul agenţiei sau al birourilor judeţene/Biroului Municipiului Bucureşti de către angajatori, în conformitate cu Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(23)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea
ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu
respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(24)Personalul ARACIIP şi al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au
gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual. Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale
personalului se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
(25)ARACIIP preia personalul ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, în
conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern prevăzută la alin. (2).
(26)ARACIIP şi birourile sale judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou-înfiinţate preiau, pe bază de protocol, în termen
de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate
drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii
sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în
proprietatea ARACIP.
Art. 118
(1)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltarea în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD,
instituţie publică de interes naţional, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi din venituri
proprii.
(2)Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD, inclusiv a structurilor subordonate acestuia, se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)CNFDCD funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei având ca scop:

86
a)identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora
cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor
educaţionale;
b)organizarea şi furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi
control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;
c)coordonarea reţelei naţionale a şcolilor de aplicaţie;
d)coordonarea activităţii de mentorat didactic şi de licenţiere în cariera didactică;
e)elaborarea standardelor ocupaţionale pentru ocupaţiile specifice sistemului de învăţământ preuniversitar, aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei;
f)recunoaşterea şi echivalarea nivelurilor de competenţă didactică;
g)identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi informale pentru personalul didactic de
predare şi didactic auxiliar, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul
preuniversitar;
h)realizarea de analize periodice privind necesarul de formare iniţială şi continuă a resursei umane din învăţământul
preuniversitar;
i)furnizarea de programe de formare şi consiliere pentru îndeplinirea unor obiective specifice, în acord cu planul de
dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
j)furnizarea de programe de formare şi consilierea unităţilor de învăţământ, pentru îndeplinirea recomandărilor ARACIIP
după finalizarea inspecţiilor generale sau tematice;
k)implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continuă la nivel naţional/judeţean/local şi a
impactului programelor de formare continuă la nivelul practicilor didactice ale profesorilor prin colaborarea dintre
furnizorii de formare şi unităţile de învăţământ, cu rol de feedback pentru analiza eficienţei şi eficacităţii formării;
l)promovarea şi susţinerea dezvoltării profesionale, prin colaborarea şi schimbul de experienţă între cadrele didactice
din aceeaşi unitate de învăţământ şi/sau din unităţi de învăţământ diferite, precum şi între cadrele didactice
coordonatoare de practică şi tutorii de practică, în vederea îmbunătăţirii activităţilor de predare, învăţare şi evaluare;
m)dezvoltă şi propune spre aprobare un plan naţional de formare continuă a resurselor umane din învăţământul
preuniversitar. Planul este aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Activităţile prevăzute la alin. (3) se realizează prin CCD, instituţii la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, cu
personalitate juridică, subordonate CNFDCD, înfiinţate prin reorganizarea caselor corpului didactic şi preluarea întregului
personal, activităţilor şi structurilor acestor instituţii, prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Personalul de conducere şi personalul didactic, didactic auxiliar şi administrativ al caselor corpului didactic este
preluat de centrele pentru cariera didactică în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor de organizare şi funcţionare a
acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)La nivelul CCD se realizează procesul de înregistrare şi monitorizare a portofoliilor profesionale şi ale programelor de
formare profesională ale cadrelor didactice, în conformitate cu prevederile regulamentului aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei.
(7)Finanţarea activităţii CCD se realizează în baza planului naţional de formare a resurselor umane din învăţământul
preuniversitar şi este asigurată din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei, cât şi din veniturile proprii
obţinute şi utilizate cu aceeaşi destinaţie.
Art. 119

87
(1)DJIP/DMBIP şi CCD preiau, pe bază de protocol, activităţile inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti şi ale caselor corpului didactic, după caz, şi se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile acestora,
inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora.
Personalul instituţiilor reorganizate este preluat de instituţiile nou-înfiinţate, potrivit dispoziţiilor art. 116 alin. (4) şi art.
118 alin. (5).
(2)La data prevăzută în ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a
DJIP/DMBIP şi a ordinului de ministru privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD, inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic se desfiinţează.
(3)În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei,
formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării în care s-au folosit denumirile "inspectorat
şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti" se va citi "direcţia judeţeană pentru învăţământ
preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar".
(4)În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care casele corpului didactic au fost parte sau al
înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării
în care s-au folosit denumirile "casa corpului didactic" se va citi "Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea
Carierei Didactice", sau "centrele pentru cariera didactică", după caz.
(5)În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare
judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale
din domeniul educaţiei, pe componenta de inspecţie şcolară generală şi tematică, precum şi de asigurare a calităţii
educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile "inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar
al Municipiului Bucureşti", "Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar" se va citi "Agenţia
Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar".
(6)Se înfiinţează la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar,
structură consultativă cu atribuţii în sprijinirea activităţii de administrare şi dezvoltare a reţelei şcolare, de monitorizare
a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine educaţia, respectiv de a furniza resursele necesare.
(7)Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) avizează Raportul privind starea învăţământului, elaborat de DJIP/DMBIP.
(8)Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) este format din 5 membri, după cum urmează: un reprezentant al
DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului judeţean al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un
reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. La activităţile consiliului participă, cu
statut de observator, câte un reprezentant al federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar, al Consiliului Naţional al Elevilor, al structurilor asociative reprezentative ale
părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi al agenţilor economici şi un reprezentant al minorităţilor naţionale,
dintre acele minorităţi reprezentate în Parlamentul României care au învăţământ în limba minorităţilor naţionale în acel
judeţ. Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) este condus de prefect sau un reprezentant al acestuia.
(9)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului consultativ pentru învăţământ preuniversitar se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei.
Art. 120
(1)În fiecare judeţ funcţionează centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, iar în municipiul Bucureşti
funcţionează Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Acestea sunt instituţii cu personalitate
juridică şi sunt subordonate Ministerului Educaţiei şi coordonate metodologic de CNEI. Structura, organizarea şi
funcţionarea CJRAE/CMBRAE se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)CJRAE/CMBRAE sunt instituţii de învăţământ special integrat specializate în oferirea, coordonarea, monitorizarea şi
evaluarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor
comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens.
88
(3)CJRAE/CMBRAE coordonează, monitorizează şi evaluează metodologic activitatea profesorilor-consilieri şcolari,
profesorilor-logopezi, profesorilor-psihologi, mediatorilor şcolari, asistenţilor sociali, profesorilor itineranţi şi de sprijin, a
cadrelor didactice implicate în programe de educaţie parentală, desfăşurată în cadrul cabinetelor de asistenţă
psihopedagogică, a cabinetelor logopedice, a camerelor-resursă şi altor spaţii dedicate, în cadrul unităţilor de
învăţământ preuniversitar. CJRAE/CMBRAE colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea
integrării preşcolarilor/elevilor cu CES.
(4)Finanţarea CJRAE/CMBRAE, a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a cabinetelor logopedice interşcolare, a
camerelor-resursă şi altor spaţii dedicate asistenţei educaţionale se asigură de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale
pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele
locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor privind finanţarea
învăţământului.
(5)CJRAE/CMBRAE îndeplineşte următoarele funcţii:
a)de coordonare, monitorizare şi evaluare a serviciilor specifice din judeţ/municipiu;
b)de monitorizare a evoluţiei beneficiarilor serviciilor educaţionale;
c)de informare şi documentare pentru beneficiarii serviciilor educaţionale;
d)de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum şi cu organizaţii şi asociaţii la nivel naţional şi internaţional;
e)de colaborare cu instituţiile care au atribuţii în domeniul social, al sănătăţii, al ordinii publice şi securităţii, în interesul
beneficiarilor primari.
(6)CJRAE/CMBRAE dezvoltă, coordonează, monitorizează şi evaluează următoarele servicii:
a)servicii de asistenţă psihopedagogică pentru elevii în risc de excluziune şcolară;
b)servicii de consiliere vocaţională, orientare şcolară şi profesională;
c)servicii de terapii logopedice;
d)servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre învăţământul special spre învăţământul de masă şi invers;
e)servicii de mediere şcolară;
f)servicii de sprijin psihopedagogic pentru elevii cu CES integraţi în învăţământul de masă;
g)servicii de sprijin, consiliere şi formare a cadrelor didactice, în parteneriat cu CNFDCD şi CCD;
h)servicii de educaţie parentală;
i)servicii de intervenţie în situaţii de violenţă şcolară, de mediere a conflictelor şcolare şi de consiliere a
preşcolarilor/elevilor implicaţi în situaţii de violenţă şcolară;
j)servicii de informare, consiliere şi sprijin pentru personalul unităţilor de învăţământ şi pentru elevi în scopul prevenirii
traficului şi consumului de droguri, a delincvenţei şi predelincvenţei juvenile şi a altor comportamente de risc, precum şi
a oricărei forme de violenţă în spaţiul şcolar, inclusiv bullying, cyberbullying, hărţuire;
k)servicii de facilitare a integrării sociale şi culturale a preşcolarilor/elevilor în colectivul clasei/grupei şi al unităţii de
învăţământ.
Art. 121
(1)Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, cu sediul principal în municipiul Bucureşti, str. General
Berthelot nr. 26, sectorul 1, şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, denumit în continuare IŞE, cu sediul în municipiul
Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 37, sectorul 1, în subordinea Ministerului Educaţiei, prin preluarea activităţii şi structurilor
specializate de la Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează.
89
(2)CNCE şi IŞE nou-înfiinţate preiau, pe bază de protocol, personalul şi activităţile Centrului Naţional pentru Politici şi
Evaluare în Educaţie şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de
finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile
şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestuia.
(3)Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare are ca atribuţii principale coordonarea elaborării şi revizuirii periodice
a curriculumului naţional, coordonarea sistemului naţional de evaluare şi examinare în învăţământul preuniversitar.
(4)Structura organizatorică, precum şi funcţiile şi atribuţiile aparatului propriu al Centrului Naţional pentru Curriculum şi
Evaluare sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(5)În îndeplinirea atribuţiilor sale, CNCE poate să colaboreze cu specialişti şi cadre didactice cu experienţă, pe bază de
contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea CNCE se
realizează încadrarea personalului preluat, în numărul maxim de posturi aprobat şi în noile structuri organizatorice, prin
respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(7)Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei are ca atribuţii principale: cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în educaţie, pentru
cunoaşterea şi înţelegerea contextelor, fenomenelor şi proceselor educaţionale, în vederea fundamentării deciziilor de
politici publice în domeniul educaţiei, pe baza datelor de cercetare. Activitatea se desfăşoară în baza unui plan anual de
cercetare aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Structura organizatorică, precum şi funcţiile şi atribuţiile aparatului propriu ale IŞE sunt aprobate prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(9)În îndeplinirea atribuţiilor sale, IŞE poate să colaboreze cu specialişti şi cadre didactice cu experienţă, pe bază de
contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)În cadrul IŞE funcţionează o secţie de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor
naţionale şi în cadrul CNCE funcţionează un compartiment din care fac parte specialişti în învăţământul cu predare în
limbile minorităţilor naţionale.
(11)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea IŞE se
realizează încadrarea personalului preluat în numărul maxim de posturi aprobat şi în noile structuri organizatorice, prin
respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
Art. 122
Centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale au personalitate juridică şi sunt finanţate integral din
bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei. Atribuţiile,
structura, organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
Art. 123
(1)Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se organizează, ca instituţie publică cu personalitate
juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu rol de suport tehnic pentru Consiliul Naţional pentru Finanţarea
Învăţământului Preuniversitar, finanţat de la bugetul de stat.
(2)Structura, organizarea şi funcţionarea Unităţii pentru finanţarea învăţământului preuniversitar se stabilesc prin ordin
al ministrului educaţiei.
(3)Obiectivele Unităţii pentru finanţarea învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a)propune politici de finanţare a învăţământului preuniversitar şi standarde de cost per elev/preşcolar/antepreşcolar,
precum şi coeficienţi de diferenţiere pentru costurile standard per elev/preşcolar/antepreşcolar şi coeficienţi de corecţie

90
pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în vederea asigurării standardelor de calitate în învăţământul
preuniversitar;
b)monitorizează activitatea de finanţare, inclusiv a celei pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar a
unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditat şi propune redistribuirea fondurilor alocate prin bugetul de stat, pentru
asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;
c)elaborează rapoarte, metodologii, studii, analize, prognoze şi programe de formare privind utilizarea eficientă şi
transparentă a banilor publici alocaţi pentru finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar;
d)prezintă anual Ministerului Educaţiei un raport privind starea finanţării învăţământului preuniversitar.
Art. 124
Se înfiinţează Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, ca organ de specialitate în subordinea
Ministerului Educaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, prin reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a
Învăţământului Profesional şi Tehnic, finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Art. 125
(1)CNITTD are ca scop dezvoltarea învăţământului liceal tehnologic, postliceal şi tehnologic-dual, în concordanţă cu
nevoile de dezvoltare socioeconomică locală, regională şi naţională identificate în documente strategice.
(2)Organizarea şi funcţionarea CNITTD, precum şi preluarea personalului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de Ministerul Educaţiei.
Art. 126
(1)Institutul Limbii Române este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educaţiei,
finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Institutul Limbii Române are ca atribuţii
promovarea cunoaşterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învaţă această limbă şi atestarea cunoştinţelor de
limba română. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de Ministerul Educaţiei.
(2)În anul şcolar 2023-2024 se elaborează o strategie de dezvoltare a Institutului Limbii Române, cu implementare din
anul 2025, care va viza o acoperire globală a nevoilor educaţionale în ceea ce priveşte limba, cultura şi civilizaţia
românească din comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.
Art. 127
În domeniul educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
a)asigură, împreună cu DJIP/DMBIP, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata
învăţământului obligatoriu, emite avertismente părinţilor şi aplică sancţiuni;
b)iniţiază, asigură funcţionarea şi propune reorganizarea ori desfiinţarea, după caz, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, a
unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează în raza administrativ-teritorială a acesteia;
c)asigură organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, toate
nivelurile, şi special, nivelurile preşcolar, primar, gimnazial, profesional, în unităţile administrativ-teritoriale în care
acestea îşi exercită autoritatea;
d)asigură publicarea, pentru fiecare an şcolar, a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de stat, particular şi
confesional, precum şi a listei unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu;
e)asigură spaţii suficiente pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale de către toţi beneficiarii primari înscrişi în cadrul
unităţilor de învăţământ de stat, în conformitate cu normele elaborate de Ministerul Educaţiei în colaborare cu
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Sănătăţii şi a reprezentanţilor autorităţilor locale;

91
f)asigură lucrări de investiţii necesare pentru construcţia unor şcoli noi, pentru extinderea şcolilor existente,
mansardare, pentru modernizarea spaţiilor destinate desfăşurării de activităţi educaţionale, în conformitate cu
normativele privind proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor din domeniul educaţional, precum şi a normelor
de igienă, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, respectiv ministrului sănătăţii;
g)asigură organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în conformitate cu standardele aplicabile;
h)asigură angajarea personalului medical de specialitate, cu avizul Ministerului Sănătăţii, în cabinetele medicale;
i)pot asigura, din venituri proprii, burse şcolare;
j)asigură, din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat, acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse şcolare destinat exclusiv preşcolarilor şi elevilor;
k)asigură personalului didactic care nu dispune de locuinţă în unitatea administrativ-teritorială decontarea cheltuielilor
de transport;
l)pot asigura fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare locale/judeţene/ale
municipiului Bucureşti, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, precum şi pentru acordarea stimulentelor financiare
elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii speciale şi cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora;
m)pot participa la organizarea şi finanţarea unor programe educaţionale, precum programul "Şcoala după şcoală",
programul "A doua şansă" sau alte programe remediale;
n)participă la organizarea şi poate contribui la finanţarea unor programe şi activităţi naţionale sau locale pentru
reducerea abandonului şcolar;
o)participă şi desemnează reprezentanţi în consiliile administrative ale unităţilor de învăţământ, consiliile consultative
pentru învăţământ preuniversitar, consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie şi alte consilii
prevăzute de prezenta lege;
p)pot participa la finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolare;
q)asigură, împreună cu instituţiile abilitate în acest sens, siguranţa beneficiarilor primari şi a personalului din unităţile de
învăţământ;
r)elaborează, împreună cu DJIP/DMBIP, un plan de dezvoltare a reţelei şcolare şi a sistemului de transport şcolar, bazat
pe evoluţiile demografice, în vederea asigurării unei dezvoltări coerente a reţelei şcolare.
SECŢIUNEA 2:Conducerea şi coordonarea la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar
Art. 128
(1)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, cu excepţia celor din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi,
unde este cazul. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu:
a)Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, denumită în continuare CEAC;
b)Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, denumită în continuare CFDCD;
c)consiliul profesoral;
d)autorităţile administraţiei publice locale;
e)consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţiile de părinţi, acolo unde există;
f)organizaţiile sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar;

92
g)consiliul şcolar al elevilor.
(2)În unităţile de învăţământ de stat, consiliul de administraţie este organul deliberativ de conducere al unităţii de
învăţământ şi este constituit din 7, 9 sau 11 membri, astfel:
a)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 7 membri, aceştia sunt: directorul, 2 cadre didactice, 2
reprezentanţi ai părinţilor, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile se
aplică în mod corespunzător unităţilor de învăţământ cu efective mai mici de 300 de beneficiari primari. Cvorumul de
şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 4 membri;
b)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, aceştia sunt: directorul, 3 cadre didactice, din care
un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2
reprezentanţi ai consiliului local, 2 reprezentanţi ai părinţilor. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de
învăţământ cu efective între 301 şi 400 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin
5 membri;
c)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 11 membri, aceştia sunt: directorul, 4 cadre didactice din care
un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2
reprezentanţi ai consiliului local, 3 reprezentanţi ai părinţilor. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de
învăţământ cu efective de peste 400 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 6
membri;
d)în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ de nivel liceal/postliceal, din cota aferentă părinţilor un loc
este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor care a împlinit 18 ani;
e)în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează doar nivel postliceal cota aferentă părinţilor
revine reprezentanţilor elevilor;
f)în unităţile de învăţământ care organizează învăţământ liceal tehnologic şi postliceal, consiliile de administraţie se pot
mări cu 2 membri desemnaţi de operatorii economici parteneri, asociaţii profesionale partenere, consorţii partenere.
Reprezentantul desemnat de unul dintre operatorii economici poate avea calitatea de preşedinte al consiliului de
administraţie. Preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a
voturilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere şi consorţii
partenere, aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un
consiliu reprezentativ care să nominalizeze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate. În acest caz, cvorumul de
şedinţă reglementat la lit. a)-c) se măreşte cu 1 membru, respectiv 2 membri;
g)în unităţile de învăţământ care organizează exclusiv învăţământ tehnologic, componenţa consiliului de administraţie
asigură reprezentarea în număr egal a membrilor din partea operatorilor economici, asociaţiilor profesionale partenere,
consorţiilor partenere, respectiv a membrilor din partea cadrelor didactice, alături de primar sau un reprezentant al
acestuia, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al părinţilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori
economici parteneri, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot
forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate;
h)în unităţile de învăţământ în care funcţionează grupe/clase în limbile minorităţilor naţionale, în consiliul de
administraţie minoritatea respectivă va fi reprezentată şi de cadre didactice, părinţi şi elevi aparţinând minorităţii
respective;
i)în unităţile de învăţământ vocaţional teologic, consiliile de administraţie se măresc, suplimentar, cu 2 membri,
desemnaţi de cultul respectiv. În acest caz, cvorumul de şedinţă reglementat la lit. a)-c) se măreşte cu un membru.
(3)În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organul deliberativ de conducere şi este
constituit din 9 membri, astfel: 4 cadre didactice, inclusiv directorul, din care 1 reprezentant poate fi al personalului
didactic auxiliar, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al
acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/2 reprezentanţi ai consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti pe
raza căruia se află unitatea de învăţământ, 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de
93
drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 5 membri.
(4)Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin.
(2) lit. f). Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate.
(5)La şedinţele consiliului de administraţie participă, cu statut de observator, reprezentanţii federaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar care au membri în unitatea de
învăţământ şi ai asociaţiei de părinţi membre a federaţiilor părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional, iar pentru
unităţile de învăţământ gimnazial sau liceal, preşedintele consiliului şcolar al elevilor cu statut de observator.
Preşedintele consiliului de administraţie convoacă observatorii la toate şedinţele consiliului de administraţie.
(6)În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai
fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile
care şcolarizează beneficiari primari la niveluri din învăţământul obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un
reprezentant al consiliului local.
(7)La şedinţele consiliului de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar de stat participă şi profesorul
consilier şcolar, atunci când se discută aspecte ce ţin de activitatea acestuia.
(8)Cu excepţia directorului şi directorului adjunct, nu poate face parte din consiliul de administraţie personalul didactic
de predare, de conducere, îndrumare şi control şi nici personalul didactic auxiliar şi administrativ care are şi calitatea de
părinte al unui elev înmatriculat în respectiva unitate de învăţământ, respectiv persoana care a fost condamnată pentru
o faptă penală săvârşită cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, sau cadrul
didactic care are o sancţiune disciplinară neradiată.
(9)Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a)adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b)aprobă planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al unităţii de învăţământ preuniversitar, la
propunerea directorului unităţii de învăţământ;
c)aprobă, la propunerea consiliului profesoral şi după consultarea consiliului şcolar al elevilor şi părinţilor, curriculumul
la decizia elevului din oferta şcolii;
d)analizează şi aprobă propunerile de colaborare cu terţii, în condiţiile legii şi cu respectarea principiului interesului
superior al beneficiarului primar;
e)aprobă planul de încadrare cu personal didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal
administrativ, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
f)aprobă programe de dezvoltare profesională a salariaţilor, la propunerea consiliului profesoral;
g)stabileşte sancţiunile disciplinare care se aplică personalului unităţii de învăţământ;
h)aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor, conform legislaţiei în vigoare;
i)aprobă programul şi orarul unităţii de învăţământ;
j)îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
k)monitorizează activitatea de raportare a datelor şi informaţiilor în sistemele informatice naţionale;
l)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin legislaţia în vigoare.
(10)Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea
personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu majoritatea voturilor
membrilor consiliului. Angajatorul este unitatea de învăţământ.
94
(11)În cazul în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (10), acesta va fi reconvocat o
singură dată. La următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii
consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturile celor prezenţi. Dacă în
urma votului nu se obţine numărul de 2/3 din voturile celor prezenţi, hotărârea nu poate fi adoptată.
(12)Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, cu excepţia celor prevăzute
la alin. (11). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, respectiv: procedurile pentru
ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, acordarea gradaţiei de merit, restrângerea de activitate, acordarea
calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care
se află în conflict de interese nu participă la vot.
(13)Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea voturilor membrilor consiliului
de administraţie. Componenţa consiliului de administraţie, precum şi hotărârile adoptate de acesta se publică la avizierul
şcolar, precum şi pe website-ul unităţii de învăţământ preuniversitar.
(14)Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie.
(15)Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a unei
treimi dintre membri.
(16)Metodologia-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie este aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(17)Reprezentantul desemnat al primarului/primarului de sector, respectiv reprezentantul desemnat al preşedintelui
consiliului judeţean în consiliul de administraţie şi reprezentanţii consiliului local, consiliului judeţean/Consiliului General
al Municipiului Bucureşti, nu pot avea calitatea de personal didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control,
personal didactic auxiliar sau administrativ în unitatea de învăţământ respectivă.
Art. 129
(1)Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de învăţământ,
este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la
solicitarea a minimum o treime dintre membrii săi.
(2)Atribuţiile principale ale consiliului profesoral sunt următoarele:
a)gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b)stabileşte şi monitorizează aplicarea Codului de etică profesională elaborat în conformitate cu codul-cadru de etică
profesională aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
c)propune consiliului de administraţie fişele de evaluare a personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora
se stabileşte calificativul anual;
d)propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
e)propune consiliului de administraţie curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii;
f)propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului didactic de
predare cu rezultate deosebite la catedră;
g)aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h)propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale pentru încălcări ale eticii profesionale din partea
cadrelor didactice;
i)propune consiliului de administraţie programe de formare şi dezvoltare profesională continuă pentru cadrele didactice;

95
j)propune şi alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie, precum şi în alte comisii constituite la
nivelul unităţii de învăţământ;
k)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.
(3)Organizarea şi funcţionarea consiliului profesoral sunt stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru
privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 130
(1)La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se constituie, prin decizie a directorului, Comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii şi Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică, în baza hotărârii consiliului
profesoral.
(2)Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) şi responsabilii acestora se aleg din rândul personalului didactic de predare
titular, prin vot secret, de către consiliul profesoral. Responsabilii comisiilor nu pot ocupa funcţia de director sau director
adjunct.
(3)Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de
evaluare şi asigurare a calităţii, analizează rapoartele întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice şi formulează
propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţii de învăţământ.
(4)Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii colaborează cu ARACIIP, cu biroul judeţean pentru inspecţie şcolară şi
asigurare a calităţii, cu consiliul de administraţie, cu structurile asociative ale părinţilor, cu consiliul şcolar al elevilor şi cu
consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(5)Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică identifică nevoile de formare continuă ale personalului
didactic, programele şi proiectele destinate formării continue a personalului didactic şi monitorizează evoluţia în carieră
a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe şi proiecte de formare continuă.
(6)Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică colaborează cu DJIP/DMBIP, cu CNFDCD şi CCD, cu consiliul
de administraţie şi cu consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(7)Organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi Comisiei pentru formare şi dezvoltare în
cariera didactică sunt stabilite prin prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de
învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 3:Participarea în programe ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei
Art. 131
(1)Ministerul Educaţiei susţine implicarea unităţilor de învăţământ în programe ale Uniunii Europene în domeniul
educaţiei, ca instrument de dezvoltare instituţională şi de creştere a calităţii educaţiei.
(2)Rezultatele învăţării obţinute de către cadrele didactice care participă la mobilităţi cu scop de învăţare în proiectele
finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei vor fi recunoscute şi echivalate în baza metodologiei de acordare a
ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce se aprobă prin ordin al Ministerului Educaţiei şi care este aplicată de
CCD/CNFDCD.
(3)Rezultatele învăţării obţinute de elevii care participă la mobilităţi în proiectele finanţate prin programele UE în
domeniul educaţiei vor fi recunoscute printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Conducerile unităţilor de învăţământ vor sprijini participarea cadrelor didactice la mobilităţi cu scop de învăţare, prin
asigurarea suplinirii pe perioada mobilităţii, utilizând resurse financiare din finanţarea complementară, conform art. 140
alin. (2) lit. h). Perioada în care cadrele didactice şi de conducere participă la mobilităţi cu scop de învăţare este
considerată perioadă de activitate, participanţii beneficiind de toate drepturile salariale din ţară conform legislaţiei în
vigoare.

96
(5)Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia de a sprijini participarea elevilor la mobilităţi cu scop educaţional şi
să asigure recunoaşterea stagiului sau perioadei petrecute în străinătate ca fiind echivalentă cu perioada de prezenţă la
activităţile obişnuite ale şcolii. În acest sens se vor dezvolta şi aplica metodologii specifice de evaluare a competenţelor
dobândite de elevi în timpul stagiului în străinătate, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Aceste
metodologii vor fi folosite pentru a echivala şi recunoaşte competenţele dobândite în străinătate cu cele dobândite în
unitatea de învăţământ de origine. De asemenea, conducerea unităţilor de învăţământ va lua măsurile necesare pentru a
motiva absenţele elevilor care participă la astfel de mobilităţi şi pentru a permite recuperarea materiei pierdute, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6)În vederea stimulării participării elevilor la programele internaţionale de mobilitate şi a recunoaşterii realizărilor lor,
Ministerul Educaţiei va promova portofoliul Europass de recunoaştere a perioadei petrecute în străinătate, în cazul
finalizării cu succes a stagiului de mobilitate. Acestea vor fi incluse în dosarele şcolare ale elevilor şi în alte documente
oficiale relevante.
(7)Ministerul Educaţiei va sprijini organizarea de evenimente de promovare a programelor internaţionale de mobilitate
şi a realizărilor elevilor care au participat la aceste programe, în scopul de a creşte gradul de conştientizare şi de
implicare a comunităţilor locale în aceste proiecte.
(8)Participarea unităţilor de învăţământ în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei, numărul de
mobilităţi realizate, rezultatele şi implementarea acestora se includ printre criteriile de evaluare generală a
performanţelor unităţilor de învăţământ de către ARACIIP şi printre criteriile de evaluare externă periodică a calităţii.
(9)Metodologia de evaluare a cadrelor didactice şi didactice auxiliare va include un criteriu referitor la implicarea
acestora în elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei.
(10)Pentru recunoaşterea rezultatelor deosebite obţinute de unităţile de învăţământ în implementarea proiectelor
finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei, Ministerul Educaţiei organizează anual concursul "Şcoala
Europeană", conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, acordând premii şi distincţii unităţilor
câştigătoare.
(11)Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învăţământ, dar nu
sunt remunerate pentru această activitate pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână
cu acordul consiliului de administraţie, la propunerea directorului unităţii de învăţământ, în conformitate cu condiţiile şi
metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA 4:Transformări digitale în învăţământul preuniversitar
Art. 132
(1)Transformările digitale în învăţământul preuniversitar au în vedere Strategia naţională pentru digitalizarea educaţiei şi
dezvoltarea competenţelor digitale în rândul comunităţii educaţionale, strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului în
termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)Se înfiinţează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, denumită în
continuare UESMATD, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu finanţare din
venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, cu responsabilităţi în formarea utilizatorilor de tehnologie
digitală din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, digitalizarea proceselor şi asistenţă în furnizarea de soluţii
pentru probleme informatice la nivel hardware şi software, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea şi funcţionarea
UESMATD se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(3)UESMATD poate să folosească colaboratori externi, angajaţi pe bază de contract civil, experţi în IT, remuneraţi în
condiţiile legii.
(4)UESMATD va asigura, direct sau prin servicii externe, integrarea, dezvoltarea şi mentenanţa platformelor strategice
ale Ministerului Educaţiei. Lista platformelor educaţionale digitale ce îndeplinesc criteriile calitative, tehnice şi de

97
securitate minimale şi, după caz, metodologiile privind gestionarea bazelor de date aferente se aprobă prin ordine ale
ministrului educaţiei, în maximum 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5)În învăţământul preuniversitar, dezvoltarea platformelor strategice se realizează cu respectarea standardului
informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate proceselor şi gestiunii de
date educaţionale în învăţământul preuniversitar, adoptat prin hotărâre a Guvernului. Acest standard se realizează în
conformitate cu prevederile Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei
naţionale de interoperabilitate, ale legislaţiei protecţiei datelor cu caracter personal, interoperabilitatea tehnică,
semantică şi sintactică deplină, precum şi, în mod obligatoriu, cu ale legislaţiei europene şi bunelor practici la nivel
global.
(6)Toate dezvoltările, integrările şi asistenţa asociată activităţii UESMATD se vor face cu respectarea standardului
informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate proceselor şi gestiunii de
date educaţionale în învăţământul preuniversitar, prevăzut la alin. (5).
(7)UESMATD colaborează cu CNFDCD în dezvoltarea de programe de formare pentru personalul ce utilizează sau
urmează să utilizeze platformele strategice din învăţământul preuniversitar.
(8)UESMATD colaborează cu CNCE, IŞE, Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi
Cercetare şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul învăţământului în vederea asigurării accesibilităţii resurselor
educaţionale online.
(9)Ministerul Educaţiei controlează gestionarea bazelor de date electronice aferente platformelor strategice prevăzute la
alin. (4), decide cu privire la modificările şi îmbunătăţirile care se aduc pe baza propunerilor înaintate de către instituţiile
care utilizează sistemele informatice şi răspunde solidar pentru confidenţialitatea datelor cu caracter personal
înregistrate alături de celelalte instituţii care au acces la acestea.
(10)Datele colectate sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale Legii
nr. 190/2018, cu modificările ulterioare.
(11)Bazele de date pot fi interoperabile cu alte baze de date electronice. Interoperabilitatea se realizează în baza unor
protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează
celelalte baze de date de la nivel naţional. Protocoalele vor avea la bază ordine de ministru comune între ministerele
responsabile. Aceste protocoale vor fi realizate cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale legislaţiei
naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.
(12)Platformele strategice ale Ministerului Educaţiei vor asigura schimbul de date deschise, în conformitate cu legislaţia
privind protecţia datelor cu caracter personal şi Legea nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor
din sectorul public. Datele deschise vor fi publicate în portalul Guvernului României dedicat seturilor de date deschise,
putând fi publicate, de asemenea, pe platforme tematice proprii aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei, respectiv
în agregatoare de seturi de date deschise la nivel internaţional.
Art. 133
(1)Sistemul integrat de management al şcolarităţii, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei, este
un ansamblu de resurse informatice, de comunicaţii şi de securitate cibernetică, bazat pe tehnologia "cloud computing",
interconectat la nivel de servicii cu "clouduri" publice şi/sau private. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului
integrat de management al şcolarităţii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, adoptată
în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al şcolarităţii, este o aplicaţie care rulează pe o
infrastructură de tip "cloud", bazată pe principiile interoperabilităţii şi interconectării. Înfiinţarea, organizarea,
funcţionarea, planul de migrare şi interconectare, precum şi calendarul operaţionalizării catalogului electronic se
stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

98
(3)În termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, portofoliul educaţional va fi realizat şi în format
digital integrat, ca parte a Sistemului integrat de management al şcolarităţii, administrat de Ministerul Educaţiei prin
intermediul UESMATD.
(4)Ministerul Educaţiei va pune la dispoziţia instituţiilor de învăţământ şi a celor îndreptăţite prin lege să gestioneze
datele cu caracter educaţional soluţii de interconectare în timp real pentru verificarea statutului de elev, respectiv
absolvent al examenului de bacalaureat prin interfeţe de programare ale aplicaţiilor. Specificaţiile vor fi definite în
Ghidul privind standardul informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate
proceselor şi gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar.
(5)Toate informaţiile legate de diplomele emise şi centralizate în sistemele integrate de management al şcolarităţii vor fi
interconectate cu Registrul unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii pentru a asigura trasabilitatea
profilului educaţional şi profesional al beneficiarilor sistemului de educaţie.
(6)În termen de maximum 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei va asigura
interoperabilitatea tuturor datelor existente în sistemele de management al şcolarităţii având la bază principiul "doar o
singură dată", asigurând trasabilitatea şi schimbul de date între sistemele operate la nivelul învăţământului
preuniversitar spre universitar, precum şi alte baze de date gestionate de autorităţi şi instituţii publice, după caz.
(7)Începând cu anul şcolar 2027-2028, Ministerul Educaţiei, cu sprijinul CNCE şi UESMATD, asigură administrarea
evaluărilor şi examenelor naţionale, integral în format digital, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3).
(8)Se înfiinţează mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitală pentru învăţământul preuniversitar,
sistem de evaluare, monitorizare şi îmbunătăţire a transformărilor digitale în ceea ce priveşte infrastructura software şi
hardware disponibilă/accesibilă în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, precum şi nivelul competenţelor digitale
în rândul elevilor şi cadrelor didactice.
(9)Operaţionalizarea mecanismului prevăzut la alin. (8) se realizează de către UESMATD pe baza unui ordin al ministrului
educaţiei.
(10)În baza monitorizării prevăzute la alin. (8), UESMATD propune intervenţii specifice la nivel de sistem sau la nivelul
unităţilor de învăţământ preuniversitar.
CAPITOLUL X:Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar
SECŢIUNEA 1:Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
Art. 134
Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate
componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Art. 135
(1)Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a)resursa financiară urmează antepreşcolarul/preşcolarul/elevul;
b)transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
c)echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
d)corelarea volumului de resurse cu nevoile identificate şi obiectivele urmărite;
e)predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
f)eficienţa utilizării resurselor;

99
g)asigurarea veniturilor necesare prin formula de finanţare, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, cu
personalitate juridică, sub efectiv.
(2)Învăţământul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot percepe taxe, în
condiţiile stabilite de prezenta lege.
(3)Învăţământul poate fi susţinut şi direct de operatori economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice, în
condiţiile legii.
(4)Învăţământul poate fi susţinut prin burse, stimulente, premii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse
legale.
Art. 136
(1)Ministerul Educaţiei are drept de iniţiativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educaţiei
şi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi publice locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor
administraţiei publice locale, cu Consiliul Naţional al Elevilor şi asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, cu
structuri asociative reprezentative ale părinţilor, cu activitate relevantă la nivel naţional, asociaţii reprezentative
profesionale ale cadrelor didactice, precum şi federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă în învăţământul preuniversitar.
(2)Unităţile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finanţarea de bază şi complementară a
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a unităţilor de educaţie extraşcolară, inclusiv prin finanţarea
directă a unor programe precum "Şcoală după şcoală" sau "învăţare remedială".
Art. 137
(1)Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional, după caz, autorizat să funcţioneze
provizoriu/acreditat în sistemul de învăţământ românesc, se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2)Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional se face din taxe, din fonduri publice, în cazul
învăţământului antepreşcolar, preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.
(3)În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei
unităţi de învăţământ, în condiţiile legii. La publicarea taxelor de şcolarizare, precum şi în contractul încheiat cu părinţii,
este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanţarea acordată de la bugetul de stat.
(4)În cazul învăţământului liceal tehnologic, finanţarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui
contract de parteneriat încheiat între unitatea de învăţământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află
unitatea şcolară şi operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru
organizarea şi desfăşurarea învăţământului liceal tehnologic, sunt:
a)cheltuieli cu organizarea procesului de învăţământ, şi anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse şi premii
oferite elevilor, echipamente de lucru/protecţie, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la operatorul
economic, alte facilităţi oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea şi sănătatea în muncă şi analize medicale
obligatorii, în funcţie de domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale
accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic, cheltuieli
materiale pentru susţinerea activităţilor desfăşurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic,
reprezentând rechizite, cărţi de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaţionale, costuri legate de evaluarea şi
certificarea elevilor, materii prime şi materiale consumabile şi alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziţiei,
punerii în funcţiune şi exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a
elevilor, cheltuieli cu utilităţile şi obiectele de inventar, cheltuieli aferente salarizării şi pregătirii personalului propriu al
operatorilor economici - tutori şi formatori - pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii şi
sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învăţământ parteneră, precum şi sumele plătite direct cadrelor didactice, în
baza unor contracte încheiate în condiţiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activităţi decât cele
prevăzute în norma didactică;
100
b)cheltuieli de investiţii în spaţii de învăţământ existente sau nou-edificate, precum şi în echipamente de natura
mijloacelor fixe achiziţionate şi puse în funcţiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor, realizate în unitatea
de învăţământ.
Art. 138
(1)Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi
finanţarea specială.
(2)Statul asigură finanţarea de bază pentru:
a)beneficiarii primari din învăţământul preuniversitar de stat autorizat provizoriu/acreditat;
b)antepreşcolarii şi preşcolarii din învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat;
c)elevii din învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat pe durata învăţământului obligatoriu.
(3)Finanţarea de bază se face în baza şi în limitele costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar.
(4)Costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil.
(5)Costul standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, este
suplimentat cu 25%.
(6)Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unităţile de învăţământ care fac parte din consorţii şcolare sau
consorţii de învăţământ dual, constituite din unităţi de învăţământ din mediul urban şi rural.
(7)Determinarea costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se face de către Consiliul Naţional pentru
Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de
Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, aplicabile începând din anul şcolar 2024-2025.
(8)Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează
antepreşcolarul/preşcolarul/elevul", conform căruia alocaţia bugetară aferentă unui beneficiar se transferă la unitatea
de învăţământ la care acesta învaţă, prin respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(9)Prin excepţie de la alin. (2) lit. b) şi c), statul asigură finanţarea de bază şi pentru unităţile de învăţământ particular şi
confesional autorizate care nu percep taxe de studiu de la beneficiarii primari.
Art. 139
(1)Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, la nivel preuniversitar,
conform standardelor naţionale.
(2)Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se
calculează costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, după cum urmează:
a)cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi
contribuţiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educaţiei;
b)cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c)cheltuieli cu bunuri şi servicii, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
d)cheltuieli de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar care nu dispune de locuinţă în unitatea
administrativ-teritorială unde are postul.
(3)Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) reprezintă minimum 20% din costul
standard pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2).

101
(4)Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, înfiinţate în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior de stat, finanţarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură prin transferuri
de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, pe baza costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, şi
se cuprinde în contractul complementar încheiat cu instituţia de învăţământ superior de stat.
(5)Pentru şcolile din spital, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie, finanţarea
pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură, pentru perioada în care antepreşcolarul/preşcolarul/elevul este
înscris la "Şcoala din spital", prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, cel puţin la nivelul
costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu cel puţin 100%, în baza contractului complementar.
(6)Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar în care sunt înscrişi antepreşcolari/preşcolari/elevi care beneficiază de
nivelurile de intervenţie I, II sau, după caz, III, în conformitate cu dispoziţiile art. 69, finanţarea se asigură, prin
transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autorităţilor
administraţiei publice locale, cel puţin la nivelul costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu 75%.
(7)Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard
per antepreşcolar/preşcolar/elev calculat de CNFÎP. În cazul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică cu mai
puţin de 300 de elevi sau mai puţin de 300 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, alocarea fondurilor se face luând în
considerare un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educaţional să se poată desfăşura în condiţii normale.
Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP şi este adoptat prin hotărâre a Guvernului privind costul standard.
(8)CNFÎP cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale, ai învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, numiţi prin ordin al ministrului
educaţiei, şi beneficiază de secretariat tehnic din partea Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNFÎP se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza costului standard per
antepreşcolar/preşcolar/elev, luând în considerare numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi din unitatea de
învăţământ, precum şi coeficienţi de corecţie dependenţi de numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială,
izolare lingvistică, izolare geografică, severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorităţii naţionale şi alţi factori. La
stabilirea finanţării se au în vedere factorii de ajustare determinaţi astfel încât să asigure acoperirea tuturor categoriilor
de cheltuieli, în funcţie de specificul unităţilor de învăţământ.
(10)Finanţarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. a), se aprobă, anual, după adoptarea legii bugetului
de stat, prin ordin al ministrului educaţiei şi se repartizează de Ministerul Educaţiei către DJIP/DMBIP în vederea
repartizării pe unităţi de învăţământ.
(11)Finanţarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), aprobată anual prin legea bugetului de stat,
se repartizează de direcţiile generale regionale/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de
specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de
învăţământ preuniversitar.
(12)În situaţia în care, la nivelul unor unităţi de învăţământ, sumele repartizate în baza costului standard sunt
insuficiente pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a), DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale acestor sume
între unităţi de învăţământ de pe raza judeţului/municipiului Bucureşti sau procedează la alocarea sumelor rămase
nerepartizate, după caz. Redistribuirea sau, după caz, alocarea de sume rămase nerepartizate unor unităţi de
învăţământ de pe raza unor judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti diferite se realizează de către Ministerul
Educaţiei cu respectarea principiului echităţii distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate.
(13)Aprobarea redistribuirii sau repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (10) se va face numai după verificarea de
către DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a cheltuielilor şi utilizare a sumelor alocate pentru
finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, după caz, şi după verificarea corelării
numărului de personal cu numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi.

102
(14)În cazul în care sumele repartizate în baza costului standard nu asigură plata cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b)
şi c) la unele unităţi de învăţământ, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate
judeţului/municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat, direcţiile regionale ale finanţelor publice/administraţiile
judeţene ale finanţelor publice/direcţia generală a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a
DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului
Bucureşti cu această destinaţie sau procedează la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirile se
realizează cu respectarea principiului echităţii distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate.
(15)Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ, potrivit prevederilor alin. (12) şi (14), conduce implicit la
modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preşcolar.
(16)Sumele alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanţare de bază nu pot fi executate silit
pentru recuperarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale sau a
unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de educaţie extraşcolară.
Art. 140
(1)Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de
învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2)Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate
anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a)investiţii, reparaţii capitale şi curente, consolidări;
b)subvenţii pentru internate şi cantine;
c)cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d)cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar;
e)cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul
sistemului de învăţământ;
f)cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii, pentru personalul angajat, beneficiarii primari;
g)gestionarea situaţiilor de urgenţă;
h)cheltuieli pentru asigurarea suplinirii cadrelor didactice în perioada participării în proiecte europene de cooperare în
domeniul educaţiei şi formării profesionale;
i)alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază;
j)cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar;
k)cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi, cărţi, publicaţii şi materiale documentare.
(3)Din veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar de
stat pot fi alocate ca finanţare complementară sume pentru următoarele cheltuieli, dar fără a se limita la acestea:
a)cheltuieli pentru bursele elevilor;
b)cheltuieli pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în incluziunea sau în
excelenţa şcolară, precum şi unităţilor de învăţământ preuniversitar în care se înregistrează un risc sporit de abandon
şcolar/părăsire timpurie a şcolii;

103
c)cheltuieli pentru atragerea personalului didactic şi auxiliar, cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative
extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul sistemului de învăţământ, cheltuieli pentru cofinanţarea unor
proiecte cu finanţare nerambursabilă/rambursabilă, după caz, nerambursabile;
d)cheltuieli pentru dotarea specifică a cantinelor, sălilor de sport, bibliotecilor, atelierelor şcolare, bazelor sportive.
(4)Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe unităţi/subdiviziuni
administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ de direcţiile generale regionale/administraţiile financiare ale
finanţelor publice şi cu asistenţa tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP:
a)pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ;
b)pe judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de educaţie extraşcolară.
Art. 141
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează, după caz, pe baza contractului de management
educaţional încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de educaţie extraşcolară cu directorul
general al DJIP/DMBIP pentru finanţarea primită din bugetul Ministerului Educaţiei şi a contractului de management
încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar cu ordonatorul principal de credite al autorităţii locale pentru
finanţarea primită din bugetul autorităţilor locale.
Art. 142
(1)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile de educaţie extraşcolară pot obţine venituri proprii din
activităţi specifice în domeniul educaţiei, înfiinţate pe lângă unitatea de învăţământ, conform legii. Înfiinţarea de
activităţi finanţate integral din venituri proprii se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei
publice locale, care stabilesc totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate şi categoriile de
cheltuieli ce pot fi finanţate din veniturile obţinute. Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral
din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.
(2)Veniturile proprii ale activităţilor înfiinţate pe lângă unităţile de învăţământ nu diminuează finanţarea de bază,
complementară sau specială şi sunt utilizate în scopul pentru care au fost încasate. La sfârşitul anului bugetar,
excedentele rezultate din execuţia bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează pentru
bugetul anului următor şi vor fi utilizate cu aceeaşi destinaţie.
(3)Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau, după caz, al unităţii de educaţie extraşcolară
răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.
Art. 143
(1)Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar sau, după caz,
unitate de educaţie extraşcolară, conform normelor metodologice privind finanţarea învăţământului preuniversitar,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, se aprobă şi se execută conform legii. Bugetul se aprobă şi se execută cu
respectarea dispoziţiilor legale.
(2)Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special se
asigură:
a)din bugetul Ministerului Educaţiei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în
bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b)din bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi din sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat prin bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de
domiciliu al copiilor, pentru cheltuielile necesare asigurării condiţiilor desfăşurării unui proces educaţional de calitate.
(3)Finanţarea unităţilor de învăţământ special de stat sau particular şi confesional, a claselor de învăţământ special şi a
elevilor din învăţământul special de stat sau particular şi confesional, integraţi în învăţământul de masă, se realizează pe
104
baza contractului de management educaţional, încheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru
finanţarea primită din bugetul Ministerului Educaţiei, şi a contractului de management încheiat de directorul unităţii de
învăţământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale judeţelor şi ale sectoarelor
municipiului Bucureşti pentru finanţarea primită din bugetul acestora.
Art. 144
(1)De la bugetul de stat, ca finanţare specială, prin bugetul Ministerului Educaţiei, se asigură următoarele cheltuieli
aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învăţământul special:
a)finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b)componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele
financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
c)bursele elevilor;
d)bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara graniţelor
ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;
e)organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
f)perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului
Educaţiei;
g)finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, a unor programe anuale sau multianuale de
investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv
consolidări, reabilitări şi dotări;
h)finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;
i)finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative,
ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare
naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ;
j)cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor;
k)alte categorii de cheltuieli pentru care legea prevede că sunt finanţate prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(2)Autorităţile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru
întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la
finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
(4)Consiliul local/Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate asigura fonduri pentru organizarea
şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare locale/judeţene/ale municipiului Bucureşti, precum şi pentru
acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii speciale şi cadrelor didactice care
s-au ocupat de pregătirea acestora.
(5)Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (4) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a
consiliului local/judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(6)În vederea evaluării impactului programelor naţionale, Ministerul Educaţiei finanţează elaborarea de studii privind
impactul tuturor programelor naţionale din 3 în 3 ani în vederea adaptării politicilor şi finanţării. Studiile pot fi elaborate,
după caz, de IŞE, Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI,
CNFDCD sau de experţi externi care colaborează cu aceste instituţii. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituţiile
care au implementat programele analizate.

105
SECŢIUNEA 2:Finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolară
Art. 145
(1)Unităţile de educaţie extraşcolară sunt finanţate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.
(2)Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este finanţat direct de Ministerul Educaţiei.
(3)Unităţile de educaţie extraşcolară pot fi finanţate şi de către autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, prin
hotărâri proprii.
(4)Proiectele de educaţie extraşcolară organizate la nivel naţional şi internaţional primesc finanţare de la Ministerul
Educaţiei, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Proiectele de
educaţie extraşcolară pot fi organizate sub formă de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat
sau caritabile, spectacole, expoziţii, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil şi alte categorii de activităţi
specifice.
(5)Proiectele de educaţie extraşcolară prevăzute la alin. (4) pot fi finanţate şi de către autorităţile administraţiei publice
locale, prin hotărâri proprii.
(6)Calendarul proiectelor de educaţie extraşcolară este aprobat anual, prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza unor
proceduri specifice de evaluare şi cuprinde:
a)calendarul proiectelor naţionale şi internaţionale de educaţie extraşcolară cofinanţate de Ministerul Educaţiei;
b)calendarul proiectelor naţionale şi internaţionale de educaţie extraşcolară fără finanţare din partea Ministerului
Educaţiei;
c)calendarul proiectelor regionale şi interjudeţene de educaţie extraşcolară.
(7)La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti se aprobă Calendarul de proiecte judeţene de educaţie
extraşcolară/Calendarul municipiului Bucureşti de proiecte de educaţie extraşcolară.
(8)Întocmirea calendarelor de proiecte de educaţie extraşcolară va avea la bază un regulament specific, aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei.
(9)Unităţile de educaţie extraşcolară, inclusiv cluburile sportive şcolare, pot fi preluate de autorităţile publice locale, în
baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor legale
privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor şi clădirilor. Oportunitatea iniţierii hotărârii Guvernului se
aprobă prin memorandum care cuprinde justificarea obiectivă şi temeinică a acesteia.
(10)Unităţile de educaţie extraşcolară, aflate în subordinea autorităţilor publice locale, preluate conform alin. (9), sunt
coordonate metodologic de Ministerul Educaţiei, prin structurile abilitate, în conformitate cu regulamentul prevăzut la
art. 29 alin. (13), iar finanţarea aferentă acestora este alocată autorităţilor publice locale.
(11)Terenurile şi clădirile preluate în baza alin. (9) nu îşi pot schimba destinaţia, sub sancţiunea prevăzută la art. 146 alin.
(14).
(12)Actele de schimbare a destinaţiei terenurilor şi clădirilor, efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (11), sunt nule de
drept.
SECŢIUNEA 3:Baza materială a învăţământului preuniversitar
Art. 146
(1)Unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară pot deţine şi/sau administra:
a)bunuri proprietate publică - unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară de stat;
b)bunuri proprietate privată - unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară particulare;
106
c)bunuri proprietate publică şi/sau privată, în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat - unităţile de învăţământ şi de
educaţie extraşcolară confesionale.
(2)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din
domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de
drept proprietatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi sunt administrate de către acestea prin consiliile de
administraţie, conform legislaţiei în vigoare.
(3)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac parte din domeniul
public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente
ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de
către acestea prin consiliile de administraţie.
(4)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea DJIP/DMBIP, unităţile de educaţie extraşcolară de stat,
CJRAE/CMBRAE, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei, ale căror cheltuieli curente şi de capital se
finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei,
prin DJIP/DMBIP şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi, respectiv de către conducătorul acestora, acolo
unde nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea
unităţilor/instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(5)Înţelesul sintagmei "celelalte componente ale bazei materiale", prevăzută la alin. (2)-(4), cuprinde bunuri imobile şi
mobile afectate în mod direct şi special funcţionării învăţământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului
general, astfel: spaţii pentru procesul de învăţământ, mijloace de învăţământ, bunuri mobile dobândite în urma
implementării de proiecte, cu finanţare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere şcolare, ferme didactice,
terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze şi complexuri cultural-sportive, tabere şcolare,
edituri şi tipografii, unităţi de microproducţie, spaţii cu destinaţia de locuinţă, orice alt obiect ce intră în patrimoniul
destinat învăţământului şi salariaţilor din învăţământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt
inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învăţământ.
(6)Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, al municipiului Bucureşti, respectiv al statului, terenurile şi clădirile
prevăzute la alin. (2)-(4), deţinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora
fiind alte persoane fizice sau juridice, şi nici imobilele dobândite în proprietate de către unităţile de învăţământ în baza
unor contracte de donaţie.
(7)Schimbarea destinaţiei bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face pentru activităţi
care nu influenţează negativ activitatea didactică şi contribuie la dezvoltarea comunităţii locale de către autorităţile
administraţiei publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei.
(8)Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a
spaţiilor/clădirilor în care nu se mai desfăşoară activităţi didactice se poate face pentru servicii publice de interes local,
judeţean şi naţional, respectiv pentru activităţi care contribuie la dezvoltarea comunităţii locale, în primii 3 ani
calendaristici de la încetarea activităţii didactice în spaţiul respectiv, de autorităţile administraţiei publice locale numai
cu avizul conform al Ministerului Educaţiei.
(9)Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) şi (8), precum şi condiţiile necesare acordării acestora se aprobă
prin ordin al ministrului educaţiei.
(10)Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data
înregistrării solicitării.
(11)Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a
spaţiilor/clădirilor în care nu se mai desfăşoară activităţi didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la
încetarea activităţii didactice în spaţiul respectiv, de către autorităţile administraţiei publice locale, prin hotărâre a
consiliului local/consiliului judeţean, fără avizul conform al Ministerului Educaţiei, cu informarea scrisă a acestuia, numai

107
pentru servicii publice de interes local, judeţean şi naţional, respectiv pentru activităţi care contribuie la dezvoltarea
comunităţii locale.
(12)În cazul în care, după schimbarea destinaţiei spaţiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului
educaţional în context formal, nonformal şi informal se poate relua, existând solicitări din partea comunităţii locale sau a
DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înfiinţarea, respectiv extinderea activităţii unei unităţi de învăţământ
preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să reamenajeze şi să readucă imobilul la
standardele necesare desfăşurării activităţii educaţionale sau să asigure un alt spaţiu corespunzător realizării unui act
educaţional de calitate.
(13)Actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (8)-(11) sunt nule de
drept.
(14)Schimbarea destinaţiei bazei materiale de autorităţile administraţiei publice locale, în lipsa avizului conform emis de
Ministerul Educaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(15)Închirierea terenurilor şi clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizează numai cu avizul
conform al Ministerului Educaţiei, potrivit reglementărilor legale ce vizează închirierea bunurilor aparţinând domeniului
public.
Art. 147
Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei sau unităţilor de
învăţământ preuniversitar din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale,
judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat, se face în cartea funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Privatizarea
unităţilor de învăţământ de stat este interzisă.
CAPITOLUL XI:Răspunderea contravenţională
Art. 148
(1)Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum
urmează:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii
participării beneficiarului direct la programul şcolar, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei.
Prevederea se aplică şi în cazul refuzului semnării contractului educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);
b)fapta de nealocare a burselor săvârşită de directorul unităţii de învăţământ, cu nerespectarea prevederilor art. 108, se
sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Aceeaşi
prevedere se aplică şi în cazul faptei săvârşite de către directorul unităţii de învăţământ de a refuza semnarea
contractului educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4).
(2)Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite
de primar în acest scop.
(3)Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către persoanele care au atribuţii
de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educaţiei, în urma sesizării formulate de consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ sau de către beneficiarii primari ori părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.
(4)Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.

108
(5)Răspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul IV, secţiunile 3 şi 4, în măsura în care
faptele nu sunt prevăzute în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.
TITLUL II:Învăţarea pe tot parcursul vieţii
Art. 149
(1)Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii, organizat sau certificat la
nivelul de calificare obţinut în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
(2)În sensul prezentului titlu, Ministerul Educaţiei asigură cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea sistemului de
învăţare pe tot parcursul vieţii pentru nivelurile de calificare 1-5. De asemenea, Ministerul Educaţiei participă la
monitorizarea, evaluarea şi verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului de învăţare pe tot
parcursul vieţii, pe domeniul de competenţă.
(3)Prevederile art. 187 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023 privind Cadrul naţional al calificărilor se
aplică şi prezentului titlu.
(4)Validarea rezultatelor învăţării realizate în contexte non-formale şi informale în sensul prezentului titlu se realizează
cu respectarea art. 188 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
Art. 150
Prevederile prezentului titlu sunt complementare celor din titlul II "Învăţarea pe tot parcursul vieţii" prevăzut în Legea
învăţământului superior nr. 199/2023.
Art. 151
Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în sensul prezentei legi, cuprinde:
a)învăţământul preuniversitar;
b)servicii de consiliere şi orientare în carieră;
c)recunoaşterea competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale;
d)activităţi pentru tineret.
Art. 152
(1)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de
calificare prevăzut la art. 149, în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii, sunt prevăzute la art. 182 din Legea
învăţământului superior nr. 199/2023.
(2)Învăţarea în contexte formale se realizează şi în unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar. Elementele care
definesc învăţarea formală sunt prevăzute la art. 182 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(3)Învăţarea în contexte nonformale se realizează şi în centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate şi cluburi ale
elevilor sau alte entităţi prevăzute în legislaţie. Elementele care definesc învăţarea nonformală sunt prevăzute la art. 182
alin. (2) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
Art. 153
(1)Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-
privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor neguvernamentale, prin fonduri
nerambursabile din programe europene şi prin contribuţia beneficiarilor.
(2)Formarea şi dezvoltarea competenţelor în învăţarea pe tot parcursul vieţii se face în funcţie de categoriile de
competenţe prevăzute la art. 180 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
109
Art. 154
Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către autorităţile administraţiei publice locale în
parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul
învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii.
Art. 155
(1)Unităţile şi instituţiile de învăţământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autorităţile locale şi alte instituţii şi
organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret,
organizaţii neguvernamentale şi altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă,
pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.
(2)Instituţiile de învăţământ prevăzute la alin. (1) pot fi şi cele prevăzute în Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(3)Centrele de tineret pot îndeplini şi rol de centre comunitare de învăţare permanentă.
Art. 156
Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în condiţiile legii. Toate
veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă sunt venituri proprii şi rămân la dispoziţia acestora.
Art. 157
(1)Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a)realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
b)elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
c)oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi;
d)oferă servicii de informare, orientare şi consiliere;
e)oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
f)asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
g)promovează parteneriatul cu mediul economic;
h)implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul lingvistic, precum şi
portofoliul educaţional - componenta de învăţare pe tot parcursul vieţii;
i)gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2)Serviciile educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi sunt oferite prin:
a)programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe educaţionale
de tip "A doua şansă" sau programe de tip "zone de investiţii prioritare în educaţie" pentru tinerii şi adulţii care au
părăsit timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;
b)programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
c)programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională,
perfecţionare, specializare şi iniţiere profesională;
d)programe de educaţie antreprenorială, financiară şi juridică;
e)programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
f)organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă a tuturor membrilor comunităţii.

110
(3)Serviciile de informare, orientare şi consiliere vizează:
a)accesul la programe de educaţie şi formare profesională;
b)validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
c)pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă.
(4)Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de învăţare
permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 158
Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei pe tot parcursul vieţii cuprinde sistemul de asigurare a calităţii în
învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior, sistemul de asigurare a calităţii în
formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă.
Art. 159
(1)Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională, denumit în continuare GNACEFP, este
o structură informală care funcţionează ca punct naţional de referinţă al Reţelei europene pentru asigurarea calităţii în
educaţie şi formarea profesională, denumită în continuare EQAVET, având ca principală funcţie coordonarea şi
armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formarea profesională.
(2)GNACEFP este constituit din reprezentanţi desemnaţi din partea Ministerului Educaţiei, Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componenţa fiind stabilită prin ordin comun al ministrului educaţiei şi
ministrului muncii şi solidarităţii sociale.
Art. 160
(1)Personalul care lucrează în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii poate ocupa următoarele funcţii: cadru didactic,
cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe, mediator, facilitator al învăţării
permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier de
orientare privind cariera, profesor de sprijin şi alte funcţii asociate activităţilor desfăşurate în scopul învăţării pe tot
parcursul vieţii.
(2)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi pentru prevederile titlului II din Legea învăţământului superior nr.
199/2023.
Art. 161
Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu Ministerul Culturii şi cu Autoritatea
Naţională pentru Calificări, stabilesc normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a
personalului care lucrează în domeniul educaţiei pe tot parcursul vieţii, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
TITLUL III:Statutul şi cariera personalului didactic
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 162
(1)Prezentul titlu reglementează:
a)cariera profesională a personalului din sistemul naţional de învăţământ;
b)funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic;
c)formarea iniţială şi continuă a personalului didactic;

111
d)condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, de conducere, de
îndrumare şi control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste funcţii, de încetare a contractului
individual de muncă şi de pensionare a personalului didactic;
e)norma didactică;
f)criteriile de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
(2)Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care
au capacitate de exerciţiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de
vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei şi nu se află în situaţia prevăzută la art. 168 alin. (7).
Art. 163
Cariera didactică include succesiunea evolutivă a activităţilor şi a etapelor de formare profesională, în scopul realizării
activităţii didactice în sistemul de învăţământ.
Art. 164
(1)Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal administrativ.
(2)Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar şi personalul didactic
de conducere, de îndrumare şi control.
(3)În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit
personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înţelege personalul de specialitate şi din alte
domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform art. 176.
(4)Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaţionale "Învăţământ" şi îşi desfăşoară activitatea în baza
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL II:Personalul şi funcţiile din învăţământul preuniversitar
Art. 165
(1)Funcţiile didactice de predare sunt:
a)în educaţia timpurie: educator/educatoare, profesor pentru educaţie timpurie pentru care se normează câte un post la
fiecare grupă de beneficiari primari. În unităţile de învăţământ cu program prelungit, personalul didactic se normează pe
ture;
b)în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, pentru care se normează câte un
post la fiecare clasă de elevi;
c)în învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor;
d)în învăţământul vocaţional, suplimentar faţă de funcţiile prevăzute la lit. c), se normează şi funcţia de profesor
corepetitor;
e)în unităţile de învăţământ preşcolar şi primar în care se organizează alternative educaţionale, pentru fiecare grupă sau
clasă se normează personal didactic de predare, conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f)în învăţământul special:
(i)profesor de psihopedagogie specială;
(ii)educator/educatoare, învăţător/învăţătoare, profesor de educaţie timpurie, profesor de învăţământ primar, profesor;
(iii)profesor-psihopedagog;

112
(iv)educatoare-educator, învăţător-educator, profesor-educator;
(v)educatoare/educator de sprijin, învăţător itinerant şi de sprijin, profesor itinerant şi de sprijin;
(vi)profesor-logoped, profesor preparator (nevăzător), profesor audiolog şcolar, profesor kinetoterapeut;
(vii)profesor de instruire practică, maistru-instructor;
g)în cadrul CJRAE/CMBRAE:
(i)profesor-logoped;
(ii)profesor-psihopedagog;
(iii)profesor itinerant şi de sprijin;
(iv)profesor-consilier şcolar;
(v)profesor-psiholog;
h)în CCD: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
i)în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
j)pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, profesor,
maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
k)în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a personalului didactic de
predare: profesor mentor;
l)în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
m)în unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională: profesor,
instructor militar, instructor de ordine şi securitate publică;
n)în "Şcoala din spital":
(i)profesor;
(ii)monitor de predare/consiliere.
(2)Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învăţământ, personalul
didactic prevăzut la art. 176 alin. (6), personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau
specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului.
CAPITOLUL III:Profilul profesional şi rolurile personalului didactic de predare
Art. 166
(1)Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competenţe necesare pentru realizarea activităţii
didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei şi pe niveluri de învăţământ şi determină setul de
standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice.
Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile
didactice sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2)Ministerul Educaţiei elaborează ordinul de ministru pentru aprobarea metodologiei privind profilul profesional al
cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru managementul în cariera
didactică.
Art. 167

113
(1)În cariera profesională, personalul didactic îndeplineşte următoarele roluri necesare pentru desfăşurarea activităţii
educaţionale în condiţii optime:
a)planificator şi organizator al procesului de predare-învăţare-evaluare;
b)facilitator al învăţării;
c)conector între toţi beneficiarii procesului de educaţie, direcţi sau indirecţi;
d)dezvoltator de resurse educaţionale şi instrumente de evaluare curentă;
e)suport pentru elevi, prin consiliere şi mentorat;
f)promotor al inovaţiei în educaţie.
(2)Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1), personalul didactic parcurge etapele de formare iniţială şi programe
de formare continuă.
Art. 168
(1)Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de
conducere, de îndrumare şi control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul
specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii.
(2)Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii.
(3)În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de
învăţământ/unitate de educaţie extraşcolară sau în cadrul instituţiilor publice aflate în subordinea şi/sau coordonarea
Ministerului Educaţiei, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin
hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei/unităţii de învăţământ în cauză, un nou examen medical complet.
(4)Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie
formată din 3-5 membri, medici specialişti şi psihologi, constituită la nivel judeţean în baza unui ordin comun al
ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care realizează expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.
(5)Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin.
(4).
(6)Nu pot ocupa funcţii în învăţământul preuniversitar, precum şi funcţii de conducere sau de îndrumare şi control
persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt:
a)prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă - minimum 300 m;
b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope;
c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a
corpului.
(7)Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă
sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana care a fost
condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau
sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism,
infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat,
pentru care nu a intervenit reabilitarea.
(8)Dispoziţiile alin. (7) se aplică corespunzător şi persoanelor care exercită/deţin funcţii de conducere la nivelul unităţilor
de învăţământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educaţiei şi al altor instituţii din
sistemul naţional de învăţământ.

114
(9)Funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt incompatibile cu:
a)funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al
municipiului Bucureşti sau naţional;
b)funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului
Bucureşti;
c)cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.
Art. 169
(1)Personalul didactic de predare îşi desfăşoară activitatea urmărind respectarea valorilor şi principiilor prevăzute în
prezenta lege, precum şi interesul superior al beneficiarului primar.
(2)Personalului didactic îi este interzis să desfăşoare orice activitate care aduce atingere valorilor şi principiilor care
guvernează sistemul naţional de învăţământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică şi integritate pentru elevi şi
pentru societate.
(3)Pentru a asigura echitatea şi obiectivitatea în activitatea de predare-învăţare-evaluare, personalului didactic de
predare îi este interzis să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la
care este încadrat în anul şcolar în curs, având obligaţia de diligenţă să depună eforturi pentru atingerea competenţelor
necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă şi prin programele de învăţare remedială.
(4)Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor alin. (3), la nivelul unităţilor de învăţământ se constituie Registrul
declaraţiilor de interese. Modelul Registrului declaraţiilor de interese şi procedura de declarare a intereselor se aprobă
prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
CAPITOLUL IV:Formarea iniţială a personalului didactic de predare
Art. 170
(1)În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei stabileşte
calificările şi rutele de formare iniţială a personalului didactic, profilul profesional şi standardele profesionale pentru
funcţiile didactice, reperele curriculare pentru formarea iniţială, precum şi alocarea cifrei de şcolarizare
corespunzătoare.
(2)Persoanele care optează pentru profesia didactică au obligaţia absolvirii unor programe de formare iniţială pentru
cariera didactică în învăţământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului superior şi a
prezentei legi.
(3)Pregătirea practică din cadrul programelor universitare de formare iniţială pentru cariera didactică, conform Legii
învăţământului superior, se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între instituţiile de învăţământ superior şi
unităţile de învăţământ de aplicaţie. Avizul DJIP/DMBIP este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se
desfăşoară într-o unitate de învăţământ care nu are deja statutul de şcoală de aplicaţie. În această situaţie se realizează
o informare a DJIP/DMBIP în termen de 10 zile.
(4)Pregătirea practică din cadrul filierelor vocaţionale din învăţământul pedagogic se realizează în baza unor acorduri-
cadru încheiate între unităţile de învăţământ pedagogic, unităţile de învăţământ de aplicaţie şi DJIP/DMBIP.
(5)Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de
colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (3) sau (4), după caz, pentru
stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior care asigură formarea iniţială pot realiza
independent parteneriate cu instituţii de stat/private sau cu organizaţii neguvernamentale care pot să desfăşoare
activităţi de pregătire practică în consiliere, logopedie, activităţi extracurriculare şi alte servicii în domeniu.

115
(7)Pregătirea practică din cadrul programelor de formare iniţială pentru cariera didactică se organizează în unităţi de
aplicaţie cu particularităţi diferite, inclusiv în unităţi de învăţământ cu un număr ridicat de antepreşcolari, preşcolari sau
elevi în risc de excluziune şcolară. Repartizarea elevilor/studenţilor la unităţile de aplicaţie se face în acord cu
specializarea acestora, pe baza unor criterii şi metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Formarea maiştrilor-instructori şi a antrenorilor se realizează prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar.
Art. 171
(1)Practica pedagogică, numită şi stagiatura didactică, este parte a masteratului didactic şi constă în desfăşurarea de
activităţi didactice în unităţi de învăţământ de aplicaţie şi în alte categorii de instituţii şi organizaţii, sub îndrumarea unui
profesor mentor, în colaborare cu tutorele de practică din instituţia de învăţământ superior.
(2)Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern, iniţiată de Ministerul
Educaţiei.
Art. 172
(1)Pe toată durata practicii pedagogice se aplică sistemul de mentorat didactic, care asigură sprijinul şi îndrumarea în
vederea facilitării procesului de dezvoltare profesională şi de integrare în unităţile de învăţământ.
(2)Se înfiinţează Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare având cel
puţin gradul didactic II şi cu experienţă în activitatea didactică de cel puţin 5 ani. Corpul de mentorat şi licenţiere în
cariera didactică funcţionează pe lângă CNFDCD.
(3)Procedura şi criteriile de selecţie a membrilor Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică se stabilesc prin
metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 173
Activităţile din cadrul practicii pedagogice sunt coordonate de instituţiile de învăţământ superior, în colaborare cu
Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
CAPITOLUL V:Licenţierea în cariera didactică
Art. 174
(1)Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului
personal şi o probă scrisă şi este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(2)Promovarea examenului de licenţiere în cariera didactică este atestată printr-un certificat de licenţiere, eliberat în
conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (1).
(3)Persoana care nu a promovat examenul pentru licenţiere în cariera didactică se poate prezenta la o nouă sesiune.
(4)Persoana care nu promovează examenul de licenţiere în cariera didactică, în condiţiile prezentului articol, poate fi
angajată în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic
debutant suplinitor.
(5)Înscrierea la examenul de licenţiere este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor minime de studii pentru ocuparea
funcţiilor didactice, prevăzute la art. 176.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), înscrierea la examenul de licenţiere a absolvenţilor de liceu pedagogic cu
specializarea "Pedagogia învăţământului primar" este condiţionată de absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării
"Pedagogia învăţământului primar".
Art. 175

116
(1)Personalul didactic de predare care a susţinut definitivatul în sistemul de învăţământ preuniversitar până la data
intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit, care este echivalent, prin efectul legii, cu statutul de
cadru didactic licenţiat în cariera didactică.
(2)Personalul didactic prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceleaşi drepturi ca personalul didactic din sistemul de
învăţământ preuniversitar licenţiat în cariera didactică după intrarea în vigoare a prezentei legi.
CAPITOLUL VI:Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice în învăţământul preuniversitar
Art. 176
(1)Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 165 trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:
a)pentru ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic,
cu specializarea "Educaţie timpurie";
b)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru educaţie timpurie: absolvirea cu diplomă de licenţă a
specializării "Educaţie timpurie";
c)pentru ocuparea funcţiilor didactice de învăţător/învăţătoare cu statut de debutant suplinitor: absolvirea cu diplomă
de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea "Pedagogia învăţământului primar";
d)pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământ primar, cel puţin una dintre următoarele condiţii:
i)absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic cu specializările "Pedagogia învăţământului primar" şi
absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării "Pedagogia învăţământului primar";
(ii)absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării "Pedagogia învăţământului primar" şi absolvirea unui program de studii
universitare de masterat didactic cu durata de un an;
e)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar, profesor de
instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu examen de licenţă în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite
ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(ii)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă din domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui
program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(iii)absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă în profilul postului şi absolvirea unui program de studii
universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an şi jumătate;
f)pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor: absolvirea învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat,
urmată de absolvirea cu examen a unei şcoli postliceale sau a unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar ori a
unei şcoli de maiştri în domeniu, precum şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat
prin licee pedagogice/instituţii de învăţământ superior;
g)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psihopedagog, de profesor-logoped, de profesor de psihopedagogie
specială, de profesor itinerant şi de sprijin în învăţământul special şi în CJRAE/CMBRAE, cel puţin una din următoarele
condiţii:
(i)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul Ştiinţe ale
educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea "Psihopedagogie specială";
(ii)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul psihologie,
absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de
studii universitare de masterat cu specializarea "Psihopedagogie specială";

117
h)pentru ocuparea funcţiilor didactice de educatoare-educator, educator/educatoare, educatoare/educator de sprijin în
învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea "Educaţie timpurie",
absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar,
realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor
mentor cu experienţă în educaţia specială;
i)pentru ocuparea funcţiilor didactice învăţător-educator, învăţător/învăţătoare, învăţător itinerant şi de sprijin în
învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea "Pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar", absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu
practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor,
sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
j)pentru ocuparea funcţiei de profesor de educaţie timpurie în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea
condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. b) şi absolvirea cu certificat a unui
modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de
învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în
educaţia specială;
k)pentru ocuparea funcţiei de profesor de învăţământ primar în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea
condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. d) şi absolvirea cu certificat a unui
modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de
învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în
educaţia specială;
l)pentru ocuparea funcţiei de profesor şi profesor-educator în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor
de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. e), şi absolvirea cu certificat a unui modul de
educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în
funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
m)pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod
corespunzător condiţiile prevăzute la lit. f) şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o
unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu
experienţă în educaţia specială;
n)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor preparator nevăzător, profesor audiolog şcolar, profesor de instruire
practică sau profesor kinetoterapeut: absolvirea studiilor în profilul postului, absolvirea cu certificat a unui modul de
educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în
funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
o)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psiholog în învăţământul special şi în CJRAE/CMBRAE:
(i)absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul psihologie şi
absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
(ii)psiholog atestat profesional cu drept de liberă practică şi absolvirea cu certificat a programului de formare
psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
p)pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile
prevăzute la lit. a)-l), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire
teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
q)pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor-consilier şcolar, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i)absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul psihologie/sociologie/asistenţă socială, absolvirea modulului de
formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu
specializarea "Consiliere şcolară şi în carieră";
118
(ii)absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul ştiinţele educaţiei/pedagogie/consiliere şcolară şi în carieră şi
absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea "Consiliere şcolară şi în carieră";
r)pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor şi profesor-antrenor în palatele şi cluburile elevilor şi în cluburile
sportive şcolare trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. e);s) pentru ocuparea funcţiei
didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor: absolvirea învăţământului liceal cu
diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale, cu specializarea în ramura
de sport respectivă, precum şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin liceele
pedagogice/instituţiile de învăţământ superior;
ş)pentru ocuparea funcţiilor didactice în vederea realizării de activităţi extraşcolare trebuie îndeplinite următoare
condiţii:
(i)pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. c);
(ii)pentru funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar trebuie îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile
prevăzute la lit. d);
(iii)pentru funcţia didactică de maistru-instructor trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. f).
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e), în cadrul colegiilor terţiare nonuniversitare, organizate în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior, pot preda cadre didactice titulare şi asociate în instituţia de învăţământ superior,
conform regulamentului privind organizarea colegiilor terţiare nonuniversitare adoptat de senatul instituţiei de
învăţământ superior.
(3)Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice specifice: CCD, şcolilor din spital şi funcţia de profesor-mentor se stabilesc
prin metodologie aprobată de ministrul educaţiei.
(4)Pentru ocuparea tuturor funcţiilor didactice de profesor din învăţământul vocaţional teologic este necesar avizul
cultului recunoscut oficial de stat.
(5)Pentru absolvenţii programelor de studii universitare din cadrul învăţământului superior de scurtă sau lungă durată
din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale programelor de formare psihopedagogică se consideră îndeplinite condiţiile minime de
studii pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare din învăţământul preuniversitar.
(6)În situaţii justificate de lipsa de personal calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu
statut de cadru didactic asociat, pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, în regim de plata cu ora, şi absolvenţi
ai învăţământului superior care nu au parcurs formarea iniţială conform prevederilor Legii învăţământului superior sau
masteranzi ai programului de master didactic, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)În situaţii justificate de lipsa personalului titular la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu
statut de cadru didactic suplinitor debutant pe perioadă determinată, absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă în
domeniul postului şi ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)În situaţii justificate de lipsa personalului calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu
statut de cadru didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului, pe perioadă determinată, absolvenţi ai
învăţământului superior de licenţă în alt domeniu decât cel corespunzător postului şi ai programului de formare
psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
Art. 177

119
(1)În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs naţional
unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după
consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(2)În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs
organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, judeţean ori
interjudeţean, în baza reglementărilor proprii. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular decid şi ocuparea
posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în condiţiile alin. (1).
(3)Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate are caracter deschis. La concurs se
poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 176.
(4)În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face
de către DJIP/DMBIP.
(5)În învăţământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către
directorul unităţii de învăţământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de
directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.
(6)În învăţământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor,
organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, şi angajarea pe post a personalului didactic de predare se
realizează de către conducerea unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al
DJIP/DMBIP. În situaţia concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2),
angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unităţii de învăţământ, care se
comunică în scris DJIP/DMBIP.
(7)În vederea ocupării prin concurs naţional unic, catedra este constituită din cel puţin o jumătate de normă didactică de
predare, potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (4), la nivelul uneia sau mai multor unităţi de învăţământ preuniversitar.
Procedura de constituire a posturilor didactice la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei.
(8)Prin excepţie de la alin. (1), posturile didactice/catedrele vacante/rezervate din cadrul unităţilor de învăţământ aflate
în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior, pot fi ocupate cu personal didactic din instituţiile de
învăţământ superior, cu respectarea prevederilor art. 176, înainte de organizarea concursului naţional de ocupare a
posturilor, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de
dialog social.
(9)Pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică, care şcolarizează exclusiv în învăţământ tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, candidaturile
vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 178
(1)Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de
învăţământ de stat sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de
concurs şi validează rezultatele concursului.
(2)Angajarea, prin încheierea contractului individual de muncă, a personalului didactic auxiliar şi administrativ în
unităţile de învăţământ de stat cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie. În cazul unităţilor de învăţământ particular, angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a
personalului didactic auxiliar şi administrativ se face de către director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.
(3)Înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative de la alin. (1) se poate realiza şi în
format online.
Art. 179

120
(1)La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar şi instituţii din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar,
se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se
stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Rezultatele evaluării stau la baza hotărârii consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a
gradaţiei de merit.
(3)Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP se realizează de către DJIP/DMBIP, conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular,
activitatea managerială a directorilor este evaluată de către consiliul de administraţie.
(4)Evaluarea anuală a activităţii inspectorilor şcolari din birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ARACIIP se
realizează de către directorul biroului teritorial, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de personalul de conducere al DJIP/DMBIP se realizează de
Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Evaluarea directorului biroului judeţean ARACIIP se realizează de ARACIIP, conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei.
(7)Ministerul Educaţiei dezvoltă Programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din
care se premiază excelenţa didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care
aplică practici inovative şi cei care lucrează cu elevi în risc educaţional şi care demonstrează progres în învăţarea
acestora.
(8)Metodologia pentru implementarea Programului naţional de stimulare a excelenţei didactice se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei.
Art. 180
(1)Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pot propune modificarea duratei contractului individual de
muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei,
pentru cadrele didactice care au promovat examenul de licenţiere în cariera didactică, au obţinut nota/media de cel
puţin 7 la un concurs naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar în
ultimii 6 ani şi dacă postul este vacant.
(2)Cadrele didactice care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la etape ale mobilităţii de personal
didactic, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
CAPITOLUL VII:Angajarea personalului didactic de predare
Art. 181
(1)În unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi în cele asociate în consorţiile şcolare/consorţiile de învăţământ
dual poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe
durata de viabilitate a postului sau pentru o perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii
contractului sau în regim de plata cu ora, în condiţiile legii.
(2)Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţilor de învăţământ şi al consorţiilor şcolare/consorţiilor de învăţământ
dual se face pe baza planurilor-cadru de învăţământ şi a normativelor privind formaţiunile de studiu în vigoare.
(3)Activităţile de laborator şi instruire practică din învăţământul liceal se pot desfăşura pe grupe, pe baza normativelor în
vigoare privind formaţiunile de studiu.
(4)Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal
didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se
121
organizează potrivit dispoziţiilor art. 177 alin. (1). Concursul constă în inspecţie specială la clasă/probă practică şi probă
scrisă.
(5)Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal
încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul
unităţilor de învăţământ, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, până la data de 15
noiembrie a fiecărui an.
(6)Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea
posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre şi angajarea personalului didactic
de predare se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 177 alin. (1).
(7)Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare
pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilităţii postului didactic/catedrei şi statutul acestora:
vacante, rezervate şi le comunică DJIP/DMBIP.
(8)DJIP/DMBIP analizează şi actualizează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, oferta de posturi didactice/catedre
vacante/rezervate în vederea avizării.
(9)Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la DJIP/DMBIP şi la unităţile de învăţământ respective,
precum şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe
aceste posturi didactice/catedre.
(10)Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă
limbă decât cea în care şi-a făcut studiile susţine, în faţa unei comisii de specialitate, o probă de competenţe lingvistice
de specialitate pentru limba de predare.
(11)Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de DJIP/DMBIP se stabilesc de Ministerul Educaţiei, iar
lucrările scrise se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educaţiei. Subiectele
pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor
specifice aprobate de Ministerul Educaţiei.
(12)În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face
de către consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. Încheierea contractului individual de muncă se face de directorul
unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.
(13)Concursul naţional, prevăzut la alin. (11), va conţine o probă de evaluare a competenţelor digitale.
Art. 182
În învăţământul particular, validarea concursurilor se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi
se comunică, în scris, DJIP/DMBIP. Angajarea pe post se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ particular,
în baza deciziei de repartizare emise de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi avizate de către directorul
general al DJIP/DMBIP.
Art. 183
(1)Candidaţii care au promovat examenul de licenţiere în învăţământ, precum şi personalul didactic de predare cu drept
de practică în învăţământul preuniversitar care au ocupat un post didactic/catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare
pe perioadă nedeterminată, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 177 alin. (1),
devin titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unităţii de
învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(2)Absolvenţii de liceu pedagogic cu specializarea "Pedagogia învăţământul primar" care, în urma promovării concursului
naţional, îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa un post didactic pe perioadă nedeterminată pentru funcţia didactică de
învăţător/învăţătoare prevăzută la art. 165 alin. (1) lit. b), încheie cu directorul unităţii de învăţământ un contract
individual de muncă pe o perioadă determinată de 6 ani, o singură dată. În situaţia în care aceşti candidaţi finalizează cu
122
diplomă un program de studii universitare de licenţă cu specializarea "Pedagogia învăţământului primar" şi promovează
examenul prevăzut la art. 174 alin. (1), în termen de 6 ani de la ocuparea postului didactic, consiliul de administraţie
hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată,
urmând să ocupe funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar.
(3)Pentru candidaţii care nu au obţinut licenţierea în învăţământ şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs
naţional, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe o perioadă determinată
de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează, în termen de 3 ani, de la ocuparea postului
didactic/catedrei vacant(e) prin concurs naţional, examenul pentru licenţierea în învăţământ, consiliul de administraţie
hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(4)Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă)
publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de
repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, încheie, cu directorul unităţii de învăţământ, contract
individual de muncă pe o perioadă determinată, până la revenirea titularului pe post/catedră, dar nu mai mult de
sfârşitul anului şcolar. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate hotărî prelungirea contractului individual
de muncă şi pentru anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 177 alin. (1).
(5)Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă), indiferent de
numărul de ore din care este constituită, prin concursul prevăzut la art. 181 alin. (5), încheie contract individual de
muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.
(6)DJIP/DMBIP centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi orele rămase neocupate,
care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie, elaborată după consultarea partenerilor de dialog social şi
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar
participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate de DJIP/DMBIP
sau de unităţile de învăţământ.
(8)Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se ocupă pe
perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a
cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar. În situaţia
în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP organizează, la nivel
judeţean/al municipiului Bucureşti, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract
individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic de predare.
(9)În mod excepţional, până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP poate organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în
profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult un
an şcolar a personalului fără studii corespunzătoare postului, cu respectarea prevederilor art. 170. La testare pot
participa, în mod excepţional, şi persoane care au absolvit cel puţin liceul, cu diplomă de bacalaureat, în condiţiile
metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic.
(10)Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de învăţământ, conform
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11)Încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare din unităţile de învăţământ de stat cu
personalitate juridică se dispune prin decizia directorului unităţii, în condiţiile legii, cu aprobarea consiliului de
administraţie, iar, din unităţile de învăţământ preuniversitar particular, de către conducerea unităţii de învăţământ.
Deciziile emise privind încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare, în situaţia în care
contractul individual de muncă nu încetează de drept, se transmit către DJIP/DMBIP care, pentru personalul didactic de
predare din unităţile de învăţământ de stat, va emite decizia de constatare a încetării contractului individual de muncă.
Art. 184

123
(1)Preşedintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate
specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, precum şi
cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu
contract pe perioadă nedeterminată, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care
îndeplinesc aceste funcţii, cu păstrarea tuturor drepturilor.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc
funcţia de prefect sau subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi
cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi control în sistemul de învăţământ, de cultură, de
tineret şi sport, în funcţii de conducere, de îndrumare şi control în birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale
ARACIIP. De aceleaşi drepturi beneficiază şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de
specialitate la CNFDCD şi în CCD, la comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului, a
Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, după caz.
(3)Persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar au dreptul de rezervare a postului sau a catedrei, conform prevederilor legale în vigoare şi contractului
colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(4)Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis să
desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii ale UE ori
în alte organisme sau instituţii de drept public internaţional, ca reprezentant al unei instituţii publice ori al statului
român, pentru perioada respectivă, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare.
(5)Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,
activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale,
interuniversitare sau interinstituţionale, beneficiază de rezervarea postului didactic sau a catedrei.
(6)Personalul didactic are dreptul la suspendarea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru
creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3
ani, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau reprezentanţii
legali.
(7)De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată care
îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării totale sau parţiale, a stării de război, respectiv la instituirea stării de
asediu sau de urgenţă.
(8)Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condiţiile alin. (1)-(7), se consideră vechime în învăţământ.
(9)Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de
un an şcolar, o dată la 10 ani consecutivi, cu aprobarea unităţii de învăţământ, cu rezervarea postului pe perioada
respectivă.
(10)Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate, stabilită în
condiţiile legislaţiei în vigoare, i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidităţii. Contractul individual de
muncă este suspendat până la finalizarea procedurilor de autorităţile competente, pentru constatarea schimbării
gradului de invaliditate sau redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la
data emiterii de către autorităţile competente a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacităţii de
muncă.
CAPITOLUL VIII:Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
Art. 185
(1)Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe şi activităţi de formare,
precum şi etapele de evoluţie în carieră, după obţinerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.

124
(2)Evoluţia în carieră se realizează prin obţinerea gradului didactic II, gradului didactic I şi a titlului de profesor emerit.
(3)Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt titluri obţinute în urma unor examene care atestă dobândirea competenţelor
la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluţie în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, specific nivelului de învăţământ.
(4)Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru
obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de
la obţinerea licenţierii în cariera didactică. Evaluarea pentru obţinerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:
a)observarea la clasă;
b)autoevaluarea;
c)analiza portofoliului profesional şi evaluările periodice;
d)interviul cu evaluatorul;
e)proba de evaluare a competenţelor pedagogice şi în didactica specialităţii.
(6)Etapele prevăzute la alin. (5) lit. a), c) şi d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP şi de Corpul de mentorat şi licenţiere în
cariera didactică. Proba de evaluare a competenţelor în didactica specialităţii va fi organizată de DJIP/DMBIP în
colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(7)Proba de evaluare prevăzută la alin. (5) lit. e) este elaborată pe baza unei tematici şi a unei bibliografii pentru fiecare
specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Gradul didactic I se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de
la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obţinerea gradului didactic I cuprinde următoarele etape:
a)analiza portofoliului profesional şi recomandarea Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică privind profilul
cadrului didactic;
b)o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani,
toate apreciate cu calificativul maxim, realizate de DJIP/DMBIP şi Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică;
c)elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, care include resurse educaţionale elaborate de cadrul didactic, pe baza
unor microcercetări aplicate la nivelul activităţii didactice sub îndrumarea unui conducător ştiinţific nominalizat de
instituţia cu competenţe în domeniu, şi susţinerea acesteia în faţa unei comisii din care face parte şi un reprezentant al
Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi repetate la un interval de
cel puţin 2 ani şcolari.
(10)Personalul didactic de predare care a obţinut media 10 la licenţierea în învăţământ sau la gradul didactic II se poate
prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută
de prezenta lege.
(11)În cazul în care cadrele didactice au dobândit două sau mai multe specializări, licenţierea în învăţământ şi gradele
didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specializările dobândite prin studii.
(12)Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 186
(1)Personalul didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi are performanţe deosebite în activitatea didactică
poate dobândi, prin ordin al ministrului educaţiei, titlul de profesor emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.

125
(2)Criteriile de obţinere a titlului de profesor emerit se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)Persoana care obţine titlul de profesor emerit dobândeşte calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor
didactice, precum şi recunoaşterea unei expertize de către autorităţile şi instituţiile de la nivel naţional şi judeţean.
Ministerul Educaţiei poate solicita persoanei care deţine titlul de profesor emerit sprijin în activităţi desfăşurate în
teritoriu.
(4)Profesorul emerit are prioritate la ocuparea unui post prin transfer/pretransfer şi prioritate la ocuparea posturilor
didactice, în condiţii de medii egale.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), calitatea de mentor poate fi acordată şi personalului didactic de predare care
a obţinut gradul didactic I şi care nu are titlul de profesor emerit, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei.
Art. 187
(1)Ministerul Educaţiei stabileşte strategia de formare în cariera didactică şi coordonează implementarea‚ monitorizarea
şi evaluarea acesteia la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar‚ în conformitate cu politicile educaţionale
naţionale, prin CNFDCD.
(2)CNFDCD este instituţie publică de interes naţional, care realizează cartografierea periodică a nevoilor de formare,
stabileşte priorităţile periodice de formare continuă în relaţie cu politicile şi strategiile educaţionale naţionale şi
gestionează programe de formare continuă a personalului didactic, care pot fi derulate în colaborare cu instituţiile de
învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(3)CNFDCD şi CCD sunt centre de resurse, asistenţă şi sprijin pentru dezvoltarea profesională şi managerială a
personalului didactic şi sunt furnizori de formare continuă.
(4)CCD-urile sunt autorizate/acreditate şi evaluate periodic de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, denumită în
continuare ANC, în calitate de furnizori de formare continuă. Evaluările se realizează în baza metodologiei privind
autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare
nonformală şi informală, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ANC, prevăzută la art. 196 alin. (3)
din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(5)Gestionarea de către CNFDCD a programelor de formare la nivel naţional se realizează prin structurile sale teritoriale,
CCD şi în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele
didactice.
(6)CNFDCD în baza acreditării ANC poate autoriza/acredita centre de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în
contexte de învăţare nonformală şi informală care furnizează doar programe de formare dedicate exclusiv cadrelor
didactice.
(7)CNFDCD desfăşoară procesele de autorizare/acreditare în baza unei proceduri distincte, simplificată şi adecvată la
context, prevăzută într-o secţiune distinctă în metodologia privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a
competenţelor profesionale, prevăzută la alin. (4).
(8)CNFDCD are obligaţia de a informa constant ANC cu privire la procesul de autorizare/acreditare desfăşurat, în vederea
actualizării Registrului naţional al centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare
nonformală şi informală.
(9)În cazul în care ANC constată, în baza raportărilor periodice, că CNFDCD a încălcat prevederile legale privind
acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, acesta va fi supus unei evaluări în vederea
menţinerii sau nu a acreditării.

126
(10)Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională
se bazează pe profilul profesional al cadrului didactic şi pe standardele profesionale pentru funcţiile didactice şi are
următoarele scopuri:
a)dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în
domeniul psihopedagogic;
b)dezvoltarea competenţelor corespunzătoare etapelor de evoluţie în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi
obţinere a gradelor didactice;
c)dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi control;
d)dobândirea de noi competenţe, inclusiv prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi
funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe digitale de predare-învăţare-evaluare;
f)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe pentru consiliere educaţională şi orientarea în carieră, pentru educaţia
adulţilor, competenţe sociale şi alte domenii tematice prioritare la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar;
g)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională;
h)dezvoltarea altor competenţe transversale necesare pentru activitatea didactică, în acord cu standardele profesionale
pentru funcţiile didactice;
i)dobândirea şi dezvoltarea de competenţe în aria combaterii segregării şcolare, promovării strategiilor de adaptare
curriculară şi lucrului cu copii în situaţii de risc, precum şi în aria prevenirii şi combaterii violenţei psihologice-bullying.
(11)Descrierea competenţelor prevăzute la alin. (10) se realizează prin metodologia privind rezultatele învăţării în
domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(12)Modalităţile de evaluare şi certificare a acestora se realizează prin intermediul Sistemului european de credite
transferabile (ECTS), în baza metodologiei de acordare a ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce se aprobă prin ordin
al ministrului educaţiei.
(13)CCD-urile şi centrele de evaluare şi certificare prevăzute la alin. (5) eliberează certificate de competenţe
profesionale, însoţite de o anexă a certificatului, denumită Supliment descriptiv al certificatului, în care se precizează
rezultatele învăţării.
(14)Portofoliul profesional al cadrului didactic reprezintă totalitatea documentelor referitoare la activitatea profesională,
didactică şi de învăţare pe tot parcursul vieţii a acestuia.
(15)Portofoliul profesional al cadrului didactic este utilizat în următoarele situaţii:
a)în realizarea evaluării activităţii personalului didactic de predare, prevăzut la art. 179 alin. (1);
b)în procesul de evaluare privind restrângerea de activitate, prevăzut la art. 190 alin. (1);
c)în analiza dosarelor cadrelor didactice care urmăresc obţinerea gradului didactic II sau I, după caz.
(16)Portofoliul profesional al cadrului didactic cuprinde în mod obligatoriu:
a)toate formele de certificare a participării la programele de formare continuă, prevăzute la art. 188 alin. (2);
b)documente relevante privind activitatea didactică desfăşurată în cadrul unităţii de învăţământ, precum şi activităţile
specifice de management şi leadership în comisiile sau structurile de conducere ale unităţii de învăţământ
preuniversitar, precum şi în alte structuri cu atribuţii în domeniul educaţiei, prevăzute de prezenta lege.
(17)Programele de formare continuă în învăţământul tehnologic se realizează numai împreună cu mediul de afaceri.
127
Art. 188
(1)Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
(2)Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calităţii programelor şi sistemul de acumulare a
creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(3)Distribuţia numărului de credite ECTS obţinut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a)minimum 5 credite ECTS vor respecta competenţele prioritare prevăzute în planul naţional de formare continuă în
cariera didactică. Acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea specială
a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi
didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;
b)minimum 5 credite ECTS vor respecta priorităţile la nivel şcolar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea
periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare
continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz,
din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c)maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din
finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4)Evaluarea rezultatelor învăţării programelor de formare continuă şi procedura-cadru de finanţare se stabilesc prin
metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(5)Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se
consideră formare continuă.
(6)Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele din
acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei, prin programe de formare a adulţilor.
(7)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un
program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei
nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8)Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituţiile de
învăţământ superior. Acestea se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(9)Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învăţământ preuniversitar sunt suportate
de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare, conform legii, cel puţin pentru
obţinerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10)Unităţile de învăţământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administraţie, pot susţine stagii de
dezvoltare profesională pentru obţinerea gradelor didactice II şi I de către personalul didactic de predare din
învăţământul preuniversitar.
(11)Pentru personalul din învăţământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu şi periodic, un
curs de prim ajutor.
Art. 189
Responsabilităţile asumate în plan didactic şi extradidactic sunt definite în corelaţie cu competenţele dobândite în
fiecare etapă de carieră didactică parcursă.
CAPITOLUL IX:Mobilitatea personalului didactic de predare
128
Art. 190
(1)Prin restrângere de activitate se înţelege:
a)situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de
antepreşcolari/preşcolari şi elevi prevăzute de lege şi/sau competenţele dobândite în etapele de evoluţie în carieră sunt
insuficiente pentru constituirea normei didactice;
b)situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă.
(2)În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar
beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, prin:
a)transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, pe aceeaşi specialitate pentru care s-a dat concurs
naţional, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar;
b)transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate, prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de
DJIP/DMBIP.
(3)Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimţit
între unităţile de învăţământ. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din învăţământul
preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ cu
personalitate juridică/unitate de educaţie extraşcolară la o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate
de educaţie extraşcolară ori dintr-o specializare în alta în aceeaşi unitate sau la o altă unitate de învăţământ, cu
păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(4)Pretransferul se realizează la nivelul unităţii de învăţământ, la nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ
dual, în aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în unitatea administrativ-teritorială în care îşi are domiciliul cadrul
didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei
elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea
restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, poate participa personalul didactic de
predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi personalul didactic de predare titular din învăţământul
preuniversitar particular, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare
acreditate/autorizate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul
preuniversitar de stat;
b)au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular
acreditate/autorizate, transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c)au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular
acreditate/autorizate şi au obţinut cel puţin nota/media 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul
preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.
(6)Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone defavorizate
sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei, beneficiază de o
primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani
şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi se
acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.
(7)Personalul didactic titular care a dobândit titlul de profesor emerit are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre
prin transfer, prin repartizare, respectiv prin transfer/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ.

129
(8)La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin
transfer/pretransfer, în unităţile membre ale consorţiului, personalul didactic titular al unităţilor care fac parte din
consorţiu.
Art. 191
(1)Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu
acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi de învăţământ, unităţi de educaţie extraşcolară, CCD-uri, la
solicitarea acestora.
(2)Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar, care se distinge prin calităţi profesionale,
manageriale şi morale, poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul său, pentru asigurarea pe perioadă
determinată de cel mult un an şcolar a conducerii unităţilor de învăţământ, unităţilor de educaţie extraşcolară,
DJIP/DMBIP, birourilor judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP şi a funcţiilor de îndrumare şi
control din DJIP/DMBIP şi din birourile judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP.
(3)În cazul în care nu se poate asigura numirea prin detaşare în interesul învăţământului, conducerea interimară va fi
asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ, cu acordul acestuia,
căruia i se deleagă atribuţiile specifice funcţiei de conducere, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de
zile calendaristice şi fără a depăşi sfârşitul anului şcolar. În această ultimă situaţie, în baza avizului consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizie de delegare a atribuţiilor specifice
funcţiei.
(4)Detaşarea în interesul învăţământului a personalului didactic titular, pe posturi didactice/catedre, se realizează pe o
perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar. Detaşarea în
interesul învăţământului se realizează conform metodologiei elaborate după consultarea partenerilor de dialog social şi
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin concurs sau
concurs specific, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Detaşarea la cerere a personalului
didactic titular se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în
învăţământul preuniversitar.
(6)Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu
mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de personalul didactic de predare care se distinge prin calităţi
profesionale, manageriale şi morale, după cum urmează:
a)prin numirea în funcţia de conducere de către persoana juridică finanţatoare, la propunerea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul respectivei unităţi de învăţământ sau a
unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căruia îşi desfăşoară
activitatea unitatea şcolară;
b)prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de stat sau a
cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice
finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a DJIP/DMBIP.
(7)La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin
detaşare între unităţile membre ale consorţiului au cadrele didactice titulare în unităţile de învăţământ care fac parte din
consorţiu.
(8)Pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina "Religie" sunt necesare avizele eliberate de cultele
recunoscute oficial de stat, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate.
CAPITOLUL X:Personalul didactic auxiliar
Art. 192

130
(1)Personalul didactic auxiliar este format din:
a)bibliotecar, documentarist, redactor;
b)informatician, analist programator;
c)laborant;
d)tehnician;
e)pedagog şcolar;
f)instructor de educaţie extraşcolară;
g)asistent social;
h)corepetitor;
i)mediator şcolar;
j)secretar;
k)administrator financiar (contabil);
l)instructor-animator;
m)administrator de patrimoniu;
n)referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru unităţi de
învăţământ şi de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale;
o)auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP;
p)infirmiere în educaţia timpurie, îngrijitoare în educaţie timpurie;
q)supraveghetor de noapte.
(2)Personalul de sprijin în vederea sprijinirii procesului educaţional printr-o abordare integrată a nevoilor
antepreşcolarului/preşcolarului/elevului, profesionişti din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului şi
adolescentului: sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică şi asistenţă socială, este încadrat în sistemul de
învăţământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar.
(3)Procedura şi criteriile de selecţie a profesioniştilor menţionaţi la alin. (2) se stabilesc prin metodologie aprobată prin
ordin al ministrului educaţiei.
Art. 193
(1)Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii:
a)pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de
învăţământ superior, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ superior, ai căror absolvenţi au
studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei, absolvenţi ai învăţământului postliceal
sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ preuniversitar, secţia
de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ preuniversitar ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării
disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. Pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor
şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un
curs de iniţiere în domeniu;
b)pentru funcţia de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a unei unităţi de
învăţământ preuniversitar de profil;

131
c)pentru funcţia de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli
postliceale sau a liceului, în domeniu;
d)pentru funcţia de tehnician - absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de
diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în domeniu, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e)pentru funcţia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f)pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară - absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior, a
unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu;
g)pentru funcţia de asistent social - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu specializare în domeniul de
asistenţă socială, acreditată conform legii;
h)pentru funcţia de corepetitor - absolvirea unui liceu de specialitate;
i)pentru funcţia de mediator şcolar - absolvirea studiilor universitare cu diplomă de licenţă a oricărei specializări,
absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, sau absolvirea cu diplomă de
bacalaureat a oricărui profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar,
recunoscut de Ministerul Educaţiei;
j)pentru funcţia de secretar - absolvirea unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, sau absolvirea învăţământului postliceal
cu specialitatea tehnician în activităţi de secretariat sau a unei instituţii de învăţământ superior;
k)pentru funcţia de administrator financiar - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de
contabil, contabil-şef;
l)pentru funcţia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia
de inginer/subinginer, economist;
m)pentru funcţia de supraveghetor de noapte - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat.
(2)Pentru funcţiile didactice auxiliare prevăzute la art. 192 alin. (1) lit. o) şi p), condiţiile de studii sunt stabilite prin
legislaţia care le reglementează activitatea.
(3)Pentru funcţia didactică auxiliară de informatician sau analist programator, condiţiile de studii, vechime şi
competenţe sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), pentru funcţia de mediator şcolar, în comunităţile cu populaţie
semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator şcolar care să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de lege -
absolvirea, cel puţin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu
specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei.
(5)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, este autorizat ca, în funcţie de
dinamica învăţământului, să propună stabilirea şi reglementarea de noi funcţii didactice auxiliare prin hotărâre a
Guvernului.
CAPITOLUL XI:Personalul de conducere, de îndrumare şi control
Art. 194
(1)Recrutarea, încadrarea, formarea şi evaluarea persoanelor care realizează managementul unităţilor de învăţământ
preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului şcolar,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Funcţiile didactice de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt:
a)funcţiile de conducere de la nivelul DJIP/DMBIP: director general, director general adjunct;
132
b)funcţiile de conducere de la nivelul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP şi CCD: directori
al biroului judeţean ARACIIP şi director al CCD;
c)funcţiile de îndrumare şi control de la nivelul DJIP/DMBIP şi al birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al
ARACIIP: inspector şcolar;
d)funcţiile de conducere de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de educaţie extraşcolară: director şi
director adjunct.
(3)Alte funcţii didactice de îndrumare şi control şi alte funcţii specifice se stabilesc prin actele normative care
reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor ce se înfiinţează în baza şi în aplicarea prezentei legi.
(4)Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar au obligaţia să urmeze un program de formare
profesională, în primul an al fiecărui mandat de management. Programul de formare profesională trebuie să fie în
domeniul managementului şcolar şi reprezintă criteriu de evaluare a activităţii manageriale a acestuia.
(5)Programul de formare profesională menţionat la alin. (4) este furnizat de CNFDCD, inclusiv prin intermediul CCD sau
furnizori acreditaţi potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. (6).
(6)Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar care exercită primul mandat de management
educaţional este consiliat în activitate de un mentor pentru management educaţional.
(7)Se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţionali, format din mentorii pentru management educaţional, organism de
specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, care are drept scop dezvoltarea politicilor publice din educaţie şi
derularea activităţii de mentorat pentru directorii aflaţi la început de carieră şi asigură monitorizarea, evaluarea şi
respectarea principiilor etice şi a conduitei deontologice în managementul şcolar. Metodologia privind constituirea,
organizarea concursului de selecţie şi funcţionarea Corpului Managerilor Educaţionali se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(8)Corpul Managerilor Educaţionali colaborează, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, cu CNFDCD în vederea
desfăşurării activităţilor de organizare şi furnizare de formare continuă pentru personalul didactic de conducere,
îndrumare şi control, precum şi pentru identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi
informale pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.
(9)Funcţiile de conducere, îndrumare şi control şi funcţiile de la nivelul DJIP/DMBIP, CNFDCD, CCD, ARACIIP şi al
birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al acesteia şi al CJRAE/CMBRAE nu sunt funcţii publice prevăzute
de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 195
(1)Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de învăţământ cu predare
integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de
învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, unul dintre directori
are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care
reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu
consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2)Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a)este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b)este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c)îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe
care o conduce;
d)propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

133
e)propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f)răspunde, după caz, de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de
muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, conform legii;
h)prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ sau în instituţia pe care o conduce.
Raportul este prezentat în faţa consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor
şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde există. Raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei
publice locale şi a DJIP/DMBIP şi postat pe site-ul unităţii de învăţământ;
i)coordonează colectarea şi transmite DJIP/DMBIP datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind
educaţia;
j)propune spre aprobare consiliului de administraţie obiectivele unităţii de învăţământ preuniversitar privind asigurarea
calităţii educaţiei, prin raportare la cadrul general privind politicile educaţionale, scopurile, obiectivele şi standardele
stabilite de Ministerul Educaţiei. Îndeplinirea obiectivelor unităţii de învăţământ privind asigurarea calităţii educaţiei
reprezintă criteriu în evaluarea managerială realizată de directorul general al DJIP/DMBIP şi este verificată periodic de
ARACIIP;
k)colaborează cu consiliul şcolar al elevilor, structurile asociative ale părinţilor şi federaţiile sindicale, pentru
identificarea celor mai bune metode privind dezvoltarea sistemului educaţional;
l)îndeplineşte alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3)Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de
constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, în
concordanţă cu prevederile legale.
(4)Atribuţiile directorului unităţii de învăţământ particular sunt stabilite de consiliul de administraţie în conformitate cu
prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia.
(5)În îndeplinirea atribuţiilor, directorul emite decizii şi note de serviciu.
(6)În unităţile de învăţământ liceal militar, atribuţiile prevăzute la alin. (2) sunt exercitate de către comandant.
Art. 196
(1)Procedura de recrutare şi selecţie a directorilor şi directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ de stat se bazează
pe un proces care cuprinde următoarele etape:
a)evaluare de competenţe în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului. Evaluarea se
realizează de comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie;
b)probă scrisă;
c)interviu, în care se evaluează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului, precum şi calitatea planului
managerial şi planului de acţiune.
(2)Recrutarea pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ se realizează prin
concurs naţional, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educaţiei, potrivit metodologiei aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct personalul didactic de predare
titular în învăţământul preuniversitar care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are diplomă de licenţă sau atestat de echivalare;

134
b)are o vechime în învăţământ de cel puţin 5 ani;
c)nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7);
d)a obţinut avizul cultului, în cazul învăţământului vocaţional teologic.
(4)Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţiile de director şi de director adjunct pentru o perioadă de 4
ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice
funcţiei, directorul şi directorul adjunct încheie cu directorul general al DJIP/DMBIP un contract de management
educaţional.
(5)În urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi,
ulterior, primarului, în vederea aprobării, planul de management administrativ-financiar pentru perioada mandatului de
4 ani şi încheie cu primarul un contract de management administrativ-financiar.
(6)Conţinutul contractului de management educaţional şi al contractului de management administrativ-financiar este
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi conţine indicatori de performanţă care iau în calcul specificul unităţii de
învăţământ, obiectivele naţionale şi locale în zona educaţiei.
(7)Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management administrativ-financiar şi
poate propune consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ
preuniversitar. Hotărârea finală aparţine DJIP/DMBIP.
Art. 197
Contractul de management educaţional poate fi încheiat numai după prezentarea unei evaluări medicale care atestă
faptul că persoana este aptă pentru funcţia vizată.
Art. 198
(1)DJIP/DMBIP numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de
învăţământ preuniversitar sau al unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru
funcţiile de conducere din Palatul Naţional al Copiilor este constituită la nivelul Ministerului Educaţiei, prin ordin al
ministrului educaţiei.
(2)Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar se
stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Din comisia de concurs fac parte şi
reprezentanţi ai mediului economic şi de afaceri. La organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de
director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator reprezentanţi ai
federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al
elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale
asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(3)Consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director şi
director adjunct. Directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire în funcţia de director şi de director adjunct.
(4)Directorul, respectiv directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat, numiţi în urma concursului naţional, pot fi
eliberaţi din funcţie:
a)la propunerea motivată a directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP;
b)la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ;
c)la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea
unui audit de către DJIP/DMBIP. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. În funcţie
de hotărârea consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP, directorul general emite decizia de eliberare din funcţie a
directorului, respectiv directorului adjunct al unităţii de învăţământ;

135
d)pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de
cercetare disciplinară prevăzută de prezenta lege.
(5)Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de
administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(6)În cazul vacantării funcţiei de director sau de director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea
interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru
didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia directorului general, cu avizul consiliului de
administraţie al DJIP/DMBIP şi cu acordul scris al persoanei solicitate.
Art. 199
(1)Ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează prin concurs, organizat de
Ministerul Educaţiei, care cuprinde următoarele etape:
a)probă scrisă;
b)evaluarea proiectului managerial depus de candidat;
c)un interviu susţinut în faţa comisiei de concurs.
(2)Se poate înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP
personalul didactic de predare titular în învăţământ, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are diplomă de licenţă;
b)deţine gradul didactic I;
c)are o vechime în învăţământ de cel puţin 10 ani;
d)nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7).
(3)Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director general/director general
adjunct al DJIP/DMBIP se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţia de director general/director general adjunct al
DJIP/DMBIP pentru o perioadă de 4 ani, prin ordin al ministrului educaţiei. De la data numirii, în vederea îndeplinirii
atribuţiilor specifice funcţiei, încheie cu ministrul educaţiei contractul de management.
(5)Directorii generali/Directorii generali adjuncţi sunt evaluaţi anual, în conformitate cu prevederile unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, prin raportare la clauzele prevăzute în contractul de management încheiat
cu ministrul educaţiei.
(6)Conţinutul contractului de management este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Numirea în funcţie a personalului didactic care a promovat concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de
control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educaţiei, pentru o
perioadă de 4 ani.
(8)Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al
DJIP/DMBIP, ca formă specifică de contract individual de muncă.
Art. 200
Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către directorul general al DJIP/DMBIP sau de către
ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, în urma concursului public, pe baza unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei. Directorul încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP sau cu
ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, pe o perioadă de 4 ani.

136
Art. 201
(1)Funcţiile de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP se ocupă prin concurs de către cadrele didactice titulare în
învăţământul preuniversitar care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)au diplomă de licenţă;
b)au cel puţin gradul didactic II;
c)nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin.
(7).
(2)Concursul constă într-o probă scrisă şi un interviu, organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(3)Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP este formată din: directorul
general - în calitate de preşedinte şi doi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, din care unul poate fi un profesor sau un
conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează. La organizarea şi desfăşurarea concursului participă
de drept, cu statut de observatori, reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un
reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(4)Numirea în funcţie a personalului didactic care a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de
control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educaţiei, pentru o
perioadă de 4 ani.
(5)Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al
DJIP/DMBIP.
Art. 202
(1)Funcţia de conducere de director al unui birou judeţean al ARACIIP, respectiv funcţiile de conducere de director din
cadrul CCD se ocupă prin concurs naţional organizat de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu prevederile unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Pot ocupa funcţia de director al unui birou teritorial cadrele didactice care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)au diplomă de licenţă;
b)au cel puţin gradul didactic I;
c)au o vechime de cel puţin 10 ani în învăţământ;
d)nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin.
(7).
(3)Concursul constă în evaluarea portofoliului managerial întocmit de candidat, probă scrisă şi susţinerea unei probe de
interviu în faţa unei comisii de concurs‚ organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4)La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor
sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.
Art. 203
Candidaţii înscrişi la concursurile pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct în unităţile de învăţământ
preuniversitar, respectiv în unităţile pentru activităţi extraşcolare, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de conducere,
îndrumare şi control din DJIP/DMBIP, CCD şi birourile judeţene/biroul municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP trebuie să
obţină minimum nota 7 (şapte) la proba scrisă, respectiv la proba de evaluare a proiectului managerial, după caz, pentru
a promova la proba de interviu. Punctajul obţinut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7 (şapte).
137
CAPITOLUL XII:Personalul din cadrul unităţilor de învăţământ militar
Art. 204
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile
apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale coordonează şi controlează unităţile de învăţământ preuniversitar din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, împreună cu Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.
Art. 205
Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar
şi din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică.
Art. 206
(1)Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică şi
securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în
activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.
(2)Funcţiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din
unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt următoarele:
a)pentru Ministerul Apărării Naţionale: instructor, instructor principal şi instructor superior;
b)pentru Ministerul Afacerilor Interne: instructor militar/instructor de poliţie, instructor militar principal/instructor de
poliţie principal, instructor militar specialist/instructor de poliţie specialist;
c)pentru Ministerul Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor: ofiţer profesor.
(3)Funcţiile didactice prevăzute la alin. (2) lit. a) se prevăd în statele de organizare ale unităţilor de învăţământ
preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) cu grade profesionale de poliţie/poliţie
penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(4)Funcţiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din unităţile de învăţământ
preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se ocupă prin modalităţile prevăzute de
legislaţia specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei -
Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii
naţionale.
(5)Procedura de ocupare a funcţiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi securitate
naţională se stabileşte prin ordin al ministrului de resort.
(6)Condiţiile generale de selecţie pentru ocuparea funcţiilor din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate
publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din Ministerul Apărării Naţionale şi din Ministerul Afacerilor Interne
sunt următoarele:
a)pentru funcţiile de instructor prevăzute a fi ocupate de ofiţeri/ofiţeri de poliţie, candidaţii trebuie să fie absolvenţi cu
diplomă de licenţă/inginer ai unei instituţii de învăţământ superior militar sau ai unei instituţii civile
autorizate/acreditate, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcţia scoasă
la concurs, şi ai programelor de formare psihopedagogică sau ai masterului didactic, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani
de activitate ca ofiţeri/ofiţeri de poliţie şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul "Foarte
bun"/"Foarte bine";
b)pentru funcţiile de instructor, prevăzute a fi ocupate de maiştri militari sau subofiţeri/agenţi de poliţie, candidaţii
trebuie să fie absolvenţi ai unor programe de studii postliceale din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională acreditate, cu certificate de absolvire, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este

138
prevăzută funcţia scoasă la concurs, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca maistru militar/subofiţer/agent
de poliţie şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul "Foarte bun"/"Foarte bine".
(7)Pentru funcţiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la alin. (6) lit. a), absolvirea programelor de
formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani de la numirea în funcţie.
(8)La concursul/examenul de ocupare a funcţiilor de instructor militar, instructor de poliţie, respectiv de instructor
militar principal/instructor de poliţie principal, în specialităţile informatică, limbi străine şi educaţie fizică şi sport, din
unităţile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot participa, prin excepţie de la prevederile alin. (6) lit. a), şi
candidaţi care au obţinut gradul didactic II în specialitatea funcţiei pentru care se organizează concursul.
(9)Condiţiile generale de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de ofiţer profesor din unităţile de învăţământ
preuniversitar ale Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor:
a)să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/echivalentă ai studiilor universitare de licenţă, în domenii corespunzătoare
modulului/ariei curriculare/disciplinei pentru care este prevăzută funcţia didactică;
b)să aibă o vechime de cel puţin 2 ani de activitate în funcţii de poliţist de penitenciare şi să fi obţinut calificativul cel
puţin "foarte bun" la ultimele 2 aprecieri/evaluări anuale de serviciu, pentru încadrarea din sursă internă, sau cel puţin 2
ani vechime în specialitatea postului pentru încadrarea din sursă externă.
(10)Personalul care ocupă funcţii de ofiţer profesor în unităţile de învăţământ preuniversitar ale Ministerului Justiţiei -
Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia să absolve modulul psihopedagogic ori programele de formare
psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în termen de 3 ani de la numirea în funcţie, sub sancţiunea
aplicării prevederilor statutare specifice.
(11)Pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) sunt incidente şi condiţiile generale şi criteriile specifice stabilite
potrivit legislaţiei aplicabile fiecărei categorii de personal.
(12)În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot funcţiona
instructori militari asociaţi, pentru categoriile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în condiţiile stabilite prin ordine şi
instrucţiuni proprii.
CAPITOLUL XIII:Norma didactică
Art. 207
(1)Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore
pe săptămână, şi cuprinde:
a)activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform
planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei
educaţionale, precum şi de învăţare remedială;
b)activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, activităţi de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii,
în acord cu nevoile elevilor;
c)activităţi de educaţie, mentorat şi alte activităţi complementare procesului de învăţământ;
d)activităţi de management al clasei;
e)activităţi specifice elaborării, implementării şi evaluării proiectelor educaţionale;
f)activităţi de sprijin pentru persoanele care ocupă funcţia didactică de profesor itinerant şi sprijin în cadrul
CJRAE/CMBRAE.
(2)Suplimentar faţă de activităţile prevăzute la alin. (1), după obţinerea gradului didactic I, personalul didactic de
predare poate avea activităţi extradidactice şi activităţi pentru crearea şi funcţionarea cluburilor, cercurilor ŞTIAM, care

139
încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obţinerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare
poate desfăşura activităţi de stimulare a excelenţei didactice, de diseminare şi schimb de bune practici pedagogice cu
alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învăţământ, precum şi activităţi de formare a mentorilor. Aceste activităţi
sunt remunerate în regim de plată cu ora. Condiţiile de participare a cadrelor didactice la organizarea şi funcţionarea
cluburilor şi cercurilor ŞTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi aptitudinilor persoanei
care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se
revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.
(4)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a
antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru
evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială,
reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a)un post de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două
posturi de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în
educaţia timpurie;
b)un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program normal,
respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu
program prelungit constituită în educaţia timpurie;
c)un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul
primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
d)18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi
clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au
dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
e)14 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de
profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;
f)24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel
puţin licenţierea în cariera didactică;
g)20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel
puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;
h)pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători,
profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice - 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-
educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică -
20 de ore pe săptămână;
i)un post pentru personalul didactic de predare din învăţământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant şi
de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul special preşcolar, kinetoterapie, educaţia psihomotrică, terapii
specifice şi altele, în funcţie de tipul şi nivelul de severitate al dizabilităţii, conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei;
j)un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare şi informare.
(5)Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfăşoară activitate de mentorat, orele de mentorat se
remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.
(6)Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenţei didactice se pot aloca în norma didactică de predare până
la 4 ore.

140
(7)Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g) au dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora a activităţilor
prevăzute la alin. (2), după efectuarea normei didactice de predare diminuate.
(8)Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g), precum şi personalul prevăzut la alin. (5) desfăşoară cel puţin 4 ore pe
săptămână activităţi de mentorat.
(9)Norma didactică a profesorului consilier şcolar corespunde unui post de profesor-consilier şcolar şi se stabileşte prin
raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari.
Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi includ
colaborarea cu asistentul social şi asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare
integrate pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale.
(10)Norma didactică a profesorului-logoped interşcolar corespunde unui post de profesor-logoped şi se stabileşte prin
raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de
preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei.
(11)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (4) lit. d), f) şi h) pentru personalul didactic de
predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 15 ani şi cu gradul didactic I se poate reduce cu
două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului.
(12)Norma didactică a personalului prevăzut la alin. (11) se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic,
adresată directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(13)Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea
dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme doar după efectuarea normei complete
prevăzute la alin. (4) lit. d), f) şi h).
Art. 208
(1)Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la
disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire
a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei noi
discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
(2)În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de
Ministerul Educaţiei şi ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei
educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială, fără a depăşi o jumătate de normă de predare-învăţare-evaluare, cu
menţinerea drepturilor salariale.
(3)În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta se poate
completa cu activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot
parcursul vieţii.
(4)Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru
învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de
competenţă, şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de
profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.
(5)Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la grupele/clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale
sunt remuneraţi, în regim de plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul acestora prevăzut în planurile-cadru de
învăţământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.
(6)Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale predau
disciplinele "Comunicare în limba română", precum şi "Limba şi literatura română" pe tot parcursul ciclului
preşcolar/primar.

141
(7)În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt predate de profesori
cu studii superioare de specialitate.
(8)În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de educaţie
corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei,
în limitele normelor didactice prevăzute la art. 207 alin. (4).
(9)Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate constitui conform
prevederilor art. 207 alin. (4), aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de ore de la specializarea sau specializările
de bază şi completată cu 1/3 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (1) ori prin adăugarea de ore de
activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(10)În învăţământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din numărul de ore de la
specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (2) sau
prin completarea cu ore de activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală,
învăţare pe tot parcursul vieţii.
(11)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat total sau parţial de norma didactică, pe
baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, elaborate prin consultarea federaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar. De acelaşi drept pot beneficia şi
persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de
învăţământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile
persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ
preuniversitar, degrevate de norma didactică.
(12)Personalul degrevat potrivit alin. (11) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este încadrat, precum şi
celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată, după caz.
(13)Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar şi personalului administrativ este de 40 de ore.
Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului.
(14)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică pentru instructorii militari, de ordine şi
securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională este prevăzută de prezenta lege şi se stabileşte adaptat specificului fiecărei categorii de funcţii didactice din
învăţământul preuniversitar de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
CAPITOLUL XIV:Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi
control
SECŢIUNEA 1:Răspunderea disciplinară a personalului didactic
Art. 209
(1)Personalul didactic are obligaţia să îşi exercite profesia respectând atât principiile şi valorile consacrate în prezenta
lege, cât şi cadrul legal general, precum şi interesul superior al copilului.
(2)Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare şi se sancţionează potrivit art. 210, dacă nu sunt
săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune:
a)faptele de violenţă fizică şi/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
b)orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor;
c)manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios în spaţiul şcolar;
d)activitatea de desfăşurare a meditaţiilor cu elevii de la propria clasă;
142
e)încălcarea dispoziţiilor legii, a obligaţiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale
organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează
activităţi de predare-învăţare-evaluare cu antepreşcolarii/preşcolarii/elevii;
f)fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnităţii sau drepturilor copiilor/elevilor şi familiilor acestora ori să
prejudicieze onoarea şi/sau prestigiul unităţii/instituţiei, interesul învăţământului.
(3)Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) pot fi sancţionate numai după solicitarea unui raport de
specialitate realizat de specialişti din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unităţii de învăţământ.
(4)Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), pe perioada
desfăşurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfăşura activităţi didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea
corespunzătoare a drepturilor salariale.
Art. 210
(1)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a)avertisment scris;
b)reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până
la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit,
pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control ori a unei funcţii didactice superioare;
d)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a
examenelor naţionale;
e)desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2)Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) şi b) se pot aplica cumulat sancţiunile disciplinare
prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e). Pentru celelalte abateri se poate aplica sancţiunea
prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancţiunile prevăzute la alin. (1).
(3)În funcţie de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune şi măsura
retragerii decoraţiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218.
Art. 211
(1)Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin
înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele săvârşite de personalul didactic angajat,
prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.
(2)Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor reclamate la alin. (1), săvârşite de personalul didactic de predare din
unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul
reprezintă federaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar
ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. În situaţia în care la nivelul unităţii de învăţământ nu
există suficienţi salariaţi care au funcţia didactică cel puţin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se
completează cu persoane care au cel puţin aceeaşi funcţie, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii
unităţii de învăţământ.
(3)Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unităţii de învăţământ abilitate în
soluţionarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar,
pentru personalul unităţii.
143
(4)Pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face
de către oricare membru al consiliului de administraţie. Sancţiunile se aprobă de cel puţin 2/3 din numărul total al
membrilor consiliului de administraţie şi sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de
învăţământ preuniversitar.
Art. 212
(1)În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost
săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi
verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în
scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică
finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în
apărare.
(2)Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de
cercetare disciplinară, la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoştinţă
persoanei de către conducătorul instituţiei după aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia, dar nu mai târziu de
6 luni de la data săvârşirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost
cercetată.
(3)Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de
către directorul unităţii de învăţământ.
(4)Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la
comunicare, decizia respectivă la Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară de la nivelul ARACIIP.
(5)Normele privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară de
la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul
colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d)temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e)termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f)instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(7)Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA 2:Răspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare şi control
Art. 213
Fapta săvârşită de personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar prin care se încalcă
dispoziţiile legale, respectiv obligaţiile din prezentul titlu şi normele statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor
profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de
predare-învăţare cu elevii şi alte fapte de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul unităţii/instituţiei/interesului
învăţământului sau ale beneficiarilor sistemului de învăţământ constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, în
raport cu gravitatea abaterilor, după cum urmează:
a)observaţie scrisă;

144
b)reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit,
pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
d)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a
examenelor naţionale;
e)destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ.
Art. 214
(1)Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin
înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a)la secretariatul DJIP/DMBIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de învăţământ şi de
personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al DJIP/DMBIP, precum şi pentru fapte săvârşite de membrii
comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP;
b)la registratura Ministerului Educaţiei, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP,
ARACIIP şi CNFDCD;
c)la registratura ARACIIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere, de îndrumare şi control din cadrul
birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP;
d)la registratura CNFDCD, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere de la nivelul CCD.
(2)Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor prevăzute la art. 213, săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de
învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi control şi personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP,
ARACIIP şi CNFDCD, membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare
disciplinară se constituie după cum urmează:
a)pentru personalul de conducere al DJIP/DMBIP, birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP,
respectiv ale CNFDCD, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia
didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b)pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 5-7 membri, persoane din
cadrul DJIP/DMBIP, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui
care a săvârşit abaterea. Participă cu statut de observator un reprezentant al elevilor şi un reprezentant al părinţilor;
c)pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisii formate din 5-7 membri:
persoane din cadrul DJIP/DMBIP şi un membru care reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată
în discuţie sau este un reprezentant al personalului DJIP/DMBIP.
(3)Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei abilitate în soluţionarea
sesizării.
Art. 215
(1)În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate la art. 214 alin. (1) se stabilesc faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, cu
aplicarea dispoziţiilor art. 212.
(2)Cadrele didactice sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi
didactice/catedre în învăţământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani şcolari.
(3)Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, CNFDCD, propunerea de sancţionare se face de ministrul
educaţiei şi se comunică prin ordin. Pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ, personalul de

145
îndrumare şi control al DJIP/DMBIP, precum şi pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de
DJIP/DMBIP, propunerea de sancţionare se face de oricare din membrii consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP şi se
comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.
(4)Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se
comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, directorul general sau
de către ministrul educaţiei.
(5)Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul
colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d)temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e)termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f)instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(6)Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA 3:Răspunderea patrimonială
Art. 216
Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de conducere, de
îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii sau legislaţiei aplicabile
acestuia în cazul personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Decizia de imputare,
precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se întocmesc de conducerea unităţii sau a
instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
CAPITOLUL XV:Distincţii şi premii
Art. 217
(1)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această
gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti de învăţământ
preuniversitar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2)Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al
ministrului educaţiei, după consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă
învăţământ preuniversitar.
(3)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de
două ori pe an, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se
constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unităţii de învăţământ. Criteriile
specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza
metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie
al DJIP/DMBIP.
Art. 218
(1)Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine,
medalii, titluri, potrivit legii.

146
(2)Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru
Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor
didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(3)În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei este autorizat să acorde personalului didactic din
învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a)scrisoare de mulţumire publică;
b)diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a;
c)diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în
învăţământ;
d)diploma pentru inovare şi digitalizare în educaţie.
(4)Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10% din suma
salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5)Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului
educaţiei, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al municipiului
Bucureşti.
(6)Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educaţiei.
CAPITOLUL XVI:Drepturi şi obligaţii ale personalului din învăţământul preuniversitar
Art. 219
(1)Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta
lege, din regulamente specifice, precum şi din prevederile contractului individual de muncă şi ale contractului colectiv de
muncă aplicabil.
(2)Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de asistenţă medicală gratuită pentru examinările medicale
periodice prevăzute de legislaţia în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum şi de
măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.
(3)Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfăşurării activităţilor didactice este stabilită de Ministerul
Sănătăţii şi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, în termen de 120 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcţia de sănătate publică
judeţeană/a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea
declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(4)Personalul didactic care şi-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie
de invaliditate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Art. 220
(1)Cadrele didactice din unităţile de învăţământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada
vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ
poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de
administraţie, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea personalului didactic necesar
pentru desfăşurarea examenelor naţionale şi a concursurilor finanţate de Ministerul Educaţiei.

147
(3)În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau parţial, în anul
calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptăţit, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă
neefectuat în vacanţele anului şcolar următor.
(4)Personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă
conform Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi contractului colectiv de muncă unic
la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(5)Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei după consultarea cu reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere
colectivă învăţământ preuniversitar.
(6)Personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual, cu plată, în
conformitate cu legislaţia muncii şi contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine justificate, conducerea unităţii
de învăţământ poate întrerupe concediul legal.
(7)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar şi administrativ se
stabilesc de către consiliul de administraţie la cererea angajatului.
(8)Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul calendaristic următor,
cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 221
(1)Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de
cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie
al unităţii de învăţământ.
(2)Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice retribuite în regim
de plată cu ora.
(3)În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii compensatorii,
conform legii.
Art. 222
Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
a)pregătirea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ, prin metode
conforme principiilor psihopedagogice;
b)utilizarea bazei materiale şi a resurselor educaţionale, pentru realizarea obligaţiilor profesionale;
c)punerea în practică a ideilor inovatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.
Art. 223
(1)Personalul didactic de predare are dreptul la siguranţă în exercitarea actului educaţional şi nu poate fi perturbat în
timpul desfăşurării activităţii didactice.
(2)Accesul părinţilor/tutorilor/reprezentanţilor legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităţilor de
învăţământ, în concordanţă cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii,
dacă:
a)a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unităţii
de învăţământ;
b)desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;

148
c)depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
d)participă la acţiuni organizate de părinţi, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ;
e)în alte situaţii speciale prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării
activităţii didactice intervenţia autorităţilor care coordonează sistemul naţional de învăţământ şi/sau publice, în situaţiile
în care sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform
constatării personalului de conducere, sau în timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de urgenţă.
(4)Înregistrarea activităţii didactice poate fi făcută numai în conformitate cu actele normative emise de Ministerul
Educaţiei, cu excepţia situaţiilor în care înregistrarea activităţii didactice este dispusă în temeiul unor dispoziţii legale sau
al unor norme emise de ministerele cu reţea de învăţământ proprie. Nu se consideră înregistrare a activităţii didactice
stocarea imaginilor audio-video de pe camerele de supraveghere din unităţile de învăţământ unde este implementat un
sistem de supraveghere audio-video, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(5)Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte persoane este
permisă numai în condiţiile prevăzute la alin. (4).
Art. 224
(1)Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi
internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(2)Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni în nume
propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează onoarea şi prestigiul învăţământului, demnitatea profesiei şi
nici prevederile prezentei legi.
Art. 225
Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din venituri proprii sau sponsorizări, de
acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice organizate în
străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Art. 226
(1)Copiii personalului din sistemul de învăţământ aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.
(2)De prevederile alin. (1) beneficiază şi copiii personalului pensionat din sistemul de învăţământ, precum şi copiii orfani
de unul sau ambii părinţi ce a/au activat în sistemul de învăţământ.
Art. 227
(1)Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de la bugetul asigurărilor sociale de stat de
reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă şi tratament în bazele de odihnă şi tratament.
(2)Personalul didactic titular, care, din proprie iniţiativă, solicită să se specializeze ori să continue studiile, are dreptul la
concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii
sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.
Art. 228
Personalul didactic are următoarele obligaţii:
a)exercitarea cunoştinţelor şi competenţelor cu profesionalism, astfel încât procesul de predare-învăţare-evaluare să fie
de înaltă calitate, prin respectarea principiilor de etică profesională;

149
b)respectarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului, prin manifestarea unei atitudini proactive de perfecţionare
permanentă, prin participarea la activităţile de formare continuă;
c)sprijinirea excelenţei şi motivarea în învăţare, în sensul atingerii potenţialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta
să-şi descopere abilităţile, talentele şi să le fructifice;
d)respectarea normelor privind echitatea, astfel încât să asigure şi să respecte dreptul fiecărui elev de a avea şanse egale
de acces şi de progres în educaţie, dar şi de finalizare a studiilor;
e)respectarea diversităţii pentru a genera elevilor atitudini incluzive şi tolerante;
f)respectarea şi promovarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice,
axiologice, pe tot parcursul educaţional;
g)stăruinţă în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potenţialului maxim profesional;
h)să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
i)promovarea respectului prin educaţie, pentru însuşirea de către elevi a valorilor şi a principiilor dintr-o societate
democratică;
j)comunicarea transparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare-învăţare-
evaluare;
k)colaborarea şi construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educaţie a elevului pentru dezvoltarea fizică,
intelectuală şi morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educaţie deschis;
l)contribuirea la starea de bine a elevilor, astfel încât să faciliteze accesul la consiliere şi orientare şcolară şi vocaţională
tuturor elevilor;
m)flexibilitatea în procesul şi în parcursul educaţional, astfel încât şcoala să ofere un răspuns corect beneficiarilor şi
comunităţilor de învăţare;
n)să transmită cunoştinţe şi valori, în egală măsură.
CAPITOLUL XVII:Pensionarea personalului din învăţământul preuniversitar
Art. 229
(1)Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări
sociale şi pensii, aplicabilă sistemului public de pensii şi de prezenta lege.
(2)Cu cel puţin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare, personalul din învăţământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului
individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi, respectiv vârsta
de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.
(3)Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) se face în scris, prin cerere adresată consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ şi depusă la secretariatul acesteia. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ constată exercitarea
dreptului prevăzut la alin. (2) în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, prin decizie care se comunică
cadrului didactic în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
(4)Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea
vârstei de 65 de ani, în condiţiile alin. (2), beneficiază de toate drepturile personalului didactic.
(5)Personalului didactic titular care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei
de 65 de ani, în condiţiile alin. (2), i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (11)-(13).

150
(6)Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă,
anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după
caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţial, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.
(7)Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (6), contractul individual de muncă încetează de
drept la data încheierii anului şcolar în care solicită pensionarea.
(8)Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se
poate face, la cerere, şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ,
respectiv al DJIP/DMBIP. Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la secretariatul
unităţii de învăţământ, respectiv al DJIP/DMBIP, prin decizie, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data
emiterii. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii.
(9)Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei
standard de pensionare.
(10)Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la
bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(11)Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare
poate fi menţinut, la cerere, anual, ca titular în funcţia didactică, şi peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta
de 70 de ani. Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unităţii de învăţământ,
prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în
condiţiile legii.
(12)Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu 5 ani vârsta
standard de pensionare se poate face la cerere, anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din
desfăşurarea activităţii didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie şi potrivit
metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, sub condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
(13)Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, menţinut ca titular în funcţia didactică până la
5 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, în condiţiile alin. (11)
sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (12), poate fi numit, prin detaşare în interesul
învăţământului, în funcţii vacante de conducere sau de îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii.
(14)Personalul din învăţământul preuniversitar care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă
în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se acordă la data încetării de drept a contractului individual de
muncă.
TITLUL IV:Asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 230
(1)Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care
sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.
(2)Evaluarea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar constă în examinarea multicriterială a măsurii în care
furnizorii de educaţie şi programele acestora îndeplinesc standardele de calitate.
(3)Evaluarea internă a calităţii în învăţământul preuniversitar are loc atunci când evaluarea calităţii este efectuată de
însăşi organizaţia furnizoare de educaţie. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de ARACIIP, aceasta ia forma
evaluării externe.

151
(4)Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei
furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi
aplicarea standardelor de calitate.
(5)Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studiu este parte a asigurării calităţii.
(6)În evaluarea calităţii educaţiei, sunt respectate obligatoriu valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3.
(7)Scopul evaluării calităţii educaţiei este de a măsura nivelul calitativ al serviciului furnizat în raport cu nevoile
beneficiarilor şi cu standardele naţionale în vigoare.
(8)Scopul inspecţiei şcolare este asigurarea îndrumării, controlului şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor educaţionale.
Art. 231
Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi servicii educaţionale, în
conformitate cu standardele de calitate în vigoare. Asigurarea calităţii este realizată printr-un ansamblu de acţiuni
pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii sau
programe de calificare profesională şi prin care se urmăreşte asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite
standardele de calitate de către furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării, cultivării
excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii analfabetismului funcţional.
Art. 232
(1)Evaluarea externă a calităţii educaţiei se realizează prin desfăşurarea de activităţi şi tehnici având caracter operaţional
şi aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calităţii, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor
prestabilite.
(2)Controlul calităţii educaţiei se realizează prin inspecţie şcolară şi presupune:
a)monitorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de către ARACIIP şi birourile judeţene/biroul Municipiului
Bucureşti ale acesteia;
b)monitorizarea specială complexă, imediat după înfiinţare, în primii trei ani şi ori de câte ori este necesar, în condiţiile
prezentei legi, de către ARACIIP.
(3)Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea unităţii de
învăţământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea şi adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum şi pe
alegerea şi aplicarea standardelor de calitate.
(4)Politicile şi standardele de asigurare a calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar din România sunt corelate cu
cele promovate la nivel internaţional, dar şi cu cele privind realitatea socială şi nevoile educaţionale ale elevilor.
(5)ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menţinerii acreditării în
învăţământul preuniversitar.
(6)Unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau judeţean, după
caz, au obligativitatea de a asigura obţinerea şi menţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi a autorizaţiei sanitare
de funcţionare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.
CAPITOLUL II:Metodologia privind asigurarea calităţii educaţiei
Art. 233
(1)Asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei se realizează în baza unor standarde de calitate şi metodologii de evaluare
instituţională privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.

152
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, a alternativelor educaţionale şi a unităţilor de
învăţământ special se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Componentele asigurării calităţii cuprind cel puţin:
a)criterii;
b)standarde de calitate;
c)indicatori de performanţă;
d)rezultate.
(4)Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:
a)planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor învăţării;
b)monitorizarea rezultatelor;
c)evaluarea internă privind asigurarea calităţii educaţiei;
d)evaluarea externă privind asigurarea calităţii educaţiei;
e)îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.
(5)Componentele şi procesele de asigurare a calităţii educaţiei şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:
a)nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;
b)tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
c)tipul programului de studii;
d)forma de învăţământ.
(6)Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.
(7)Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii:
a)capacitatea instituţională;
b)eficacitatea educaţională;
c)managementul calităţii.
(8)Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă şi din resursele disponibile, este descrisă prin
următoarele criterii:
a)structurile şi procesele instituţionale de tip managerial şi administrativ, care implică beneficiarii primari şi alte părţi
interesate;
b)baza materială şi optimizarea utilizării acesteia;
c)resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în
condiţiile legii;
d)digitalizarea proceselor instituţionale.
(9)Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale
învăţării, este descrisă prin următoarele criterii:

153
a)conţinutul şi relevanţa programelor de studiu;
b)învăţarea, predarea şi evaluarea centrate pe elev;
c)rezultatele învăţării;
d)activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;
e)dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice şi elevilor, inclusiv prin implementarea unor proiecte sau
activităţi de educaţie nonformală şi informală, respectiv participarea în mobilităţi de scurtă sau lungă durată;
f)activitatea financiară a organizaţiei.
(10)Managementul calităţii este descris prin următoarele criterii:
a)strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii educaţiei, inclusiv respectarea eticii şi deontologiei;
b)proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;
c)proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării, inclusiv de către elevi;
d)proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
e)bază de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
f)transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi
calificările obţinute;
g)funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei conform prevederilor legale;
h)acurateţea raportărilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL III:Asigurarea internă a calităţii
Art. 234
(1)Directorul şi consiliul de administraţie ai unităţii de învăţământ sau, după caz, ai unităţii de educaţie extraşcolară sunt
direct responsabili de calitatea educaţiei furnizate.
(2)La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din România funcţionează Comisia pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii educaţiei, în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei, precum şi strategia acesteia se elaborează şi se aprobă de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor
şi a structurilor asociative ale părinţilor.
(4)Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de
acesta.
(5)Componenţa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în unităţile din învăţământul preuniversitar
cuprinde:
a)1-3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi prin vot secret de consiliul profesoral;
b)un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
c)un reprezentant al părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar, gimnazial sau liceal;
d)un reprezentant al elevilor, în cazul învăţământului liceal şi postliceal;
e)un reprezentant al consiliului local;

154
f)un reprezentant al minorităţilor naţionale, după caz, provenind din corpul profesoral, reprezentanţii părinţilor sau ai
elevilor.
(6)Pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, alta decât o unitate de învăţământ, Comisia pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii educaţiei cuprinde următoarele categorii:
a)1-3 reprezentanţi ai furnizorului;
b)1-3 reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;
c)1-3 reprezentanţi ai angajatorilor.
(7)Atribuţiile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei sunt:
a)coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea
organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor prevăzute la art. 233 alin. (7);
b)elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus
la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare;
c)elaborează o strategie care cuprinde cel puţin următoarele direcţii: rezultatele învăţării, reducerea analfabetismului
funcţional, reducerea absenteismului, abandonului şcolar şi părăsirii timpurii a şcolii, precum şi promovarea excelenţei;
d)formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
CAPITOLUL IV:Evaluarea externă a calităţii
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 235
(1)Evaluarea externă a calităţii educaţiei cuprinde:
a)evaluarea capacităţii instituţionale a unităţii de învăţământ preuniversitar;
b)evaluarea eficacităţii educaţionale a unităţii de învăţământ preuniversitar;
c)evaluarea managementului calităţii la nivel instituţional;
d)evaluarea calităţii programelor de studii sau de calificare oferite;
e)evaluarea concordanţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală;
f)evaluarea comparativă interinstituţională a aceluiaşi tip de program de studii sau de calificare oferit de diferite unităţi
de învăţământ preuniversitar.
(2)Evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învăţământ preuniversitar este realizată de ARACIIP, prin
colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în RNEE. Membrii RNEE participă la cursuri de formare
iniţială şi, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei, organizate de ARACIIP sau de
alte structuri partenere.
(3)Selecţia membrilor RNEE se realizează astfel încât aceştia să realizeze activităţile de evaluare externă a calităţii, fiind
independenţi prin respectarea prevederilor care nu permit existenţa conflictelor de interese.
(4)La evaluările externe pot participa, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură, reprezentanţi ai elevilor, reprezentanţi ai părinţilor, iar pentru învăţământul liceal tehnologic,
reprezentanţi ai patronatelor şi ai angajatorilor.
Art. 236

155
Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi
acreditare.
SECŢIUNEA 2:Obţinerea autorizării de funcţionare provizorie
Art. 237
(1)Autorizarea de funcţionare provizorie conferă furnizorului dreptul de a face înscrieri şi de a desfăşura procesul de
învăţământ. Pentru obţinerea autorizării de funcţionare provizorie, organizaţia interesată de furnizarea de servicii de
învăţământ preuniversitar se adresează ARACIIP, în vederea demarării procedurii de obţinere a autorizării provizorii.
(2)În învăţământul preuniversitar, evaluarea şi autorizarea se fac pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil,
domeniu sau specializare, limbă de predare, formă de învăţământ şi, după caz, locaţie. În cazul unităţilor de învăţământ
acreditate, nivelul inferior se supune direct procesului de acreditare, respectiv nu parcurge procesul de autorizare
provizorie anterioară acreditării.
(3)Autorizaţia de funcţionare provizorie se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(4)Ordinul ministrului educaţiei de acordare a autorizaţiei de funcţionare provizorie şi de înfiinţare ca persoană juridică a
unităţii de învăţământ se comunică autorităţii publice locale în vederea includerii, de drept, în reţeaua şcolară a unităţii
administrativ-teritoriale.
(5)După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, unitatea de învăţământ preuniversitar implementează
mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe care are
obligaţia de a le face publice, anual, sub sancţiunea retragerii autorizării de funcţionare provizorie.
Art. 238
Organismul abilitat să efectueze evaluarea externă în vederea autorizării pentru funcţionare provizorie este ARACIIP.
Art. 239
Procedura de autorizare de funcţionare provizorie cuprinde următoarele activităţi:
a)furnizorul de educaţie elaborează un raport de evaluare internă, pe baza prevederilor art. 233, pentru fiecare nivel de
învăţământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locaţie;
b)raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare
externă şi de autorizare de funcţionare provizorie;
c)ARACIIP numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare, care analizează raportul de evaluare internă, verifică
prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile şi criteriile prevăzute la art. 233 şi elaborează
propriul raport de evaluare;
d)ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a metodologiilor de evaluare externă,
prevăzute la art. 233 alin. (1) şi (2), respectiv art. 247 alin. (1), iar agenţia propune Ministerului Educaţiei acordarea sau,
după caz, neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie.
SECŢIUNEA 3:Acreditarea furnizorului de educaţie
Art. 240
(1)Orice unitate de învăţământ preuniversitar autorizată provizoriu se supune procesului de monitorizare de ARACIIP,
prin birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti, în vederea acreditării instituţionale, în condiţiile legii.
(2)După trei evaluări anuale consecutive încheiate cu raport favorabil, unitatea de învăţământ preuniversitar autorizată
provizoriu poate solicita acreditarea.

156
(3)ARACIIP propune Ministerului Educaţiei acreditarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de
învăţământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locaţie. Acreditarea se acordă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(4)Prin acreditare se certifică respectarea standardelor pentru înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar şi a programelor de studii sau de calificare ale acestora.
(5)În învăţământul preuniversitar, evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate
juridică pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi domeniu de calificare profesională, după caz.
(6)Analiza şi aprobarea rapoartelor de evaluare externă a calităţii se fac de către Consiliul ARACIIP.
(7)Acreditarea acordă pe lângă drepturile prevăzute de autorizarea de funcţionare provizorie şi dreptul de a emite
diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei şi de a organiza, după caz, examen de
absolvire.
Art. 241
(1)Procedura de acreditare cuprinde următoarele activităţi:
a)unitatea de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu elaborează un raport de evaluare internă, folosind ca
termeni de referinţă standardele specifice etapei de acreditare;
b)raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare
externă şi de acreditare;
c)ARACIIP numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare care analizează raportul de evaluare internă, verifică
prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 233 şi
elaborează propriul raport de evaluare;
d)ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a metodologiilor de evaluare externă,
prevăzute la art. 233 alin. (1) şi (2), respectiv art. 247 alin. (1), iar agenţia propune Ministerului Educaţiei acreditarea sau,
după caz, neacreditarea furnizorului de educaţie care a solicitat acreditarea.
(2)Termenul maxim de depunere a cererii în vederea acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar este de 2 ani de
la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea încetării autorizaţiei de funcţionare provizorie de Ministerul Educaţiei.
Acest termen se aplică şi în cazul acreditării unui nivel de învăţământ sau a unei specializări/calificări, program de studii
în învăţământul preuniversitar de la data absolvirii complete a unui nivel de învăţământ de către prima promoţie, sub
sancţiunea declanşării procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.
(3)Unităţile de învăţământ acreditate pot să înfiinţeze alte specializări în cadrul profilurilor deja autorizate să funcţioneze
provizoriu/acreditate, pe baza acordului ARACIIP. Procedura privind acordul ARACIIP se stabileşte prin ordin al
ministrului educaţiei.
Art. 242
După obţinerea acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii de la nivelul unităţii de învăţământ
preuniversitar se transmit către ARACIIP, la cererea ARACIIP sau din propria iniţiativă a unităţii.
Art. 243
(1)Unităţile de învăţământ acreditate se supun, din 5 în 5 ani, evaluării externe obligatorii de către ARACIIP.
(2)În condiţiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate,
propune Ministerului Educaţiei să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educaţie
şi acordarea unui termen de un an pentru aducerea activităţii educaţionale la nivelul standardelor naţionale în vigoare.
Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educaţie, Ministerul Educaţiei dispune o nouă

157
evaluare externă de către ARACIIP. Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei, la
propunerea ARACIIP, dispune declanşarea procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.
(3)Evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învăţământ preuniversitar se poate face printr-o procedură
simplificată în urma obţinerii a trei calificative de menţinere a acreditării.
(4)Procedura simplificată este parte a metodologiilor prevăzute, după caz, la art. 233 alin. (1) şi (2) şi art. 247 alin. (1).
(5)În cazul în care unitatea şcolară nu îndeplineşte criteriile prevăzute în cazul acestui tip de evaluare, ARACIIP
declanşează procedura de evaluare externă prevăzută, după caz, la art. 233 alin. (1) şi (2) şi art. 247 alin. (1).
Art. 244
(1)Nerespectarea de către unitatea de învăţământ preuniversitar a criteriilor, standardelor şi normelor privind calitatea
educaţiei constituie abateri, care aduc atingere bunului mers în funcţionarea sistemului naţional de învăţământ, pentru
care Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP, are dreptul să dispună prin ordin al ministrului următoarele măsuri:
a)avertizarea unităţii de învăţământ preuniversitar cu perioada de implementare a măsurilor de îmbunătăţire;
b)monitorizarea unităţii de învăţământ preuniversitar;
c)demararea procesului de reorganizare, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
d)desfiinţarea unităţii de învăţământ preuniversitar şi demararea procesului de lichidare, cu aplicarea principiului
respectării interesului superior al elevului.
(2)În ordinul menţionat la alin. (1) se stabilesc în mod obligatoriu măsurile privind situaţia şcolară a elevilor, precum şi
cele privind baza materială a unităţii de învăţământ.
Art. 245
(1)Desfăşurarea activităţilor de învăţământ preuniversitar, sub orice denumire, precum şi eliberarea actelor de studii în
alte condiţii decât cele prevăzute de lege atrag răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Sesizarea
organelor de urmărire penală se face de Ministerul Educaţiei sau de către orice persoană fizică ori juridică lezată în
drepturile sale prin funcţionarea entităţii în cauză.
(2)Pot desfăşura activităţi de învăţământ preuniversitar şi pot utiliza denumirile de liceu, şcoală, grădiniţă sau altele
similare numai unităţile de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate.
(3)În cazul în care o unitate de învăţământ de stat, particulară sau confesională nu se supune procedurilor privind
asigurarea calităţii educaţiei prevăzute de lege, Ministerul Educaţiei poate să iniţieze procedurile legale pentru
desfiinţarea respectivei instituţii.
(4)Desfiinţarea oricărei unităţi de învăţământ se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Desfăşurarea activităţilor de învăţământ preuniversitar cu încălcarea prevederilor legale privind tratamentul
elevilor/preşcolarilor, utilizarea de personal necalificat sau gestionarea frauduloasă a resurselor financiare atrage
ridicarea autorizaţiei de funcţionare a furnizorului de educaţie şi/sau desfiinţarea respectivei unităţi de învăţământ.
CAPITOLUL V:Organizaţiile furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat
Art. 246
(1)Organizaţiile furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internaţional
pot organiza şi desfăşura, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ preuniversitar, în următoarele situaţii:
a)pe bază de protocol/acord bilateral, încheiat între autorităţile şi/sau instituţiile similare din România şi cele din statul
al cărui sistem educaţional este/urmează a fi adoptat;
b)dacă dispun de acreditare în sistemul educaţional respectiv, fiind parte a acestuia.
158
(2)Organizaţiile prevăzute la alin. (1) se supun unei proceduri de avizare de către ARACIIP, în vederea funcţionării şi
înscrierii în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează în baza unui curriculum al altui
stat sau acreditat internaţional. Procedura de evaluare şi avizare este elaborată de ARACIIP şi se aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei.
(3)Organizaţiile înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un
curriculum străin au obligaţia de a solicita ARACIIP, din 5 în 5 ani, parcurgerea procedurii de avizare în vederea
menţinerii avizului de înscriere în registrul menţionat la alin. (2). În caz contrar, unitatea respectivă se consideră
desfiinţată, iar continuarea activităţii este interzisă pe teritoriul României.
(4)În cazul în care organizaţiile furnizoare de educaţie, care desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ
corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), au obligaţia de a se
supune procesului de evaluare şi acreditare în sistemul educaţional românesc.
(5)Pe teritoriul României este interzisă desfăşurarea de activităţi de învăţământ altfel decât în condiţiile prezentei legi.
CAPITOLUL VI:Unităţile de educaţie extraşcolară
Art. 247
(1)Unităţile de educaţie extraşcolară se acreditează şi se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani în conformitate cu
prevederile unei metodologii specifice aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Reprofilarea şi înfiinţarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive şcolare de noi cercuri, respectiv
discipline sau ramuri sportive se realizează pe baza acordului ARACIIP şi cu respectarea înregistrării în Certificatul de
Identitate Sportivă emis de Ministerul Sportului. Procedura privind acordul ARACIIP se stabileşte prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)În condiţiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate,
propune Ministerului Educaţiei să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educaţie
şi acordarea unui termen de un an pentru aducerea activităţii educaţionale la nivelul standardelor naţionale în vigoare.
Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educaţie, Ministerul Educaţiei dispune o nouă
evaluare externă de către ARACIIP. Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei, la
propunerea ARACIIP, dispune aplicarea măsurilor prevăzute la art. 232.
TITLUL V:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 248
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al
ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului
naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea
prezentei legi.
(3)Grupa mică din învăţământul preşcolar devine obligatorie începând cu anul şcolar 2030-2031.
(4)Admiterea la liceu şi evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfăşura în conformitate cu
prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024.
(5)Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi
înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026.
(6)Examenul de definitivat, concursul naţional de ocupare a posturilor didactice de predare şi obţinerea gradelor
didactice II şi I se organizează în condiţiile stabilite în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, până în anul şcolar 2027-2028 inclusiv.

159
(7)Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială, cu accent pe pregătire practică eficientă,
flexibilitate şi sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei,
prevăzut la art. 166 alin. (1), se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026.
(8)Profilul de competenţe pentru cadrul didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru
managementul în cariera didactică, stabilit în condiţiile art. 166, este obligatoriu începând cu anul şcolar 2025-2026.
(9)Dispoziţiile art. 69 se aplică începând cu prima generaţie de elevi înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2024-
2025, gradual, în condiţiile existenţei infrastructurii conforme pentru integrarea preşcolarilor/elevilor cu CES şi ale
încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învăţământ preuniversitar.
(10)Evaluările şi examenele naţionale vor fi în integralitate standardizate şi administrate în format digital începând cu
anul şcolar 2027-2028.
(11)Aplicarea prevederilor art. 190 alin. (6) şi art. 229 alin. (14) privind primele acordate se realizează începând cu anul
şcolar 2025-2026.
(12)Aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOŞ se realizează începând cu anul şcolar 2025-2026.
(13)Aplicarea prevederilor art. 19 alin. (17) se va face începând cu anul şcolar 2025-2026.
(14)Metodologia prevăzută la art. 21 alin. (8) şi art. 22 alin. (3) privind consorţiile şcolare va fi aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(15)Prevederile art. 20 privind diferenţa de vârstă a participanţilor din programele "A doua şansă" se aplică în cazul
persoanelor nou-înscrise în cadrul acestor programe.
(16)Prin excepţie de la prevederile art. 23, efectivele de antepreşcolari, preşcolari şi elevi din formaţiunile de studiu în
funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi se stabilesc până la finalizarea nivelului de învăţământ, potrivit Legii
nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(17)Începând cu anul şcolar 2025-2026, clasele de învăţământ tehnic şi profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de
Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care funcţionează în cadrul şcolilor profesionale şi liceelor
tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice.
(18)Activităţile de management al clasei potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (1) lit. d), prevăzute în norma didactică pentru
cadrele didactice, sunt echivalente cu activităţile de dirigenţie prevăzute în norma didactică din Legea nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru care se acordă sporul de management al clasei, echivalent al sporului de
dirigenţie.
(19)Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin
portofoliul educaţional în situaţiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse
într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învăţării prin programe de formare continuă şi procedura-cadru
de finanţare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de
formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.
(20)Prevederile art. 83 privind transportul elevilor se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026, cu excepţia alin. (1)-(3),
(5), (6) şi (8). Prin excepţie de la art. 250 alin. (1) lit. a), până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 83 sunt aplicabile
dispoziţiile prevăzute la art. 84, 104 şi 111 referitoare la transportul elevilor din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare.
(21)Finanţarea în baza şi în limitele costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, potrivit dispoziţiilor art. 139 şi
140, se aplică începând cu anul şcolar 2024-2025.
(22)Prevederile art. 108 privind bursele elevilor se aplică începând cu anul şcolar 2023-2024.

160
(23)În termen de 3 ani şcolari de la data intrării în vigoare a prezentei legi, creşele de stat cu personalitate juridică se
reorganizează şi se arondează unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, ce au nivel preşcolar cu program
prelungit, sau unităţilor de învăţământ care au în structură învăţământ preşcolar. Prin excepţie, creşele cu minimum 120
de antepreşcolari se pot reorganiza ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică.
(24)Personalul medical de specialitate din creşele publice din unităţile de învăţământ preuniversitar este preluat în
structura de personal medical, angajat de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(25)Banca de instrumente de evaluare având funcţie orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va
realiza de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
(26)Metodologiile şi standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ şi fiecare disciplină, prevăzute
la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(27)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei va emite ordinul ministrului
privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea accesului copiilor din spectrul autist la educaţie de calitate şi servicii
de asistenţă specifice.
(28)În termen de 3 ani şcolari de la adoptarea metodologiei prevăzută la art. 247 alin. (1), toate unităţile de educaţie
extraşcolară sunt supuse procesului de evaluare externă periodică.
(29)Disciplinele şcolare prevăzute la art. 88 alin. (3) şi (5) se includ în planurile-cadru ale învăţământului liceal începând
cu anul şcolar 2025-2026.
(30)Prevederile art. 92 alin. (4) privind clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se aplică începând cu
anul şcolar 2025-2026.
(31)Învăţământul preuniversitar tehnologic se desfăşoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice
începând cu anul şcolar 2029-2030.
(32)Pentru sprijinirea şi asigurarea tranziţiei către învăţământul tehnologic în sistem dual a unităţilor de învăţământ
tehnologic în coordonarea CNITTD se înfiinţează Comisia pentru Tranziţia către Învăţământul Dual a cărei metodologie
de organizare şi funcţionare este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
(33)În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei
legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei au obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
să elaboreze o metodologie de funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte relaţia juridică,
patrimonială, financiară şi administrativă.
(34)Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul şcolar 2024-2025, după cum urmează:
a)în anul şcolar 2024-2025, beneficiarii Programului naţional "Vouchere culturale pentru elevi" sunt elevii din clasa a XII-
a a anului şcolar curent;
b)în anul şcolar 2025-2026, beneficiarii Programului Naţional "Vouchere culturale pentru elevi" sunt elevii din clasele a
IX-a şi a XII-a a anului şcolar curent;
c)în anul şcolar 2026-2027, beneficiarii Programului Naţional "Vouchere culturale pentru elevi" sunt elevii din clasele a
V-a, a IX-a şi a XII-a a anului şcolar curent;
d)până la finalul anului şcolar 2026-2027, în baza unei analize cu privire la impactul programului naţional, Ministerul
Educaţiei decide asupra oportunităţii continuării şi dezvoltării programului începând cu anul şcolar 2028-2029.
(35)Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3) nu li se aplică condiţia de a şcolariza minimum două treimi dintre elevi
corespunzător filierei specifice unităţii inclusiv în structurile arondate:
161
a)unităţilor de învăţământ confesional înfiinţate până la intrarea în vigoare a prezentei legi;
b)unităţilor de învăţământ unice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.
(36)La cererea părinţilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, în condiţiile legii şi cu
respectarea prevederilor privind asigurarea calităţii, prin excepţie de la prevederile art. 19, respectiv art. 48-51, cu avizul
consultativ al DJIP/DMIP, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, unităţi de învăţământ preuniversitar confesional de stat
cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităţilor naţionale.
(37)Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile art. 33 alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează cu
respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice
unităţii inclusiv în structurile arondate, începând cu anul şcolar 2025-2026. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de
încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele 3 filiere teoretice, vocaţională sau tehnologică, prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(38)Prevederile art. 133 alin. (1) şi (2) intră în vigoare începând cu anul 2025-2026.
(39)Cluburile sportive şcolare, organizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, devin la data intrării în vigoare a prezentei legi unităţi de educaţie extraşcolară cu personalitate juridică sau,
după caz, arondate, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(40)În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi
al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din
România - nivel de ocupaţie (şase caractere), cu modificările şi completările ulterioare, va fi actualizat astfel încât toate
funcţiile didactice de predare prevăzute la art. 165 să se regăsească în "grupa 23 Specialişti în învăţământ".
(41)Instituţiile publice care se supun reorganizării în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, potrivit dispoziţiilor art.
118, 119, 121 şi 124 vor încheia protocolul de predare-preluare care va cuprinde patrimoniul stabilit potrivit situaţiilor
financiare întocmite în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile bugetare şi execuţia bugetară realizată până la data
reorganizării.
(42)Metodologia de funcţionare, utilizare şi aprobare a formatului cardului naţional de elev, prevăzut la art. 84, se
stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
Art. 249
(1)Elevii care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt înscrişi în cadrul liceelor pedagogice, specializarea
învăţător/învăţătoare, sau sunt absolvenţi ai acestei specializări, prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. c),
pot fi încadraţi pe postul de învăţător/învăţătoare în învăţământul primar.
(2)Începând cu anul şcolar 2025-2026, candidaţii care au promovat examenul naţional de definitivare în învăţământ şi
concursul naţional de ocupare a posturilor didactice organizate în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, care ocupă un post didactic vacant/catedră publicat/ă pentru angajare pe
perioadă nedeterminată, în condiţiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, devin titulari în
învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unităţii de învăţământ
încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(3)Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi
păstrează dreptul dobândit prin concurs naţional de titularizare, prin repartiţie guvernamentală sau prin orice altă formă
legală.
(4)Personalul didactic auxiliar angajat în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi
îşi păstrează dreptul dobândit prin concurs sau prin orice altă formă legală.

162
(5)Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. a), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe,
ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare se poate face şi de către absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei
şcoli echivalente, cu specializarea învăţătoare, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2027 cursuri de
educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi.
(6)Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. b), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe,
ocuparea funcţiei didactice de profesor de educaţie timpurie se poate face şi de către absolvenţi cu diplomă de licenţă,
specializarea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2027
cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi.
(7)Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor şi
educator-învăţător, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de
educator/educatoare.
(8)Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului
primar şi preşcolar, sau au absolvit un program de studii universitare de masterat, specializarea educaţie timpurie, li se
consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru educaţie timpurie.
(9)Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-învăţător şi
învăţător, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de învăţător/învăţătoare.
(10)Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licenţă, specializarea pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de
profesor pentru învăţământ primar.
(11)Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licenţă sau studii de masterat în profilul postului
şi modulul de formare psihopedagogică de nivel I sau II, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea
funcţiei didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar.
(12)Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licenţă în profilul postului şi un program de
studii universitare de masterat didactic cu o durată de 2 ani li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru
ocuparea funcţiei didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar.
(13)Alte funcţii didactice normate în sistemul de învăţământ preuniversitar de masă şi special la data intrării în vigoare a
prezentei legi cu excepţia celor prevăzute la art. 165 şi ocupate pe perioada nedeterminată sau pe perioada viabilităţii
postului de absolvenţi ai liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau
ai altor şcoli echivalente, care au finalizat studii universitare de scurtă sau lungă durată, ciclul I sau II de studii
universitare, precum şi formarea psihopedagogică, rămân normate în sistemul de învăţământ preuniversitar până la
încetarea activităţii ocupantului sau pe perioada viabilităţii postului, după caz.
(14)Prin excepţie de la art. 183 alin. (1) şi (3), candidaţii care au promovat examenul de definitivare în învăţământ pot
ocupa un post didactic/o catedră vacant/ă publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs naţional,
până în anul 2028.
(15)Educatorii-puericultori angajaţi în creşe pot ocupa, până la data de 1 septembrie 2028, funcţia de educator, cu
condiţia îndeplinirii cerinţelor specifice din Metodologia de recunoaştere şi atestare a competenţelor profesionale
pentru ocuparea funcţiei de educator-puericultor, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16)Persoanele angajate pe funcţia didactică de educator-puericultor în creşe ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei
legi, funcţia didactică de educator.
(17)Persoanele angajate pe funcţiile didactice de profesor-psiholog şcolar şi psiholog în cadrul învăţământului special
ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-psiholog.
(18)Persoanele angajate pe funcţia didactică de logoped în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în vigoare
a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-logoped.

163
(19)Persoanele angajate pe funcţia didactică de kinetoterapeut în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în
vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor kinetoterapeut.
(20)Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor pentru învăţământ preşcolar ocupă, după intrarea în vigoare a
prezentei legi, funcţia didactică de profesor pentru educaţie timpurie.
(21)Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor sociolog în CJRAE/CMBRAE şi cabinetele de asistenţă
psihopedagogică ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor consilier şcolar, cu
condiţia absolvirii până la 1 septembrie 2028 a unui program de studii universitare de masterat cu specializarea
consiliere şcolară şi în carieră.
(22)Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor de psihodiagnoză în învăţământul special ocupă, după intrarea
în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-psihopedagog.
(23)Studenţii şi absolvenţii de învăţământ preuniversitar şi învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au
obligaţia respectării condiţiilor de ocupare prevăzute la art. 176, începând cu anul 2027.
(24)Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea
institutori sau alte şcoli echivalente li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de
educator/educatoare sau învăţător/învăţătoare, după caz.
(25)Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea
institutori sau alte şcoli echivalente şi ciclul de licenţă li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor
didactice de profesor pentru educaţie timpurie sau profesor pentru învăţământul primar, după caz.
(26)Persoanele angajate pe funcţia didactică de institutor în cadrul învăţământului special care au absolvit studii
universitare de licenţă sau de masterat până la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă funcţia didactică de profesor-
educator, profesor psihopedagog sau profesor de psihopedagogie specială, după caz.
(27)Persoanele angajate pe funcţia didactică de psihopedagog în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în
vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-psihopedagog.
(28)Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor de educaţie specială în cadrul învăţământului special ocupă,
după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor psihopedagogie specială.
(29)Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o şcoală echivalentă cu specializarea "educator-puericultor"
sau studii de master cu specializarea "educaţie timpurie" şi care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel
puţin 2 ani şcolari funcţia de educator-puericultor în creşele organizate atât ca structuri arondate unităţilor de
învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât şi ca unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare are calitatea
de personal didactic de predare licenţiat şi titular al sistemului de învăţământ preuniversitar.
(30)Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o şcoală echivalentă cu specializarea "învăţătoare" sau
"educatoare" sau a absolvit studii de licenţă cu specializarea "pedagogia învăţământului primar" şi care până la intrarea
în vigoare a acestei legi a ocupat cel puţin 2 ani şcolari funcţia de educator-puericultor în creşele organizate atât ca
structuri arondate unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât şi ca unităţi de învăţământ
preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană
juridică fondatoare obţine calitatea de personal didactic de predare licenţiat şi titular al sistemului de învăţământ
preuniversitar după absolvirea cursurilor de educaţie timpurie, până cel târziu în 1 septembrie 2027.
Art. 250
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a)titlul I şi titlul II, titlul IV capitolul 1 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 361 alin. (3)
lit. b)-d);
164
b)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
c)Legea nr. 21/1972 pentru aprobarea Decretului nr. 473/1971 privind încheierea de angajamente de către candidaţii
admişi să urmeze instituţii militare de învăţământ şi instituţii civile de învăţământ superior, pentru care cheltuielile de
întreţinere se suportă de Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne - Marea Adunare Naţională - MAN;
d)Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;
e)Legea nr. 17/2007 privind educaţia tinerilor capabili de performanţă înaltă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, cu modificările ulterioare;
f)Legea nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare
internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 13 decembrie 2010, cu modificările şi
completările ulterioare;
g)art. 19, 21 şi 22 din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările ulterioare;
h)orice alte dispoziţii contrare.
(2)La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP se abrogă Hotărârea
Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4
februarie 2022.
(3)La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru
Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului
Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
465 din 4 decembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Până la emiterea hotărârii Guvernului potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (1), Hotărârea Guvernului nr. 993/2020
privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a
organizaţiilor furnizoare de educaţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1205 din 10 decembrie
2020, cu modificările şi completările ulterioare, continuă să producă efecte juridice şi după intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(5)Până la emiterea ordinului de ministru potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (2), Ordinul ministrului educaţiei şi al
ministrului sănătăţii nr. 4.869/2.698/2022 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea
autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară continuă să producă efecte
juridice şi după intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 251
Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definite în anexa care face parte integrantă din prezenta
lege.

ANEXĂ: LISTA definiţiilor termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii

1.Abandonul şcolar reprezintă încetarea frecventării învăţământului obligatoriu de către un beneficiar primar al
educaţiei, demonstrată prin absenţe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani şcolari succesivi.
2.Acreditarea este procesul prin care unitatea de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate
în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de desfăşurare a procesului de învăţământ, de
165
organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de emitere a diplomelor şi certificatelor recunoscute de Ministerul
Educaţiei.
3.Alfabetizarea funcţională reprezintă un set de competenţe care permite unei persoane să ia decizii în mod
autonom, pentru a-şi atinge obiectivele, pentru a-şi dezvolta potenţialul şi pentru a participa în societate.
Alfabetizarea funcţională cuprinde următoarele componente:
a)competenţa de a înţelege, a utiliza şi a evalua texte şi de a reflecta asupra acestora;
b)alfabetizarea matematică, definită drept competenţa de a utiliza raţionamentul, conceptele, procedurile, faptele şi
instrumentele matematice pentru a descrie, explica şi prezice fenomene;
c)alfabetizarea ştiinţifică, definită drept competenţa de a interacţiona cu probleme legate de ştiinţă şi cu ideile ştiinţei,
ca un cetăţean reflexiv, pentru a descrie, explica şi evalua datele şi dovezile în mod ştiinţific.
4.Alternativele educaţionale reprezintă oferte educaţionale care respectă cerinţele de tratare diferenţiată a copiilor şi
tinerilor, pe baza pluralismului educaţional, şi care se integrează în sistemul naţional de învăţământ, funcţionând în baza
regulamentelor proprii.
5.Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie în
conformitate cu standardele de calitate prevăzute la nivel de sistem şi este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de
dezvoltare a capacităţii instituţionale, precum şi de elaborare, planificare şi implementare a programelor de studii.
6.Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea de învăţământ/organizaţia interesată - pe baza
evaluării externe realizate, în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de a face înscrieri şi de a desfăşura procesul
de învăţământ.
7.Beneficiarii primari ai educaţiei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii, precum şi persoanele
adulte cuprinse într-o formă de educaţie preuniversitară.
8.Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce
corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea
subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport
cu piaţa muncii şi societatea civilă.
9.Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când un organism
competent stabileşte că o persoană a dobândit rezultate ale învăţării corespunzătoare unor standarde prestabilite.
10.Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii şi ale furnizorului acestuia, prin care
sunt îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările beneficiarilor.
11.Cerinţele educaţionale speciale (CES) reprezintă necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor
generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi
sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă de natură medicală, socială şi/sau
educaţională.
12.Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării
dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare.
13.Copilul remigrant este copilul care s-a reîntors în România, după ce s-a mutat la sau împreună cu părinţii migranţi în
altă ţară cu scopul de a fi crescut, educat şi îngrijit de aceştia.
14.Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi personale, sociale şi/sau
metodologice în situaţii de muncă sau de studiu pentru dezvoltarea profesională şi personală.
15.Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin
următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se

166
exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă,
creativitate şi inovare.
16.Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de
studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare personală
şi profesională.
17.Contextele de învăţare reprezintă locurile, contextele şi culturile diverse, fizice, virtuale şi mixte, în care persoanele
învaţă, cuprinzând toate contextele în care poate avea loc învăţarea formală, nonformală şi informală.
18.Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar semnifică activităţi şi tehnici cu caracter
operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor
prestabilite.
19.Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unităţii
de învăţământ sau a organizaţiei furnizoare de educaţie în procesul autorizării de funcţionare provizorie, acreditării sau
evaluării şi asigurării calităţii educaţiei.
20.Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte,
principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului European al
Calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori:
cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare.
21.Date - orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informaţii şi orice compilaţie a unor astfel de acte, fapte sau
informaţii, inclusiv sub forma unei imagini sau a unei înregistrări audio, video sau audiovizuale.
22.Degrevarea reprezintă scutirea parţială sau totală de efectuarea atribuţiilor prevăzute la art. 208 pentru personalul
didactic de conducere, de îndrumare şi de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilităţi specifice funcţiilor de
conducere, de îndrumare şi de control, precum şi pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la
nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a
calităţii sistemului de învăţământ.
23.Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi formare de
rezultate ale învăţării. Educaţia include atât activităţile de învăţare în context formal, cât şi în context nonformal sau
informal.
24.Disciplina şcolară modulară reprezintă disciplina şcolară al cărei studiu se poate desfăşura pe o perioadă de timp mai
mică de un an şcolar.
25.Educaţia media reprezintă capacitatea de a analiza critic informaţiile prezentate în mass-media şi social media şi de a
determina acurateţea sau credibilitatea acestora. Educaţia media include o abordare critică în ceea ce priveşte atât
calitatea, cât şi acurateţea conţinutului, care pune accentul pe capacitatea de a evalua informaţiile, gestionarea
publicităţii pe diverse medii şi utilizarea inteligentă a motoarelor de căutare.
26.Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara programului şcolar, în incinta
unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora, care au rol complementar activităţilor educaţionale
formale şi se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică,
cognitivă, emoţională şi socială, pentru atingerea potenţialului individual şi participarea activă în societate. Educaţia
extraşcolară contribuie atât la dezvoltarea competenţelor din curriculumul naţional, cât şi la dezvoltarea unor
competenţe complementare acestora.
27.Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe de învăţare prin
care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
28.Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în care un
furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele de

167
calitate. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când
evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării
externe.
29.Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit cunoştinţe,
abilităţi, responsabilitate şi autonomie într-un domeniu de studii.
30.Ghidul de guvernanţă reprezintă un set de standarde, reguli, orientări şi caracteristici pentru activităţi şi rezultatele
acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum şi reguli şi obligaţii în relaţia dintre furnizorul şi
utilizatorul de servicii de tip client-server şi aplicaţii cloud.
31.Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate
de o organizaţie furnizoare de educaţie/unitate de învăţământ prin raportare la standarde de calitate.
32.Interoperabilitatea semantică reprezintă un model comun de referinţă pentru schimbul de informaţii care asigură
semnificaţia exactă a acestora.
33.Interoperabilitatea sintactică reprezintă un modul în care datele sunt codificate şi formatate, definind în special
natura, tipul şi formatul mesajelor schimbate. Asigură un sistem deschis dedicat eterogenităţii componentelor.
34.Interoperabilitatea tehnică reprezintă conectivitate între sisteme digitale şi interfeţe, în baza unor standarde comune
legate de formatul datelor şi protocoalele utilizate pentru comunicare. Descrie capacitatea diferitelor tehnologii de a
comunica şi a schimba date pe baza unor standarde de interfaţă bine definite şi adoptate pe scară largă.
35.Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în context preuniversitar, se referă la toate activităţile de învăţare formale,
nonformale sau informale, care se desfăşoară pe întreaga durată a învăţământului preuniversitar şi care au scopul de a
îmbunătăţi şi dezvolta capacităţile umane, cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi competenţele.
36.Învăţământul cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă reprezintă forme de organizare a activităţilor didactice.
Învăţământul cu frecvenţă implică participarea obligatorie a beneficiarilor primari la activităţile didactice prevăzute în
planurile-cadru de învăţământ, în formele şi contextele stabilite de unitatea de învăţământ. Forma de învăţământ cu
frecvenţă poate fi organizată în program de zi sau seral. Învăţământul cu frecvenţă seral se desfăşoară în aceleaşi zile în
care se desfăşoară învăţământul cu frecvenţă de zi, de regulă, după-amiaza şi/sau seara. Învăţământul cu frecvenţă
redusă implică participarea beneficiarilor primari la o parte dintre activităţile didactice prevăzute în planurile-cadru de
învăţământ, altă parte dintre acestea fiind înlocuită cu activităţi de studiu individual, în formele şi contextele stabilite de
unitatea de învăţământ.
37.Învăţământul public este echivalentul învăţământului de stat, aşa cum este definit în Constituţia României,
republicată.
38.Învăţământul reprezintă un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în scopul educării
şi formării profesionale a cetăţenilor.
39.Platforma reprezintă o aplicaţie accesibilă dintr-o reţea de calculatoare în regim izolat sau via internet, care agregă
text, tipuri specializate de date, elemente multimedia sau funcţionalităţi specifice domeniului, cu asigurarea securităţii
cibernetice.
40.Principiul "doar o singură dată" asigură faptul că o anumită informaţie se furnizează doar o singură dată unei
administraţii, putând fi apoi accesibilă, accesată şi transferată în condiţiile legii, în mod digital, automat, automatizat sau
la cerere.
41.Profilul de formare descrie aşteptările exprimate faţă de absolvenţii diferitelor niveluri de studiu ale învăţământului
preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, prin raportare la: cerinţele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică
educaţională şi în studii de specialitate, finalităţile generale ale învăţământului, precum şi caracteristicile de dezvoltare a
elevilor. Profilul de formare a absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a

168
curriculumului naţional şi este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare, în învăţământul preşcolar, şi
de la descriptorii competenţelor-cheie, declinaţi pe niveluri de învăţământ, în cazul învăţământului primar şi secundar.
42.Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei calificări
profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.
43.Programele de studii concretizează oferta educaţională şi curriculară unitară a unei organizaţii furnizoare de educaţie,
specifică unui nivel sau unei specializări. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică
a importanţei unei unităţi de rezultate ale învăţării raportate la o calificare.
44.Programele educaţionale de tip "A doua şansă" sunt programe care au ca scop sprijinirea minorilor şi respectiv a
adulţilor care nu au fost înscrişi în învăţământul preuniversitar sau care au părăsit prematur sistemul de educaţie, fără a
finaliza învăţământul primar şi/sau gimnazial şi/sau liceal, şi care au depăşit vârsta de şcolarizare corespunzătoare
acestor niveluri conform art. 17 alin. (2), astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza învăţământul obligatoriu,
precum şi să poată obţine o calificare profesională, având inclusiv posibilitatea reintegrării în învăţământul de masă, în
condiţiile prezentei legi.
45.Recunoaşterea rezultatelorînvăţării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învăţării, care
sunt evaluate şi validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.
46.Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din
România, formată din Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale, denumit în continuare RNCP, şi Registrul Naţional al
Calificărilor în Învăţământul Superior, denumit în continuare RNIS.
47.Reţeaua şcolară naţională reprezintă totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor de educaţie
extraşcolară acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cuprinse în sistemul naţional de învăţământ
preuniversitar.
48.Rezultatele învăţării sunt enunţuri care se referă la ceea ce cunoaşte, înţelege şi este capabil să facă un cursant la
terminarea unui proces de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi, responsabilitate şi autonomie.
49.Serviciul Tehnologia de cloud computing reprezintă un serviciu digital care permite administrarea la cerere şi accesul
amplu la distanţă la un bazin redimensionabil de resurse informatice care pot fi puse în comun, inclusiv atunci când
aceste resurse sunt distribuite în mai multe locaţii.
50.Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de învăţământ de stat,
particular şi confesionale, precum şi a unităţilor de educaţie extraşcolară, acreditate sau autorizate să funcţioneze
provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.
51.Spaţiul şcolar reprezintă spaţiul interior sau exterior, real sau virtual, în care se desfăşoară activităţi de predare-
învăţare-evaluare sub coordonarea personalului didactic, în acord cu o varietate de modele pedagogice, organizate
individual sau în grup, teoretice sau practic-aplicative, adaptate vârstei şi nevoilor beneficiarilor primari ai educaţiei.
52.Standardul de calitate reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optim de realizare a unei activităţi de
către unitatea de învăţământ/unitatea furnizoare de educaţie pe baza bunelor practici existente la nivel naţional,
european sau mondial. Standardele de referinţă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituţii, sunt
opţionale şi se situează peste nivelul minim.
53.Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim
obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui
enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.
54.ŞTIAM reprezintă o abordare educaţională care formează competenţe în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei,
artei şi matematicii, prin înţelegerea fenomenelor din viaţa reală din perspective diferite, într-o manieră
interdisciplinară. Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată,
împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi.

169
55.Structura arondată este o unitate de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ
cu personalitate juridică.
56.Transferul rezultatelor învăţării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învăţării şi creditele
asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care
învaţă.
57.Transformarea digitală include ansamblul integrării tehnologiilor digitale în toate ariile specifice învăţământului
preuniversitar, prin utilizarea de tehnologii în procese nondigitale sau prin înlocuirea unei tehnologii digitale mai vechi
cu o tehnologie nouă sau emergentă. Rezultatul acestui tip de procese reprezintă o eficientizare sau chiar automatizare
în activitatea vizată.
58.Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică este unitatea de învăţământ acreditată sau autorizată să
funcţioneze provizoriu, care este parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente
definitorii: actul de înfiinţare, actul de menţinere a acreditării, patrimoniu, cod de identificare fiscală, sigiliu cu stema
României şi denumirea Ministerului Educaţiei, precum şi cont deschis la Trezoreria Statului, pentru unităţile de
învăţământ de stat, respectiv cont bancar, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particulare şi confesionale.
59.Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe,
deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate.
60.Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o
persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
61.Vârsta clasei reprezintă vârsta teoretică a clasei, plecând de la un parcurs educaţional normal conform căruia în clasa
pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la finalul anului calendaristic în care a început anul
şcolar.
62.Viabilitatea unui post didactic/unei catedre presupune existenţa acestuia/acesteia cel puţin pe durata unui nivel de
învăţământ şi se stabileşte de DJIP/DMBIP, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în funcţie
de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de şcolarizare şi de evoluţia demografică la nivel local.
63.Violenţa psihologică, denumită şi bullying, este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau
cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept
consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau
ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi
excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la
o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, şi care se desfăşoară
în instituţiile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

√ Legea 199/2023 a învăţământului superior, publicată în Monitorul Oficial

614/05.07.2023

TITLUL I: Învăţământul superior

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezenta lege asigură cadrul legal pentru exercitarea, în instituţiile de învăţământ superior, sub autoritatea statului
român, a procesului de educaţie, cercetare şi formare continuă şi reglementează structura, organizarea şi funcţionarea
170
învăţământului superior din România, statutul personalului din învăţământul superior, precum şi cadrul legal de
asigurare a calităţii.
(2)Statul asigură acces echitabil în învăţământul superior, fără nicio formă de discriminare, cetăţenilor României,
cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai
Confederaţiei Elveţiene, precum şi cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului
privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
(3)În România învăţământul superior este un serviciu de interes public, ce constituie prioritate naţională şi care se
desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie
internaţională.
(4)În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ superior, dispoziţiile prezentei
legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea, se aplică dispoziţiile
prezentei legi.
(5)Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 2
Idealul educaţional al învăţământului superior constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii
umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate,
pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
Art. 3
(1)Misiunea învăţământului superior este de a genera, certifica şi transfera cunoaştere, prin:
a)formarea iniţială şi continuă de tip universitar şi postuniversitar, în scopul dezvoltării profesionale şi personale a
studenţilor, studenţilor-doctoranzi şi cursanţilor, precum şi în vederea inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor şi
satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic;
b)cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic, prin creaţia individuală şi colectivă, relevante
pentru progresul cunoaşterii şi mediul socioeconomic;
c)implicarea în comunitate, prin desfăşurarea unor activităţi comune în beneficiul instituţiei de învăţământ superior şi al
mediului social, economic şi cultural.
(2)Viziunea prezentei legi este centrată pe următoarele valori:
a)echitatea, prin asigurarea şanselor la educaţie, în mod echitabil pentru tineri, indiferent de mediul din care provin sau
de alţi factori de risc;
b)excelenţa, prin susţinerea şi motivarea acesteia în cadrul procesului de învăţământ;
c)integritatea, prin asigurarea de repere valorice şi promovarea eticii în educaţie şi cercetare;
d)starea de bine, prin susţinerea studenţilor şi a tuturor salariaţilor din instituţiile de învăţământ superior şi din cele
subordonate ministerului prin măsuri adecvate de îngrijire medicală, inclusiv stomatologică şi psihologică, consiliere şi
orientare profesională, precum şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare personală, prin măsuri de sprijin adecvate;
e)profesionalismul, prin menţinerea unor standarde ridicate în formarea cadrelor didactice şi, implicit, în pregătirea
oferită studenţilor, studenţilor-doctoranzi şi cursanţilor;
f)respectul, prin însuşirea respectului pentru alte persoane, instituţii, mediu şi societate, ca parte a formării;

171
g)flexibilitatea, prin asigurarea unui parcurs dinamic de învăţare adaptat nevoilor studenţilor, studenţilor-doctoranzi şi
cursanţilor, în vederea dobândirii de competenţe;
h)diversitatea, prin garantarea respectului pentru varietate şi a unui mediu tolerant în procesul de formare;
i)transparenţa, prin utilizarea de mecanisme transparente de evaluare şi menţinerea unei comunicări deschise şi oneste;
j)colaborarea, prin dezvoltarea parteneriatelor interuniversitare, a parteneriatelor cu institute de cercetare publice sau
private, cu operatorii economici publici sau privaţi, inclusiv pentru dezvoltarea de programe de studii interdisciplinare,
precum şi pentru orice alte tipuri de proiecte;
k)consultarea, prin implicarea actorilor interesaţi în proiectarea şi aplicarea legislaţiei, a strategiilor şi politicilor în
domeniul învăţământului superior;
l)incluziunea, prin garantarea în procesul de educaţie a respectării statutului şi drepturilor tuturor persoanelor, astfel
încât să aibă oportunitatea de a beneficia de un tratament egal cu ceilalţi;
m)dezvoltarea durabilă şi tranziţia verde, prin satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi;
n)responsabilitatea, prin asumarea conştientă a responsabilităţilor pentru comportamentul şi acţiunile proprii, la nivelul
tuturor actorilor educaţionali: beneficiari, personal de conducere, personal didactic şi auxiliar;
o)transparenţa instituţională, în baza căreia toate hotărârile, deciziile şi reglementările instituţionale universitare se
bucură de cel mai înalt grad de transparenţă, în vederea respectării principiului răspunderii publice.
Art. 4
Sistemul naţional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii:
a)principiul autonomiei universitare;
b)principiul libertăţii academice;
c)principiul răspunderii publice;
d)principiul asigurării calităţii;
e)principiul echităţii;
f)principiul eficienţei manageriale şi financiare, în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale
adecvate, prin gestionarea resurselor existente;
g)principiul transparenţei;
h)principiul respectării drepturilor şi libertăţilor membrilor comunităţii universitare;
i)principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;
j)principiul centrării educaţiei pe student;
k)principiul relevanţei, în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice;
l)principiul garantării identităţii culturale a tuturor membrilor comunităţii academice şi dialogului intercultural;
m)principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
n)principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la
dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
o)principiul asigurării egalităţii de şanse şi nediscriminării;

172
p)principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii şi doctrine politice şi religioase;
q)principiul organizării învăţământului confesional, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
r)principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;
s)principiul participării studenţilor în luarea deciziilor.
Art. 5
(1)Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţământului superior prin Ministerul Educaţiei, Guvern şi Parlament.
(2)Ministerul Educaţiei, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, proiectează,
fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul învăţământului superior.
(3)În domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării din instituţiile de învăţământ superior, Ministerul Educaţiei şi Ministerul
Cercetării, Inovării şi Digitalizării au competenţe partajate de reglementare.
(4)Ministerul Educaţiei are următoarele atribuţii principale:
a)propune politicile şi strategiile naţionale pentru învăţământul superior, ca parte a Spaţiului european al învăţământului
superior;
b)elaborează acte normative în aplicarea prezentei legi;
c)monitorizează şi verifică, direct sau prin organismele abilitate în acest sens, respectarea reglementărilor privind
organizarea şi funcţionarea învăţământului superior, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară,
asumarea răspunderii publice şi asigurarea calităţii în învăţământul superior, aplicând sancţiuni în cazul constatării unor
abateri;
d)elaborează, pe baza rapoartelor de acreditare şi a avizului Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Superior, denumită în continuare ARACIS, actele normative pentru înfiinţarea de structuri de învăţământ superior sau de
instituţii de învăţământ superior, după caz;
e)gestionează Registrul matricol unic din România, denumit în continuare RMUR;
f)gestionează Registrul unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii, denumit în continuare RUNIDAS;
g)gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii şi a documentelor universitare, prin avizarea
necesarului formularelor actelor de studii şi prin comandarea, în vederea tipăririi acestora, în baza înregistrărilor din
RMUR, şi controlează, periodic, modul de eliberare a acestora de instituţiile de învăţământ superior şi de Academia
Română;
h)organizează procedura de recunoaştere şi echivalare a diplomelor şi certificatelor conform normelor interne şi în
conformitate cu normele europene;
i)elaborează metodologia prin care se pot recunoaşte automat diplomele şi certificatele obţinute în instituţii de
învăţământ superior din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia
Elveţiană, precum şi în instituţii de învăţământ superior de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate şi
reactualizate prin ordin al ministrului educaţiei;
j)elaborează metodologia privind recunoaşterea automată a funcţiilor didactice universitare şi a calităţii de conducător
de doctorat;
k)încasează sume, în lei sau în valută, pentru recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi certificatelor şi pentru vizarea
actelor de studii;
l)elaborează şi propune proiectul de buget pentru învăţământul superior, ca parte integrantă a bugetului educaţiei;

173
m)verifică şi gestionează sistemul de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior în scopul monitorizării
şi prognozării evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii;
n)relaţionează cu autorităţile abilitate pentru monitorizarea şi prognozarea evoluţiei învăţământului superior în raport
cu piaţa muncii, prin comisiile naţionale;
o)susţine realizarea de studii şi de cercetări în învăţământul superior;
p)publică anual, până la data de 31 decembrie, un raport privind starea învăţământului superior, în care sunt prezentate
inclusiv direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului superior;
q)aprobă standardele pentru ocuparea posturilor didactice din instituţiile de învăţământ superior, precum şi standardele
pentru acordarea diplomei de doctor şi a atestatului de abilitare;
r)verifică modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din instituţiile de
învăţământ superior;
s)verifică sesizările privind desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din instituţiile
de învăţământ superior;
ş)verifică, din oficiu sau la sesizare, respectarea dispoziţiilor procedurale şi îndeplinirea standardelor în procedurile de
abilitare şi de acordare a diplomelor de doctor;
t)monitorizează inserţia socioprofesională a absolvenţilor de învăţământ liceal şi terţiar;
ţ)elaborează şi asigură mentenanţa Platformei naţionale de raportare unică în învăţământul superior, denumită în
continuare PNRUIS, prin intermediul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, în vederea colectării datelor statistice, a raportărilor
instituţionale şi a raportărilor individuale privind activitatea ştiinţifică a personalului didactic şi de cercetare, solicitate de
Ministerul Educaţiei, de comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei, prevăzute la art. 154, de Institutul Naţional de
Statistică, de ARACIS sau de alte entităţi ale statului către care instituţiile de învăţământ superior raportează date
instituţionale. Instituţiile de învăţământ superior vor avea acces la datele incluse şi la rapoartele generate de această
platformă pentru personalul didactic şi de cercetare propriu.
(5)În exercitarea atribuţiilor sale, prevăzute la alin. (2) şi (3), Ministerul Educaţiei consultă Consiliul Naţional al Rectorilor,
denumit în continuare CNR, în calitate de reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de stat, particular şi
confesional şi, după caz, alte structuri asociative ale instituţiilor de învăţământ superior, Consiliul Minorităţilor
Naţionale, Consiliul Consultativ al Cultelor, sindicatele reprezentative din învăţământul superior, federaţiile naţionale
studenţeşti reprezentative legal constituite la nivel naţional, autorităţile administraţiei publice şi mediul de afaceri.
(6)Ministerul Educaţiei susţine şi practică dialogul social, precum şi consultarea factorilor interesaţi în ceea ce priveşte
strategiile naţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Structurile aflate în coordonarea sau subordonarea
Ministerului Educaţiei susţin şi practică dialogul cu partenerii sociali.
Art. 6
(1)Ministerul Educaţiei, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, este abilitat să urmărească
şi să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în sistemul de învăţământ superior, să formuleze
recomandări, să dispună măsuri şi să aplice, dacă este cazul, sancţiuni.
(2)Ministerul Educaţiei supraveghează şi controlează modul în care instituţiile de învăţământ superior îşi exercită
autonomia universitară şi îşi asumă răspunderea publică.
(3)Ministerul Educaţiei susţine şi practică dialogul social şi consultarea factorilor interesaţi în ceea ce priveşte strategiile
naţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Deciziile structurilor aflate în coordonarea sau subordonarea
Ministerului Educaţiei se fundamentează, de asemenea, pe dialogul cu partenerii sociali.
CAPITOLUL II:Sistemul de învăţământ superior
174
Art. 7
(1)Învăţământul superior se organizează doar în organizaţii furnizoare de educaţie şi instituţii de învăţământ superior
care au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea, în conformitate cu prevederile legale.
(2)Statutul de organizaţie furnizoare de educaţie se acordă până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a legii de înfiinţare a instituţiei de învăţământ superior, dar nu cu mai mult de 2 ani după absolvirea primei generaţii de
studenţi. În sensul prezentei legi, toate prevederile aplicabile instituţiilor de învăţământ superior sunt aplicabile şi
organizaţiilor furnizoare de educaţie autorizate să funcţioneze provizoriu.
(3)Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie, care desfăşoară activităţi de învăţământ, pe
bază de programe de studii autorizate şi, după caz, acreditate, în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă,
programe ce funcţionează cu respectarea principiului asigurării calităţii pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor
direcţi şi indirecţi din societate.
(4)Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare şi confesionale. Aceste instituţii au personalitate juridică,
au caracter nonprofit şi sunt apolitice.
(5)Statutul juridic de instituţie de învăţământ superior se dobândeşte în urma înfiinţării şi acreditării prin lege.
(6)Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau persoane juridice de drept privat şi de
utilitate publică şi pot fi: universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare, denumite în continuare
instituţii de învăţământ superior.
Art. 8
(1)Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2)Instituţiile de învăţământ superior din străinătate, recunoscute legal în statul de origine, pot organiza filiale pe
teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior acreditate din România, numai cu
respectarea prevederilor prezentei legi cu privire la autorizarea, acreditarea şi asigurarea calităţii programelor de studii.
(3)Instituţiile de învăţământ superior româneşti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune
cu instituţii de învăţământ superior din străinătate, recunoscute de statul de origine. În cazul în care aceste programe se
organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât şi în statele
respective.
(4)Instituţiile de învăţământ superior româneşti pot organiza filiale în alte state, singure sau în parteneriat cu instituţii de
învăţământ superior din străinătate, recunoscute de statul de origine. În cazul în care aceste programe se organizează în
străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât şi în statele respective.
(5)Instituţiile de învăţământ superior româneşti acreditate pot organiza, în comun cu alte instituţii de învăţământ
superior acreditate din Spaţiul european al învăţământului superior, programe de studii integrate finalizate cu diplomă
comună sau diplomă dublă sau multiplă, recunoscute de statul de origine, în conformitate cu o metodologie-cadru
adoptată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6)Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate susţine,
inclusiv prin finanţare, înfiinţarea şi organizarea lectoratelor, precum şi organizarea de cursuri de limbă, cultură şi
civilizaţie românească în instituţii de învăţământ superior din străinătate.
Art. 9
(1)În instituţiile de învăţământ superior de stat învăţământul este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată anual prin
hotărâre a Guvernului, şi cu taxă. Cuantumul taxei este propus de consiliul de administraţie şi aprobat de senatul
universitar.

175
(2)Pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României şi, în funcţie de nevoi, pentru formarea cadrelor didactice din
învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei alocă locuri din cifra de şcolarizare aprobată anual prin hotărâre a
Guvernului pentru studii universitare de scurtă durată, licenţă, masterat şi doctorat.
(3)În instituţiile de învăţământ superior particular şi confesional particular învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei
este propus de consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul în care în cadrul învăţământului superior de stat nu există învăţământ
teologic pastoral specific unui cult, recunoscut drept cult conform legii, în instituţiile de învăţământ superior confesional
particular învăţământul este gratuit pentru programul de studii universitare de licenţă, master şi doctorat de teologie
pastorală, potrivit cifrei de şcolarizare aprobate şi finanţate anual prin hotărâre a Guvernului.
(5)Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obligaţia să le comunice
tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul instituţiei de învăţământ superior. În instituţiile de învăţământ superior de stat
taxele anunţate se menţin pe toată durata normală a unui ciclu de studii, putând fi indexate cu maximum rata inflaţiei,
pentru aceeaşi promoţie de studenţi.
Art. 10
(1)Instituţiile de învăţământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2)Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior de stat aparţine Guvernului. Iniţiativa şi resursele financiare şi
materiale necesare înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular sau confesional particulare aparţin unei
fundaţii, unei asociaţii sau unui cult religios, unei entităţi a cultelor recunoscute ori altui furnizor de educaţie certificat
prin evaluare externă a calităţii şi recunoscut ca atare, potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
(3)Instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare se reorganizează/desfiinţează cu respectarea principiului
simetriei actului de înfiinţare, respectiv prin lege sau hotărâre a Guvernului, după caz.
(4)Privatizarea instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă.
CAPITOLUL III:Autonomia universitară
Art. 11
(1)Autonomia universitară este garantată prin Constituţia României, republicată, şi se exercită cu condiţia asumării
răspunderii publice şi în limitele legislaţiei naţionale în vigoare. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituţiile
de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
(2)Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională,
structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, precum şi gestionarea resurselor financiare, materiale şi
umane, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(3)Statul încurajează şi sprijină, prin pârghii financiare, diversificarea misiunilor instituţiilor de învăţământ superior, în
funcţie de orientările proprii stabilite prin planurile strategice multianuale de dezvoltare instituţională, corelate cu
nevoile societăţii.
(4)Prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, instituţiile de învăţământ superior de stat sunt autorizate, prin prezenta lege, să redistribuie
creditele bugetare din soldul la finanţarea de bază, sumele rămase neconsumate şi reportate din anii precedenţi pentru
obiective de investiţii noi, sumele rămase necheltuite din investiţii finalizate, pentru obiective de investiţii noi, pentru
obiective de investiţii în continuare, precum şi alte cheltuieli de natura investiţiilor. Sumele rămase în sold, pentru
facilităţi de transport pentru studenţi, subvenţii pentru cămine-cantine şi sumele pentru bursele studenţilor neridicate în
termen pot fi utilizate în anii următori pentru acordarea de burse pentru studenţi, precum şi alte cheltuieli de natura
investiţiilor pentru infrastructura de cămine, cantine, pentru susţinerea activităţilor centrelor pentru consiliere şi
orientare în carieră.

176
(5)Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universitară, aprobată de senatul universitar
şi avizată de Ministerul Educaţiei, pentru conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6)În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea academică. Aceasta implică dreptul tuturor membrilor
comunităţii universitare de a se exprima liber, atât în mediul universitar, cât şi în afara acestuia, în raport cu activitatea
didactică, de cercetare sau de creaţie intelectuală, precum şi cu orice alte activităţi vizând instituţia de învăţământ
superior în cadrul căreia activează, conform legii. În aceeaşi măsură, libertatea academică înseamnă libertatea de a
învăţa, preda şi cerceta, fiecare dintre acestea presupunând libertatea de a gândi, de a pune sub semnul întrebării şi de a
împărtăşi idei, în interiorul şi în afara instituţiei de învăţământ superior.
(7)Studenţilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a programelor de studii şi disciplinelor, în conformitate cu
normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ.
(8)Structurile şi funcţiile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale, atribuţiile,
modul de constituire, precum şi alte aspecte privind statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile
prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor şi cu aprobarea senatului universitar.
(9)Instituţiile de învăţământ superior îşi adaptează periodic oferta educaţională la cerinţele pieţei muncii.
Art. 12
(1)Răspunderea publică obligă fiecare instituţie de învăţământ superior, de stat, particulară sau confesională particulară:
a)să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior;
b)să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul
superior;
c)să respecte politicile de etică şi deontologie universitară, cuprinse în Codul de etică şi deontologie universitară aprobat
de senatul universitar;
d)să asigure eficienţa managerială şi eficienţa utilizării resurselor, în cazul instituţiilor de învăţământ superior de stat, şi a
cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituţional;
e)să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
f)să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi drepturile şi
libertăţile studenţilor.
(2)În cazul instituţiilor de învăţământ superior confesionale, răspunderea publică se extinde şi la respectarea statutului şi
a prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv.
Art. 13
(1)Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice experimentale, institutelor
de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor
universitare, farmaciilor universitare umane şi veterinare, ambulatoriilor de specialitate, bibliotecilor, unităţilor de
microproducţie, bazelor şi complexelor cultural-sportive, caselor de cultură ale studenţilor, bazelor de odihnă şi
tratament, studiourilor/posturilor de radio-TV, sălilor de spectacole, concerte şi de cinema, studiourilor de
cinematografie şi de înregistrări, atelierelor de fotografie şi caselor de creaţie, precum şi din alte spaţii dedicate
proceselor de educaţie, formare profesională şi cercetare ştiinţifică şi dotările aferente, folosite de instituţia de
învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze. Este considerat spaţiu
universitar şi mediul online, constând în platformele sau grupurile utilizate pentru activităţile didactice şi
extracurriculare şi de cercetare organizate în cadrul instituţiei de învăţământ superior.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii, ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior, spaţiile care aparţin cultelor
în care se desfăşoară învăţământul confesional, spaţiile care aparţin Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
177
Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate, şi casele de
cultură ale studenţilor şi Complexul Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", în care se desfăşoară activităţi specifice.
(3)Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin lege şi prin
carta universitară.
(4)Instituţiile de învăţământ superior asigură, în spaţiul universitar, inclusiv în căminele studenţeşti, acces gratuit la
internet wireless pentru toţi membrii comunităţii universitare. Caracteristicile tehnice ale reţelei de internet trebuie să
permită accesul la activităţi didactice online, la conferinţe în format audio-video, precum şi la orice altă activitate
specifică procesului educaţional.
(5)Instituţiile de învăţământ superior asigură accesul studenţilor şi profesorilor la cel puţin o bază de date ştiinţifică.
Art. 14
(1)Comunitatea universitară este constituită din studenţi, studenţi-doctoranzi, cursanţi, personal didactic şi de cercetare,
personal didactic şi de cercetare auxiliar şi personal administrativ.
(2)Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii
universitare, prin hotărâre a senatului universitar.
(3)Membrii comunităţii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin carta
universitară.
Art. 15
(1)Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul universitar.
(2)Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la:
a)modalităţile de desemnare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere sau care fac parte din
structurile de conducere ale instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b)Codul de etică şi deontologie universitară;
c)modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor instituţiei de învăţământ superior;
d)condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care sunt utilizate;
e)condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori economici, în vederea organizării
unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii
universitare;
f)condiţiile în care instituţia de învăţământ superior se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior sau cu alte
organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale;
g)modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei materiale a instituţiei de învăţământ
superior, necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
h)modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale instituţiei de învăţământ superior,
încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi internaţionale;
i)modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior şi sindicatele
personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi organizaţiile studenţeşti legal constituite;
j)modalitatea în care instituţia de învăţământ superior îşi îndeplineşte rolul de bază din perspectiva educaţiei la care
poate adăuga, după caz, componenta de cercetare sau cercetare avansată;
k)orice alte aspecte considerate relevante de senatul universitar şi care corespund legislaţiei în vigoare.

178
(3)Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea în comunitatea
universitară.
(4)Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare, acestea fiind nule de drept.
(5)Carta universitară se adoptă numai după acordarea de către Ministerul Educaţiei a avizului de legalitate asupra
acesteia. Rezoluţia privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educaţiei în termen de maximum 30 de zile
de la data solicitării instituţiei de învăţământ superior.
(6)În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, carta universitară se consideră avizată potrivit
procedurii aprobării tacite.
Art. 16
(1)Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, după caz, societăţi comerciale, fundaţii,
asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar, consorţii pentru învăţământ dual, spitale universitare, farmacii
universitare, unităţi medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, şi cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, cu
aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiţia ca acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să
contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ şi
cercetare. Obiectul de activitate al societăţilor, asociaţiilor şi/sau fundaţiilor trebuie să fie conex misiunii instituţiei de
învăţământ superior.
(2)Instituţia de învăţământ superior poate înfiinţa, inclusiv în cadrul unor proiecte, pentru o perioadă determinată sau
nedeterminată, structuri de cercetare sau de spectacole distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli, care au
autonomie şi statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot constitui consorţii, inclusiv cu organizaţii de cercetare, dezvoltare şi inovare şi
cu instituţiile/unităţile de spectacole, în baza unui contract de parteneriat, încheiat în forma autentică în care sunt
stabilite drepturile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi, conform legislaţiei în vigoare.
(4)În cazul realizării unor investiţii comune în cadrul unui consorţiu universitar, contractele de parteneriat prevăd, pentru
fiecare partener, cel puţin: contribuţia la realizarea investiţiei, drepturile de folosinţă, împărţirea timpului de acces, cota-
parte din acoperirea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea obiectivului, cota-parte din eventualele venituri
care se obţin din utilizarea investiţiei. Bunurile comune rezultate din activităţile desfăşurate în cadrul consorţiului
universitar se află în indiviziune pe întreaga perioadă a existenţei consorţiului universitar, cu excepţia bunurilor
proprietate publică pentru care se aplică regimul juridic prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Instituţiile de învăţământ superior pot prelua, în coordonare ori prin fuziune, potrivit prevederilor Legii nr. 25/2023
privind integrarea voluntară a organizaţiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din România în Spaţiul European de
Cercetare, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea
tehnologică, organizaţii de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi instituţii organizatoare de spectacole, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea devenind ordonatori terţiari de credite.
(6)La constituirea societăţilor comerciale, a fundaţiilor sau a asociaţiilor, instituţia de învăţământ superior de stat poate
contribui exclusiv cu bani, brevete de invenţie şi alte drepturi de proprietate intelectuală. Instituţia de învăţământ
superior poate acorda prin contract dreptul de administrare şi folosinţă asupra bunurilor societăţilor comerciale sau
asociaţiilor, în care are calitatea de asociat sau acţionar, ori fundaţiilor, în care are calitatea de fondator, cu aprobarea
senatului universitar. Dreptul de folosinţă şi de administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui
aport al instituţiei de învăţământ superior la capitalul social al unei societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii.
Art. 17
(1)Instituţiile de învăţământ superior de stat, respectiv particulare şi confesionale, pot înfiinţa, prin hotărârea senatului
universitar, în urma evaluării externe, conform prevederilor legale privind asigurarea calităţii în învăţământul
preuniversitar, unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv particulare şi confesionale, după cum urmează:
179
a)pentru învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, unităţi fără personalitate juridică, în structura instituţiilor de
învăţământ superior;
b)pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, unităţi cu personalitate juridică, în subordinea instituţiilor de
învăţământ superior;
c)pentru învăţământul postliceal, colegii terţiare nonuniversitare, fără personalitate juridică, în structura instituţiilor de
învăţământ superior.
(2)Prin excepţie de la prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, unităţile de învăţământ
preuniversitar, înfiinţate de instituţiile de învăţământ superior, sunt unităţi de învăţământ de stat, finanţate din bugetul
de stat prin contractele instituţionale încheiate de instituţiile de învăţământ superior cu Ministerul Educaţiei, la nivelul
standardelor de cost specifice pentru învăţământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3)Cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru învăţământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul
instituţiilor de învăţământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior de stat sunt
componente organizatorice, fără personalitate juridică, care se includ, de drept, în reţeaua şcolară de la nivelul
învăţământului preuniversitar, pe baza deciziei rectorului şi a ordinului ministrului educaţiei de autorizare de funcţionare
provizorie/acreditare, comunicate autorităţilor administraţiei publice locale şi direcţiei judeţene de învăţământ
preuniversitar ori a municipiului Bucureşti.
(5)Instituţiile de învăţământ superior care înfiinţează componente organizatorice, de tipul unităţilor de învăţământ
preuniversitar, au următoarele drepturi:
a)de a participa la asigurarea finanţării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcţionare şi de învăţământ;
b)de a asigura angajarea de personal didactic şi administrativ, instituţia de învăţământ superior având calitatea de
angajator;
c)de a propune Ministerului Educaţiei cifre de şcolarizare aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar din structura
acestora, în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de şcolarizare;
d)de a întocmi şi elibera acte de studii, conform prevederilor legale;
e)de a acorda un spor pentru personalul didactic şi administrativ, care desfăşoară activităţi de învăţământ
preuniversitar, cu încadrarea în bugetul aprobat.
(6)Senatele instituţiilor de învăţământ superior aprobă regulamente proprii de organizare şi de funcţionare pentru
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, înfiinţate în structura acestora, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
(7)Prin derogare de la prevederile legale privind asigurarea calităţii educaţiei, după acreditare, unităţile de învăţământ
preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, sub formă de componente organizatorice, nu
dobândesc personalitate juridică.
(8)Instituţiile de învăţământ superior care au în subordine unităţi de învăţământ preuniversitar, cu personalitate juridică,
au următoarele drepturi:
a)de a participa la asigurarea finanţării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcţionare şi de învăţământ;
b)de a acorda un spor pentru personalul didactic şi administrativ care desfăşoară activităţi de învăţământ preuniversitar,
cu încadrarea în bugetul aprobat;
c)de a propune Ministerului Educaţiei cifre de şcolarizare aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar din
coordonarea acestora, în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de şcolarizare.

180
(9)Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal organizat de către instituţii de învăţământ superior de stat, cu
finanţare integrală asigurată de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, după caz, se aprobă prin hotărâri ale
senatelor universitare şi se comunică Ministerului Educaţiei.
Art. 18
În concordanţă cu prevederile Codului-cadru de etică şi deontologie universitară aprobat prin hotărâre a Guvernului,
instituţiile de învăţământ superior adoptă propriul cod de etică şi deontologie universitară, care face parte din carta
universitară şi cuprinde, obligatoriu:
a)măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de licenţă, de
masterat, de doctorat, a articolelor ştiinţifice, a proiectelor, producţiilor şi operelor de creaţie artistică, a proiectelor de
cercetare, a invenţiilor şi brevetelor, articolelor, cărţilor şi a oricăror lucrări publicate de către editurile care funcţionează
în structura/subordinea instituţiilor de învăţământ superior sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente;
b)stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi, în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) şi (5);
c)definirea a ceea ce constituie o conduită inacceptabilă a membrilor comunităţii universitare;
d)măsurile necesare pentru consolidarea sau, după caz, dezvoltarea unei culturi organizaţionale de natură morală, prin
implicarea tuturor categoriilor de membri ai comunităţii universitare;
e)cadrul intern necesar pentru prevenirea abaterilor de la normele naţionale sau interne în ceea ce priveşte etica şi
deontologia universitară;
f)îndrumări pentru solicitarea de consiliere şi/sau sesizare a unui comportament neetic, principii privind gestionarea
riscurilor etice, respectiv metode de instruire şi ajutorare a membrilor comunităţii universitare;
g)stabilirea unor mecanisme de raportare şi de protecţie a victimelor.
Art. 19
(1)Rectorul instituţiei de învăţământ superior are obligaţia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii
aprilie a fiecărui an, un raport privind starea instituţiei de învăţământ superior. Raportul este dezbătut în senat şi este
făcut public pe site-ul instituţiei de învăţământ superior şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest raport include
cel puţin:
a)situaţia financiară a instituţiei de învăţământ superior, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli;
b)situaţia fiecărui program de studii;
c)situaţia personalului instituţiei de învăţământ superior;
d)rezultatele activităţilor de cercetare;
e)situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul instituţiei de învăţământ superior;
f)situaţia respectării eticii şi deontologiei universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
g)situaţia posturilor vacante;
h)situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente;
i)analiza implementării planului operaţional anual pentru anul calendaristic precedent.
(2)Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie pentru accesul la
finanţările din bugetul public.
CAPITOLUL IV:Organizarea instituţiilor de învăţământ superior

181
Art. 20
(1)Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituţie de învăţământ superior poate
cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăţi, departamente, departamente pentru pregătirea
personalului didactic, şcoli doctorale, institute, centre sau laboratoare, unităţi de proiectare, centre de consultanţă,
clinici sau spitale universitare şi/sau alte structuri/unităţi medicale, precum unităţi medicale ambulatorii, inclusiv
stomatologice, şi cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnică dentară, institute de pregătire
în rezidenţiat, farmacii universitare, studiouri şi ateliere artistice, de artele spectacolului, muzee, studiouri şi ateliere
audiovizuale, cinematografie şi fotografie, grădini botanice, teatre, muzee, radio şi televiziune, tipografii, edituri,
publicaţii, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unităţi de microproducţie şi prestări servicii, unităţi de
cazare şi alimentaţie publică, staţiuni didactice/baze didactice pentru aplicaţii şi performanţă în sport, staţiuni
experimentale sau alte entităţi pentru activităţi de producţie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie, centre de
competenţă, cluburi sportive universitare, precum şi unităţi de învăţământ preuniversitar. În structura instituţiilor de
învăţământ superior funcţionează direcţii şi servicii tehnico-administrative. Instituţiile de învăţământ superior româneşti
pot organiza filiale universitare.
(2)Activităţile şi resursele umane din cadrul componentelor organizatorice prevăzute la alin. (1) se supun şi dispoziţiilor
speciale care reglementează domeniile de care aparţin respectivele activităţi.
(3)Componentele funcţionale prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt organizate de fiecare instituţie de învăţământ superior,
astfel încât instituţia să îşi realizeze misiunea, să asigure standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activităţile
de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi tehnologic şi să asigure sprijinul adecvat membrilor
comunităţii universitare, astfel încât să poată duce la îndeplinire obiectivele strategice ale instituţiei de învăţământ
superior.
Art. 21
(1)Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea corespunde
unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului. În funcţie de specificul fiecărei instituţii de învăţământ
superior, programele de studii pot fi elaborate şi gestionate şi la nivel de departament. În acest caz, departamentul are
aceleaşi atribuţii ca cele ale unei facultăţi, iar directorul de departament este asimilat funcţiei de decan. În cazul acestor
departamente, statutul va fi menţionat distinct în carta universitară a instituţiei de învăţământ respective. De asemenea,
aceste departamente vor fi consemnate corespunzător în actele normative iniţiate de Ministerul Educaţiei.
(2)Orice facultate se înfiinţează, se organizează sau se desfiinţează la propunerea consiliului de administraţie, cu
aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituţiilor de învăţământ superior, iniţiată
anual de Ministerul Educaţiei.
(3)O facultate poate include unul sau mai multe departamente, şcoli doctorale, şcoli postuniversitare şi extensii
universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare.
(4)În învăţământul superior există şi pot fi organizate facultăţi de teologie, în conformitate cu prevederile alin. (2), şi
institute de cercetare teologică, în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice internaţionale şi în conformitate cu
prevederile legale.
(5)Instituţiile de învăţământ superior, înfiinţate în condiţiile legii, care desfăşoară doar programe de masterat
profesional de tip MBA/Executive MBA prevăzute art. 58 alin. (2) lit. b), precum şi alte programe postuniversitare
destinate exclusiv pregătirii pentru cerinţele pieţei muncii, conform actului normativ constitutiv şi cartei universitare
proprii, se pot organiza cu o singură facultate responsabilă de organizarea programelor respective, conform alin. (2).
Art. 22
(1)Departamentul este unitatea academică funcţională care asigură producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii
în unul sau mai multe domenii de specialitate.

182
(2)Un departament poate avea în componenţă şcoli postuniversitare, centre sau laboratoare de cercetare, ateliere
artistice, săli de spectacole, concerte, studiouri şi ateliere audiovizuale: radio, televiziune, cinematografie şi fotografie.
(3)Departamentul se înfiinţează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin hotărâre a senatului
universitar, la propunerea consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcţionează, cu avizul consiliului de administraţie.
(4)Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcţionează ca unităţi de venituri şi
cheltuieli în cadrul instituţiei de învăţământ superior.
Art. 23
(1)Filiala universitară este o structură organizatorică a instituţiei de învăţământ superior‚ care se înfiinţează cu
aprobarea senatului‚ la propunerea consiliului de administraţie‚ în altă locaţie geografică decât cea în care îşi are sediul
instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia aceasta funcţionează şi care beneficiază de autonomie în condiţiile
stabilite prin carta universitară. În cadrul filialei pot funcţiona: facultăţi‚ departamente‚ şcoli doctorale‚ institute‚ centre
sau laboratoare‚ unităţi de proiectare‚ centre de consultanţă‚ clinici universitare‚ farmacii‚ studiouri şi ateliere artistice‚
teatre‚ muzee‚ radio şi televiziune‚ tipografii‚ edituri‚ publicaţii‚ centre pentru formarea continuă a resurselor umane‚
unităţi de microproducţie şi prestări servicii‚ unităţi de cazare şi alimentaţie publică‚ staţiuni didactice/baze didactice
pentru aplicaţii şi performanţă în sport‚ staţiuni experimentale sau alte entităţi pentru activităţi de producţie şi transfer
de cunoaştere şi tehnologie‚ centre de competenţă‚ precum şi unităţi de învăţământ preuniversitar.
(2)Extensia universitară este unitatea academică care asigură producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în
unul sau mai multe domenii de specialitate, în alt spaţiu geografic decât cel în care îşi are sediul instituţia de învăţământ
superior în cadrul căreia aceasta funcţionează. Extensia se înfiinţează şi se desfiinţează cu aprobarea senatului, la
propunerea consiliului de administraţie, şi nu are personalitate juridică.
Art. 24
(1)Învăţământul superior pentru minorităţile naţionale se realizează:
a)în instituţii de învăţământ superior în cadrul cărora funcţionează facultăţi/linii/programe de studii cu predare în limba
maternă;
b)în instituţii de învăţământ superior multiculturale şi multilingve. În acest caz, se constituie linii de studii cu predare în
limbile minorităţilor naţionale;
c)în cadrul instituţiilor de învăţământ superior pot fi organizate grupe, secţii sau linii de predare în limbile minorităţilor
naţionale, în condiţiile legii.
(2)Linia de studiu din cadrul instituţiei de învăţământ superior multilingve şi multiculturale se organizează în
departamente. Senatul instituţiei de învăţământ superior adoptă, la propunerea cadrelor didactice universitare
aparţinând liniei de studiu, un regulament de funcţionare propriu al liniei de studiu, care stabileşte procedurile de
alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective, în concordanţă cu carta
universitară.
(3)Secţia de studiu este o formă de organizare a învăţământului universitar într-o limbă a minorităţilor naţionale, care
poate fi instituţionalizată, atât la nivelul instituţiei de învăţământ superior, cât şi în cadrul unei facultăţi, prin
departamentul secţiei, care are în componenţă programele de studiu şi structurile organizatorice aferente. Secţiile
beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităţilor didactice.
(4)În învăţământul universitar pentru minorităţile naţionale se asigură pregătirea în limba maternă în: studii de scurtă
durată, studii universitare de licenţă, de masterat şi doctorat, precum şi în învăţământul postuniversitar.
(5)Finanţarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenţii care urmează cursurile în limba unei
minorităţi naţionale.

183
(6)Instituţiile de învăţământ superior de stat multiculturale şi multilingve şi care au activităţi de predare în limba
minorităţilor naţionale sunt prevăzute de prezenta lege.
(7)Statutul de instituţie de învăţământ superior multiculturală şi multilingvă poate fi dobândit şi de alte instituţii de
învăţământ superior, doar prin lege.
(8)Candidaţii proveniţi din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, cu diplomă de bacalaureat, la solicitarea
acestora, pot susţine examenul de admitere în limba maternă, la orice instituţie de învăţământ superior din România, cu
excepţia instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, la care
examenul de admitere se susţine în limba de predare a programului de studii.
Art. 25
(1)În instituţiile de învăţământ superior şi în toate componentele lor organizatorice sunt interzise activităţile care:
a)încalcă normele generale de moralitate ale comunităţii universitare;
b)constau în prozelitism politic şi/sau religios;
c)pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a studenţilor/elevilor, respectiv a personalului didactic,
didactic auxiliar şi administrativ;
d)constau în violenţa psihologică - bullying.
(2)Schimbul de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activităţile de cult sau de cercetare, precum şi dialogul teologic
nu pot fi considerate prozelitism religios. De asemenea, nu intră sub incidenţa prozelitismului religios nici cerinţele de
respectare a specificului unui cult în anumite spaţii desemnate ca atare, în care se desfăşoară cu caracter temporar sau
permanent anumite activităţi de cult specifice unuia dintre cultele recunoscute prin lege.
CAPITOLUL V:Organizarea studiilor universitare
SECŢIUNEA 1:Structura învăţământului superior
Art. 26
(1)Formarea iniţială, în învăţământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri,
după cum urmează:
a)ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată;
b)ciclul I - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licenţă;
c)ciclul II - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat;
d)ciclul III - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.
(2)Formarea continuă, în învăţământul superior, ulterioară formării iniţiale, se realizează prin programe de studii
postuniversitare, după cum urmează:
a)programe de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor;
b)programe de studii postdoctorale;
c)programe de studii postuniversitare de rezidenţiat;
d)programe de formare profesională a adulţilor.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot desfăşura programe de formare profesională a adulţilor, diferite de cele
prevăzute la alin. (2), pentru cursanţi care nu au absolvit studii universitare de scurtă durată, licenţă, master sau
doctorat, însă doar pentru nivelul 5, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000

184
privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(4)Programele de formare profesională a adulţilor prevăzute la alin. (3) se organizează în domeniile din aria
competenţelor transversale şi se finalizează cu atestarea de competenţe transversale. Actul de studii eliberat se
numeşte certificat de atestare competenţe transversale.
Art. 27
(1)De regulă, anul universitar începe în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează, de
regulă, la 30 septembrie în anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de
activităţi didactice, urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de
senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de
minimum 17 săptămâni.
(2)Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea
anului universitar, calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu. Pentru realizarea
activităţilor educaţionale specifice, senatul universitar aprobă Regulamentul privind activitatea profesională a
studenţilor, care poate fi modificat cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar.
SECŢIUNEA 2:Programele de studii universitare
Art. 28
(1)Programul de studii universitare cuprinde totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, predare, conducere şi
realizare efectivă a învăţării, aplicare practică, cercetare şi evaluare care conduc la o calificare universitară.
(2)Activităţile de predare, aplicare practică, cercetare şi evaluare sunt descrise în curriculumul programului de studii în
concordanţă cu Sistemul european al creditelor transferabile, denumit în continuare ECTS, exprimându-se în credite
ECTS.
(3)Curriculumul programului de studii universitare cuprinde ansamblul de discipline ce conduce la o calificare
universitară, are ca scop rezultate aşteptate ale învăţării şi este concordant cu nivelul calificării definit în Cadrul naţional
al calificărilor, denumit în continuare CNC.
(4)Pentru fiecare disciplină se întocmeşte fişa disciplinei, în care sunt formulate cel puţin: rezultatele învăţării, conţinutul
predării şi învăţării şi practicile asociate învăţării, predării şi evaluării, precum şi numărul de credite de studii alocate
pentru fiecare activitate.
(5)Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt corelate cu competenţele solicitate de ocupaţiile corespunzătoare, conform
standardelor ocupaţionale şi/sau Clasificării Europene a Ocupaţiilor, denumită în continuare ESCO.
(6)Curriculumul fiecărui program de studii universitare şi postuniversitare intră în competenţa şi responsabilitatea
instituţiei de învăţământ superior, respectiv a instituţiilor de învăţământ superior care organizează programul de studii
integrat. Acesta se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele obţinerii calificării identificate şi se aprobă de senatul
universitar.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), curriculumul pentru departamentele de pregătire a personalului didactic se
stabileşte de Ministerul Educaţiei.
(8)Concordanţa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de
evaluare a asigurării calităţii.
(9)Programele de studii universitare oferă acces la ocupaţii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit, cuprinse
sau care se includ în Clasificarea Ocupaţiilor din România, denumită în continuare COR sau ESCO.

185
(10)Planurile de învăţământ pentru programele de studii de scurtă durată, licenţă şi masterat, şi pentru programele de
pregătire individuală din ciclul III de studii universitare de doctorat conţin discipline de etică şi integritate academică,
inclusiv etică a cercetării.
(11)Titlurile şi calificările universitare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(12)Programul de studii integrat se defineşte ca totalitatea activităţilor de proiectare, învăţare, predare, cercetare,
aplicaţii practice şi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi
printr-un supliment la diplomă. Curriculumul acestui tip de program este elaborat şi organizat în comun de mai multe
instituţii de învăţământ superior din Spaţiul european al învăţământului superior şi conduce la o diplomă comună sau la
diplome duble/multiple.
Art. 29
(1)Programele de studii sunt definite prin:
a)ciclul de studii în cadrul căruia este organizat: de scurtă durată, licenţă, masterat, doctorat, respectiv tipul de program
de studii postuniversitare;
b)domeniul de specializare a cunoaşterii - ISCED, conform cu diviziunea academică a cunoaşterii şi cu diviziunea
profesională a muncii;
c)modul de organizare;
d)forma de învăţământ;
e)limba sau limbile de predare;
f)unitatea administrativ-teritorială unde se organizează;
g)calificarea oferită.
(2)Programele de studii universitare se pot organiza în unul dintre următoarele moduri:
a)de o singură instituţie de învăţământ superior;
b)în comun, de mai multe instituţii de învăţământ superior-integrat;
c)în consorţiu, pentru învăţământ dual.
(3)Pentru fiecare program de studii se stabileşte un sistem de asigurare internă a calităţii activităţilor de proiectare,
organizare, predare şi conducere şi realizare efectivă a învăţării, aplicare practică, cercetare şi evaluare.
(4)Pentru fiecare program de studii universitare se stabileşte un sistem de asigurare internă a calităţii activităţilor de
proiectare, organizare, predare, conducere şi realizare efectivă a învăţării, aplicare practică, cercetare şi evaluare.
Art. 30
(1)Organizarea programelor de studii este de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei
în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizare şi
funcţionare, în acord cu standardele prevăzute la art. 225 alin. (2) lit. b) şi cu standardele de calitate prevăzute la art. 33
alin. (3).
(2)Instituţiile de învăţământ superior româneşti care organizează programe de studii integrate, finalizate cu diplomă
comună sau cu diplomă dublă sau multiplă, în condiţiile art. 8 alin. (5), stabilesc un regulament propriu de organizare şi
funcţionare a acestora, aprobat de senatul universitar. Prin regulament se stabilesc inclusiv modalitatea de admitere şi
finalizare a acestor studii, formatul actelor de studii, precum şi modalitatea de eliberare a acestora.
(3)Un program de studii universitare funcţionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi funcţionează în
condiţiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv de acreditare. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii
186
universitare care nu funcţionează legal se sancţionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari şi cu retragerea
imediată de către Ministerul Educaţiei a autorizaţiei de funcţionare provizorie sau a acreditării pentru instituţia în cauză.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru
fiecare formă de învăţământ, pentru fiecare limbă de predare/asociere a două sau mai multe limbi de predare în cadrul
aceluiaşi program de studii şi pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în care se desfăşoară.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru învăţământul în limba minorităţilor naţionale prevăzute la art. 24,
autorizarea/acreditarea se realizează distinct pentru fiecare formă de învăţământ, pentru fiecare limbă a minorităţii
naţionale şi pentru fiecare spaţiu geografic în care se desfăşoară.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), în cazul programelor de studii integrate finalizate cu diplomă comună
sau cu diploma dublă sau multiplă, acreditarea se realizează fără parcurgerea procedurii de autorizare de funcţionare
provizorie şi fără a se face distincţie în ceea ce priveşte limba de predare şi spaţiul geografic în care se desfăşoară.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în cazul programelor de studii din cadrul învăţământului dual, acreditarea se
realizează fără a se face distincţie în ceea ce priveşte unitatea administrativ-teritorială în care se desfăşoară.
(8)Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, domeniile şi programele de studii universitare
acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, unitatea administrativ-teritorială de desfăşurare, numărul de credite
de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limba sau limbile de
predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, propus de agenţiile de evaluare a calităţii care au
evaluat fiecare program/domeniu, se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru programele de studii
universitare de scurtă durată, studii universitare de licenţă şi pentru domeniile de studii universitare de
masterat/doctorat, iniţiată de Ministerul Educaţiei înaintea datei de 31 martie a fiecărui an, cu consultarea CNR şi cu
avizul ARACIS şi al Autorităţii Naţionale pentru Calificări, denumită în continuare ANC. Domeniile de studii din
nomenclator sunt corelate cu domeniile din Clasificarea internaţională standard a educaţiei ISCED-F 2013.
(9)Până la data de 31 august a fiecărui an calendaristic, Ministerul Educaţiei poate iniţia hotărârea pentru modificarea
şi/sau completarea hotărârii Guvernului prevăzută la alin. (8), cu aplicabilitate pentru anul universitar următor.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei poate aproba instituţiilor
de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri, în limita a 10% din numărul maxim de studenţi care pot fi
şcolarizaţi, stabilit de ARACIS sau de către altă agenţie de asigurare a calităţii, pentru programul de studii solicitat,
destinat şcolarizării cetăţenilor europeni şi din state terţe, sau pentru mobilităţi academice ale studenţilor în baza
acordurilor guvernamentale, universitare sau a programelor speciale aprobate, în condiţiile legii. Instituţia de
învăţământ superior are obligaţia de a informa ARACIS despre suplimentarea de locuri aprobată.
(11)Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (10) se poate realiza până cel târziu la sfârşitul semestrului întâi al anului
universitar în curs la data aprobării.
Art. 31
(1)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei organizarea unui învăţământ teologic specific în
cadrul învăţământului de stat în instituţiile de învăţământ superior de stat existente, ca facultăţi cu dublă coordonare,
adică relaţionare stat şi cult, destinat pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru
absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a
ţării, potrivit recensământului oficial. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestui învăţământ se realizează potrivit
legii şi prevederilor specifice fiecărui cult.
(2)Cultele recunoscute oficial de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin înfiinţarea şi administrarea
propriilor instituţii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.
SECŢIUNEA 3:Forme de organizare a programelor de studii şi contracte de studii universitare
Art. 32

187
(1)Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a)cu frecvenţă, caracterizată prin activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare programate pe întreaga durată a unei zile,
specifice fiecărui program de studii universitare, respectiv ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite
săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului şi care presupune întâlnirea studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare în
spaţiul universitar. Unele activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare din cadrul programelor de studii organizate la
forma de învăţământ cu frecvenţă se pot desfăşura în mod sincron, prin utilizarea unor resurse electronice, informatice
şi de comunicaţii specifice, prevăzute în standardele de calitate elaborate şi aprobate de ARACIS în mod diferenţiat
pentru fiecare domeniu de studii;
b)cu frecvenţă redusă, caracterizată prin activităţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative,
programate în mod compact şi periodic, presupunând prezenţa fizică în spaţiul universitar a studenţilor şi cadrelor
didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învăţământului la distanţă, precum cele
realizate prin intermediul unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice;
c)la distanţă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, activităţi de
autoînvăţare şi autoevaluare, completate de activităţi specifice de tutorat, presupunând o combinaţie de activităţi
educaţionale şi de cercetare la distanţă şi faţă în faţă.
(2)Activităţile de evaluare continuă şi evaluare sumativă de tip examen se pot realiza în condiţiile întâlnirii nemijlocite în
spaţiul universitar a studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare şi pot implica utilizarea resurselor electronice,
informatice şi de comunicaţii specifice sau în regim online, cu respectarea standardelor minime privind organizarea
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Examenele de finalizare a studiilor, pentru toate formele de organizare a
programelor de studii, se realizează în condiţiile întâlnirii nemijlocite în spaţiul universitar a studenţilor cu cadrele
didactice şi de cercetare.
(3)ARACIS elaborează standarde de calitate specifice, centrate pe rezultatele învăţării, privind modul de desfăşurare a
activităţilor de predare, învăţare, cercetare, instruire practică şi evaluare, diferenţiate pentru formele de organizare a
programelor de studii prevăzute la alin. (1) şi în raport cu domeniile de studii, precum şi cu ciclurile de studii prevăzute la
art. 26.
Art. 33
(1)Programele de studii universitare de scurtă durată se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă,
cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(2)Programele de studii universitare de licenţă se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă, cu
frecvenţă redusă şi la distanţă.
(3)Programele de studii universitare de masterat se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă şi cu
frecvenţă redusă.
(4)Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) programele de studii de licenţă şi masterat din domeniile reglementate la
nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (10), programele de studii universitare de masterat se pot organiza şi la
forma de învăţământ la distanţă, în domeniile şi conform condiţiilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei, în urma consultării ARACIS.
(6)Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), programele de studii universitare de doctorat se pot organiza şi la forma de
învăţământ cu frecvenţă redusă.
(8)Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă şi frecvenţă redusă sunt
stabilite de către senatul instituţiei de învăţământ superior, la propunerea Consiliului pentru Studiile Universitare
Doctorale, denumit în continuare CSUD.
188
(9)Actele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceleaşi programe de studii,
indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, rezultatele
învăţării, corespondenţa dintre rezultatele învăţării şi notele, competenţele, actele de studii acordate, calificarea trebuie
să fie identice pentru orice formă de învăţământ corespunzătoare unui anumit program de studii din cadrul unei
instituţii de învăţământ superior.
(10)Pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă numai
instituţiile de învăţământ superior care au acreditat programul de studii respectiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(11)În situaţia în care se instituie starea de urgenţă, starea de alertă sau starea de asediu şi până la eliminarea
restricţiilor de către autorităţile de resort, activităţile organizate în învăţământul universitar se pot desfăşura şi online,
pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la învăţătură prevăzut la art. 32 din Constituţia României,
republicată, şi sunt recunoscute pentru formele de învăţământ prevăzute la art. 32 alin. (1).
(12)Instituţiile de învăţământ superior elaborează, în baza autonomiei universitare şi cu asumarea răspunderii publice,
propria metodologie privind derularea activităţilor desfăşurate în instituţia de învăţământ superior în sistem online,
aprobată de senatul universitar, care să asigure buna desfăşurare a activităţilor.
Art. 34
(1)Instituţia de învăţământ superior semnează cu fiecare student, student-doctorand, cursant, respectiv cercetător
postdoctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare, în concordanţă cu prevederile
regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Contractele
de studii nu se modifică în timpul anului universitar.
(2)În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, contractul de
studii universitare semnat cu fiecare student militar sau student de poliţie se stabileşte prin ordin al conducătorului
instituţiei şi cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, inclusiv obligaţia de restituire a cheltuielilor de
întreţinere şi de instruire militară din timpul şcolarizării.
SECŢIUNEA 4:Admiterea la programe de studii universitare
Art. 35
(1)Admiterea la programe de studii universitare se realizează cu respectarea principiilor echităţii şi egalităţii de şanse,
accesul la oportunităţile de învăţare realizându-se fără niciun fel de discriminare, precum şi cu instituirea unor măsuri de
sprijin pentru asigurarea accesului grupurilor aflate în situaţii de risc.
(2)Admiterea în învăţământul superior de stat, particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii
universitare este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior şi se organizează pe baza regulamentelor
specifice privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere stabilite de fiecare instituţie de învăţământ
superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Ministerul Educaţiei elaborează metodologia-cadru de organizare
a procesului de admitere în învăţământul superior.
(3)Condiţiile de admitere trebuie făcute publice în fiecare an de către instituţia de învăţământ superior, cu cel puţin 6
luni înainte de susţinerea examenului de admitere.
(4)La admiterea în învăţământul superior de stat şi particular, pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare,
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei
Elveţiene, precum şi cetăţenii britanici şi membrii familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea
Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice 2019/C 384 I/01, pot candida în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce
priveşte taxele de şcolarizare. Admiterea în învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională se desfăşoară şi cu respectarea condiţiilor de cetăţenie română şi domiciliu în ţară, stabilite conform
legii.

189
(5)Absolvenţii învăţământului liceal din sisteme internaţionale acreditate şi recunoscute de Ministerul Educaţiei au
dreptul de a participa la procesul de admitere în învăţământul superior românesc, inclusiv din anul absolvirii studiilor
liceale, prin procedură de acceptare condiţionată, candidatul admis urmând a aduce în maximum 6 luni de la admitere
diploma echivalentă de bacalaureat internaţional. Mecanismul face parte integrantă din metodologia-cadru de
organizare a procesului de admitere în învăţământul superior.
(6)Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe
de înscriere, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin
regulamentele proprii privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, scutirea de la plata acestor taxe sau
reducerea lor pentru anumite categorii de candidaţi.
(7)O persoană poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program de studii universitare de
scurtă durată, pentru un singur program de studii universitare de licenţă, pentru un singur program de studii
universitare de master şi pentru un singur program de studii doctorale. Prin excepţie, absolvenţii unui program de studii
universitare de masterat care au beneficiat de finanţare de la bugetul de stat pot urma un program de studii universitare
de masterat didactic cu finanţare de la bugetul de stat.
(8)Persoana care a beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui program de studii universitare pe loc finanţat de la
bugetul de stat are, în condiţiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de
studii universitare:
a)în regim cu taxă, dacă instituţia de învăţământ superior de stat organizează programul şi în acest mod;
b)în regim gratuit, cu finanţare de la bugetul de stat, în condiţiile în care persoana achită contravaloarea serviciilor de
şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat, integral sau parţial, în cazurile în care
programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanţare integrală de la buget. Studenţii pot achita
contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care au beneficiat anterior Ministerului Educaţiei, conform unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
c)în regim gratuit, doar în cazul programelor universitare de masterat profesional de conducere interarme, care sunt
obligatorii pentru evoluţia ofiţerilor în cariera militară, precum şi în cazul programelor universitare de masterat
profesional pentru formarea ofiţerilor de informaţii şi pentru formarea iniţială a ofiţerilor/ofiţerilor de poliţie din
Ministerul Afacerilor Interne.
(9)La înmatriculare, persoana prevăzută la alin. (8) prezintă declaraţia pe propria răspundere cu privire la studiile
universitare de acelaşi nivel parcurse anterior. Răspunderea înmatriculării în aceste situaţii revine exclusiv instituţiei de
învăţământ superior care înmatriculează studentul.
(10)Persoana admisă la un program de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licenţă, de
masterat sau de doctorat are calitatea de student, pe întreaga perioadă a prezenţei sale în cadrul programului respectiv,
de la înmatriculare şi până la absolvirea programului de studii, prin obţinerea tuturor creditelor aferente programului de
studii urmat sau exmatriculare, mai puţin în perioadele de întrerupere a studiilor.
(11)Persoana admisă la un program de studii universitare de doctorat are calitatea de student-doctorand pe întreaga
perioadă a prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la absolvirea programului de studii
sau până la exmatriculare, mai puţin în perioadele de întrerupere a studiilor, dar incluzând eventualele prelungiri
acordate de către senatul universitar.
(12)Calitatea de student, precum şi de student-doctorand se menţine inclusiv în perioada mobilităţilor interne şi
internaţionale. În cazul mobilităţilor academice internaţionale ale studenţilor care vin să studieze pe cont propriu
valutar, recunoaşterea creditelor transferabile se realizează de către instituţiile de învăţământ superior, în temeiul
autonomiei universitare.
(13)Recunoaşterea creditelor transferabile, în cazul mobilităţilor academice internaţionale, se poate realiza de către
instituţiile de învăţământ superior numai pentru persoana care dovedeşte calitatea de student cu acte de studii sau
documente de şcolarizare emise de instituţia de învăţământ superior pe care a frecventat-o.
190
(14)Condiţiile şi modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei.
(15)Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior militar,
de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională sau care a fost admisă în cadrul unor instituţii civile de
învăţământ superior în vederea şcolarizării pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor
Interne, Serviciului Român de Informaţii sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii
publice şi securităţii naţionale are calitatea de student militar sau student de poliţie, după caz, pe întreaga perioadă a
prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la susţinerea examenului de finalizare a
studiilor sau exmatriculare, mai puţin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(16)Regulile privind exercitarea calităţii de student militar în instituţiile de învăţământ superior ale Ministerului Apărării
Naţionale, respectiv de student militar şi student de poliţie, cu drepturile, libertăţile, obligaţiile, interdicţiile şi sancţiunile
care decurg din aceasta, se prevăd în statutul studentului militar, care se aprobă prin ordin al ministrului apărării
naţionale şi, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(17)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii şi
necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor declaraţi respinşi sau ale celor care renunţă la locul
obţinut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale.
SECŢIUNEA 5:Examene de finalizare a studiilor
Art. 36
(1)Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt:
a)examen de absolvire, pentru ciclul de studii universitare de scurtă durată;
b)examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru învăţământul din
domeniul ştiinţelor inginereşti;
c)examen de disertaţie, pentru ciclul de studii universitare de masterat/pentru studii universitare oferite comasat de
licenţă şi master - în cazul profesiilor reglementate;
d)examen de susţinere publică a tezei de doctorat;
e)examen de certificare a competenţelor profesionale pentru programele de studii postuniversitare de formare
profesională a adulţilor;
f)examen de selecţie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenţilor/absolvenţilor care provin de la instituţii de
învăţământ superior şi/sau de la programe de studii autorizate provizoriu sau acreditate care au intrat în lichidare;
g)examen de certificare a competenţelor necesare unei calificări/ocupaţii - pentru programe de formare profesională a
adulţilor prevăzute la art. 185;
h)examen de certificare a unor competenţe profesionale sau de calificare parţială prin microcertificare în cazul
programelor de formare profesională a adulţilor, prevăzute la art. 185.
(2)Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de instituţiile de învăţământ superior
acreditate, pentru programele de studii acreditate, pe baza unui regulament propriu, aprobat de senatul universitar şi
care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Absolvenţii programelor de studii universitare autorizate să funcţioneze provizoriu, din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior acreditate, finalizează studiile în cadrul propriei instituţii de învăţământ superior, dacă în cadrul
instituţiei există o altă specializare acreditată într-un profil similar cu programul de studii autorizat, sau în altă instituţie
de învăţământ superior acreditată care are respectivul program de studii universitare acreditat sau care are un program
de studii cu profil similar într-un domeniu înrudit.

191
(4)Absolvenţii programelor de studii universitare din instituţii de învăţământ superior autorizate să funcţioneze
provizoriu finalizează studiile, prin examen, numai în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate care au
programe de studii cu profil similar.
(5)Nomenclatorul programelor de studii cu profil similar este adoptat prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea
ARACIS.
SECŢIUNEA 6:Examenele de evaluare pe parcurs a studenţilor
Art. 37
(1)Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin verificarea dobândirii
rezultatelor aşteptate ale învăţării prin evaluări de tip examen şi prin evaluarea pe parcurs.
(2)Instituţiile de învăţământ superior elaborează metodologii de evaluare a studenţilor, aprobate de senatul universitar
şi avizate de consiliul de administraţie, care au în vedere asigurarea calităţii şi respectarea prevederilor Codului de etică
şi deontologie universitară.
(3)Rezultatele învăţării sunt apreciate la examene:
a)cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea rezultatelor învăţării minimale aferente unei discipline şi
acordarea creditelor de studii aferente acesteia;
b)cu calificative, după caz.
(4)Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii, în conformitate cu prevederile
Codului de etică şi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
Art. 38
Analiza contestaţiilor depuse de către candidaţii la admitere, de studenţii examinaţi, precum şi de către absolvenţi în
cadrul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior,
conform propriilor regulamente instituţionale şi prevederilor cartei universitare.
SECŢIUNEA 7:Diplome
Art. 39
(1)În România sunt valabile numai diplomele şi certificatele de studii eliberate, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, de către instituţii de învăţământ superior acreditate.
(2)Regulamentul-cadru privind actele de studii şi documentele universitare emise de instituţiile de învăţământ superior
se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (2) se stabilesc:
a)documentele universitare care se întocmesc numai în limba română;
b)documente universitare care pot fi redactate şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
(4)Tipurile de conţinut şi formatul actelor de studii, precum şi al suplimentului la diplomă se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu excepţia actelor de studii emise în cazul programelor de studii integrate
finalizate cu diplomă comună sau cu diplomă dublă sau multiplă.
(5)Actele de studii emise la finalizarea programelor de studii integrate, respectiv diploma comună sau diploma dublă sau
multiplă sunt recunoscute de drept de către statul român şi sunt evidenţiate în RUNIDAS.
(6)Conţinutul şi formatul actelor de studii prevăzute la alin. (5), precum şi limba de redactare a acestora se aprobă de
către senatele instituţiilor de învăţământ superior din România.

192
Art. 40
(1)Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii din învăţământul superior sunt atestate prin acte de studii
eliberate numai de instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2)Actele de studii corespunzătoare programelor de studii universitare/postuniversitare sunt înscrisuri oficiale, cu regim
special şi nu pot fi emise decât de instituţiile de învăţământ superior acreditate, pentru programele şi formele de studii
universitare/postuniversitare acreditate.
(3)Actele de studii din sistemul naţional de învăţământ superior confirmă finalizarea unor programe de studii
universitare/postuniversitare, dobândirea titlurilor şi/sau calificărilor potrivit obiectivelor respectivelor programe de
studii şi conferă titularilor acestora drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare.
(4)Actele de studii se eliberează gratuit, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, în original sau
duplicat, după caz, şi sunt de mai multe categorii:
a)diplomă;
b)certificat;
c)atestat.
(5)Actele de studii universitare şi postuniversitare, documentele universitare, precum şi cele care atestă statutul de
student pot fi emise şi în format digital.
(6)Suplimentul la diplomă este document universitar anexă la diplomă, se eliberează gratuit, în limba română şi într-o
limbă de circulaţie internaţională, şi însoţeşte diploma de studii.
Art. 41
Instituţiile de învăţământ superior pot efectua şi emite, la cerere, gratuit sau contra cost, traduceri oficiale ale
documentelor şi ale altor înscrisuri universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 42
Instituţiile de învăţământ superior acreditate, precum şi Academia Română gestionează numai acele acte de studii şi
documente universitare la care au dreptul, în condiţiile legii. Rectorul instituţiei de învăţământ superior
acreditate/Preşedintele Academiei Române este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de gestionare
a actelor de studii şi a documentelor universitare de către instituţie.
Art. 43
(1)Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii de scurtă durată se numeşte diplomă de
absolvire.
(2)Pe diploma de absolvire se menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit,
inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul obţinut.
Art. 44
(1)Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se numeşte diplomă de
licenţă, diplomă de inginer, diplomă de arhitect sau, după caz, diplomă de urbanist.
(2)Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer, diploma de arhitect sau, după caz, pe diploma de urbanist se
menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ
urmată şi titlul obţinut.
Art. 45

193
Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat şi susţinerea cu succes a
lucrării de disertaţie se numeşte diplomă de masterat şi cuprinde toate informaţiile necesare pentru a descrie programul
de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ.
Art. 46
(1)Pentru profesiile reglementate, unde ciclul I şi ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat într-un program de
studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani, se acordă diploma de licenţă şi masterat.
(2)Pe diplomele de studii obţinute se menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii
absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul obţinut.
Art. 47
(1)Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte diplomă de
doctor, în conţinutul căreia se menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului.
(2)Prin diploma de doctor se conferă titlul de doctor în ştiinţe, corespunzându-i acronimul Dr. sau într-un domeniu
profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
(3)Finalizarea programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi a programului individual de cercetare
ştiinţifică sau de creaţie artistică din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat este atestată prin eliberarea unui
certificat.
Art. 48
În situaţia în care există dovezi că actul de studii a fost obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor
Codului de etică şi deontologie universitară al instituţiei de învăţământ superior, în termen de 30 de zile de la data
notificării instituţiei de învăţământ superior cu privire la acest fapt sau, după caz, de la data adoptării unei hotărâri la
nivelul comisiei de etică universitară, rectorul are obligaţia de a solicita instanţei de contencios administrativ anularea
actului de studii, conform prevederilor legale.
Art. 49
(1)Recunoaşterea şi echivalarea, precum şi recunoaşterea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în
străinătate se realizează potrivit prevederilor unei metodologii-cadru, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi ale
unor metodologii specifice, care se aprobă de senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza
normelor europene ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii, cu respectarea acesteia.
(2)În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior, actele
de studii se eliberează în concordanţă cu reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor interinstituţionale.
(3)La finalizarea unui program de studii integrate, finalizate cu diplomă comună sau cu diplomă dublă sau multiplă,
organizat de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior, actele de studii se eliberează în concordanţă cu
reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor interinstituţionale.
(4)Instituţiile de învăţământ superior acreditate din România şi din alte state, care organizează un program acreditat de
studii integrate, emit o diplomă comună, dublă sau multiplă, însoţită de un supliment comun, conform formatului stabilit
în acordul de parteneriat încheiat între instituţiile de învăţământ superior partenere. Suplimentul la diplomă se
eliberează gratuit, în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională utilizată în cadrul parteneriatului.
SECŢIUNEA 8:Credite de studii transferabile
Art. 50
(1)Creditele de studii transferabile reprezintă volumul de muncă necesar pentru acumularea unui set coerent de
rezultate ale învăţării. Creditele de studii se cuantifică în valori numerice întregi. Un credit de studii transferabil este

194
echivalent cu numărul de ore prevăzut în Ghidul utilizatorului sistemului european de transfer şi acumulare a creditelor
(ECTS).
(2)Volumul de muncă este o estimare a timpului de care are nevoie un student sau cursant, în mod tipic, pentru a
finaliza activităţile de învăţare, aplicare practică, cercetare şi evaluare cuprinse în curriculum, precum şi cele de studiu
individual. Volumul de muncă al unui student nu poate fi mai mic decât cel corespunzător unui număr anual de 60 de
credite de studiu transferabile.
(3)Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte printr-o metodologie aprobată de către
senatul universitar.
(4)Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţă şi de masterat corespunde obţinerii a cel puţin 300
de credite de studii transferabile.
(5)Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare
instituţie de învăţământ superior în funcţie de domeniul ştiinţific sau artistic.
Art. 51
(1)Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care instituţiile de învăţământ superior
îl utilizează în recunoaşterea şi echivalarea, respectiv recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare
efectuate anterior, în scopul continuării studiilor dintr-un program de studii şi transferării creditelor de studii
transferabile.
(2)Persoanele care au parcurs perioade de studii universitare au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea, respectiv
recunoaşterea acestora, în conformitate cu metodologiile prevăzute la alin. (3). Creditele obţinute prin absolvirea
programului de învăţământ de scurtă durată, a ciclului de licenţă, de masterat şi doctorat pot fi recunoscute între cicluri
de învăţământ, între domenii, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.
(3)Ministerul Educaţiei elaborează o metodologie-cadru cu privire la recunoaşterea şi echivalarea, respectiv
recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior, aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei. În baza acesteia, instituţiile de învăţământ superior elaborează metodologiile proprii, aprobate de senatul
universitar.
(4)Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate
anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informaţiilor existente în registrul matricol propriu,
instituţiile de învăţământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr
de credite de studiu transferabile disciplinelor urmate de absolvent. Pentru această operaţiune, instituţiile de
învăţământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar.
SECŢIUNEA 9:Studii universitare de scurtă durată
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea studiilor universitare de scurtă durată
Art. 52
(1)Studiile universitare de scurtă durată corespund, de regulă, unui număr de 120 de credite de studii transferabile,
conform ECTS/SECT, şi se finalizează prin nivelul 5 din CNC.
(2)Programele de studii universitare de scurtă durată se organizează în domeniile de studii universitare de licenţă
cuprinse în Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, prevăzut la art. 30 alin. (8).
(3)Acreditarea unui program de studii universitare de scurtă durată şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi
şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda diplomă se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma
evaluării externe realizate de către ARACIS sau de o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate,

195
înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, denumit în continuare EQAR,
potrivit prevederilor art. 248 alin. (3).
(4)Durata specifică a studiilor universitare de scurtă durată este de 2 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de
credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(5)În cadrul studiilor universitare de scurtă durată este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituţiile de
învăţământ superior au obligaţia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin
75% în afara instituţiilor de învăţământ superior.
(6)Studiile universitare de scurtă durată la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim cu finanţare de la
bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei alocă pentru studiile de scurtă durată, la forma de învăţământ
cu frecvenţă, un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat.
(7)Un program de studii universitare de scurtă durată poate viza obţinerea unor calificări existente în Registrul Naţional
al Calificărilor, denumit în continuare RNC, sau calificări noi, care se înscriu şi se înregistrează în RNC, potrivit
metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 53
(1)Pot participa la admiterea la studii universitare de scurtă durată absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau
diplomă echivalentă.
(2)Prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, instituţiile de învăţământ
superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea candidaţilor la programe de studii universitare
de scurtă durată, care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri
naţionale sau internaţionale.
(3)Absolvenţii cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată pot continua studiile în cadrul ciclului I - studii
universitare de licenţă, prin participarea la examenul de admitere.
(4)Instituţiile de învăţământ superior echivalează disciplinele parcurse în cadrul ciclului de studii universitare de scurtă
durată cu disciplinele din cadrul programului de studii universitare de licenţă la care studentul a fost admis, în baza unei
metodologii proprii. În urma echivalării, studentul poate fi transferat într-un alt an de studii din cadrul ciclului de licenţă.
SECŢIUNEA 10:Studii universitare de licenţă
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 54
(1)Programele de studii universitare de licenţă reprezintă ciclul I de studii universitare şi corespund unui număr cuprins
între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, sau între minimum 240 şi
maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, şi se finalizează prin nivelul 6 din CNC.
(2)Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi
şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda diplomă se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma
evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate,
înregistrată în EQAR, conform art. 248 alin. (2) şi (3).
(3)La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este de 3-4 ani, după caz, şi
corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(4)Durata programelor de studii universitare de licenţă în domeniile artele spectacolului, ştiinţe inginereşti, ştiinţe
juridice şi teologie pastorală este de 4 ani, pentru cele din domeniul muzică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de specializare,

196
iar pentru cele din domeniile ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de arma sau
serviciul şi specialitatea militară.
(5)Studenţii înmatriculaţi la programe de studii universitare de licenţă organizate la forma cu frecvenţă pot parcurge‚ cu
aprobarea consiliului facultăţii‚ 2 ani de studii într-un singur an‚ cu excepţia programelor de studii din domeniile medico-
farmaceutice‚ militar‚ de informaţii‚ de ordine publică şi de securitate naţională, precum şi a ultimului an de studii‚ în
condiţiile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în
vigoare.
(6)În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituţiile de învăţământ
superior au obligaţia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în
afara acestora.
(7)Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanţare de la
bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei alocă, pentru studiile universitare de licenţă la forma de
învăţământ cu frecvenţă, un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior
de stat şi pentru instituţiile de învăţământ superior confesional particulare pentru care se aplică prevederile art. 9 alin.
(4).
(8)Un program de studiu universitar de licenţă poate viza obţinerea unor calificări existente în RNC sau calificări noi, care
se înregistrează în RNC potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Studiile universitare de licenţă oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii.
Art. 55
(1)În cadrul programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare se defineşte o specializare principală şi
una secundară, specializarea secundară fiind aleasă, de regulă, din acelaşi domeniu fundamental de ştiinţă. Lista
dublelor specializări permise se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIS, cu consultarea ANC şi
CNR.
(2)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, pentru specializări acreditate, senatul universitar poate
decide înfiinţarea şi organizarea programelor de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de
acreditare, cu încadrare în numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi aprobat pentru cele două specializări
acreditate. În cazul în care se solicită creşterea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, programul de studii
cu dublă specializare va fi supus procedurii de acreditare, conform legii.
(3)Instituţiile de învăţământ superior care înfiinţează programe de studii universitare de licenţă cu dublă specializare au
obligaţia de a transmite aceste programe la Ministerul Educaţiei şi ARACIS, pentru informare, şi la ANC, pentru a fi
înscrise în Registrul Naţional al Calificărilor, anterior începerii şcolarizării.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 56
(1)Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă
echivalentă.
(2)Prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, instituţiile de învăţământ
superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea la programe de studii universitare de licenţă a
candidaţilor care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiade şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale
sau internaţionale.
(3)Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada studiilor liceale, premiile I, II sau III la
olimpiade şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi premiul I la olimpiade naţionale finanţate de
Ministerul Educaţiei beneficiază de dreptul de a se înscrie fără susţinerea concursului de admitere pe locuri finanţate de
la bugetul de stat pentru un program de studii universitare de licenţă, conform alin. (4).
197
(4)Instituţiile de învăţământ superior pot corela, prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea
procesului de admitere, disciplinele şcolare la care au fost obţinute premiile prevăzute la alin. (3) cu domeniile de studii
pentru care se organizează admiterea la studii.
SECŢIUNEA 11:Studii universitare de masterat
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 57
(1)Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi se finalizează prin
nivelul 7 din Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare EQF/CEC, şi din CNC. Acestea au, de regulă, durata de
1-2 ani şi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 şi 120.
(2)Diploma de licenţă a absolvenţilor unor programe de studii de 5 sau 6 ani din cadrul învăţământului superior de lungă
durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi
completările ulterioare, este echivalentă cu diploma de studii universitare de masterat.
(3)Un program de studiu universitar de masterat poate viza obţinerea unei calificări existente în RNC sau a unei calificări
noi, care se înscrie şi se înregistrează în RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 58
(1)Programele de studii universitare de masterat pot fi:
a)masterat profesional, orientat preponderent spre formarea competenţelor profesionale;
b)masterat de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică. Programele de
studii universitare de masterat de cercetare se organizează exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă, reglementată
conform art. 32 alin. (1) lit. a);
c)masterat didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(2)În categoria programelor de studii universitare de masterat profesional se încadrează şi:
a)masteratul profesional de conducere interarme, orientat exclusiv pe evoluţia ofiţerilor în cariera militară, organizat de
către instituţiile de învăţământ superior militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
b)masterat MBA/Executive MBA, ce oferă educaţie managerială, în concordanţă cu tendinţele şi practicile pieţei;
c)masteratul profesional pentru formarea iniţială a ofiţerilor/ofiţerilor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne.
Art. 59
(1)Acreditarea pentru o instituţie de învăţământ superior a unui domeniu de studii universitare de masterat, împreună
cu stabilirea numărului maxim al studenţilor care pot fi şcolarizaţi şi cărora li se poate acorda diplomă, se realizează prin
hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a
calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrată în EQAR, conform art. 248 alin. (2) şi (3).
(2)În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de masterat, programele de studii
promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar şi comunicate Ministerului Educaţiei până la data de 1
februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatorii economici, asociaţii profesionale şi/sau
instituţii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care să răspundă cerinţelor pieţei
muncii.
(4)Ministerul Educaţiei alocă, pentru studiile universitare de masterat la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de
granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat.

198
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 60
(1)Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
(2)Instituţiile de învăţământ superior elaborează regulamente specifice prin care se reglementează modalitatea de
admitere la programele de studii universitare de masterat, precum şi desfăşurarea acestora, în conformitate cu
metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Programele de masterat MBA/Executive MBA se organizează în regim dual sau cu taxă. Finanţarea studiilor de
masterat MBA/Executive MBA poate fi realizată şi de către angajator.
SECŢIUNEA 12:Studii universitare de doctorat
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 61
(1)Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de
nivelul 8 din EQF/CEC şi din CNC. Acestea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind
studiile universitare de doctorat, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi. Instituţiile de învăţământ superior adoptă prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea CSUD,
regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat.
(2)Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale. Şcolile doctorale se pot organiza de o
instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de
Ministerul Educaţiei, pe baza acreditării.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot dobândi recunoaşterea calităţii de IOSUD în urma procesului de evaluare
externă a calităţii, în condiţiile prevăzute în cadrul titlului IV privind asigurarea calităţii în învăţământul superior.
(4)Un IOSUD poate încheia parteneriate pentru desfăşurarea de programe de studii universitare de doctorat cu alte
instituţii de învăţământ superior şi/sau cu unităţi de cercetare-dezvoltare.
(5)Academia Română are calitatea de IOSUD şi se supune prevederilor legale privind evaluarea periodică în vederea
menţinerii acreditării şi pentru acreditarea de domenii de studii universitare de doctorat. Studenţii-doctoranzi
înmatriculaţi în cadrul Academiei Române au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca studenţii-doctoranzi din instituţiile de
învăţământ superior.
(6)Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a)doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe baza
unor metode ştiinţifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. Doctoratul ştiinţific este o condiţie pentru
cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare;
b)doctorat profesional, în domeniile artelor, sportului, ale ştiinţelor militare, respectiv pentru învăţământul universitar
dual, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice, a reflecţiei
sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creaţii artistice, asupra unor performanţe sportive de înalt nivel
naţional şi internaţional sau asupra unor teme de importanţă practică şi care constituie o bază pentru cariera
profesională în învăţământul superior şi în cercetare, în domeniile vizate.
(7)Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituţional al IOSUD, de sisteme proprii şi specifice de conducere şi
administrare a programelor de studii şi cercetare, inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. La nivelul IOSUD funcţionează
CSUD. La nivelul fiecărei şcoli doctorale funcţionează consiliul şcolii doctorale. Aceste structuri funcţionează conform
prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat prevăzut la alin. (1).
Art. 62
199
(1)Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde:
a)un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale;
b)un program individual de cercetare ştiinţifică sau de cercetare aplicativă, după caz, pentru domeniile în care se
organizează doctorat profesional.
(2)În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă
reglementările aplicabile acestora.
(3)Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 4 ani. În situaţii speciale, durata programului
de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea
conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile, sau redusă cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul
conducătorului de doctorat şi cu aprobarea senatului universitar.
(4)O şcoală doctorală poate recunoaşte, conform regulamentului propriu privind studiile universitare de doctorat şi în
condiţiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică,
desfăşurate în ţară sau în străinătate, în instituţii de învăţământ superior sau în centre de cercetare recunoscute, precum
şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare.
(5)Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul
propriu privind studiile universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeşte corespunzător cu perioadele
cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6)Modul de desfăşurare a programului de studii universitare de doctorat, conform alin. (1), este stabilit de conducătorul
de doctorat, cu consultarea studentului-doctorand, şi avizat de consiliul şcolii doctorale.
Art. 63
(1)Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse
legal constituite.
(2)Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-
dezvoltare, pe baza unui contract cu instituţia de învăţământ superior.
(3)Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei se alocă anual, pentru studiile universitare de doctorat, un
număr de locuri egal cu numărul de granturi. În metodologia de calcul al finanţării instituţiilor de învăţământ superior se
vor avea în vedere costurile, pe domenii şi tipuri ale doctoratului, pentru programul de studii avansate şi pentru
programul de cercetare.
(4)Alocarea locurilor şi a granturilor către IOSUD se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecvenţă şi
nu includ cuantumul burselor individuale la forma cu frecvenţă redusă.
Art. 64
Doctoratul se poate desfăşura în limba română, într-o limbă a minorităţilor naţionale sau într-o limbă de circulaţie
internaţională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat şi studentul-
doctorand.
Art. 65
(1)Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară
activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat
dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe
baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care
conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD.
200
(2)IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialişti din străinătate care deţin dreptul legal de a conduce doctorat.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 66
Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenţii cu diplomă de
masterat sau echivalentă acesteia, iar numărul cumulat de credite de studii transferabile dobândite, pentru ciclul de
studii universitare de licenţă şi de masterat, să fie de cel puţin 300.
SUBSECŢIUNEA 3:C. Studentul-doctorand
Art. 67
(1)Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, respectiv pe durata cuprinsă între înmatriculare şi până la
finalizarea programului de studii universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de
student-doctorand. Studenţii-doctoranzi pot fi încadraţi de către instituţia de învăţământ superior ca asistenţi de
cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.
(2)Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate,
precum şi de asistenţă medicală şi stomatologică gratuită în condiţiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de contractul-cadru, fără plata contribuţiilor
sociale obligatorii reglementate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 68
(1)Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaţiei domeniului pensiilor, pentru
stabilirea stagiului de cotizare.
(2)După susţinerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-doctorand a
urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECŢIUNEA 4:D. Conducătorul de doctorat
Art. 69
(1)Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat anterior datei intrării în
vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care obţin atestatul de abilitare şi devin membre ale unei şcolii doctorale
din cadrul unei IOSUD, pe bază de contract individual de muncă.
(2)Se pot înscrie în vederea obţinerii atestatului de abilitare numai persoanele care au diplomă de doctor şi care
îndeplinesc standardele minimale naţionale elaborate de Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Persoanele interesate în dobândirea calităţii de conducător de doctorat se adresează unei instituţii de învăţământ
superior acreditate, recunoscute ca IOSUD, cu o cerere în acest scop.
(4)Pentru realizarea etapelor prevăzute la alin. (5), CSUD din cadrul IOSUD numeşte o comisie de specialitate, denumită
în continuare comisia de abilitare, formată din cel puţin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ţară
sau în străinătate. Cel puţin două dintre persoane îşi desfăşoară activitatea în alte IOSUD decât aceea organizatoare,
respectiv aceea din care provine candidatul.
(5)Procesul de abilitare, la nivelul unei IOSUD, cuprinde următoarele etape:
a)redactarea unei teze de abilitare care prezintă, în mod documentat, realizările profesionale obţinute ulterior obţinerii
diplomei de doctor, prin care probează originalitatea şi relevanţa contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale;
201
b)constatarea de către comisia de abilitare a îndeplinirii de către candidat a standardelor stabilite de IOSUD, care nu pot
fi sub nivelul standardelor minimale naţionale elaborate de CNATDCU. După constatare, comisia de abilitare stabileşte
data susţinerii publice a tezei de abilitare;
c)susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de abilitare care adoptă o rezoluţie de admitere sau de
respingere a tezei de abilitare;
d)rezoluţia de admitere sau de respingere a tezei de abilitare pronunţată de comisia de abilitare, împreună cu dosarul
depus de către candidat, se transmite de CSUD senatului universitar, în vederea validării;
e)în situaţia în care rezoluţia comisiei de specialitate este de admitere a tezei de abilitare şi aceasta este validată de
către senatul universitar, instituţia de învăţământ superior transmite CNATDCU dosarul tezei de abilitare, în vederea
verificării.
(6)Procesul de abilitare, la nivelul Ministerului Educaţiei, cuprinde următoarele etape:
a)analizarea dosarului tezei de abilitare, pentru a verifica respectarea standardelor minimale prevăzute la alin. (2) de
către CNATDCU;
b)adoptarea avizului de către CNATDCU în vederea emiterii ordinului ministrului;
c)emiterea ordinului ministrului educaţiei pentru acordarea atestatului de abilitare, pe baza avizului CNATDCU;
d)comunicarea către IOSUD implicată în procesul de abilitare a ordinului ministrului privind atestatul de abilitare.
(7)Verificarea dosarului prevăzut la alin. (5) lit. b) presupune analiza procedurii administrative desfăşurate la nivelul
instituţiei de învăţământ superior. Metodologia de obţinere a atestatului de abilitare se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei.
(8)Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de
cercetare-dezvoltare din străinătate pot obţine atestatul de abilitare după cum urmează:
a)specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în
România prin emiterea ordinului ministrului educaţiei de acordare a atestatului de abilitare;
b)specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituţiile de învăţământ superior, din afara ţărilor
prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii dobândesc automat
atestatul de abilitare prin emiterea ordinului ministrului educaţiei de acordare a atestatului de abilitare. Ministerul
Educaţiei stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ superior, din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele
mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei;
c)specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit.
a) sau b), pot obţine atestatul de abilitare în România fie printr-o convenţie internaţională de recunoaştere reciprocă, fie
conform prevederilor alin. (5) şi (6).
(9)Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest drept.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), la înfiinţare, un nou domeniu de studii universitare de doctorat poate
funcţiona cu conducători de doctorat din aceeaşi ramură de ştiinţă.
(11)Abilitarea se poate desfăşura în limba română sau într-o limbă oficială a Uniunii Europene.
Art. 70
(1)Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi decât într-o singură IOSUD, excepţie
făcând doctoratele conduse în cotutelă.

202
(2)Un conducător de doctorat poate îndruma simultan 8 studenţi-doctoranzi. Prin excepţie, pot fi îndrumaţi până la
maximum 12 studenţi-doctoranzi/conducător numai cu aprobarea senatului universitar, dar nu pentru mai mult de 20%
din conducătorii de doctorat dintr-o şcoală doctorală.
(3)Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraţi în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
SUBSECŢIUNEA 5:E. Teza de doctorat
Art. 71
(1)Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite de IOSUD prin Regulamentul propriu privind studiile
universitare de doctorat şi în concordanţă cu reglementările prevăzute în Regulamentul-cadru privind studiile
universitare de doctorat.
(2)Comisia de susţinere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de
conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din minimum 5 membri:
preşedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3 referenţi din ţară sau din străinătate,
specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel puţin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara
IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au diplomă de doctor şi au cel puţin funcţia didactică de conferenţiar
universitar sau de cercetător ştiinţific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.
(3)IOSUD are obligaţia ca înaintea susţinerii publice a tezei de doctorat să verifice teza de doctorat prin intermediul unui
program informatic de depistare a similitudinilor, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de
doctorat. Verificarea se realizează pe baza standardelor cuprinse în Ghidul naţional privind redactarea tezelor de
doctorat, elaborat de către CNATDCU. Rezultatele analizei vor fi puse la dispoziţia studentului-doctorand şi comisiei de
doctorat.
(4)Teza de doctorat se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de doctorat, după evaluarea de către toţi referenţii şi
depunerea referatelor acestora cu cel puţin 15 zile înainte de susţinerea tezei. Susţinerea tezei de doctorat poate avea
loc în prezenţa a cel puţin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea fizică obligatorie a preşedintelui
comisiei şi a conducătorului de doctorat, ceilalţi membri ai comisiei putând participa şi în sistem sincron online.
Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului.
(5)Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat, a rapoartelor referenţilor, a declaraţiei privind originalitatea lucrării şi a
analizei privind gradul de similitudine, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra acordării diplomei de doctor,
cu respectarea standardelor minimale elaborate de CNATDCU pentru acordarea diplomei de doctor.
(6)Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică, precum şi
standardele minimale aferente domeniului, comisia de doctorat propune acordarea diplomei de doctor, propunere care
se înaintează împreună cu dosarul de doctorat, în maximum 30 de zile calendaristice, către CNATDCU.
(7)În termen de 90 de zile calendaristice de la primirea dosarului de doctorat, CNATDCU emite un aviz conform, cu
privire la respectarea procedurii administrative desfăşurate la nivelul IOSUD şi respectarea criteriilor minimale pentru
acordarea diplomei de doctor. Procedura administrativă include ca pas distinct verificarea declaraţiei privind
originalitatea lucrării şi a analizei privind gradul de similitudine.
(8)În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea avizului conform, instituţia de învăţământ superior emite decizia
de acordare a diplomei de doctor, semnată de rector, întocmeşte şi eliberează diploma de doctor.
(9)În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat procesul de validare a tezei de doctorat, IOSUD primeşte din partea
CNATDCU o motivare scrisă de invalidare, iar dosarul poate fi retransmis CNATDCU pentru reevaluare după remedierea
motivelor care au stat la baza invalidării, potrivit procedurii prevăzute la alin. (7).
(10)În cazul neîndeplinirii standardelor minimale necesare acordării diplomei de doctor, comisia de doctorat va preciza
elementele care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susţinere publică a tezei.

203
A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca în cazul primei susţineri. În cazul în care
nici la a doua susţinere publică nu sunt îndeplinite standardele minimale, diploma de doctor nu va fi acordată, iar
studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(11)În cazul în care CNATDCU decide că procedura administrativă desfăşurată la nivelul IOSUD nu a respectat prevederile
Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, dosarul de doctorat va fi transmis înapoi către IOSUD
pentru a fi reanalizat şi completat. Acesta poate fi retransmis CNATDCU pentru o nouă analiză, conform prevederilor
alin. (7).
(12)Numele şi prenumele titularului tezei de doctorat, numele şi prenumele conducătorului de doctorat, respectiv
numele şi prenumele membrilor comisiei de doctorat sunt date publice. Teza de doctorat este un document public.
Aceasta se redactează şi în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoţită de înregistrarea pe
suport digital a creaţiei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale vor fi disponibile pentru consultare 90 de zile
calendaristice, înainte de susţinerea publică, pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare în domeniul drepturilor de autor. După emiterea diplomei de doctor, teza de doctorat, în
format tipărit, se arhivează la biblioteca instituţiei de învăţământ superior, cu termen permanent.
(13)În perioada în care teza de doctorat se află în transparenţă, înaintea susţinerii publice, orice persoană fizică sau
juridică poate formula observaţii cu privire la existenţa unor abateri de la standardele de etică şi deontologie
profesională, inclusiv din perspectiva existenţei plagiatului. Observaţiile pot fi depuse online sau la registratura instituţiei
de învăţământ superior unde are loc susţinerea. Observaţiile se consemnează într-un raport care va fi transmis IOSUD
pentru analiză şi decizie în vederea validării susţinerii publice a tezei de doctorat şi face parte din dosarul de doctorat.
(14)Dacă studentul-doctorand nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma
digitală a tezei rămâne publică şi va putea fi accesată liber pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI, inclusiv după
emiterea deciziei de acordare a diplomei de doctor. Tezei i se va atribui o licenţă de protecţie a dreptului de autor.
(15)Dacă studentul-doctorand optează pentru publicarea distinctă a tezei de doctorat sau a unor capitole din aceasta, el
primeşte un termen de graţie de maximum 24 de luni pentru realizarea acestei publicări, timp în care teza de doctorat,
în format digital, devine inaccesibilă publicului. După expirarea termenului de graţie, în cazul în care în platforma
gestionată de UEFISCDI nu a fost încărcată nicio notificare cu privire la publicarea distinctă a tezei, documentul în format
digital devine automat liber accesibil, cu atribuirea unei licenţe de protecţie a dreptului de autor.
(16)După publicarea tezei sau a unor capitole din aceasta, autorul are obligaţia de a notifica IOSUD asupra acestui fapt şi
de a transmite indicaţia bibliografică şi un link către publicaţie, care vor fi făcute apoi publice pe platforma naţională
gestionată de UEFISCDI.
(17)După decizia de acordare a diplomei de doctor, în termen de maximum 180 de zile, IOSUD are obligaţia transmiterii
către Biblioteca Naţională a României a unui exemplar tipărit al tezei de doctorat şi al anexelor acesteia, conform Legii
nr. 111/1995 privind Depozitul legal de documente, republicată, exemplar destinat Fondului intangibil, precum şi a unui
exemplar digital al acestora, pe suport electronic, destinat consultării la cerere, la sediul Bibliotecii Naţionale a României,
de către orice persoană interesată, în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare.
(18)IOSUD are obligaţia de a elabora şi adopta regulamente privind standardele de calitate care trebuie respectate în
elaborarea tezei de doctorat.
(19)Nerespectarea regulilor de deontologie profesională sau pentru existenţa plagiatului poate atrage răspunderea
publică a IOSUD.
CAPITOLUL VI:Organizarea învăţământului postuniversitar
SECŢIUNEA 1:Programele de studii postuniversitare şi programele de studii postdoctorale
Art. 72

204
(1)Instituţiile de învăţământ superior organizează programe de studii postuniversitare, în condiţiile legii. Pentru
desfăşurarea respectivelor programe se aprobă, de către senatul universitar, un regulament propriu, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
(2)Un program de studii postuniversitare funcţionează legal dacă este acreditat. Acreditarea se realizează în condiţiile
titlului IV privind asigurarea calităţii în învăţământul superior.
(3)Un program de studii postuniversitare cuprinde totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, predare şi
îndrumare, precum şi realizarea efectivă a învăţării, aplicarea practică, cercetarea şi evaluarea, care împreună conduc la
obţinerea unor certificate sau altor acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei.
(4)Programele de studii postuniversitare sunt:
a)programe de studii postdoctorale;
b)programe de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor;
c)programe de studii postuniversitare de rezidenţiat.
(5)Programele de studii postuniversitare prevăzute la alin. (4) se înregistrează în RNC.
(6)Formele în care se pot organiza programele de studii postuniversitare sunt cele prevăzute la art. 32 alin. (1).
(7)Volumul de muncă specific, pentru realizarea activităţilor descrise în curriculumul unui program de studii
postuniversitare, se măsoară în concordanţă cu Sistemul European al Creditelor Transferabile (ECTS) şi se exprimă în
credite de studii transferabile.
Art. 73
(1)Programele de studii postdoctorale de cercetare avansată au următoarele caracteristici:
a)sunt programe destinate persoanelor care au obţinut o diplomă de doctor în ştiinţe cu cel mult 5 ani înainte de
admiterea în programul postdoctoral sau care au participat şi au obţinut certificatul de excelenţă la competiţiile "Marie
Sklodowska Curie" organizate de Comisia Europeană, indiferent de momentul la care au dobândit titlul de doctor;
b)asigură cadrul instituţional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c)au o durată de minimum un an;
d)se pot organiza cu finanţare publică sau privată.
(2)Programele de studii postdoctorale se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale, pe baza planului de cercetare propus
de cercetătorul postdoctoral şi aprobat de consiliul şcolii doctorale.
(3)Programele postdoctorale pot fi organizate şi în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare.
(4)Admiterea la programe de studii postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de instituţia gazdă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
(5)La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau instituţia gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale.
SECŢIUNEA 2:Programele postuniversitare de formare profesională a adulţilor
Art. 74
(1)Instituţiile de învăţământ superior pot organiza programe de studii postuniversitare de formare profesională a
adulţilor, în urma evaluării externe a calităţii educaţiei, realizată în condiţiile titlului IV privind asigurarea calităţii în
învăţământul superior. Aceste programe de studii se desfăşoară în baza unui regulament propriu ce include proceduri cu
privire la asigurarea internă a calităţii, aprobat de senatul universitar, în condiţiile legii.

205
(2)Prin programele de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor se pot asigura formarea şi dezvoltarea
profesională continuă, conversia şi reconversia profesională sau dezvoltarea personală.
(3)Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a programelor de studii postuniversitare de formare profesională a
adulţilor, precum şi tipurile acestora se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ANC şi ARACIS.
(4)Programele de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor se pot organiza în regim cu taxă sau cu
finanţare din alte surse.
(5)Au dreptul să participe la studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor absolvenţii care au cel puţin
studii universitare cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
(6)La finalizarea programelor de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor, instituţiile de învăţământ
superior eliberează certificate de calificare, respectiv certificate de competenţe profesionale sau de calificare parţială
prin microcertificare, prevăzute la art. 196 alin. (4).
CAPITOLUL VII:Învăţământul superior medical
SECŢIUNEA 1:Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior medical. Învăţământul superior din domeniile
sănătate şi medicină veterinară
Art. 75
(1)Învăţământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară se desfăşoară conform reglementărilor generale
şi sectoriale din Uniunea Europeană, respectiv:
a)6 ani de studii, pentru minimum 5.500 de ore de activitate teoretică şi practică medicală pentru domeniul medicină, la
programele de studii Medicină, Medicină Dentară şi Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4
ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asistenţă Medicală Generală şi Moaşe şi de 3
ani pentru alte programe de studii de licenţă din domeniul sănătate;
b)fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii
transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru
programele cu o durată a studiilor de licenţă de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie
cu o durată a studiilor de licenţă de 5 ani şi 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină, Medicină
Dentară şi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licenţă de 6 ani;
c)studiile universitare de master au între 60 şi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d)studiile universitare de doctorat au o durată de 4 ani şi 240 credite de studii transferabile ECTS/SECT, dintre care un an
de pregătire doctorală avansată totalizând 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Studiile universitare de
doctorat se pot organiza numai în cadrul IOSUD acreditate, inclusiv în IOSUD realizate prin consorţii universitare,
formate din instituţii de învăţământ superior şi spitale, clinici sau institute de cercetare din ţară sau din străinătate.
(2)Instituţiile de învăţământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de
calitate, pot organiza, pe lângă formele de învăţământ prevăzute la alin. (1), şi programe postdoctorale şi de formare
profesională: de rezidenţiat, de certificare a titlului de medic/medic stomatolog/farmacist specialist/primar şi de
perfecţionare, de specializare, precum şi de studii complementare în vederea obţinerii de atestate.
(3)Durata doctoratului pentru absolvenţii învăţământului superior medical uman, medical veterinar şi farmaceutic este
de 4 ani.
(4)Instituţiile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară şi instituţiile
sanitare publice pot utiliza veniturile proprii pentru asigurarea unor condiţii optime de activitate privind infrastructura,
echipamentele medicale şi accesul la informaţie medicală.

206
(5)La selecţia şi promovarea personalului didactic universitar din instituţiile de învăţământ superior cu programe de
studii din domeniul sănătate, la disciplinele clinice, se iau în considerare criteriile privind experienţa profesională
medicală dovedită.
(6)Posturile didactice din învăţământul superior din domeniul sănătate‚ la disciplinele care au corespondenţă cu
specialităţile medicale din reţeaua Ministerului Sănătăţii‚ sunt posturi didactice clinice şi la ele pot accede doar persoane
care au obţinut‚ prin concurs‚ în funcţie de gradul universitar‚ titlurile de medic şi/sau medic dentist/medic stomatolog
rezident sau medic şi/sau medic dentist/medic stomatolog specialist sau farmacist rezident şi/sau farmacist specialist în
specialitatea postului. Pentru ocuparea acestora, comisiile de specialitate ale CNATDCU propun standarde minime
naţionale necesare şi obligatorii specifice, care iau în considerare experienţa profesională medicală prevăzută la alin. (5).
(7)Învăţământul superior şi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unităţi sanitare publice şi private,
precum spitale, unităţi medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, şi cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice,
în institute, în centre de diagnostic şi tratament, în secţii cu paturi, în laboratoare, inclusiv de tehnică dentară, în farmacii
şi în cabinete, inclusiv stomatologice. Conform legislaţiei speciale din domeniul educaţiei şi sănătăţii se pot constitui
spitale clinice publice cu secţii/compartimente clinice, inclusiv compartimente clinice stomatologice şi laboratoare de
tehnică dentară, spitale universitare, institute, spitale private cu secţii/compartimente clinice, inclusiv compartimente
clinice stomatologice, laboratoare de tehnică dentară şi farmacii universitare în care sunt organizate activităţi de
învăţământ şi cercetare ale departamentelor universitare.
(8)Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai programelor de
studii de medicină, medicină dentară/stomatologie şi farmacie care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre
specialităţile medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. Pregătirea în rezidenţiat
se organizează şi se evaluează, în condiţiile legii, de Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Sănătăţii, prin intermediul
instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie acreditate şi al instituţiilor de învăţământ superior care au în
structură facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie şi care au programe de studii de medicină, medicină
dentară şi farmacie acreditate. Organizarea şi finanţarea rezidenţiatului se reglementează prin acte normative specifice,
după consultarea instituţiilor de învăţământ superior acreditate şi cu facultăţile care au programe de studii de medicină,
medicină dentară şi farmacie acreditate.
(9)Admiterea la rezidenţiat a cadrelor didactice din învăţământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaşi
condiţii ca pentru orice absolvent al învăţământului superior din domeniul sănătate.
(10)Medicii rezidenţi şi medicii stomatologi rezidenţi care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în
instituţii de învăţământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidenţiat şi sunt retribuiţi pentru ambele
activităţi.
(11)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie acreditate care organizează programe de
pregătire în rezidenţiat se constituie o structură, la nivel de direcţie, de pregătire în rezidenţiat care organizează
activitatea de avizare a unităţilor de pregătire şi asigură coordonarea pregătirii de rezidenţiat, condusă de un prorector.
(12)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior care au în structură facultăţi de medicină, medicină
dentară/stomatologie şi farmacie şi care au programe de studii de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate se
organizează un departament de pregătire în rezidenţiat care este subordonat conducerii facultăţii.
SECŢIUNEA 2:Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 76
(1)În învăţământul superior medical candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de şef de lucrări trebuie să aibă şi
titlul de medic specialist/medic stomatolog specialist, iar candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de
conferenţiar universitar şi de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar/medic stomatolog primar în
specialitatea pentru care candidează. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua
Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.

207
(2)Personalul didactic medico-farmaceutic, inclusiv medici stomatologi din instituţii de învăţământ superior de medicină
şi farmacie acreditate şi din instituţiile de învăţământ superior care au în structură facultăţi în care funcţionează
programe de studii acreditate în domeniul de licenţă sănătate, beneficiază de integrare clinică în unităţile şi instituţiile
din subordinea, coordonarea sau aflate sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, în unităţile medicale din subordinea
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în unităţile şi instituţiile medicale din subordinea autorităţilor
administraţiei publice locale şi în unităţile sanitare aparţinând instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi
farmacie acreditate, precum şi în spitale şi cabinete private. De acelaşi drept beneficiază medicii, medicii stomatologi şi
farmaciştii specialişti/primari care au calitatea de asistenţi universitari pe perioadă determinată, pentru perioada cât au
această calitate.
(3)Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţilor din acest domeniu se realizează prin hotărâre a
Guvernului, ordin al ministrului educaţiei şi, după caz, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(4)Prin derogare de la prevederile art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, personalul didactic medico-farmaceutic din instituţiile de învăţământ superior de medicină şi
farmacie acreditate şi din instituţiile de învăţământ superior care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară
şi farmacie acreditate, desfăşoară activitatea didactică în unităţi sanitare cu suprapunerea programului de muncă.
Art. 77
Funcţia de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical, aşa cum este prevăzută de Legea nr. 95/2006,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este compatibilă cu funcţia de cadru didactic universitar şi cu
funcţiile de conducere în domeniul didactic, aşa cum sunt prevăzute la art. 131 alin. (2).
Art. 78
Formarea profesională iniţială a ofiţerilor medici/medici stomatologi/farmacişti din Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Afacerilor Interne şi a altor beneficiari externi se realizează în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior
acreditate, din reţeaua de învăţământ de stat, cu programe de studii în domeniul sănătate, care asigură pregătirea
practică şi teoretică în baza unui contract de parteneriat conform reglementărilor în vigoare la nivel naţional şi celor
specifice Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 79
Persoanele admise la instituţiile de învăţământ superior acreditate, din reţeaua de învăţământ de stat, cu programe de
studii în domeniul sănătate, cu care Ministerul Apărării Naţionale are încheiate contracte de parteneriat, sunt înscrise în
RMUR şi sunt luate în evidenţă şi la Institutul Medico-Militar din Ministerul Apărării Naţionale, în vederea pregătirii
medico-militare şi acordării drepturilor aferente statutului de student.
SECŢIUNEA 3:Şcoala din spital
Art. 80
Instituţiile de învăţământ superior de medicină şi farmacie acreditate şi instituţiile de învăţământ superior care au în
structură facultăţi de medicină pot înfiinţa, conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, la propunerea senatului universitar, unităţi de învăţământ preuniversitar în vederea organizării şcolarizării
elevilor spitalizaţi aflaţi la tratament, în monitorizare sau la recuperare medicală, denumite în continuare "Şcoala din
spital", în conformitate cu prevederile legii învăţământului preuniversitar.
CAPITOLUL VIII:Învăţământul superior militar şi învăţământul superior de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională
SECŢIUNEA 1:Organizare şi funcţionare
Art. 81

208
(1)Învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională este învăţământ de stat,
parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ universitar pentru formarea ofiţerilor,
ofiţerilor de poliţie şi a altor specialişti, precum şi învăţământ postuniversitar.
(2)Instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională din cadrul
sistemului naţional de învăţământ, precum şi programele de studii desfăşurate în cadrul acestora se supun
reglementărilor referitoare la asigurarea calităţii, inclusiv celor legate de autorizare şi acreditare, în aceleaşi condiţii cu
instituţiile de învăţământ superior civil.
(3)Structura organizatorică, oferta de şcolarizare care conţine domeniile, programele de studii, cifrele anuale de
şcolarizare şi criteriile de selecţie a candidaţilor pentru învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi
de securitate naţională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi
securităţii naţionale, potrivit specificului fiecărei arme, fiecărui serviciu, fiecărei specializări, fiecărui nivel şi formă de
organizare a învăţământului, în condiţiile legii.
(4)Formele de organizare a învăţământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor,
autorizarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ în învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi
de securitate naţională se supun procedurilor şi condiţiilor aplicabile instituţiilor de învăţământ superior civil.
(5)Pentru învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, după caz, Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu
atribuţii în domeniile apărării, al informaţiilor, al ordinii publice şi securităţii naţionale pot emite ordine, regulamente şi
instrucţiuni proprii, în condiţiile legii.
(6)Ofiţerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare de ofiţeri cu durata
de 3 sau 4 ani, pot să îşi completeze studiile în învăţământul superior, pentru obţinerea diplomei de licenţă în profiluri şi
specializări similare sau apropiate armei/specialităţii militare.
(7)Diplomele de licenţă, de masterat, de doctorat eliberate de instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii,
de ordine publică şi de securitate naţională, precum şi titlurile ştiinţifice obţinute dau dreptul deţinătorilor legali, după
trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de
învăţământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.
(8)Planurile de învăţământ pentru învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională se elaborează de instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională şi se avizează, după caz, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de
Informaţii sau de alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, în
conformitate cu prevederile titlului IV - Asigurarea calităţii în învăţământul superior şi cu reglementările proprii.
Art. 82
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 81 alin. (4), admiterea absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat ai învăţământului
liceal militar la programele de studii universitare de licenţă din instituţiile de învăţământ superior militar din Ministerul
Apărării Naţionale se realizează prin repartiţie, pe baza mediei de repartiţie şi a opţiunilor exprimate de candidaţi, în
limita locurilor rezervate acestora prin planul de şcolarizare.
(2)Procedura de repartiţie şi calculul mediei de repartiţie se stabilesc prin metodologie adoptată prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
(3)Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru învăţământul superior medico-militar.
SECŢIUNEA 2:Managementul şi finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică
şi de securitate naţională
Art. 83

209
(1)Managementul instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
se realizează în aceleaşi condiţii ca în instituţiile civile de învăţământ superior. Finanţarea instituţiilor din învăţământul
superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se face în condiţiile legii.
(2)Structurile şi funcţiile de conducere, cu excepţia funcţiei de rector, din instituţiile de învăţământ militar, de informaţii,
de ordine publică şi de securitate naţională sunt aceleaşi ca şi cele din instituţiile civile de învăţământ superior şi se
ocupă în aceleaşi condiţii ca şi acestea, precum şi cu respectarea procedurilor din actele normative specifice în domeniu.
(3)În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, instituţiile de învăţământ superior militar
de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională pot decide înfiinţarea de consorţii care să asigure, în principal:
a)mobilitatea personalului între instituţiile de învăţământ superior membre ale consorţiului;
b)utilizarea în comun a resurselor instituţiilor de învăţământ superior membre ale consorţiului;
c)organizarea de programe de studii comune pe cicluri de studii, licenţă, masterat, doctorat, conform misiunilor atribuite
de către ministerele de resort.
(4)Regulamentul de organizare şi funcţionare a consorţiului se aprobă de senatele universitare şi au avizul ministerelor
de resort, precum şi al Ministerului Educaţiei.
(5)Conducerea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se
realizează de către comandant, care are şi calitatea de rector. Funcţia de comandant (rector) se ocupă prin concurs, în
conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de
Informaţii şi ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al siguranţei naţionale. Confirmarea în
funcţia de rector se realizează prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza rezultatului concursului transmis Ministerului
Educaţiei de instituţia organizatoare.
(6)În învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se înfiinţează corpul
instructorilor militari, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, prin ordine şi instrucţiuni ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii şi
ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al siguranţei naţionale.
(7)În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională îşi desfăşoară
activitatea personalul didactic prevăzut de prezenta lege, precum şi instructori militari, instructori de informaţii şi
instructori de ordine publică, asimilaţi personalului didactic.
(8)Personalul didactic şi didactic asimilat din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi
de securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în
activitate/funcţionar public cu statut special - poliţist/poliţist de penitenciare.
(9)Categoriile de instructori militari, instructori de informaţii şi instructori de ordine publică sunt:
a)pentru Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii:
(i)instructor;
(ii)instructor principal;
(iii)instructor superior;
(iv)instructor avansat;
b)pentru Ministerul Afacerilor Interne:
(i)instructor de poliţie/instructor militar;
(ii)instructor de poliţie principal/instructor militar principal;

210
(iii)instructor de poliţie specialist/instructor militar specialist.
SECŢIUNEA 3:Resurse umane în instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de
securitate naţională
Art. 84
(1)Funcţiile didactice şi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională se ocupă şi se eliberează în aceleaşi condiţii ca şi cele din instituţiile civile de învăţământ superior.
(2)Cadrele didactice şi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională se supun prevederilor statutului categoriei de personal din care fac parte, precum şi prevederilor legale
aplicabile cadrelor didactice şi de cercetare din instituţiile civile de învăţământ superior.
(3)Instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională li se aplică
principiul autonomiei universitare.
(4)Cadrele didactice titulare din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pensionate pentru limită de
vârstă şi vechime integrală ca militari/poliţişti, pot să îşi continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaşi instituţii de
învăţământ superior, în condiţiile legii. În termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de pensionare,
personalul didactic militar şi personalul didactic titular poate opta pentru continuarea activităţii didactice până la
împlinirea vârstei legale de pensionare în învăţământul de stat, conform art. 219.
Art. 85
Viaţa universitară din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituţiile civile de învăţământ superior, precum
şi cu regulamentele militare de ordine interioară.
CAPITOLUL IX:Învăţământul superior artistic şi sportiv
Art. 86
(1)În învăţământul superior artistic şi sportiv, procesul educaţional se desfăşoară prin activităţi didactice şi prin activităţi
practice de creaţie şi performanţă.
(2)Instituţiile de învăţământ superior artistic şi sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza
studii universitare de scurtă durată, studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de
doctorat, precum şi programe de formare profesională a adulţilor.
(3)În învăţământul superior artistic şi sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în funcţie de programul
activităţilor practice specifice.
(4)În învăţământul superior artistic şi sportiv, practica studenţilor se desfăşoară în instituţii de învăţământ superior, în
centre de proiectare, ateliere artistice, spaţii destinate activităţii sportive de performanţă, săli de spectacole, de
concerte şi de cinema, studiouri de radio, de televiziune, cinematografice şi de înregistrări, ateliere de fotografie,
studiouri muzicale, unităţi de producţie teatrale şi cinematografice, instituţii mass-media, precum şi în instituţii cu profil
artistic sau sportiv, pe bază de parteneriat instituţional.
Art. 87
În învăţământul superior artistic şi sportiv, doctoratul ştiinţific sau profesional este o condiţie pentru cariera didactică.
Art. 88
Creaţia artistică, proiectarea şi performanţa sportivă în scopul cercetării se desfăşoară individual sau colectiv, în instituţii
de învăţământ superior, centre de proiectare, laboratoare şi ateliere artistice, spaţii destinate activităţii sportive de
performanţă, săli de spectacole, de concerte şi de cinema, studiouri de radio, televiziune, cinematografie şi de

211
înregistrări, ateliere de fotografie, studiouri muzicale, unităţi de producţie teatrală şi cinematografică, instituţii mass-
media.
Art. 89
În învăţământul superior artistic şi sportiv, alocarea fondurilor se face inclusiv în baza criteriilor specifice creaţiei artistice
şi performanţei sportive.
CAPITOLUL X:Învăţământul superior dual
Art. 90
(1)Învăţământul superior dual este forma de învăţământ în care responsabilităţile cu privire la desfăşurarea activităţilor
de învăţare, predare, aplicative, de cercetare şi evaluare sunt partajate între instituţia de învăţământ superior acreditată
şi operatorii economici.
(2)Instituţia de învăţământ superior organizează şi desfăşoară activităţi de învăţare, predare şi evaluare, iar operatorii
economici organizează activităţi de învăţare prin muncă şi participă la evaluare. Activităţile aplicative şi de cercetare se
pot desfăşura atât la instituţia de învăţământ superior, cât şi la operatorii economici.
(3)Instituţia de învăţământ superior încheie cu operatorii economici contractul de parteneriat, prin care sunt stabilite
condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri.
(4)La organizarea formei de învăţământ superior dual pot contribui inclusiv financiar şi autorităţi ale administraţiei
publice locale, structuri asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, precum şi alţi
parteneri relevanţi la nivel naţional sau internaţional.
(5)Studentul/studentul-doctorand încheie cu instituţia de învăţământ superior şi operatorul economic un contract
individual de studii şi pregătire practică, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor.
(6)Instituţiile de învăţământ superior pot participa la constituirea de consorţii de învăţământ dual în conformitate cu
prevederile legii învăţământului preuniversitar.
Art. 91
Curriculumul pentru învăţământul superior dual conţine activităţi de învăţare, de predare şi de învăţare prin muncă,
precum şi de evaluare. Volumul de muncă specific activităţilor de învăţare, de predare, respectiv de învăţare prin muncă,
este partajat în mod egal. Volumul de muncă este estimat în concordanţă cu ECTS/SECT, exprimându-se în termenii
creditelor de studii.
Art. 92
(1)Pentru derularea activităţilor învăţământului superior dual, în cazul instituţiilor de învăţământ superior de stat,
finanţarea se realizează conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Operatorii economici şi/sau autorităţile locale pot acorda burse cel puţin la nivelul celor acordate din fonduri publice
pentru învăţământul universitar, precum şi din alte fonduri, pentru învăţarea în condiţii de calitate.
Art. 93
Învăţământul superior dual se organizează pentru ciclul scurt, ciclul I, ciclul II şi ciclul III, prin doctorat profesional
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 94
Prevederile din prezenta lege referitoare la organizarea, asigurarea calităţii, admiterea, evaluarea pe parcurs, finalizarea,
întocmirea şi eliberarea actelor de studii se aplică în mod similar şi pentru învăţământul superior dual.
Art. 95

212
(1)Pe toată durata activităţii de învăţare prin muncă, studentul înmatriculat în forma de învăţământ superior dual
beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate, fără plata contribuţiilor sociale obligatorii reglementate
prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)După absolvirea studiilor, instituţia de învăţământ superior eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care
studentul a desfăşurat activităţi de învăţare prin muncă.
Art. 96
(1)Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi
desfăşurarea formei de învăţământ superior dual beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor
datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale,
potrivit prevederilor legale, după cum urmează:
a)valoarea cumulată a burselor plătite de operatorii economici studenţilor înmatriculaţi la forma de învăţământ superior
dual se deduce din impozitul pe profit/pe venit, după caz, al acestora;
b)valoarea cumulată a investiţiilor dedicate activităţilor de învăţare prin muncă se deduce din impozitul pe profit/pe
venit, după caz, al operatorilor economici.
(2)Personalul desemnat de operatorul economic pentru îndrumarea directă a învăţării prin muncă beneficiază de scutire
a plăţii impozitului pe venitul din salarii, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului
finanţelor şi al ministrului educaţiei.
(3)Persoanele fizice care desfăşoară activităţi de tutoriat, angajate la operatori economici implicaţi în programe de
învăţământ superior dual, beneficiază de prevederile art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare.
(4)De prevederile alin. (3) beneficiază şi studenţii angajaţi de operatorii economici în baza prevederilor alin. (2).
(5)Condiţiile specifice pentru beneficiarii menţionaţi la alin. (3) şi (4) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului
educaţiei, ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului finanţelor.
CAPITOLUL XI:Învăţământul superior particular şi confesional particular
Art. 97
(1)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi instituţiile de învăţământ superior confesionale particulare sunt
persoane juridice de drept privat, fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei fundaţii sau
asociaţii, ale unui cult religios sau ale unei entităţi a cultelor recunoscute ori a altui furnizor de educaţie.
(2)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare au autonomie universitară, conform
prevederilor prezentei legi, şi autonomie economico-financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată
de Constituţia României, republicată.
(3)Structurile instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare, atribuţiile, durata mandatelor,
precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite prin carta universitară, avizată de fondatori şi
aprobată de senatul universitar. Deciziile, în acest sens, aparţin instituţiei de învăţământ superior.
(4)Pentru ocuparea tuturor posturilor didactice, de conducere, administrative sau auxiliare în cadrul instituţiilor de
învăţământ confesional de stat şi confesional particular, la nivel universitar, este necesar avizul cultului.
(5)Prin carta universitară, instituţiile de învăţământ superior particulare şi instituţiile de învăţământ superior confesional
particulare îşi pot stabili funcţii onorifice, precum şi structuri consultative, formate din reprezentanţi ai mediului
economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern.
Art. 98

213
(1)O instituţie de învăţământ superior particulară şi confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de
autorizare provizorie şi acreditare stabilite de prezenta lege.
(2)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi instituţiile de învăţământ superior confesionale particulare sunt
acreditate prin lege, iniţiată de Guvern la propunerea Ministerului Educaţiei, după finalizarea procesului de acreditare.
(3)Diplomele şi certificatele acordate în învăţământul superior particulare acreditate şi confesional particulare acreditate
au valoarea şi produc efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat.
(4)Studenţii de la instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare autorizate
provizoriu/acreditate beneficiază din partea statului de toate facilităţile acordate de stat studenţilor din învăţământul de
stat, conform legii, cu excepţia dreptului la finanţare, la burse, la transport, la scutiri de taxe la cazare şi cantină.
Art. 99
(1)Patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare constă în patrimoniul iniţial al
fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.
(2)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesional particulare, pe durata existenţei lor, dispun de
patrimoniu pus la dispoziţia lor, conform legii.
(3)Toate deciziile privind patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare sunt
luate de consiliul de administraţie.
Art. 100
(1)Desfiinţarea, dizolvarea sau lichidarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare se
face în condiţiile legii. Iniţiativa desfiinţării instituţiilor de învăţământ superior particulare sau confesionale particulare
poate aparţine şi fondatorilor.
(2)În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi
confesionale particulare revine fondatorilor.
(3)Desfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare se va face cu protecţia
intereselor studenţilor.
Art. 101
Sursele de finanţare ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare sunt compuse din:
a)sumele depuse de fondatori;
b)fonduri publice, în cazul în care în cadrul învăţământului superior de stat nu există învăţământ teologic pastoral
specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul
general al cultelor, republicată;
c)taxe de studiu şi alte taxe încasate de la studenţi;
d)sponsorizări, donaţii, granturi şi finanţări acordate pe bază de competiţie, de exploatare a rezultatelor cercetării,
dezvoltării şi inovării, precum şi alte surse legal constituite.
CAPITOLUL XII:Formarea iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar
Art. 102
(1)În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei stabileşte
prin ordin al ministrului educaţiei reperele curriculare şi calificările de formare iniţială în specialitate a personalului
didactic.

214
(2)Planurile de învăţământ ale programelor de studii universitare de licenţă în specializarea Educaţie timpurie, Pedagogia
învăţământului primar, ale programelor de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare şi programelor de
studii universitare de masterat didactic, ale programelor de studii universitare de masterat de psihopedagogie specială,
respectiv de consiliere şcolară şi de carieră, ale programelor de formare psihopedagogică şi ale altor programe de
formare pentru funcţiile didactice sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice, care se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice în învăţământul preuniversitar se realizează în instituţiile de
învăţământ superior, prin următoarele tipuri de programe:
a)Programul universitar de formare psihopedagogică pentru învăţământul preuniversitar de 30 de credite de studii
transferabile ECTS/SECT;
b)Programul de studii universitare de licenţă în specializarea Educaţie timpurie, respectiv în specializarea Pedagogia
învăţământului primar;
c)Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d)Programul de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare;
e)Programul de studii postuniversitare de conversie profesională pentru cadre didactice;
f)Programul de studii universitare de masterat didactic integrat de 90 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
g)Programul de studii universitare de masterat de psihopedagogie specială, respectiv programe de studii universitare de
masterat în consiliere şcolară şi în carieră.
(4)Programele de formare psihopedagogică sunt organizate de către departamentele pentru pregătirea personalului
didactic, certifică competenţe didactice şi pot fi frecventate pe parcursul studiilor universitare de licenţă, de masterat în
acelaşi domeniu de studii sau în regim postuniversitar, în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în acest
sens şi în limita locurilor alocate prin cifra de şcolarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului.
(5)Programul de studii universitare de licenţă cu specializările "Educaţie timpurie", respectiv "Pedagogia învăţământului
primar" certifică competenţele didactice, corespunzătoare funcţiilor didactice de profesor pentru educaţie timpurie,
respectiv profesor pentru învăţământ primar.
(6)Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT se
organizează de instituţiile de învăţământ superior pentru absolvenţii programelor de licenţă care au parcurs un program
de formare psihopedagogică de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Absolvenţii specializărilor de licenţă în
domeniul Ştiinţele educaţiei se consideră absolvenţi ai programului de formare psihopedagogică de 30 de credite de
studii transferabile ECTS/SECT, atâta timp cât disciplinele acestui program sunt cuprinse în programul lor de licenţă.
(7)Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT cuprinde
practica didactică, realizată de instituţia de învăţământ superior organizatoare în colaborare cu unitatea de învăţământ
preuniversitar de aplicaţie unde are loc practica didactică, cu 48 de credite de studii transferabile ECTS/SECT şi activităţi
specifice desfăşurate în cadrul instituţiei de învăţământ superior, cu 12 credite de studii transferabile ECTS/SECT.
(8)Programul de studii universitare de masterat didactic integrat, de 90 de credite de studii transferabile ECTS/SECT, se
organizează de instituţiile de învăţământ superior pentru absolvenţii programelor de licenţă care nu au parcurs
programul de formare psihopedagogică de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Programul de studii
cuprinde, pe lângă practica didactică şi activităţile specifice desfăşurate în cadrul instituţiei de învăţământ superior, şi
programul de formare psihopedagogică de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT.
(9)Programul de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare corespunde unui număr de 240 de credite
de studii transferabile ECTS/SECT şi se organizează pentru specializările aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în
conformitate cu prevederile legii.

215
(10)Absolvirea programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare, a programului de formare
psihopedagogică şi a programului de studii universitare de masterat didactic permite accesul absolvenţilor, potrivit
prevederilor legale, la o carieră didactică în învăţământul preuniversitar pentru discipline din specializarea/specializările
urmate.
(11)Programele de studii universitare de masterat în domeniul psihopedagogiei speciale, respectiv în domeniul consilierii
şcolare şi în carieră cuprinde stagiatură de specialitate, dublu coordonată de instituţia de învăţământ superior
organizatoare şi unitatea de învăţământ preuniversitar de aplicaţie unde are loc stagiatura de specialitate.
(12)Programul de studii postuniversitare de conversie profesională pentru cadre didactice se adresează cadrelor
didactice din învăţământul preuniversitar, titulare şi suplinitoare, absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai
unei instituţii de învăţământ superior, care doresc să dobândească o nouă specializare. Organizarea şi funcţionarea
programelor de conversie profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar se reglementează prin ordin
al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(13)Programul de studii postuniversitare de conversie profesională este un program de formare profesională a adulţilor
şi corespunde unui număr de 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT. Activitatea de predare la clasă reprezintă
minimum 25% din orele aferente planului de învăţământ.
(14)Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice în învăţământul superior se realizează în instituţiile de
învăţământ superior prin programul universitar de formare psihopedagogică pentru învăţământul superior de 30 de
credite de studii transferabile ECTS/SECT.
Art. 103
Programele de formare iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar sunt acreditate şi evaluate
periodic de ARACIS sau de alte agenţii de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrate în EQAR, conform art.
248 alin. (3).
Art. 104
(1)Pregătirea practică din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic constă în desfăşurarea de
activităţi didactice în unităţi de învăţământ de aplicaţie şi în alte categorii de instituţii şi organizaţii.
(2)Activităţile de practică din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic şi din cadrul programului de
formare psihopedagogică se pot derula pe durata unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii
Europene, care are o componentă dedicată formării iniţiale a profesorilor, perioadă certificată prin documentul de
mobilitate Europass.
(3)Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile de învăţământ preuniversitar de aplicaţie şi instituţiile de învăţământ
superior încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari, pentru stabilirea responsabilităţilor instituţionale şi
a condiţiilor de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice.
(4)Instituţiile de învăţământ superior pot realiza independent parteneriate cu instituţii de stat/private sau cu organizaţii
neguvernamentale care pot să desfăşoare activităţi de pregătire practică în consiliere, logopedie, activităţi
extracurriculare şi alte servicii în domeniu.
(5)Practica pedagogică din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic şi activităţile de practică din
cadrul programului de formare psihopedagogică se pot derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul
unui program al Uniunii Europene, care are o componentă dedicată formării iniţiale a profesorilor, perioadă certificată
prin documentul de mobilitate Europass.
(6)Practica pedagogică din cadrul programelor de studii universitare de masterat didactic sau activităţile de practică
didactică din cadrul programului de formare psihopedagogică se organizează în contexte variate, în medii şcolare
diverse, inclusiv în comunităţi defavorizate, pe baza unui set de indicatori corelaţi cu profilul cadrului didactic, aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei.

216
(7)Programul de studii universitare de masterat didactic se finalizează cu obţinerea diplomei de masterat. Programul de
formare psihopedagogică se finalizează cu certificatul de absolvire a programului respectiv.
(8)Absolvenţii programelor de studii universitare de masterat didactic, de psihopedagogie specială, respectiv de
consiliere şcolară şi în carieră, care nu promovează examenul de licenţiere în cariera didactică pot fi angajaţi în sistemul
de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, pentru cel mult 3 ani, cu statut de cadru didactic
debutant suplinitor, în condiţiile art. 183 alin. (3) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.
Art. 105
Pentru absolvenţii învăţământului universitar de scurtă durată organizat potrivit prevederilor Legii învăţământului nr.
84/1995, abrogată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, se asigură
echivalarea cu ciclul I de studii universitare de licenţă, printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, potrivit legii.
Art. 106
(1)Pentru absolvenţii care au finalizat cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până
în anul 2005 la învăţământul de zi, respectiv până în anul 2006 la învăţământul seral sau fără frecvenţă, se consideră
îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor cu
denumirile următoare sau cu denumiri echivalente: psihologie şcolară, pedagogie, metodica predării specialităţii şi
practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licenţă/absolvire.
(2)Pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă în domeniul Ştiinţele Educaţiei se consideră îndeplinită condiţia de
formare prin programul de formare psihopedagogică, atât timp cât disciplinele acestui program sunt cuprinse în
programul lor de licenţă.
Art. 107
(1)Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor universitare de licenţă pot urma un program postuniversitar de
formare profesională a adulţilor pentru reconversie profesională, de minimum 90 de credite transferabile, care atestă
obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare
înscris pe diploma de licenţă. Acest program de studii postuniversitare poate fi urmat în paralel cu programul de studii
universitare de masterat didactic.
(2)Studenţii care frecventează cursurile licenţei didactice cu dublă specializare sau de masterat didactic, într-o instituţie
de învăţământ superior de stat pot beneficia de burse de studiu finanţate de la bugetul de stat.
(3)Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenţilor înmatriculaţi la programele de studii universitare de
licenţă didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile
generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 108
Absolvenţii programelor de studii universitare de licenţă cu specializarea "Educaţia timpurie", ai liceelor pedagogice cu
specializarea "Pedagogia învăţământului primar" care au parcurs studii de licenţă cu specializarea "Pedagogia
învăţământului primar", ai programelor de studii de masterat didactic de 60 de credite studii transferabile ECTS/SECT,
care au parcurs programul de formare psihopedagogică, ai programelor de studii universitare de masterat didactic de 90
de credite studii transferabile ECTS/SECT, ai programelor de studii universitare de masterat cu specializarea
psihopedagogia specială, respectiv consiliere şcolară şi în carieră, şi cei ai programelor de studii postuniversitare de
formare profesională a adulţilor pentru reconversie profesională au dreptul de a participa la examenul de licenţiere,
pentru a obţine statutul de cadru didactic cu drept de practică.
CAPITOLUL XIII:Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică
Art. 109

217
(1)Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică din instituţiile de învăţământ superior se organizează şi
funcţionează pe baza legislaţiei naţionale şi a politicilor şi programelor Uniunii Europene în domeniu.
(2)Instituţiile de învăţământ superior care şi-au asumat ca misiune şi cercetarea ştiinţifică au obligaţia să înfiinţeze
structuri tehnico-administrative, care să faciliteze managementul activităţilor de cercetare şi al proiectelor de cercetare-
dezvoltare derulate de personalul instituţiei de învăţământ superior. Structurile tehnico-administrative deservesc
personalul implicat în cercetare şi răspund cerinţelor acestuia.
(3)Personalul implicat în activităţile de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale instituţiei de
învăţământ superior sau în proiecte de dezvoltare, inovare şi/sau creaţie artistică finanţate prin programe naţionale şi
internaţionale răspunde pentru desfăşurarea proiectelor pe care le coordonează. Ordonatorul de credite poate să îi
delege acestuia atribuţii în realizarea achiziţiilor publice şi a gestionării resurselor umane necesare derulării proiectelor.
Aceste activităţi se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar preventiv
propriu.
(4)Personalul implicat în activităţi în cadrul proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică este
remunerat, în limita fondurilor disponibile, respectând regulile finanţatorului.
Art. 110
(1)La finalul fiecărui an bugetar, conducerea instituţiei de învăţământ superior prezintă senatului universitar un raport
referitor la activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică, la modul în care au fost efectuate cheltuielile
de regie pentru granturile şi contractele de cercetare, precum şi informaţii privind fondurile de cercetare şi fondurile
aferente proiectelor finanţate prin programe naţionale şi internaţionale, derulate de instituţia de învăţământ superior.
(2)Cuantumul maximal al cheltuielilor de regie pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanţator
sau de autoritatea contractantă.
(3)Pentru granturile şi proiectele de cercetare la care finanţatorul sau autoritatea contractantă nu stabileşte cuantumul
maximal al cheltuielilor de regie, acesta este stabilit de instituţia de învăţământ superior.
Art. 111
(1)Ministerul Educaţiei finanţează cercetarea ştiinţifică universitară, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pe
baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2)Instituţiile de învăţământ superior pot finanţa, cofinanţa şi/sau avansa fonduri din venituri proprii, pentru a susţine
implementarea proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare, resurse umane, mobilitate, dezvoltare instituţională,
creaţie artistică, precum şi pentru alte tipuri de proiecte, naţionale, europene sau internaţionale.
(3)Titularul grantului răspunde conform contractului încheiat cu autoritatea contractantă de modul de gestionare a
grantului.
CAPITOLUL XIV:Promovarea calităţii şi excelenţei în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 112
(1)Asigurarea calităţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare este o obligaţie a instituţiei de
învăţământ superior şi o atribuţie fundamentală a Ministerului Educaţiei. În realizarea acestei atribuţii, Ministerul
Educaţiei colaborează cu ARACIS, cu alte agenţii înscrise în EQAR, precum şi cu alte organisme cu competenţe în
domeniu, conform legislaţiei în vigoare.
(2)Instituţia de învăţământ superior înfiinţează Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii, denumită în continuare CEAC,
şi structuri tehnico-administrative şi de suport, care să faciliteze managementul activităţilor de asigurare şi evaluare
internă şi externă a calităţii, finanţate din veniturile acestora. Rolul şi atribuţiile CEAC sunt stabilite printr-un regulament
aprobat de către senatul universitar.
218
(3)Studenţii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităţii.
Art. 113
(1)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a furniza Ministerului Educaţiei datele solicitate de acesta, conform
prevederilor legale.
(2)Instituţiile de învăţământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de Ministerul
Educaţiei sau raportează date false încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sancţionate conform prevederilor art.
174 alin. (5).
(3)Raportările instituţionale solicitate de Ministerul Educaţiei, cu excepţia celor prevăzute la art. 124 alin. (2), sau de
comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei, prevăzute la art. 154, de Institutul Naţional de Statistică, de ARACIS sau
de alte instituţii către care instituţiile de învăţământ superior raportează date instituţionale se vor realiza printr-o
raportare anuală unică, prin intermediul PNRUIS.
(4)Gestiunea PNRUIS se realizează de către UEFISCDI în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului privind
operaţionalizarea PNRUIS iniţiată de Ministerul Educaţiei‚ în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(5)Instituţiile de învăţământ superior şi Academia Română au obligaţia de a desemna una sau mai multe persoane
responsabile cu completarea şi actualizarea datelor în PNRUIS.
(6)Încărcarea datelor în PNRUIS face parte din răspunderea publică a instituţiilor de învăţământ superior.
(7)Ministerul Educaţiei‚ în calitate de proprietar‚ beneficiar şi operator al PNRUIS‚ controlează gestionarea sistemului‚
decide cu privire la modificările şi îmbunătăţirile care i se aduc‚ în urma consultării şi pe baza propunerilor înaintate de
instituţiile care utilizează sistemul informatic‚ şi răspunde solidar pentru confidenţialitatea datelor cu caracter personal
înregistrate în sistem alături de celelalte instituţii care au acces la acestea.
(8)Datele colectate în PNRUIS se prelucrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere
în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind
protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a
acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările
ulterioare, precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.
(9)Datele şi informaţiile înregistrate în PNRUIS sunt disponibile pentru Ministerul Educaţiei. PNRUIS poate fi
interoperabil cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare‚
acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu‚ cât şi ale instituţiilor publice centrale‚ în beneficiul studenţilor şi
cursanţilor‚ prin digitalizarea proceselor‚ fiind în acelaşi timp şi un instrument de prevenţie a fraudelor şi de monitorizare
a parcursului profesional al absolvenţilor. Interoperabilitatea se realizează în baza unor proceduri specifice pentru
instituţiile din sistemul de învăţământ superior sau a unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte
ministere sau autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional, cu
respectarea prevederilor Legii nr. 190/2018, cu modificările ulterioare, precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile
domeniului protecţiei datelor.
(10)Lista protocoalelor prevăzute la alin. (9) şi conţinutul acestora se publică pe site-ul Ministerului Educaţiei şi se
comunică în scris instituţiilor de învăţământ superior.
(11)Finanţarea PNRUIS se realizează de la bugetul de stat şi/sau din fonduri externe nerambursabile.
Art. 114
(1)Pentru promovarea calităţii şi creşterea eficacităţii şi a relevanţei sistemului de învăţământ superior, pentru creşterea
vizibilităţii internaţionale, precum şi pentru concentrarea şi utilizarea eficientă a resurselor, instituţiile de învăţământ
superior de stat, particulare şi confesional particulare pot:

219
a)să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii;
b)să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică;
c)să se constituie în consorţii de învăţământ dual, potrivit legii;
d)să participe în consorţii de tipul universităţilor europene sau centrelor europene de excelenţă în formare profesională,
cu statut conform reglementărilor Uniunii Europene în domeniu.
(2)Ministerul Educaţiei alocă resurse financiare consorţiilor sau instituţiilor de învăţământ superior fuzionate, conform
unei metodologii aprobate în acest sens prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Comisiei Naţionale pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, denumită în continuare CNFIS.
(3)Fuziunea prin comasare sau prin absorbţie a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face, de regulă, ţinând cont
de proximitatea geografică.
Art. 115
Statul încurajează excelenţa în instituţiile de învăţământ superior de stat prin pârghii de finanţare specifice: finanţarea
suplimentară, fondul de dezvoltare instituţională şi finanţarea cercetării ştiinţifice.
SECŢIUNEA 2:Sprijinirea excelenţei individuale
Art. 116
Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studenţii şi cercetătorii cu performanţe excepţionale includ:
a)granturi de studii sau de cercetare la instituţii de învăţământ superior şi la centre internaţionale de cercetare
ştiinţifică/creaţie artistică/performanţă sportivă, din ţară ori din străinătate, acordate pe bază de competiţie;
b)granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor proiecte de cercetare şi/sau creaţii artistice, inclusiv teze de doctorat;
c)granturi pentru promovarea excelenţei în activitatea didactică;
d)aprobarea unor rute educaţionale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;
e)crearea de instrumente şi mecanisme de susţinere a inserţiei lor profesionale în ţară, astfel încât să valorifice la nivel
superior atât talentul, cât şi competenţele dobândite prin formare.
CAPITOLUL XV:Internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior
Art. 117
(1)Ministerul Educaţiei stabileşte cadrul strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior în acord
cu priorităţile naţionale, procesele internaţionale şi tratatele la care România este parte. Cadrul strategic se adoptă prin
hotărâre a Guvernului.
(2)Ministerul Educaţiei susţine prin măsuri de ordin legislativ şi financiar acţiunile de internaţionalizare desfăşurate de
instituţiile de învăţământ superior.
(3)Internaţionalizarea, ca instrument de creştere a calităţii educaţiei şi cercetării, este responsabilitatea fiecărei instituţii
de învăţământ superior.
Art. 118
(1)Procesul de internaţionalizare trebuie să abordeze comprehensiv următoarele componente ale ecosistemului
academic:
a)curriculum prin pedagogii şi rezultate ale învăţării;
b)resurse umane: personal didactic, administrativ, studenţi, studenţi-doctoranzi şi cursanţi;
220
c)infrastructură dedicată şi servicii-suport;
d)cercetare, inovare şi antreprenoriat.
(2)Instituţiile de învăţământ superior, în cadrul procesului de internaţionalizare, asigură:
a)condiţiile şi susţinerea studenţilor şi a personalului universitar în vederea realizării de mobilităţi internaţionale,
utilizând resursele disponibile din fonduri ale programelor internaţionale, naţionale sau din fonduri proprii, conform
ţintelor stabilite prin cadrul strategic privind internaţionalizarea sistemului de învăţământ superior. Mobilităţile pot fi de
scurtă sau de lungă durată, organizate în format fizic, virtual sau mixt;
b)servicii-suport pentru studenţii, profesorii şi cercetătorii internaţionali, cel puţin într-o limbă de circulaţie
internaţională şi acces la infrastructura disponibilă;
c)informaţii referitoare la: programele de cercetare, inovare şi antreprenoriat pe care instituţia le desfăşoară;
infrastructura de cercetare şi tehnologică existentă; posibilităţile de participare în programe şi proiecte cu finanţare
naţională sau internaţională;
d)includerea în cadrul website-urilor proprii a informaţiilor de interes general despre oferta educaţională, activităţile de
cercetare, inovare şi antreprenoriat, cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
e)actualizarea permanentă a informaţiilor din portalul studyinromania.gov.ro.
(3)Instituţiile de învăţământ superior raportează în platformele naţionale mobilităţile internaţionale fizice, virtuale,
mixte, precum şi colaborările în programe integrate sau comune, în scopul monitorizării şi evaluării, cât şi pentru
facilitarea politicilor bazate pe evidenţe.
Art. 119
Planul strategic multianual de dezvoltare instituţională a instituţiilor de învăţământ superior va include un capitol
referitor la internaţionalizare, pe toate componentele asumate de către comunităţile academice ca parte a procesului de
internaţionalizare, acolo unde internaţionalizarea este parte a misiunii instituţionale asumate.
Art. 120
(1)Se înfiinţează Programul naţional pentru internaţionalizare universitară "Study in Romania" în vederea consolidării
procesului de internaţionalizare a sistemului de învăţământ superior, pentru a asigura resursele necesare. Programul
este organizat şi finanţat de Ministerul Educaţiei, iar desfăşurarea acestuia se reglementează prin hotărâre de Guvern, la
iniţiativa Ministerului Educaţiei.
(2)Programul prevăzut la alin. (1) are următoarele obiective:
a)integrarea internaţionalizării comprehensive în toate procesele pe care le presupune funcţionarea unei instituţii de
învăţământ superior;
b)susţinerea organizării de programe de studii comune şi programe de studii integrate;
c)stimularea financiară şi oferirea de sprijin instituţiilor de învăţământ în cadrul procesului de internaţionalizare a
învăţământului, inclusiv prin integrarea în Fondul de dezvoltare instituţională sau în Fondul pentru finanţarea situaţiilor
speciale, de priorităţi conectate la dezvoltarea şi implementarea de către instituţiile de învăţământ superior de
programe care conduc la obţinerea de microcertificări;
d)susţinerea instituţiilor de învăţământ superior în procesul de promovare a ofertei educaţionale la nivel internaţional,
prin acţiuni specifice pentru promovare în străinătate sub egida "Study in Romania";
e)susţinerea dezvoltării şi promovării platformei studyinromania.gov.ro ca punct central de promovare a ofertei
educaţionale;

221
f)susţinerea financiară a instituţiilor de învăţământ superior româneşti în participarea în cadrul proiectelor dedicate
dezvoltării şi consolidării de reţele universitare europene, precum şi pentru preluarea exemplelor de bună practică din
cadrul acestui tip de reţele în cadrul respectivelor instituţii;
g)sprijinirea instituţiilor de învăţământ superior în dezvoltarea şi adoptarea de documente-suport şi planuri strategice în
domeniul internaţionalizării;
h)susţinerea digitalizării proceselor de admitere şi a procedurilor administrative de la nivelul instituţiilor de învăţământ
superior;
i)susţinerea dezvoltării capacităţii resursei umane din cadrul instituţiilor de învăţământ superior în domeniul
internaţionalizării comprehensive;
j)creşterea numărului de mobilităţi efectuate de către studenţi, studenţi-doctoranzi, cadre didactice şi de cercetare,
precum şi personal administrativ;
k)susţinerea dezvoltării cadrului pentru dezvoltarea şi implementarea microcertificărilor, precum şi oferirea acestora de
către instituţiile de învăţământ superior prin colaborări internaţionale. Acestea vor servi ca instrumente de inovare în
pedagogii şi metode didactice, accesibilizarea învăţământului superior, corelarea cu cerinţele pieţei muncii şi cocrearea
de curriculum pentru microcertificări împreună cu reprezentanţii mediului privat;
l)identificarea unor zone geografice şi domenii de studiu strategice pentru atragerea cu prioritate a studenţilor
internaţionali şi pentru a facilita dezvoltarea de parteneriate interuniversitare strategice;
m)implementarea unor politici de stimulare a tinerilor absolvenţi de a rămâne în România după finalizarea studiilor;
n)susţinerea cooperării cu alte instituţii relevante, precum Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, pentru eficientizarea şi flexibilizarea procedurilor şi a mecanismelor de
atragere a studenţilor internaţionali şi a cadrelor didactice şi de cercetare;
o)dezvoltarea de acţiuni de conectare, consolidare şi valorificare a comunităţilor de alumni internaţionali ai instituţiilor
de învăţământ superior din România;
p)susţinerea instituţiilor de învăţământ superior în parteneriate internaţionale care să dezvolte capacitatea de accesare
a finanţărilor competitive în domeniul cercetare-dezvoltare-inovare;
q)susţinerea instituţiilor de învăţământ superior în procesul de dezvoltare a capacităţii şi competenţelor de transfer
tehnologic, prin organizarea şi participarea în parteneriate internaţionale;
r)dezvoltarea unui program pentru cadre didactice din străinătate invitate în România în scopul creşterii nivelului de
internaţionalizare în cadrul instituţiilor de învăţământ superior româneşti.
CAPITOLUL XVI:Promovarea instituţiei de învăţământ superior centrate pe student
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 121
(1)Studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai comunităţii academice.
(2)În învăţământul superior sunt promovate principiile învăţământului centrat pe student, punându-se accentul pe
student şi pe nevoile sale de învăţare.
(3)Învăţământul superior asigură oportunităţi echitabile tuturor studenţilor, în concordanţă cu potenţialul şi aspiraţiile
lor.
(4)Principiile învăţământului superior centrat pe student au drept scop:
a)interacţiunea susţinută, între studenţi şi profesori, pentru motivarea studiului disciplinelor predate;

222
b)cooperarea între studenţi pentru a încuraja învăţarea reciprocă, colaborarea şi dialogul între membrii comunităţii
academice;
c)învăţare activă susţinută prin diverse strategii, metode şi tehnici pentru responsabilizarea studenţilor de a-şi dezvolta
gândirea critică şi de a participa la dirijarea dobândirii propriilor cunoştinţe;
d)îmbunătăţirea continuă a învăţării progresive, pe bază de evaluări sumative;
e)învăţarea eficientă prin stabilirea realistă a timpului necesar de predare, studiu individual şi de evaluare;
f)comunicarea şi clarificarea aşteptărilor - rezultate ale învăţării preconizate, precum şi a criteriilor de evaluare;
g)respectarea diferitelor moduri şi talente de învăţare pe baza diversităţii.
(5)Pentru a asigura respectarea principiilor învăţământului centrat pe student, statul sprijină şi furnizează mijloace
adecvate instituţiilor de învăţământ superior pentru:
a)îmbunătăţirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice;
b)dezvoltarea profesională a personalului didactic auxiliar şi a personalului administrativ.
(6)Studenţii sunt implicaţi în luarea deciziilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea proceselor de învăţare, predare şi
evaluare.
(7)Se înfiinţează Programul naţional de reducere a abandonului universitar, denumit în continuare PNRAU, finanţat prin
bugetul Ministerului Educaţiei, în vederea creşterii retenţiei studenţilor în mediul universitar. Metodologia privind
organizarea şi funcţionarea PNRAU se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(8)Obiectivele PNRAU sunt adaptate specificului fiecărei instituţii de învăţământ superior şi urmăresc:
a)sprijinirea tranziţiei de la învăţământul liceal la învăţământul universitar;
b)susţinerea şi finanţarea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră în vederea monitorizării şi implementării de
acţiuni de combatere a abandonului universitar;
c)susţinerea schimbului de bune practici între instituţiile de învăţământ superior cu privire la măsurile de recrutare a
studenţilor, inclusiv prin implicarea asociaţiilor reprezentative ale studenţilor;
d)identificarea măsurilor de sprijin printr-un feedback timpuriu optimizat şi personalizat cu privire la progresul
educaţional şi riscurile aferente;
e)implicarea cadrelor didactice în programe şi activităţi pentru reducerea abandonului universitar, inclusiv prin oferirea
de cursuri remediale;
f)dezvoltarea unor politici şi practici de reînmatriculare şi reintegrare a studenţilor, de tip "A doua şansă", la nivelul
fiecărei instituţii de învăţământ superior;
g)generalizarea introducerii în norma cadrelor didactice a activităţilor de consultaţii cu studenţii şi a activităţilor
remediale;
h)dezvoltarea spiritului de implicare şi a sentimentului de apartenenţă a studenţilor la propria instituţie de învăţământ
superior/facultate;
i)dezvoltarea unui instrument de monitorizare a tranziţiei către învăţământul superior şi de avertizare timpurie a
abandonului universitar;
j)susţinerea posibililor candidaţi la studiile de învăţământ superior şi a studenţilor care provin din familii care au un nivel
scăzut de educaţie prin programe de tipul "Primul student din familie".

223
(9)Se înfiinţează Programul naţional de sprijinire a învăţării ştiinţelor exacte, a ingineriei şi matematicii, denumit în
continuare PN-STIM, în completarea programului similar din sistemul de învăţământ preuniversitar.
(10)Prin intermediul PN-STIM, Ministerul Educaţiei sprijină instituţiile de învăţământ superior pentru realizarea şi
dezvoltarea de laboratoare, centre de cercetare, programe de studii multidisciplinare, resurse de învăţare, programe de
mobilitate, atragerea şi formarea cadrelor didactice şi crearea de platforme de colaborare cu angajatorii.
(11)PN-STIM este organizat şi finanţat prin bugetul Ministerului Educaţiei în conformitate cu o metodologie aprobată
prin hotărâre a Guvernului.
(12)În cadrul PN-STIM, Ministerul Educaţiei şi instituţiile de învăţământ superior pot sprijini unităţile de învăţământ
preuniversitar pentru dotarea laboratoarelor din domeniile STIM şi prin resurse financiare alocate pentru stimularea
cadrelor didactice şi a elevilor în vederea creşterii competenţelor în domeniile STIM.
Art. 122
(1)O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunităţi universitare numai prin înmatriculare, în
urma admiterii sale într-o instituţie de învăţământ superior acreditată sau organizaţie furnizoare de educaţie autorizată
să funcţioneze provizoriu.
(2)Persoana care are statutul prevăzut la alin. (1), şcolarizată în instituţii de învăţământ superior civil, pentru nevoi ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării,
informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, este luată în evidenţă şi într-o instituţie de învăţământ superior
militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, în vederea îndeplinirii serviciului militar activ şi
acordării drepturilor aferente, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei.
(3)Persoanele care au statutul prevăzut la alin. (2) pot fi şcolarizate pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al informaţiilor, al ordinii publice şi
al securităţii naţionale, dacă au fost declarate admis/apt la finalizarea proceselor de selecţie specifice acestor instituţii.
Aceste persoane dobândesc calitatea de studenţi militari/studenţi de poliţie, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg
din aceasta.
(4)Procedurile prin care se pun în aplicare prevederile alin. (2) şi (3) se stabilesc prin ordin al ministrului/conducătorului
instituţiei de resort.
(5)O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii, indiferent de
instituţiile de învăţământ care le oferă. În cazul studenţilor care beneficiază de mobilitate definitivă între instituţii de
învăţământ superior sau programe de studii, subvenţiile urmează studentul.
(6)În vederea evaluării competenţelor şi admiterii într-un program de studii, instituţiile de învăţământ superior
organizează concurs de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu.
SECŢIUNEA 2:Înmatricularea studenţilor. Gestiunea integrată a diplomelor prin Registrul unic naţional integrat al
diplomelor şi actelor de studii
Art. 123
(1)O instituţie de învăţământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de
studenţi pentru care sunt asigurate condiţii optime de calitate academică, de viaţă şi de servicii sociale în spaţiul
universitar.
(2)Oferta anuală de şcolarizare este făcută publică de către rectorul instituţiei de învăţământ superior prin declaraţie pe
propria răspundere, cu respectarea capacităţii de şcolarizare stabilite potrivit prevederilor art. 30 alin. (8).
(3)Instituţiile de învăţământ superior care admit în programele de studii mai mulţi studenţi decât capacitatea de
şcolarizare, aprobată conform prezentei legi, încalcă principiul răspunderii publice, aplicându-li-se sancţiunile prevăzute
de prezenta lege.

224
Art. 124
(1)Se înfiinţează RUNIDAS, ca sistem informatic integrat pentru gestiunea actelor de studii eliberate de unităţile de
învăţământ preuniversitar, de instituţiile de învăţământ superior şi de Academia Română, precum şi a registrelor
matricole de la nivelul sistemului de învăţământ superior. RUNIDAS este gestionat de Ministerul Educaţiei prin UEFISCDI.
(2)RUNIDAS cuprinde datele şi informaţiile existente în RMUR, precum şi toate actele de studii obţinute de elevi,
studenţi, studenţi-doctoranzi şi cursanţi, începând cu finalizarea învăţământului liceal. Nomenclatorul acestor tipuri de
documente va fi actualizat prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)RUNIDAS se gestionează prin raportare exclusivă la persoanele care au calitatea de beneficiari ai prezentei legi şi ai
Legii învăţământului preuniversitar.
(4)Analiza informaţiilor cuprinse în RUNIDAS se realizează de UEFISCDI, în conformitate cu prevederile unei hotărâri a
Guvernului privind operaţionalizarea RUNIDAS iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(5)RUNIDAS funcţionează pe baza datelor înscrise în sistem, astfel:
a)elementele de identificare ale documentelor rezultate după finalizarea nivelului de învăţământ liceal, respectiv
emiterea diplomelor şi actelor de studii pentru elevii care au fost înmatriculaţi, au urmat cursurile şi au susţinut
examenul de finalizare, în conformitate cu prevederile legale;
b)elementele de identificare ale documentelor rezultate după finalizarea ciclului de studii şi emiterea diplomelor şi
actelor de studii pentru studenţii/studenţii-doctoranzi şi cursanţii care au fost înscrişi, au urmat cursurile şi au susţinut
examenele de finalizare a studiilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.
(6)Unităţile de învăţământ preuniversitar, instituţiile de învăţământ superior şi Academia Română au obligaţia de a
desemna una sau mai multe persoane responsabile cu completarea şi actualizarea datelor în RUNIDAS.
(7)Actualizarea datelor privind documentele de studii se realizează în termen de 3 luni de la data emiterii acestora.
(8)Înregistrarea studenţilor şi studenţilor-doctoranzi se realizează în termen de 3 luni de la data înmatriculării acestora.
(9)Situaţia completării datelor în RUNIDAS este prezentată de către UEFISCDI într-un raport anual, publicat la începutul
fiecărui an calendaristic.
(10)Încărcarea datelor în RUNIDAS face parte din răspunderea publică a instituţiilor de învăţământ superior, iar
nerespectarea obligaţiilor în acest sens se sancţionează conform prevederilor legale.
(11)Finanţarea RUNIDAS se realizează de la bugetul de stat şi/sau din fonduri externe nerambursabile.
Art. 125
(1)Până la operaţionalizarea RUNIDAS funcţionează RMUR, ca bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi
studenţii din România din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale acreditate ori autorizate
să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii-doctoranzi din Academia Română. Registrele matricole ale instituţiilor de
învăţământ superior şi ale Academiei Române sunt parte a RMUR.
(2)Avizarea numărului de formulare ale actelor de studii şi eliberarea acestora de instituţiile de învăţământ superior
acreditate şi de Academia Română se realizează în baza informaţiilor înscrise în RMUR/RUNIDAS, pentru promoţia
respectivă. Lipsa acestor informaţii reprezintă o nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 12 şi conduce la
neavizarea/neeliberarea formularelor actelor de studii solicitate.
(3)Fac excepţie de la obligativitatea înregistrării în RMUR/RUNIDAS:

225
a)studenţii Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul" înmatriculaţi la programe de licenţă, precum şi personalul
Serviciului Român de Informaţii şi al celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale,
înmatriculat la programe de masterat profesional şi studii postuniversitare;
b)cetăţenii străini pregătiţi în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul" pe bază de protocoale încheiate
în acest scop între Serviciul Român de Informaţii şi organe similare de informaţii ale statelor de care aparţin aceştia, în
condiţiile legii.
(4)Înregistrarea persoanelor prevăzute la alin. (3) se face într-un Registru matricol special, care este o bază de date
electronică, gestionată la nivelul Serviciului Român de Informaţii, în conformitate cu legislaţia privind protecţia
informaţiilor clasificate.
(5)Accesarea datelor din registrul prevăzut la alin. (4) se poate face, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaşte,
doar de către persoane care deţin autorizaţie sau certificat de acces la informaţii clasificate cu nivel de secretizare
corespunzător.
(6)Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare a codului matricol individual, precum
şi conţinutul informaţiilor care vor fi scrise în RMUR/RUNIDAS, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7)În baza de date electronică aferentă RMUR/RUNIDAS se înregistrează şi se păstrează evidenţa diplomelor universitare
emise în România. Instituţiile de învăţământ superior acreditate şi Academia Română înregistrează datele aferente
actelor de studii întocmite şi eliberate.
(8)Ministerul Educaţiei, în calitate de proprietar, beneficiar şi operator al RMUR/RUNIDAS, controlează gestionarea
sistemului, decide cu privire la modificările şi îmbunătăţirile care i se aduc, în urma consultării şi pe baza propunerilor
înaintate de instituţiile care utilizează sistemul informatic, şi răspunde solidar pentru confidenţialitatea datelor cu
caracter personal înregistrate în sistem alături de UEFISCDI şi celelalte instituţii care au acces la acestea.
(9)Datele colectate în RMUR/RUNIDAS se prelucrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2018, cu modificările
ulterioare, precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.
(10)Datele şi informaţiile din formularele înregistrate în RMUR/RUNIDAS sunt disponibile pentru Ministerul Educaţiei.
RMUR/RUNIDAS poate fi interoperabil cu alte baze de date electronice, atât ale instituţiilor de învăţământ superior şi
organizaţiilor furnizoare de educaţie, cât şi ale instituţiilor publice centrale, în beneficiul studenţilor şi cursanţilor, prin
digitalizarea proceselor, fiind în acelaşi timp şi un instrument de prevenţie a fraudelor şi de monitorizare a parcursului
profesional al absolvenţilor. Interoperabilitatea se realizează în baza unor proceduri specifice pentru instituţiile din
sistemul de învăţământ superior sau a unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau
autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional. Aceste protocoale vor fi
încheiate după informarea şi consultarea, în prealabil, a instituţiilor de învăţământ superior şi cu respectarea
Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia
persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi
de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale legislaţiei naţionale
aplicabile domeniului protecţiei datelor.
SECŢIUNEA 3:Principiile care reglementează activitatea studenţilor
Art. 126
(1)Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare sunt:
a)principiul nediscriminării, în baza căruia toţi studenţii beneficiază de egalitate de tratament din partea instituţiei de
învăţământ superior şi în baza căruia fiecare universitate adoptă prin senatul universitar o strategie de combatere a
discriminării. Orice discriminare directă sau indirectă faţă de student este interzisă;

226
b)principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare în învăţământul superior de stat, exprimat prin: consilierea
şi informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs şi de activităţi aplicative, consilierea în
vederea orientării profesionale, consilierea psihologică, asistenţa medicală, accesul la principalele cărţi de specialitate şi
publicaţii ştiinţifice, inclusiv prin accesul la bibliotecile universitare şi bibliotecile centrale universitare, accesul la datele
referitoare la situaţia şcolară personală, accesul la internet în întreg spaţiul universitar. În învăţământul superior de stat
serviciile complementare se asigură gratuit;
c)principiul participării la decizie, în baza căruia deciziile în cadrul instituţiilor de învăţământ superior sunt luate cu
participarea reprezentanţilor studenţilor;
d)principiul libertăţii de exprimare, în baza căruia studenţii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice, în cadrul
instituţiei de învăţământ în care studiază;
e)principiul transparenţei şi al accesului la informaţii, în baza căruia studenţii au dreptul de acces liber şi gratuit la
informaţii care privesc propriul parcurs educaţional şi serviciile oferite de instituţiile de învăţământ superior, inclusiv
informaţii cu privire la programă şi cadrele didactice, precum şi la viaţa comunităţii academice din care fac parte, în
conformitate cu prevederile legii.
(2)Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus de
federaţiile studenţeşti naţionale şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Acesta este făcut public pe site-ul fiecărei
instituţii de învăţământ superior.
(3)Fiecare instituţie de învăţământ superior instituie un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor
Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului. Asociaţiile studenţilor pot prezenta un raport anual privind respectarea
codului, care este public pe site-ul instituţiei. Raportul se dezbate în prima şedinţă a senatului universitar sau a
consiliului facultăţii de la începerea anului universitar, după caz, universitatea sau facultatea fiind obligată să publice, pe
site-ul propriu, raportul realizat de asociaţiile studenţilor, precum şi măsurile asumate pentru remedierea eventualelor
deficienţe identificate.
(4)Instituţiile de învăţământ superior pot constitui structuri cu capacitate şi competenţe necesare medierii conflictelor,
în care una din părţi este student sau student-doctorand.
(5)În instituţiile de învăţământ superior confesionale, drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt stabilite şi în
funcţie de specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult.
(6)În instituţiile de învăţământ superior confesionale, studenţii se organizează cu respectarea statutului şi a normelor
dogmatice şi canonice ale cultului respectiv.
Art. 127
(1)Studenţii au dreptul să înfiinţeze, în instituţiile de învăţământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi,
cercuri, cenacluri, formaţii artistice şi sportive, organizaţii, precum şi publicaţii, conform legii.
(2)Studenţii sunt aleşi, în vederea reprezentării drepturilor şi intereselor legitime proprii la nivelul fiecărei comunităţi
academice, în mod democratic, prin vot universal, direct şi secret, la nivelul diverselor formaţiuni de studiu, programe
sau cicluri de studiu atât în cadrul facultăţilor, cât şi al instituţiei de învăţământ superior. Conducerea instituţiei de
învăţământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentanţilor studenţilor.
(3)În instituţiile de învăţământ superior confesionale, reprezentarea studenţilor la nivelul comunităţii universitare se va
face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului respectiv.
(4)Statutul de student reprezentant nu poate fi condiţionat de conducerea instituţiilor de învăţământ superior. Un
student înmatriculat într-un program de licenţă sau masterat, care are încheiat un contract individual de muncă cu
instituţia de învăţământ superior la care este înmatriculat, este incompatibil cu statutul de student reprezentant în
structurile de conducere ale facultăţii sau instituţiei de învăţământ superior.
(5)Studenţii sunt reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din instituţiile de învăţământ superior.
227
(6)Federaţiile naţionale studenţeşti, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenţilor din instituţiile
de învăţământ superior, în raport cu instituţiile statului.
(7)Organizaţiile studenţeşti care reprezintă interesele studenţilor la nivelul fiecărei comunităţi universitare pot avea, în
condiţiile prevăzute de carta universităţii, reprezentanţi de drept în structurile decizionale şi executive ale instituţiei de
învăţământ superior, cu excepţia acelora în care mandatele se atribuie exclusiv prin alegeri.
(8)Ministerul Educaţiei colaborează cu federaţiile naţionale studenţeşti legal constituite, pentru dezvoltarea
învăţământului superior, şi se consultă cu acestea ori de câte ori este nevoie.
(9)Studenţii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr suplimentar de credite de studii
transferabile, precum şi stimulente financiare, în condiţiile stabilite de carta universitară sau regulamentele specifice.
(10)Organizaţiile studenţeşti au dreptul de a primi gratuit spaţii pe care să le folosească drept sedii sociale şi pentru
activităţile specifice, în spaţiul universitar.
Art. 128
(1)Studenţii şi studenţii-doctoranzi beneficiază de asistenţă medicală, stomatologică şi psihologică gratuită în cabinetele
medicale, cabinetele stomatologice din instituţiile de învăţământ superior, în policlinici şi unităţi spitaliceşti, în
conformitate cu o metodologie adoptată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(2)Instituţia de învăţământ superior are drept scop asigurarea unui mediu favorabil pentru viaţă şi a unui climat de
încredere pentru studii.
(3)Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate
beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum
şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi naval, pe tot parcursul anului
calendaristic, până la împlinirea vârstei de 30 de ani. Studenţii cu unul sau ambii părinţi decedaţi, precum şi studenţii
proveniţi din centre de plasament sau care au fost în plasament la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal,
potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
Normele metodologice privind transportul cu metroul şi trenul sunt adoptate prin hotărâre a Guvernului.
(4)În vederea asigurării reducerii/gratuităţii pentru studenţi, finanţarea cheltuielilor pentru transportul cu metroul şi
feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, se asigură din bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
(5)Studenţii cetăţeni români înmatriculaţi la instituţii de învăţământ în străinătate la forma de învăţământ cu frecvenţă
beneficiază pe teritoriul României de tarif redus cu 50% pentru transportul feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a
II-a, şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic, până la împlinirea vârstei de 30 de ani, cu prezentarea unui
carnet/card studenţesc valabil pentru acel an universitar.
(6)Studenţii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la
bazele sportive publice, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita
bugetelor aprobate.
(7)Studenţii etnici români din afara graniţelor ţării, înmatriculaţi pe locuri dedicate candidaţilor români de pretutindeni
la instituţiile de învăţământ superior din România ca bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate
manifestările prevăzute la alin. (6), care se desfăşoară pe teritoriul României.
(8)Instituţiile de învăţământ superior de stat acordă câte cel puţin 25 de locuri bugetate atât la programele de studii
universitare de licenţă, cât şi la programele de studii universitare de master, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate,
absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din rândul:
a)minorităţilor naţionale, pentru programele de studii care nu există în învăţământul superior de stat în limba minorităţii
respective;

228
b)sistemului de protecţie socială;
c)persoanelor cu dizabilităţi.
(9)În cazul în care locurile prevăzute la alin. (8) nu se ocupă, instituţiile de învăţământ superior le redistribuie către
ceilalţi candidaţi.
(10)Activităţile extracurriculare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive, precum şi cele pentru studenţii capabili
de performanţe sunt finanţate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei prin ordin al
ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Instituţiile de învăţământ superior pot
finanţa astfel de activităţi din bugetul propriu şi pot identifica şi alte surse de finanţare.
(11)Prevederile alin. (10) se aplică şi în cazul taberelor de creaţie, sportive şi de odihnă ale studenţilor.
(12)Activităţile extracurriculare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive, precum şi cele pentru studenţii capabili
de performanţe sunt finanţate de la bugetul statului, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Instituţiile de învăţământ superior pot finanţa astfel de activităţi din
bugetul propriu şi pot identifica şi alte surse de finanţare.
(13)Prevederile alin. (12) se aplică şi în cazul şcolilor de vară, taberelor de creaţie, sportive şi de odihnă ale studenţilor.
(14)La concursurile pentru obţinerea burselor prevăzute la alin. (13) pot participa studenţii şi absolvenţii instituţiilor de
învăţământ superior şi ai organizaţiilor furnizoare de educaţie.
(15)Cheltuielile de întreţinere a căminelor şi a cantinelor destinate studenţilor se acoperă din veniturile proprii ale
instituţiilor de învăţământ superior respective şi din subvenţii de la bugetul de stat aprobate cu această destinaţie.
(16)La concursurile pentru obţinerea burselor prevăzute la alin. (15) pot participa studenţii şi absolvenţii instituţiilor de
învăţământ superior şi ai organizaţiilor furnizoare de educaţie.
(17)În vederea asigurării transparenţei, instituţia de învăţământ superior de stat publică anual balanţa de venituri şi
cheltuieli pentru fiecare cămin studenţesc şi implică reprezentanţii studenţilor în procesul de administrare a locurilor din
cămine pentru studenţi.
(18)Tarifele practicate de instituţiile de învăţământ superior pentru studenţi la cămine şi cantine sunt cel mult egale cu
diferenţa dintre costurile de funcţionare, care cuprind cheltuieli: de personal, cu utilităţile, cu materiile prime şi
consumabile, la care se adaugă cheltuielile de întreţinere curentă, pe de o parte, şi subvenţiile de la bugetul de stat, pe
de altă parte.
(19)Copiii personalului aflat în activitate în sistemul de învăţământ sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate, fiind
sprijiniţi prin subvenţie pentru cămine-cantine majorată de Ministerul Educaţiei.
(20)Beneficiază de prevederile alin. (19) şi copiii personalului din sistemul de învăţământ, copiii cu unul sau ambii părinţi
decedaţi, precum şi copiii din familii monoparentale.
(21)Copiii personalului aflat în activitate în sistemul de învăţământ sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază, după momentul înmatriculării, de gratuitate la cazare
în cămine şi internate, fiind sprijiniţi prin subvenţie pentru cămine-cantine majorată de Ministerul Educaţiei.
(22)Beneficiază de prevederile alin. (21) şi copiii celor care s-au pensionat din sistemul de învăţământ.
(23)Beneficiază de prevederile alin. (21) şi copiii personalului din sistemul de învăţământ, copiii cu unul sau ambii părinţi
decedaţi, precum şi copiii din familii monoparentale.
(24)Studenţii din grupurile defavorizate definite conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (21), precum şi de scutirea de la plata taxelor de
şcolarizare şi finalizare a studiilor, în condiţiile finanţării acestora de către stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.
229
(25)Instituţiile de învăţământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii
comasate a studenţilor, pentru perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile de masă, cazare şi transport,
în situaţiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv.
(26)Toate actele de studii eliberate de instituţia de învăţământ superior, precum şi cele care atestă statutul de student,
cum sunt adeverinţele, carnetele sau legitimaţiile, se eliberează în mod gratuit.
(27)Sumele decontate în contul acordării facilităţilor de transport prevăzute la alin. (3) nu pot depăşi sumele care
corespund efectului financiar net, echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligaţia
asigurării facilităţilor de transport asupra costurilor şi veniturilor operatorului de transport, potrivit prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile
publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale
Consiliului.
Art. 129
(1)Statul susţine studenţii cu probleme şi nevoi sociale, precum şi pe cei cu dizabilităţi.
(2)Educaţia persoanelor cu tulburări specifice de învăţare, respectiv dislexie, disgrafie, discalculie, este asigurată prin
metode psihopedagogice consacrate şi prin abordare adecvată, potrivit legii.
(3)Statul acordă burse sociale de studii studenţilor proveniţi din familii defavorizate, precum şi celor instituţionalizaţi, în
condiţiile legii.
(4)Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente studenţilor cu performanţe universitare,
precum şi cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională, în activităţi culturale, civice, de voluntariat şi
sportive, inclusiv competiţiile sportive universitare.
(5)Studenţii care beneficiază de burse sociale de studii şi/sau de performanţă sportivă pot primi şi burse pentru
performanţe universitare.
(6)Statul şi alţi factori interesaţi pot susţine financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale
elevilor şi studenţilor.
(7)Instituţiile de învăţământ superior pot susţine financiar în aceleaşi condiţii activităţile de performanţă, la nivel
naţional şi internaţional, ale elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice îndrumătoare, inclusiv taxe de participare şi
cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate. Instituţiile de învăţământ superior pot acorda şi premii, burse şi alte
stimulente financiare elevilor, studenţilor cu performanţe şi cadrelor didactice îndrumătoare ale acestora, precum şi cu
rezultate remarcabile în activităţile extraşcolare sau în activităţi culturale şi sportive, precum şi elevilor şi studenţilor în
situaţie de risc.
(8)Pentru elevii din învăţământul liceal care obţin premiile I, II sau III la olimpiadele şcolare internaţionale recunoscute
de Ministerul Educaţiei se acordă Bursa de excelenţă olimpică I/internaţională. Bursele de excelenţă olimpică
I/internaţională se acordă din bugetul Ministerului Educaţiei şi se păstrează pe toată durata studiilor universitare de
licenţă, în instituţiile de învăţământ superior de stat din România, dacă se menţine performanţa, aşa cum este stabilită
de senatul universitar. Cuantumul minim al bursei de excelenţă olimpică I/internaţională este stabilit prin ordin al
ministrului educaţiei.
(9)În învăţământul superior nu sunt admise discriminări, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege.
(10)Studenţii cu dizabilităţi fizice au dreptul să aibă acces adaptat acestora în totalitatea spaţiilor universitare, la
asigurarea unui interpret în limbaj mimico-gestual, precum şi la condiţii adecvate pentru desfăşurarea normală a
activităţilor academice, sociale, culturale şi administrative în cadrul instituţiilor de învăţământ superior. Normele privind
accesibilizarea învăţământului superior pentru persoanele cu dizabilităţi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

230
(11)Statul şi instituţiile de învăţământ superior trebuie să asigure acces echitabil pentru toţi studenţii la oportunităţi de
învăţare oferite de programe de mobilitate naţionale şi internaţionale şi să întreprindă măsuri active împotriva
obstacolelor în ceea ce priveşte mobilitatea fizică sau virtuală a studenţilor în situaţii de risc, a celor cu dizabilităţi sau a
celor netradiţionali. Procesul de internaţionalizare poate fi susţinut şi prin includerea în cadrul activităţilor de învăţare,
predare şi cercetare a unor componente care presupun colaborarea în format online.
(12)Instituţiile de învăţământ superior pot acorda, la rândul lor, facilităţile prevăzute la alin. (3), (4) şi (7) din bugetul
propriu.
Art. 130
(1)Statul român acordă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse şi stagii pentru şcolarizarea studenţilor
români de pretutindeni şi pentru studenţii străini.
(2)Instituţiile de învăţământ superior pot acorda burse pentru şcolarizarea categoriilor de studenţi prevăzuţi la alin. (1).
Cuantumul bursei este stabilit prin decizie a consiliului de administraţie.
(3)Din taxele încasate de instituţiile de învăţământ superior de stat de la studenţii şi cursanţii străini se virează la
Ministerul Educaţiei un procent de 5% din încasările în valută conform unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei. Sumele sunt folosite în beneficiul sistemului naţional de învăţământ.
CAPITOLUL XVII:Conducerea instituţiilor de învăţământ superior
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 131
(1)Structurile de conducere în instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt:
a)senatul universitar şi consiliul de administraţie, la nivelul instituţiei de învăţământ superior;
b)consiliul facultăţii;
c)consiliul departamentului;
d)consiliul pentru studiile universitare de doctorat;
e)consiliul şcolii doctorale.
(2)Funcţiile de conducere sunt următoarele:
a)rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul instituţiei de
învăţământ superior;
b)decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii;
c)directorul de departament, la nivelul departamentului;
d)director al CSUD, funcţie asimilată cu cea de prorector;
e)directorul de filială la nivelul filialei instituţiei de învăţământ superior, funcţie asimilată cu cea de prorector;
f)directorul de extensie universitară, la nivelul extensiei universitare, funcţie asimilată cu cea de director de
departament;
g)directorul şcolii doctorale, funcţie asimilată cu cea de director de departament.
(3)Procedura de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ
superior, al facultăţilor şi departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi, departamente,
linii, secţii de predare şi programe de studii, după caz, şi se stabileşte prin carta universitară.

231
(4)Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic, a căror îndeplinire nu presupune
prerogative de putere publică.
(5)Funcţiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcţii publice de autoritate, activităţile din domeniul didactic specific care se
derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele:
a)îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ superior de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate;
b)organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calităţii educaţiei, în scopul
dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi al satisfacerii nevoii de competenţă a mediului
socioeconomic;
c)organizarea procesului de obţinere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piaţa muncii;
d)gestionarea eficientă a activităţilor de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi tehnologic;
e)realizarea şi implementarea de proiecte finanţate din surse interne sau externe instituţiei de învăţământ superior;
f)sprijinirea, în mod adecvat, a membrilor comunităţii universitare;
g)derularea de acţiuni privind cooperarea internaţională a instituţiei de învăţământ superior;
h)asigurarea libertăţii academice a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi a drepturilor şi
libertăţilor studenţilor;
i)respectarea autonomiei universitare, a transparenţei deciziilor şi activităţilor, a echităţii, eticii şi deontologiei
universitare;
j)asigurarea şi gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese şi a
legislaţiei în vigoare;
k)asigurarea, la nivelul instituţiei de învăţământ superior, a condiţiilor necesare desfăşurării activităţii de cercetare
ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al
ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi
valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora, în vederea producerii, transmiterii şi valorificării cunoaşterii.
(6)La nivelul IOSUD, activitatea de pregătire doctorală este coordonată de CSUD, condus de un director. Funcţia de
director al CSUD se ocupă prin concurs organizat de către rector, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile
universitare de doctorat.
(7)Studenţii-doctoranzi reprezintă 25% din membrii consiliului şi sunt aleşi prin votul universal, direct, secret şi egal al
studenţilor-doctoranzi din cadrul IOSUD.
(8)Componenţa consiliului şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de
doctorat, respectiv al studenţilor-doctoranzi din şcoala doctorală respectivă. Studenţii-doctoranzi au cel puţin un
reprezentant în cadrul consiliului.
(9)La nivelul facultăţii, stabilirea structurilor şi a funcţiilor de conducere se face după cum urmează:
a)componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare şi de minimum 25%
studenţi. Reprezentanţii cadrelor didactice şi de cercetare în consiliul facultăţii sunt aleşi prin votul universal, direct şi
secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din departamentele facultăţii, iar reprezentanţii studenţilor
sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studenţii facultăţii;
b)decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către rectorul instituţiei de învăţământ superior la nivelul
facultăţii. La concurs pot participa persoane din cadrul instituţiei de învăţământ superior sau din orice facultate de profil
din ţară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la
concurs. Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi;

232
c)după numirea decanului de către rector, acesta îşi desemnează prodecanii;
d)în instituţiile de învăţământ superior multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prodecani se numeşte la
propunerea cadrelor didactice şi cercetătorilor din departamentul secţiei sau liniei de studiu într-o limbă a minorităţilor
naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2), cu excepţia cazului în care decanul provine de
la linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de
studiu trebuie să propună cel puţin 2 candidaţi.
(10)La nivelul departamentului, directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul
universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare.
(11)În cazul instituţiilor de învăţământ superior confesionale, alegerea persoanelor în funcţiile de conducere se face cu
avizul cultului fondator.
(12)Dacă la nivelul instituţiei de învăţământ superior sunt constituite organisme funcţionale care exercită atribuţii între
şedinţele consiliului facultăţii, senatului universitar sau consiliului de administraţie, studenţii sunt reprezentanţi în
aceeaşi pondere în cadrul acestor organisme, modalitatea de desemnare a reprezentanţilor fiind stabilită prin carta
universitară, dar nu mai puţin de un membru.
(13)Deciziile şi hotărârile structurilor de conducere ale instituţiei de învăţământ superior se publică pe site-ul instituţiei
de învăţământ superior sau al facultăţii, după caz.
(14)Durata unui mandat pentru membrii în structurile de conducere prevăzute la alin. (1) şi toate funcţiile de conducere
prevăzute la alin. (2) este de 5 ani.
Art. 132
(1)Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic şi de cercetare şi din minimum 25%
reprezentanţi ai studenţilor.
(2)Membrii senatului universitar, cadre didactice şi cercetători titulari, sunt aleşi, fără excepţie în circumscripţii
electorale stabilite de senat, prin votul universal direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari din
respectivele circumscripţii.
(3)Membrii senatului universitar, având calitatea de studenţi, sunt aleşi, fără excepţie, în circumscripţii electorale
stabilite prin carta universitară, prin votul universal, direct şi secret al studenţilor din respectivele circumscripţii.
(4)Fiecare facultate este reprezentată în senatul universitar, pe cote-părţi de reprezentare stipulate în Carta universitară.
(5)În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, instructorii au
un reprezentant în senatul universitar, din cota stabilită pentru personalul didactic şi de cercetare.
(6)Fiecare instituţie de învăţământ superior îşi stabileşte, prin regulamentul propriu, modalitatea de alegere a membrilor
senatului.
(7)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior ai căror salariaţi sunt organizaţi în sindicat şi acesta este reprezentativ,
un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele senatului universitar.
(8)În cazul instituţiilor de învăţământ superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabilă a liniilor de
studiu/secţiilor de predare în limbile minorităţilor naţionale în cadrul fiecărei facultăţi. În acele instituţii de învăţământ
unde, la intrarea în vigoare a prezentei legi, există facultăţi pentru fiecare limbă de predare, reprezentarea acestora este
egală pentru fiecare facultate.
(9)Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă
senatul universitar în raporturile cu rectorul. În caz de indisponibilitate a preşedintelui senatului, regulamentele
instituţiei de învăţământ superior prevăd o procedură internă de asigurare a interimatului.

233
(10)Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a
instituţiei de învăţământ superior şi a consiliului de administraţie. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt
prezentate periodic şi discutate în senatul universitar şi stau la baza hotărârilor acestuia.
Art. 133
(1)Rectorul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particulare se desemnează prin una dintre următoarele
modalităţi:
a)pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta
lege;
b)prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi cercetătorilor titulari din cadrul instituţiei de
învăţământ superior şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.
(2)Cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului se stabileşte modalitatea de desemnare a acestuia, în
conformitate cu prevederile alin. (1), prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice titulare şi al
cercetătorilor titulari din cadrul instituţiei de învăţământ superior şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul
universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum şi al
reprezentanţilor studenţilor din consiliile facultăţilor, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor
consiliului fiecărei facultăţi.
Art. 134
(1)În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de
desemnare este cea prevăzută de prezentul articol.
(2)Senatul universitar nou-ales stabileşte o comisie de selecţie şi de recrutare a rectorului formată în proporţie de 50%
din membri ai instituţiei de învăţământ superior şi în proporţie de 50% din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara
instituţiei de învăţământ superior, din ţară şi din străinătate. Această comisie este formată din minimum 12 membri,
dintre care cel puţin un reprezentant al studenţilor sau un absolvent al instituţiei de învăţământ superior desemnat de
către studenţii din senatul universitar, conform cartei universitare, şi un reprezentant al sindicatului reprezentativ, în
calitate de observator. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de
selecţie şi de recrutare a rectorului, conform legii.
(3)Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfăşoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia de
concurs este comisia de selecţie şi recrutare prevăzută la alin. (2).
(4)La concursul de ocupare a funcţiei de rector pot participa persoane cu prestigiu profesional din ţară şi din străinătate
care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obţinut avizul de participare la concurs din partea
acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorităţii simple a membrilor senatului universitar nou-ales.
Art. 135
(1)Rectorul, desemnat conform art. 133, este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 30 de zile de la
data selecţiei. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte
financiare/contabile şi acte de studii.
(2)Rectorul confirmat de ministrul educaţiei numeşte prorectorii, pe baza consultării senatului universitar. În instituţiile
de învăţământ superior multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prorectori este numit de către rector la
propunerea cadrelor didactice şi cercetătorilor aparţinând secţiei sau liniei de studiu într-o limbă a minorităţilor
naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2), cu excepţia cazului în care rectorul provine de
la linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de
predare trebuie să propună cel puţin 2 candidaţi.
(3)Rectorul confirmat de ministrul educaţiei încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând
criteriile şi indicatorii de performanţă managerială, drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale.
234
(4)În cazul exercitării unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligaţia de a se
suspenda din funcţie pe perioada exercitării respectivei demnităţi.
(5)Rectorul confirmat organizează concurs public de selecţie a decanilor. La concurs pot participa candidaţii avizaţi de
consiliul facultăţii cu votul majorităţii simple a membrilor acestuia şi pe baza unei metodologii specifice elaborate de
senatul universitar. Rezultatul concursului este validat de senatul universitar.
(6)Menţinerea în funcţie a directorului general administrativ şi a directorului general adjunct administrativ se face pe
baza acordului scris al acestora de susţinere executivă a planului managerial al noului rector.
(7)Consiliul de administraţie al instituţiilor de învăţământ superior de stat este format din rectorul şi prorectorii
instituţiei de învăţământ superior, decanii facultăţilor, directorul general administrativ, directorul general adjunct
administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul instituţiilor de învăţământ superior unde salariaţii sunt
organizaţi în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele consiliului de
administraţie.
(8)Consiliul de administraţie al instituţiilor de învăţământ superior particulare este numit de către fondatori.
Art. 136
(1)Rectorul confirmat al instituţiei de învăţământ superior de stat încheie, anual, un contract instituţional cu Ministerul
Educaţiei.
(2)Rectorul poate fi demis de senatul universitar, în condiţiile specificate prin contractul de management şi carta
universitară.
(3)Ministrul Educaţiei poate elibera din funcţie rectorul, în condiţiile prevăzute la art. 158 alin. (5) lit. f).
SECŢIUNEA 2:Atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administraţie, ale decanului şi ale
directorului de departament
Art. 137
(1)Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul
instituţiei de învăţământ superior.
(2)Atribuţiile senatului universitar sunt următoarele:
a)aprobă misiunea instituţiei de învăţământ superior, la propunerea rectorului;
b)garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
c)elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, carta universitară;
d)aprobă planul strategic multianual de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale, la propunerea rectorului;
e)aprobă, la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi funcţionarea
instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile cartei universitare;
f)aprobă proiectul de buget la propunerea rectorului;
g)aprobă execuţia bugetară;
h)aprobă Codul-cadru de etică şi deontologie universitară;
i)aprobă procedurile privind asigurarea internă a calităţii;
j)adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor şi
obligaţiilor studentului, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;

235
k)aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instituţiei de învăţământ superior, la
propunerea rectorului;
l)încheie contractul de management cu rectorul;
m)controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraţie prin comisii specializate;
n)validează concursurile publice pentru funcţiile din consiliul de administraţie;
o)aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi
evaluează periodic resursa umană;
p)aprobă, la propunerea rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza unei
metodologii proprii şi a legislaţiei în vigoare;
q)îndeplineşte alte atribuţii, conform cartei universitare.
(3)Componenţa şi mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficienţa
decizională şi reprezentativitatea comunităţii academice.
(4)Mandatul senatului universitar este de 5 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 5 ani.
Pentru studenţi, durata mandatului se reglementează prin carta universitară.
(5)Senatul universitar este convocat de preşedintele senatului, rector sau la cererea a cel puţin o treime dintre membrii
senatului universitar. Prin excepţie, pentru probleme studenţeşti, senatul universitar poate fi convocat la cererea
întregului grup al reprezentanţilor studenţilor membri ai senatului universitar.
Art. 138
(1)Rectorul reprezintă legal instituţia de învăţământ superior în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a
acesteia. Rectorul este ordonatorul de credite al instituţiei de învăţământ superior. Rectorul are următoarele atribuţii:
a)propune spre aprobare senatului universitar misiunea instituţiei de învăţământ superior;
b)realizează managementul şi conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior;
c)negociază şi semnează contractul instituţional cu Ministerul Educaţiei;
d)încheie contractul de management cu senatul universitar;
e)propune spre aprobare senatului universitar structura şi reglementările de funcţionare ale instituţiei de învăţământ
superior;
f)propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget şi raportul privind execuţia bugetară;
g)prezintă senatului universitar, în vederea validării, cel mai târziu în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an,
raportul prevăzut la art. 19;
h)conduce consiliul de administraţie;
i)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, carta
universitară şi legislaţia în vigoare.
(2)Misiunea instituţiei de învăţământ superior, menţionată la alin. (1) lit. a), poate fi:
a)de educaţie: presupune organizarea exclusiv a activităţilor de predare, învăţare şi evaluare şi a celor de cercetare
conexe proceselor de predare-învăţare, evaluarea misiunii instituţiei făcându-se după criterii şi indicatori
naţionali/internaţionali, cu relevanţă academică locală/regională;

236
b)de educaţie şi cercetare: presupune organizarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare, precum şi de cercetare,
evaluarea misiunii instituţiei făcându-se după criterii şi indicatori naţionali/internaţionali, cu relevanţă academică
regională/naţională;
c)de educaţie şi cercetare avansată: presupune organizarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare, precum şi de
cercetare, cu impact în dezvoltarea cunoaşterii şi dezvoltarea economică şi tehnologică la nivel naţional şi internaţional,
evaluarea misiunii instituţiei făcându-se după criterii şi indicatori internaţionali, cu relevanţă academică
naţională/internaţională.
(3)În procesele de asigurare a calităţii se va ţine cont de diferenţierea misiunilor, definită la alin. (2) şi asumată de fiecare
instituţie de învăţământ superior.
(4)Rectorul poate delega atribuţiile de reprezentant legal şi ordonator de credite, în condiţiile legilor în vigoare.
(5)Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de
învăţământ superior pentru mai mult de două mandate.
(6)În calculul numărului maxim de mandate prevăzut la alin. (5) se iau în considerare şi mandatele de 5 ani incomplete,
întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării.
Art. 139
Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte
persoane desemnate prin carta universitară, în cazul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale
particulare, conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior şi aplică deciziile strategice ale senatului
universitar. De asemenea, consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
a)avizează şi stabileşte în termeni operaţionali bugetul instituţional;
b)avizează execuţia bugetară şi bilanţul anual;
c)propune, în cadrul proiectului de buget, nivelul cheltuielilor de protocol aferente activităţilor curente;
d)aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;
e)avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către senatul universitar de lichidare a acelor
programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea instituţiei de învăţământ superior sau care sunt ineficiente
academic şi financiar;
f)aprobă operaţiunile financiare care depăşesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în instituţiile de învăţământ
superior de stat, precum şi de fondatori, în instituţiile de învăţământ superior particulare;
g)propune senatului universitar strategii ale instituţiei de învăţământ superior pe termen mediu şi lung şi politici pe
domenii de interes ale instituţiei de învăţământ superior.
Art. 140
Numărul şi durata mandatelor prorectorilor se stabilesc prin carta universitară.
Art. 141
Consiliul facultăţii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăţii. Consiliul facultăţii are următoarele atribuţii:
a)aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea şi funcţionarea facultăţii;
b)aprobă programele de studii gestionate de facultate;
c)controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăţii,
asigurarea calităţii şi respectarea eticii şi deontologiei universitare la nivelul facultăţii;

237
d)îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin carta universitară sau aprobate de senatul universitar şi în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Art. 142
Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăţii. Decanul prezintă anual un raport
consiliului facultăţii privind starea facultăţii. Decanul conduce şedinţele consiliului facultăţii şi aplică hotărârile
rectorului, ale consiliului de administraţie şi senatului universitar. Atribuţiile decanului sunt stabilite în conformitate cu
prevederile cartei universitare şi cu legislaţia în vigoare.
Art. 143
(1)Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. Directorul de
departament răspunde de elaborarea şi implementarea planurilor de învăţământ, de statele de funcţii, de
managementul cercetării şi al calităţii şi sprijină conducerea instituţiei de învăţământ superior în activitatea de
management financiar al departamentului. În exercitarea acestei funcţii, el este ajutat de consiliul departamentului,
conform cartei universitare.
(2)Selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea relaţiilor contractuale de muncă ale
personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a directorului consiliului şcolii doctorale sau a decanului,
conform prevederilor cartei universitare.
Art. 144
(1)Directorul de filială asigură managementul şi coordonarea operativă a filialei, urmărind calitatea şi eficienţa în
activităţile derulate în cadrul acesteia, precum şi dezvoltarea ei adecvată strategiei instituţiei de învăţământ superior,
conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
(2)Funcţia de conducere de director de filială se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administraţie al instituţiei
de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituţiei sau o persoană desemnată de către
acesta. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.
(3)Organizarea şi funcţionarea filialei se stabilesc prin carta universitară.
(4)Directorul extensiei universitare asigură managementul şi coordonarea operativă a extensiei, urmărind calitatea şi
eficienţa în activităţile derulate în cadrul acesteia, precum şi dezvoltarea ei adecvată strategiei instituţiei de învăţământ
superior şi a facultăţii, conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
(5)Funcţia de director de extensie universitară se ocupă prin concurs organizat de către rectorul universităţii.
Art. 145
Studenţii au cel puţin un reprezentant în comisiile de etică, de acordare a burselor, de cazări, de asigurare a calităţii,
precum şi în alte comisii cu caracter social. În cazul instituţiilor de învăţământ superior confesionale, comisiile pastorale
pot fi formate fără participarea studenţilor, conform specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator.
Art. 146
(1)Funcţiile de conducere prevăzute la art. 131 alin. (2) nu se cumulează.
(2)În cazul vacantării unui post în funcţiile de conducere se procedează la alegeri parţiale, în cazul directorului de
departament sau al directorului de filială, sau se organizează concurs public, potrivit cartei universitare, în termen de
maximum 3 luni de la data vacantării.
(3)Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 133, stabilită cu ocazia alegerilor generale, se
menţine valabilă.
(4)Numărul de prodecani din instituţiile de învăţământ superior se stabileşte prin carta universitară.

238
(5)Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de conducere din învăţământul superior sunt stabilite prin carta
universitară a instituţiei, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor de administraţie, ale consiliilor
facultăţilor şi ale departamentelor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă numărul celor prezenţi reprezintă
cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ
egal. Hotărârile menţionate se vor publica, după caz, pe site-ul instituţiei de învăţământ superior sau al facultăţii
respective.
(6)Structura administrativă a instituţiei de învăţământ superior este condusă de către un director general administrativ
şi, după caz, de unul sau mai mulţi directori generali adjuncţi administrativi şi este organizată pe direcţii. Postul de
director general administrativ, precum şi de director general adjunct administrativ se ocupă prin concurs organizat de
consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul instituţiei.
Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educaţiei. Validarea concursului se face de
către senatul universitar, iar numirea pe post se realizează de către rector.
(7)Unităţile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităţilor respective, potrivit cartei universitare.
(8)Prin carta universitară, instituţia de învăţământ superior îşi poate dezvolta structuri consultative formate din
reprezentanţi ai mediului socioeconomic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern.
(9)Nu pot ocupa funcţiile de conducere prevăzute la art. 131 alin. (2) persoanele condamnate penal definitiv pentru
săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
CAPITOLUL XVIII:Finanţarea şi patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior de stat
Art. 147
Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate
componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Art. 148
(1)Finanţarea învăţământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanţă cu următoarele cerinţe:
a)asumarea dezvoltării învăţământului superior, ca responsabilitate publică, şi a educaţiei în general, ca prioritate
naţională;
b)asigurarea calităţii învăţământului superior la nivelul standardelor din Spaţiul european al învăţământului superior,
pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală în calitate de cetăţeni ai unei societăţi democratice bazate
pe cunoaştere;
c)profesionalizarea resurselor umane, în concordanţă cu diversificarea pieţei muncii şi cu nevoia de anticipare a
profesiilor viitorului;
d)dezvoltarea învăţământului superior, a cercetării ştiinţifice şi a creaţiei artistice în instituţiile de învăţământ superior
pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare economică şi socială, precum şi integrarea în viaţa ştiinţifică internaţională.
(2)Învăţământul superior de stat este gratuit, pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern, şi cu taxă, în
condiţiile legii. Instituţiile de învăţământ superior pot acorda din bugetul propriu granturi de şcolarizare la toate
nivelurile şi ciclurile de învăţământ.
(3)În învăţământul superior de stat se pot percepe taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege,
înscrierea la concursuri de admitere, înmatriculare, reînmatriculare, repetarea examenelor, precum şi a altor forme de
verificare care depăşesc prevederile regulamentului de studii. De asemenea se pot percepe taxe şi pentru activităţi
neincluse în regulamentul de studii, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(4)Finanţarea învăţământului superior de stat poate fi realizată şi prin contribuţia altor ministere, pe bază de contract,
pentru pregătirea de specialişti în funcţie de cerinţele ministerelor respective, precum şi din alte surse, inclusiv din
împrumuturi şi ajutoare externe.
239
(5)Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa, din bugetul propriu, instituţiile de învăţământ superior de stat.
(6)Instituţiile de învăţământ superior de stat pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
(7)Toate resursele de finanţare ale instituţiilor de învăţământ superior de stat se constituie ca venituri proprii.
(8)Execuţia bugetară anuală a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face publică.
(9)Statul poate sprijini învăţământul superior particular şi confesional particular acreditat. Autorităţile publice locale pot
oferi stimulente pentru anumite categorii de studenţi şi absolvenţi în vederea pregătirii specialiştilor pentru piaţa
muncii, potrivit cerinţelor locale.
(10)Pentru sumele de bani sau bunurile primite de instituţiile de învăţământ superior în baza unui legat cu sarcină sau a
unei donaţii cu sarcină, senatul universitar hotărăşte asupra modalităţii de gestionare a acestora, putând constitui
plasamente de fonduri, realiza investiţii, încheia contracte de vânzare, de schimb sau de închiriere sau desfăşurând orice
altă activitate considerată oportună, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul îndeplinirii sarcinilor impuse
prin testament sau prin contractul de donaţie, utilizate în acord cu misiunea instituţiei de învăţământ superior.
Art. 149
(1)Instituţiile de învăţământ superior de stat funcţionează ca instituţii finanţate din fonduri alocate de la bugetul de stat,
din venituri proprii şi din alte surse, potrivit legii.
(2)Veniturile instituţiilor de învăţământ superior de stat se compun din:
a)sume alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei, pe bază de contract;
b)venituri alocate de la alte ministere, autorităţi sau instituţii publice centrale şi locale, pe bază de contract;
c)venituri proprii, dobânzi, donaţii, dividende, sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi
juridice, române sau străine, şi din alte surse inclusiv din împrumuturi şi ajutoare externe;
d)alte surse potrivit legii.
(3)Sumele alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei, pe bază de contract, conform metodologiilor aprobate prin ordin
al ministrului educaţiei, la propunerea CNFIS, după caz, cuprind:
a)finanţarea de bază;
b)finanţarea suplimentară;
c)fonduri alocate pe bază competiţională, pentru dezvoltare instituţională;
d)fonduri pentru granturile doctorale;
e)fonduri pentru situaţii speciale;
f)fonduri alocate pentru incluziune, burse şi protecţia socială a studenţilor;
g)subvenţii pentru transportul local în comun al studenţilor;
h)finanţarea obiectivelor şi a altor cheltuieli de natura investiţiilor;
i)finanţarea complementară.
(4)Veniturile proprii sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile autonomiei universitare şi cu
respectarea principiului răspunderii publice, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din
domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice, precum şi pentru implementarea obiectivelor şi activităţilor stabilite prin
carta universitară şi strategiile proprii.

240
(5)Finanţarea de bază se realizează prin intermediul granturilor de studii, calculate pe baza costului mediu per student
echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu şi per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre
acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii.
(6)Instituţiile de învăţământ superior de stat pot utiliza sumele din finanţarea de bază, într-un procent de maximum 10%
din valoarea acesteia, pentru cheltuieli de investiţii, în beneficiul procesului educaţional, de cercetare, inovare şi
antreprenoriat, în conformitate cu o metodologie adoptată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Finanţarea de bază şi finanţarea complementară sunt utilizate pentru activităţi desfăşurate în cadrul tuturor
componentelor organizatorice prevăzute la art. 20 alin. (1).
(8)Finanţarea complementară se alocă de către Ministerul Educaţiei şi este compusă din:
a)subvenţii pentru cazare şi masă;
b)fonduri alocate pe bază de priorităţi şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale;
c)fonduri alocate pentru cercetarea ştiinţifică din instituţiile de învăţământ superior, inclusiv pentru investiţii specifice,
pentru institutele de cercetare-dezvoltare şi pentru staţiunile de cercetare-dezvoltare care funcţionează în structura sau
în coordonarea/subordinea instituţiilor de învăţământ superior;
d)fonduri alocate pentru cluburile sportive universitare;
e)fonduri alocate pentru grădini botanice;
f)fonduri alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din structura şi în subordinea instituţiilor de învăţământ
superior;
g)fonduri alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar - şcoli din spital, potrivit legii;
h)fonduri alocate pentru unităţile medicale, inclusiv stomatologice şi farmacii universitare din structura şi/sau în
subordinea instituţiilor de învăţământ superior.
(9)Fondurile alocate instituţiilor pentru finanţarea cercetării ştiinţifice sunt considerate venituri proprii ale acestora şi
sunt utilizate conform autonomiei universitare în vederea realizării obiectivelor cercetării ştiinţifice, inclusiv pentru
cheltuieli de investiţii, în conformitate cu bugetul aprobat.
(10)Finanţarea cercetării ştiinţifice din instituţiile de învăţământ superior de stat se compune din:
a)finanţarea complementară alocată de Ministerul Educaţiei;
b)fonduri obţinute pe bază de competiţii organizate de autorităţile publice ale statului;
c)fonduri obţinute din competiţiile sau contractele naţionale sau internaţionale;
d)fonduri obţinute din contracte cu mediul privat.
(11)Finanţarea suplimentară se acordă din fonduri publice de Ministerul Educaţiei pentru a stimula excelenţa instituţiilor
şi a programelor de studii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat. Finanţarea suplimentară reprezintă
minimum 33% din suma alocată la nivel naţional instituţiilor de învăţământ superior de stat ca finanţare de bază, pe
baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Comisia Naţională a Finanţării Învăţământului Superior şi
aprobate de Ministerul Educaţiei prin metodologia de finanţare.
(12)Fondul de dezvoltare instituţională se alocă instituţiilor de învăţământ superior de stat conform unor criterii
competitive, bazate pe standarde elaborate de Comisia Naţională a Finanţării Învăţământului Superior. Metodologia de
alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare instituţională se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi se aprobă
prin ordin al ministrului educaţiei.

241
(13)Ministerul Educaţiei negociază şi semnează contractele de finanţare prevăzute la alin. (18) pe baza planurilor
strategice multianuale de dezvoltare instituţională.
(14)Planurile strategice multianuale de dezvoltare instituţională sunt elaborate cu consultarea Ministerului Educaţiei şi
asumate de instituţiile de învăţământ superior de stat acreditate. Planurile strategice multianuale sunt documente
publice.
(15)În baza planului strategic multianual prevăzut la alin. (13), instituţia de învăţământ superior elaborează planurile
operaţionale anuale. Planul strategic multianual se elaborează ţinând cont de:
a)priorităţile statului în domeniul învăţământului superior, al cercetării, dezvoltării şi inovării, al educaţiei şi formării
profesionale şi al ocupării forţei de muncă, prevăzute de legislaţia specifică şi documentele de politici publice;
b)domeniile prioritare de dezvoltare a României;
c)strategiile şi documentele adoptate la nivelul Uniunii Europene care vizează învăţământul superior;
d)componenta internaţională prevăzută la art. 117-120;
e)nevoia de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii instituţiilor de învăţământ superior;
f)nevoile înregistrate pe piaţa muncii şi cererea pentru pregătirea profesională manifestată de către absolvenţii de liceu
şi de către angajatori.
(16)Pentru instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională care
funcţionează în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei sau
Serviciului Român de Informaţii, planurile strategice multianuale sunt analizate, după caz, şi de ministerele sau
instituţiile de resort.
(17)Ministerul Educaţiei monitorizează implementarea planului strategic multianual de dezvoltare instituţională.
(18)Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educaţiei
şi instituţia de învăţământ superior respectivă, după cum urmează:
a)contract instituţional, pentru fondurile prevăzute la alin. (3) lit. a)-h);
b)contract complementar, pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (8).
(19)Contractele instituţionale şi complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei, prin
structurile de specialitate şi CNFIS.
(20)Fondurile pentru burse şi protecţie socială a studenţilor din instituţiile de învăţământ superior de stat se alocă în
funcţie de numărul de studenţi înmatriculaţi la programele de studii la forma de învăţământ cu frecvenţă, pe locuri fără
taxă de studii, pe baza costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială.
(21)Valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
(22)Costul standard pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se alocă pentru 12 luni,
pentru studenţii de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.
(23)În cazul studenţilor înmatriculaţi în cadrul programelor de studii de licenţă din domeniile aferente STIM, costului
standard pentru fondul de burse şi protecţie socială i se aplică un coeficient de 33%.
(24)Instituţiile de învăţământ superior pot suplimenta fondul de burse din venituri proprii.
(25)Studenţii pot beneficia de:
a)burse de excelenţă olimpică I/internaţională;

242
b)burse de performanţă;
c)burse de studiu;
d)burse pentru învăţământ dual;
e)burse pentru masterat didactic;
f)burse sociale;
g)burse speciale, acordate de instituţia de învăţământ superior, în baza unei metodologii aprobate de senatul
universitar;
h)burse de performanţă sportivă.
(26)Cuantumul minim al bursei sociale se propune anual de către CNFIS‚ se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei şi
trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare. Bursele sociale se cumulează cu alte tipuri de burse, dacă
studentul îndeplineşte criteriile pentru ambele categorii de burse, conform criteriilor generale de acordare a burselor‚
stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(27)Criteriile specifice de acordare a burselor se stabilesc prin metodologii proprii fiecărei instituţii de învăţământ
superior.
(28)Rectorii instituţiilor de învăţământ superior de stat, prin contractul instituţional şi prin contractul complementar
încheiate cu Ministerul Educaţiei, sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituţiei.
(29)Instituţiile de învăţământ superior de stat pot aloca fonduri pentru cluburile sportive universitare, activităţile
asociaţiilor studenţeşti, pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, pentru institutele de cercetare-dezvoltare,
pentru staţiunile didactice şi de cercetare-dezvoltare, pentru spitalele, unităţile medicale ambulatorii, inclusiv
stomatologice, cabinetele de specialitate, inclusiv stomatologice, şi farmaciile universitare, precum şi pentru alte entităţi
aflate în coordonare sau subordonare şi pot pune la dispoziţia acestora baza materială a instituţiei de învăţământ
superior, în mod gratuit.
(30)Cluburile sportive universitare, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, institutele de cercetare-dezvoltare,
staţiunile didactice şi de cercetare-dezvoltare, spitalele, unităţile medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, şi
farmaciile universitare, precum şi alte entităţi aflate în coordonarea sau subordonarea instituţiilor de învăţământ
superior pot aloca fonduri şi pot pune baza materială proprie la dispoziţia instituţiilor de învăţământ, în mod gratuit.
(31)Instituţiile de învăţământ superior de stat pot prelua în subordinea lor, pe baza hotărârii senatului universitar,
cluburi sportive, caz în care cluburile sportive devin ordonatori terţiari de credite.
(32)Instituţiile de învăţământ superior de stat, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înfiinţa sau prelua institute
naţionale de cercetare-dezvoltare, institute de cercetare-dezvoltare, staţiuni didactice şi staţiuni de cercetare,
dezvoltare, spitale, unităţi medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, şi farmacii universitare, precum şi alte entităţi,
după cum urmează:
a)în cadrul acestora, ca structuri fără personalitate juridică;
b)în subordinea sau coordonarea acestora, caz în care instituţiile de învăţământ superior de stat devin ordonatori
secundari de credite, iar structurile preluate devin ordonatori terţiari de credite.
(33)Datele care au stat la baza determinării finanţării din bugetul de stat a instituţiilor de învăţământ superior de stat
sunt informaţii publice, care se publică de CNFIS.
(34)În vederea evaluării impactului programelor naţionale şi al politicilor publice, Ministerul Educaţiei susţine elaborarea
de studii privind impactul acestora din 3 în 3 ani, în vederea adaptării politicilor şi finanţării. Studiile pot fi elaborate,
după caz, de UEFISCDI, ARACIS, ANC, sau de experţi externi care colaborează cu aceste instituţii. Studiile de impact nu
pot fi elaborate de instituţiile care au implementat politicile/programele analizate.
243
(35)Participarea la olimpiade şi concursuri internaţionale, la conferinţe, workshopuri, congrese şi expoziţii, şcoli de vară,
tabere, precum şi deplasările efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, ale
salariaţilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior, sunt exceptate de la prevederile Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de
modificare şi completare a unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 150
(1)Ministerul Educaţiei poate acorda, anual, burse şi stagii de specializare românilor de pretutindeni care doresc să
studieze în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pe baza metodologiilor aprobate, prin ordin
comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe, în urma consultării cu Departamentul pentru Românii
de Pretutindeni.
(2)Pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, Ministerul Educaţiei poate finanţa burse pentru stagii de formare
profesională a cadrelor didactice care predau limba română sau în limba română în unităţi de învăţământ sau instituţii
de învăţământ superior din străinătate. Modalitatea de acordare, durata acestora, precum şi criteriile de selecţie a
cadrelor didactice beneficiare se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe, în
urma consultării cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
(3)Ministerul Educaţiei poate acorda, anual, burse şi stagii de specializare pentru cetăţenii străini care doresc să studieze
în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, astfel:
a)în baza unor acorduri şi documente de colaborare bilaterale;
b)în baza ofertei unilaterale a Ministerului Educaţiei;
c)la propunerea altor ministere, instituţii şi organizaţii;
d)la propunerea instituţiilor de învăţământ superior.
(4)Numărul burselor prevăzute la alin. (1)-(3) se aprobă, anual, prin hotărâre a Guvernului privind cifrele de şcolarizare.
(5)Condiţiile de şcolarizare a românilor de pretutindeni şi a cetăţenilor străini se stabilesc prin ordin al ministrului
educaţiei.
(6)Cuantumul bursei pentru studenţii români de pretutindeni oferite în baza ofertei unilaterale a statului român este cel
puţin egal cu cuantumul minim al bursei sociale. Condiţiile de finanţare a beneficiarilor de burse şi stagii de specializare
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(7)Instituţiile de învăţământ superior pot acorda granturi de studii şi burse românilor de pretutindeni şi cetăţenilor
străini, în conformitate cu metodologiile proprii.
Art. 151
(1)Programele de studii de masterat şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, cele care se desfăşoară în limbi de
circulaţie internaţională, precum şi programele de studii comune cu diplomă dublă sau multiplă, inclusiv doctoratele în
cotutelă, cu instituţii de învăţământ superior de prestigiu din străinătate beneficiază de finanţare suplimentară, acordată
conform propunerilor CNFIS.
(2)Fondurile rămase la finalul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional şi complementar, precum
şi fondurile aferente cercetării ştiinţifice universitare şi veniturile proprii rămân la dispoziţia instituţiilor de învăţământ
superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea
alocaţiilor de la bugetul de stat pentru anul următor.
Art. 152

244
(1)Instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare şi confesionale particulare au patrimoniu propriu, pe care îl
gestionează în condiţiile legii.
(2)Drepturile pe care le au instituţiile de învăţământ superior asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi
reale, după caz, drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute şi superficie, potrivit
prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, drept de
folosinţă dobândit prin închiriere, concesiune, comodat şi altele asemenea ori drept de administrare, în condiţiile legii.
(3)În patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior pot exista şi drepturi de creanţă, izvorâte din contracte, convenţii
sau hotărâri judecătoreşti.
(4)Instituţiile de învăţământ superior de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din
domeniul privat al statului.
(5)Drepturile subiective ale instituţiilor de învăţământ superior asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi
drepturi de administrare, de folosinţă, de concesiune ori de închiriere, în condiţiile legii.
(6)Bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietatea
instituţiilor de învăţământ superior de stat, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu
modificările şi completările ulterioare.
(7)Instituţiile de învăţământ superior, în calitate de titulare ale drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile
dobândite, în condiţiile legii, îşi exercită aceste drepturi conform dispoziţiilor dreptului comun, în condiţiile prevăzute de
carta universitară.
(8)Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum şi alte drepturi reale ale instituţiilor de învăţământ superior
de stat sunt supuse procedurii publicităţii imobiliare prevăzute de legislaţia specială în materie.
(9)În cazul desfiinţării unei instituţii de învăţământ superior de stat, bunurile aflate în proprietate, rămase în urma
lichidării, trec în proprietatea privată a statului.
(10)Instituţiile de învăţământ superior particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe
care le exercită asupra patrimoniului, în condiţiile legii.
(11)Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi
cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat se face în cartea funciară, cu scutire de la plata taxelor prevăzute
de lege.
Art. 153
Bunurile mobile şi imobile din proprietatea privată a statului, prevăzute la art. 152 alin. (4), disponibile temporar, pot fi
închiriate pe bază de contract, cu renegocierea anuală a contractului, numai în conformitate cu metodologia aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei. Închirierea se face cu prioritate pentru activităţi de învăţământ.
CAPITOLUL XIX:Comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei
Art. 154
(1)Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei constituie comisii consultative şi registre corespondente de
experţi, prin ordin al ministrului educaţiei. Acestea contribuie la profesionalizarea şi eficientizarea activităţii Ministerului
Educaţiei.
(2)Comisiile naţionale de la nivelul Ministerului Educaţiei sunt:
a)Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior, denumită în continuare CNFIS;
b)Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU,
sprijinită în activitatea sa de un registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;

245
c)Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar, denumită în continuare CNEMU, sprijinită în activitatea sa
de un registru de experţi, constituit prin ordin al ministrului educaţiei;
d)Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior, denumită în continuare CNSPIS;
e)Comisia Naţională a Bibliotecilor Universitare, denumită în continuare CNBU.
(3)Membrii comisiilor consultative naţionale prevăzute la alin. (2) sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei şi sunt
cadre didactice, având cel puţin funcţia didactică de conferenţiar ori echivalentă obţinută în străinătate, sau membri ai
Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură. Comisiile naţionale prevăzute la alin. (2) pot avea în componenţa lor şi
câte un membru al federaţiei sindicale reprezentative din învăţământul superior de stat cu cei mai mulţi membri.
CNATDCU şi CNEMU au în componenţă şi câte un reprezentant al studenţilor, cu drept de vot. În CNFIS, CNSPIS şi CNBU
reprezentantul studenţilor are statut de observator. Reprezentanţii studenţilor sunt nominalizaţi de federaţiile naţionale
studenţeşti. Criteriile de selecţie şi numire a membrilor comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) vizează competenţa,
disponibilitatea asumată de a activa în comisii şi absenţa sancţiunilor privind încălcarea normelor de etică şi deontologie
universitară.
(4)Desemnarea membrilor cadre didactice în comisiile consultative naţionale prevăzute la alin. (2) se face în urma
consultării CNR.
(5)Componenţa comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea instituţiilor de învăţământ superior şi
a tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă: matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti;
ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice. Misiunea
membrilor comisiilor consultative naţionale este aceea de a sprijini Ministerul Educaţiei în exercitarea atribuţiilor în
interesul întregului sistem de învăţământ superior.
(6)Înfiinţarea, structura, modul de alegere a membrilor şi componenţa comisiilor prevăzute la alin. (2), precum şi
regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Comisiile prevăzute la alin. (2) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie şi funcţionează prin ordin al
ministrului educaţiei. În cazul CNATDCU şi CNEMU, în secretariatul tehnic este inclus şi un consilier juridic, cu atribuţii
specifice exclusiv în acest sens. Bugetele acestor comisii, inclusiv ale registrelor de experţi, sunt gestionate prin UEFISCDI
şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educaţiei şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate
de UEFISCDI.
(8)Membrii comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) au un mandat de 4 ani.
(9)Activitatea comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) este coordonată de direcţia generală care gestionează
învăţământul superior din cadrul Ministerului Educaţiei.
(10)Comisiile naţionale constituie registre de experţi care au rolul de a oferi puncte de vedere tehnice, în cazurile
generate de conflictele de interese ale unora dintre membrii respectivelor comisii. De asemenea, registrele de experţi
oferă expertiză specifică în cazul în care a fost identificată această nevoie în cadrul comisiilor naţionale.
Art. 155
CNFIS are următoarele atribuţii principale:
a)propune metodologia de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi stabileşte anual costul mediu per student
echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învăţământul superior dual;
b)verifică periodic realizarea proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor publice de către
instituţiile de învăţământ superior;
c)propune Ministerului Educaţiei măsuri pentru finanţarea complementară a instituţiilor de învăţământ superior, pe
bază de proiecte instituţionale;

246
d)prezintă anual Ministerului Educaţiei un raport privind starea finanţării învăţământului superior şi măsurile de
optimizare ce se impun. Acest raport este public;
e)îndeplineşte orice alte atribuţii pentru sprijinirea activităţii Ministerului Educaţiei în domeniul său de competenţă.
Art. 156
(1)CNATDCU are următoarele atribuţii principale:
a)propune standardele minimale naţionale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferenţiar şi
profesor din învăţământul superior, a atestatului de abilitare, precum şi a diplomei de doctor. Aceste standarde se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNATDCU;
b)analizează procedura administrativă desfăşurată la nivelul instituţiei de învăţământ superior privind acordarea
atestatului de abilitare;
c)analizează procedura administrativă desfăşurată la nivelul instituţiei de învăţământ superior privind acordarea
diplomei de doctor;
d)verifică, pe baza unei sesizări sau a unui plan de verificare, respectarea standardelor minimale şi a procedurii
administrative în cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor din învăţământul superior,
precum şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare din instituţiile de învăţământ superior şi a acordării atestatului
de abilitare, finalizate cu cel mult 3 ani înainte de sesizare sau de decizia de efectuare a verificării;
e)se pronunţă asupra contestaţiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor de etică universitară din cadrul instituţiilor
de învăţământ superior, pentru soluţionarea sesizărilor privind abaterile de la normele de etică şi deontologie
universitară în obţinerea documentelor şi titlurilor universitare;
f)propune ministrului educaţiei aplicarea uneia sau mai multora dintre măsurile prevăzute la art. 174;
g)prezintă anual Ministerului Educaţiei şi face public un raport privind activităţile desfăşurate şi propunerile de măsuri
de îmbunătăţire;
h)alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
(2)Standardele minimale naţionale necesare şi obligatorii pentru conferirea gradelor profesionale de cercetare-
dezvoltare, inclusiv a celor din instituţiile de învăţământ superior, sunt elaborate de către Colegiul Consultativ pentru
Cercetare-Dezvoltare şi Inovare al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi aprobate prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării.
Art. 157
(1)Selecţia membrilor se realizează în baza recomandărilor unui comitet de selecţie pentru fiecare comisie de
specialitate a CNATDCU, constituit prin ordin al ministrului educaţiei din câte 3-5 persoane, inclusiv cu afilieri
instituţionale în afara României, la propunerea unor organizaţii şi/sau organisme reprezentative pentru învăţământul
superior şi cercetarea ştiinţifică din România.
(2)Instituţiile de învăţământ superior şi Academia Română pot face propuneri de membri în CNATDCU. Pentru a fi luate
în considerare, propunerile trebuie asumate prin completarea unor aplicaţii individuale de către persoanele vizate.
(3)Comitetele de selecţie, a căror componenţă va fi făcută publică, analizează aplicaţiile pentru calitatea de membru,
încărcate pe platforma brainmap.ro, administrată de UEFISCDI, şi înaintează Ministerului Educaţiei lista cuprinzând
propunerile pentru componenţa structurilor CNATDCU.
(4)Propunerile comitetelor de selecţie sunt supuse consultării publice timp de 30 de zile.
(5)După finalizarea termenului de consultare publică, din listele de propuneri întocmite de către comitetele de selecţie,
se numesc membrii consiliului general şi ai comisiilor de specialitate ale CNATDCU, prin ordin al ministrului educaţiei.

247
(6)Nu pot face parte din CNATDCU demnitari şi membri ai structurilor de conducere ale partidelor politice, la toate
nivelurile.
(7)Prin ordin al ministrului educaţiei, componenţa comisiilor de specialitate şi a consiliului CNATDCU poate fi modificată
în cazul apariţiei situaţiilor de incompatibilitate, al unor demisii sau al absenţei pe o perioadă mai mare de 6 luni,
acordându-se prioritate nominalizărilor din lista de propuneri din etapa de selecţie.
Art. 158
(1)CNEMU se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, membrii fiind selectaţi pe baza unor criterii de competenţă.
(2)Ministerul Educaţiei selectează membrii CNEMU în baza propunerilor primite de la:
a)Consiliul Naţional al Rectorilor - 2 reprezentanţi;
b)Ministerul Educaţiei - 3 reprezentanţi;
c)Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior - un reprezentant;
d)Comisia Naţională pentru Finanţarea Învăţământului Superior - un reprezentant;
e)Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - un reprezentant;
f)federaţiile naţionale ale studenţilor - un reprezentant.
(3)Nu pot face parte din CNEMU persoane care au încălcat normele de etică şi deontologie universitară, persoane care
deţin funcţii de conducere în instituţii de învăţământ superior, persoane care fac parte din comisii de etică universitară şi
membrii sau angajaţii altor organizaţii, instituţii sau comisii prevăzute la alin. (2) decât cele care au făcut nominalizarea
pentru funcţia de membru CNEMU.
(4)CNEMU se pronunţă asupra litigiilor privind nerespectarea eticii managementului universitar şi asupra litigiilor
referitoare la încălcarea răspunderii publice.
(5)CNEMU are următoarele atribuţii principale:
a)monitorizează punerea în aplicare a politicilor de etică şi deontologie universitară la nivelul managementului
universitar;
b)realizează auditarea comisiilor de etică universitară din instituţiile de învăţământ superior şi prezintă un raport anual
privind etica managementului universitar şi deontologia universitară la nivelul funcţiilor de conducere din sistemul de
învăţământ superior. Acest raport se face public;
c)constată încălcarea de către o instituţie de învăţământ superior sau de către rectorul acesteia a obligaţiilor prevăzute
de prezenta lege şi propune ministrului educaţiei aplicarea uneia sau mai multora dintre măsurile prevăzute la art. 174
alin. (5);
d)propune Ministerului Educaţiei Codul-cadru de etică şi deontologie universitară, în vederea iniţierii de către Ministerul
Educaţiei a hotărârii Guvernului privind aprobarea acestuia. Codul-cadru de etică şi deontologie universitară va conţine
inclusiv setul de standarde de referinţă de etică şi deontologie universitară în managementul universitar, care stau,
alături de normele de aplicare prevăzute la lit. e), la baza analizei şi constatărilor realizate de CNEMU cu privire la
nerespectarea eticii managementului universitar;
e)propune Ministerului Educaţiei norme de aplicare pentru Codul-cadru de etică şi deontologie universitară;
f)la sesizarea ministrului educaţiei sau a senatului universitar, verifică încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 12 şi, în
situaţia în care persoana în cauză se face vinovată, poate propune revocarea din funcţia de rector, cu consultarea
senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data eliberării din funcţie a rectorului, prin ordin al
ministrului educaţiei, senatul universitar are obligaţia să desemneze un prorector, în calitate de rector interimar, care
reprezintă instituţia de învăţământ superior şi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de
248
către ministrul educaţiei. În termen de 3 luni de la eliberarea din funcţia de rector, senatul universitar finalizează
procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi trimite spre confirmare
ministrului educaţiei dosarul privind confirmarea noului rector;
g)analizează şi soluţionează, după caz, contestaţiile la deciziile comisiilor de etică universitară de la nivelul instituţiilor de
învăţământ superior.
Art. 159
(1)CNSPIS se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, membrii acesteia fiind selectaţi pe baza unor criterii de
competenţă şi probitate profesională.
(2)CNSPIS are ca atribuţii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a
învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii.
(3)În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, CNSPIS elaborează şi propune spre aprobare
Ministerului Educaţiei setul de indicatori. Datele corespunzătoare acestor indicatori sunt publicate anual. CNSPIS
analizează datele şi propune măsuri de optimizare a colectării acestora.
(4)CNSPIS îndeplineşte orice alte atribuţii pentru sprijinirea activităţii Ministerului Educaţiei în domeniul său de
competenţă.
Art. 160
CNBU elaborează strategia de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonare a sistemului de biblioteci din învăţământul
superior şi propune Ministerului Educaţiei strategia pentru accesul la bazele internaţionale de date şi informare
electronică.
CAPITOLUL XX:Etica şi deontologia universitară
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 161
(1)În activităţile didactice şi de cercetare universitară, precum şi în cele de management este obligatorie respectarea
normelor de etică şi deontologie universitară.
(2)Normele de etică şi deontologie universitară prevăzute de prezenta lege sunt completate de:
a)Codul-cadru de etică şi deontologie universitară, aprobat prin hotărâre a Guvernului;
b)Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de etică universitară, de la nivelul instituţiilor de
învăţământ superior aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
c)standarde şi linii directoare privind managementul eticii, ca parte a Metodologiei de evaluare externă, a standardelor,
a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă, aprobată prin hotărâre a Guvernului;
d)Codul de etică şi deontologie universitară al instituţiei de învăţământ superior;
e)norme de etică şi deontologie profesională prevăzute în alte acte normative aplicabile personalului instituţiilor de
învăţământ superior.
(3)Prevederile alin. (2) sunt obligatorii pentru categoriile de personal prevăzute de prezenta lege, precum şi pentru alte
persoane care au avut sau au calitatea de membri ai comunităţii universitare după data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Art. 162
(1)Instituţiile de învăţământ superior sunt responsabile pentru respectarea normelor de etică şi deontologie
universitară.
249
(2)În cadrul instituţiilor prevăzute la alin. (1) se înfiinţează comisii de etică universitară, în vederea respectării
prevederilor alin. (1), cu un mandat de 4 ani. Comisia de etică universitară acţionează independent faţă de orice altă
structură sau persoană din cadrul instituţiei de învăţământ superior.
(3)În cadrul comisiei de etică universitară funcţionează o subcomisie dedicată eticii cercetării. Aceasta urmăreşte
implementarea politicilor de etică în cercetare, în conformitate cu reglementările eticii cercetării ştiinţifice, care trebuie
să acopere următoarele aspecte: publicarea şi autoratul, respectarea demnităţii participanţilor la cercetare, gestionarea
datelor de cercetare, colaborarea, conflictele de interese, frauda, asigurarea unor medii eficiente de cercetare, respectiv
prevenirea prejudiciului în cercetare şi inovare.
(4)Componenţa comisiilor de etică universitară este propusă de consiliile de administraţie, avizată de senat şi aprobată
prin decizia rectorului. Componenţa membrilor comisiei de etică este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare şi
de minimum 25% studenţi. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional, care nu au încălcat normele de
etică şi deontologie universitară. Din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care deţin funcţia de
rector, preşedinte al senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct
administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie, precum şi director de unitate de
cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducţie în instituţia de învăţământ superior. În cazul în care o
persoană validată în comisia de etică universitară se află în această situaţie, are la dispoziţie 15 zile lucrătoare în care să
iasă din situaţia de incompatibilitate.
(5)Consiliul de administraţie informează public comunitatea universitară în momentul în care demarează procesul de
selecţie a componenţei comisiei de etică universitară. Persoanele interesate să ocupe o poziţie în această comisie se pot
adresa, în scris, rectorului.
(6)Reprezentanţii studenţilor din comisiile de etică universitară sunt aleşi de către studenţii care fac parte din senatul
instituţiei de învăţământ superior.
(7)La şedinţele comisiei de etică universitară pot participa diferite persoane în calitate de invitaţi, printre care şi
consilierul juridic al instituţiei.
Art. 163
Atribuţiile comisiilor de etică universitară sunt:
a)urmăresc, în cadrul instituţiilor, respectarea codurilor de etică şi deontologie universitară;
b)asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor ministrului educaţiei pentru respectarea cadrului legal în domeniul eticii şi
deontologiei universitare;
c)analizează şi soluţionează abaterile de la normele de etică şi deontologie universitară, pe baza sesizărilor sau prin
autosesizare;
d)contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară, prin propuneri adresate senatului universitar
pentru adoptare şi includere în carta universitară;
e)realizează un raport anual referitor la situaţia respectării normelor de etică şi deontologie universitară, care se
prezintă rectorului şi senatului universitar şi constituie un document public;
f)realizează activităţi de prevenire cu privire la încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară;
g)monitorizează desfăşurarea cursurilor de etică şi integritate academică;
h)propun spre adoptare senatului universitar regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de etică;
i)colaborează cu comisiile consultative de la nivel naţional;
j)alte atribuţii prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform cartei universitare.

250
Art. 164
Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al instituţiei de învăţământ superior.
Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de etică universitară revine instituţiei de învăţământ
superior.
Art. 165
(1)Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor de etică universitară se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei, după consultarea CNEMU.
(2)În baza regulamentului prevăzut la alin. (1), comisiile de etică universitară elaborează regulamentele de organizare şi
funcţionare proprii, care se aprobă prin hotărârea senatului universitar, conform prevederilor prezentei legi. La
elaborarea normelor referitoare la etică şi deontologie universitară, precum şi în derularea efectivă a activităţilor de
cercetare-dezvoltare şi inovare se vor respecta şi reglementările internaţionale la care România este parte.
Art. 166
(1)Normele de etică şi deontologie universitară prevăzute la art. 167 sunt explicitate prin Codul-cadru de etică şi
deontologie universitară prevăzut la art. 161 alin. (2) lit. a) şi pot fi completate prin codurile de etică şi deontologie
universitară, parte din carta universitară, cu respectarea prevederilor legale.
(2)Persoanele care au avut sau care au calitatea de membru al comunităţii universitare şi au săvârşit abateri conform art.
168 după data intrării în vigoare a prezentei legi răspund civil, administrativ, profesional sau disciplinar, după caz.
SECŢIUNEA 2:Abaterile de la normele de etică şi deontologie universitară
Art. 167
Normele de etică şi deontologie universitară includ:
a)norme de etică şi deontologie în activitatea didactică şi de cercetare universitară;
b)norme de etică şi deontologie în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică;
c)norme de etică şi deontologie în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere;
d)norme de etică şi deontologie privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane;
e)norme de etică specifice principiilor canonice şi dogmatice ale cultului respectiv, care nu contravin normelor prevăzute
la lit. a)-d).
Art. 168
(1)Abaterile de la normele de etică şi deontologie în activitatea didactică şi de cercetare universitară includ:
a)confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca date obţinute prin calcule sau
simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;
b)falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori de date sau
rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;
c)îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii didactice sau de cercetare a altor persoane, inclusiv prin
blocarea nejustificată a accesului la spaţiile destinate cercetării universitare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea
aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic,
a substanţelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau
finalizarea activităţilor didactice sau de cercetare;
d)încălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor prevăzut la art. 170 şi nedezvăluirea
situaţiilor de conflicte de interese sau incompatibilităţi în activitatea de evaluare;
251
e)nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;
f)discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g)fraudarea evaluării;
h)plagiatul;
i)nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale care privesc etica şi deontologia universitară prevăzute în prezenta
lege şi în codurile de etică şi deontologie universitară, care fac parte din carta universitară, după caz, inclusiv nepunerea
în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică universitară, de CNATDCU sau CNEMU;
j)nerespectarea specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator, în cazul învăţământului confesional.
(2)Abaterile de la normele de etică şi deontologie în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare
ştiinţifică includ:
a)includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul acesteia;
b)publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori metode ştiinţifice
nepublicate;
c)introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare, în dosarele de candidatură pentru abilitare,
pentru posturi didactice sau de cercetare.
(3)Abaterile de la normele de etică şi deontologie în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere includ:
a)încălcarea regimului juridic al răspunderii publice;
b)utilizarea abuzivă a funcţiei pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine;
c)abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare-
dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;
d)abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine ori
pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soţi, afini ori rude până la gradul al III-lea
inclusiv;
e)obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică universitară sau a unei comisii de analiză în cursul cercetării unor
abateri de la etica şi deontologia universitară;
f)nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale care privesc etica şi deontologia universitară prevăzute în prezenta
lege şi în codurile de etică şi deontologie universitară, care fac parte din carta universitară, după caz, inclusiv nepunerea
în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică universitară, de CNATDCU sau CNEMU.
(4)Abaterile de la normele de etică şi deontologie privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane sunt următoarele şi se
pot completa prin codurile de etică şi deontologie universitară, care fac parte din carta universitară şi includ:
a)abaterile care lezează ocrotirea drepturilor beneficiarilor direcţi ai dreptului la educaţie;
b)abaterile care ştirbesc demnitatea beneficiarilor direcţi ai dreptului la educaţie şi a prestigiului profesiei;
c)abaterile care lezează recunoaşterea profesiei, a responsabilităţii şi a încrederii conferite de societate, precum şi a
obligaţiilor interne ce derivă din această încredere.
Art. 169
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

252
a)coautor al unei publicaţii - orice persoană nominalizată în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice;
b)confecţionarea de rezultate sau date - raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei
activităţi de cercetare-dezvoltare;
c)falsificarea de rezultate sau date - raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite, manipularea
reprezentărilor sau a ilustraţiilor, alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a obţine datele dorite, fără a
raporta alterările efectuate, în scopul denaturării adevărului ştiinţific;
d)plagiatul - prezentarea drept creaţie sau contribuţie ştiinţifică pretins personală într-o operă scrisă, inclusiv în format
electronic, a unor texte, idei, demonstraţii, date, teorii, rezultate sau metode ştiinţifice preluate din opere scrise, inclusiv
în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
e)autoplagiatul - republicarea unor părţi substanţiale din propriile publicaţii anterioare, inclusiv traduceri, fără a indica în
mod corespunzător sau a cita originalul.
Art. 170
(1)În sensul prezentei legi reprezintă conflict de interese următoarele situaţii:
a)ocuparea concomitentă de funcţii de către persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea
inclusiv, astfel încât fiecare să se afle faţă de celălalt într-o poziţie directă de conducere, control, autoritate sau evaluare
instituţională la orice nivel în aceeaşi instituţie de învăţământ superior;
b)participarea în calitate de membru în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs, în situaţia în care
decizia afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;
c)participarea în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, a persoanelor care au calitatea de soţ/soţie, rudă sau
afin până la gradul al III-lea inclusiv;
d)participarea unei persoane, care are calitatea de membru în comisii ale Ministerului Educaţiei, la analizarea unei
situaţii care are legătură cu instituţia din care face parte ca membru al comunităţii universitare.
(2)În cazul existenţei unui conflict de interese, cadrul didactic sau de cercetare este obligat să înceteze realizarea oricărei
activităţi prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi să îl informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct.
Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a activităţilor specifice, în termen de
cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct cadrul didactic sau de
cercetare în cauză, se desemnează altă persoană, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
(4)În cazul existenţei unui conflict de interese prevăzut la alin. (1) lit. d), persoana în cauză este obligată să se abţină în a
lua parte la luarea deciziilor comisiei privind speţa vizată de conflictul de interese.
(5)În sensul prezentei legi, reprezintă incompatibilitate următoarele situaţii:
a)situaţia în care o persoană deţine sau exercită în cumul funcţiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de
prodecan, de director de departament sau director de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare sau microproducţie,
director de filială/extensie universitară sau funcţia de preşedinte al senatului universitar şi o funcţie de conducere
prevăzută la art. 131 alin. (2);
b)situaţia în care o persoană deţine sau exercită una dintre funcţiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de
prodecan, de director de departament sau director de filială/extensie universitară şi este numită sau aleasă în funcţia de
ministru, secretar de stat, primar, viceprimar sau de preşedinte al consiliului judeţean;
c)situaţia în care un ordonator de credite din cadrul unei instituţii de învăţământ superior deţine sau exercită, în paralel,
o altă funcţie în calitate de ordonator de credite al unei instituţii publice centrale sau locale;

253
d)situaţia în care o persoană deţine în cumul calitatea de membru în consiliul de administraţie al instituţiei de
învăţământ superior de stat şi calitatea de asociat sau acţionar la o societate comercială înfiinţată de instituţia de
învăţământ superior de stat în condiţiile art. 16 alin. (1).
(6)Persoanele aflate în situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (5) au la dispoziţie 15 zile pentru eliminarea
situaţiei de incompatibilitate, inclusiv prin suspendarea din una dintre funcţii.
SECŢIUNEA 3:Sancţiuni pentru încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară
Art. 171
(1)Încălcările art. 168 se verifică de comisiile de etică universitară.
(2)Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea
unei fapte ce poate constitui abatere de la etica şi deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online şi se
înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.
(3)Toate sesizările primite de comisia de etică universitară, de la nivelul instituţiei de învăţământ superior, sunt
înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile. Numărul de înregistrare va fi transmis către
petenţi, la adresa de contact menţionată.
(4)Orice sesizare primită de comisia de etică universitară va fi supusă unui control al admisibilităţii, în conformitate cu
prevederile Codului de etică şi deontologie universitară. Toate sesizările cuprind în mod obligatoriu o motivare
argumentată privind nerespectarea normelor de etică şi deontologie profesională, cu exemple concrete şi cu indicarea
considerentelor justificative şi a surselor de documentare. Alte condiţii de admisibilitate sunt stabilite prin Codul de etică
şi deontologie profesională. În cazul în care sesizarea nu îndeplineşte criteriile de admisibilitate, comisia de etică adoptă
o hotărâre de respingere ca inadmisibilă a sesizării.
(5)Comisia de etică universitară, de la nivelul instituţiei de învăţământ superior, păstrează confidenţială identitatea
autorului sesizării.
(6)În cadrul procedurii de cercetare prevăzute la alin. (2), persoana cercetată va fi convocată în scris de către
preşedintele comisiei de etică universitară, precizându-se obiectul, locul, data şi ora întrevederii. Neprezentarea
persoanei cercetate la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, comunicat în scris, dă dreptul comisiei de etică
universitară să continue cercetarea în vederea soluţionării sesizării.
(7)Membrii comisiei de etică universitară au obligaţia să analizeze cu obiectivitate, în mod imparţial, faptele sesizate.
Este interzisă exprimarea în spaţiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluţiei finale de stabilire a
existenţei abaterii, cu privire la vinovăţia persoanei cercetate.
(8)Comisiile de etică universitară analizează sesizările cu privire la plagiat, ţinând cont de condiţiile de legalitate în
vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii şi acordării titlului de doctor, respectiv a
diplomei de doctor, fără a putea reevalua fondul ştiinţific al tezei de doctorat.
(9)Procedura de verificare se finalizează cu adoptarea unei hotărâri de admitere sau respingere care vizează fondul
sesizării, motivată în fapt şi în drept.
(10)Hotărârea comisiei de etică universitară reprezintă un act administrativ şi trebuie să cuprindă explicit în textul
acesteia faptele care au condus la sancţionarea persoanei vizate, temeiul legal, respectiv considerentele pentru care
comisia de etică universitară a înlăturat argumentele formulate de autorul sesizării.
Art. 172
(1)În baza hotărârilor comisiilor de etică universitară, instituţiile de învăţământ superior aplică sancţiuni personalului
didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, inclusiv cu funcţie de conducere.
(2)Sancţiunile sunt puse în aplicare prin decizia rectorului.

254
(3)Tipurile de sancţiuni prevăzute pentru încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară sunt:
a)avertismentul scris;
b)retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară;
c)destituirea din funcţia de conducere;
d)interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice competitive;
e)suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între un an şi 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere sau ca membru în comisii de concurs;
f)destituirea din funcţia didactică sau de cercetare.
(4)Comisiile de etică universitară, de la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, cercetează existenţa abaterilor de la
normele de etică şi deontologie universitară şi se pronunţă în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării,
prin hotărâre motivată în baza unui raport, care se comunică persoanei cercetate şi persoanei care a formulat sesizarea.
Deciziile comisiilor de etică se publică pe site-ul instituţiei în cadrul căreia funcţionează comisia de etică.
(5)În termen de 30 de zile de la comunicare, hotărârea de admitere sau de respingere prevăzută la art. 171 alin. (9)
poate fi contestată la CNATDCU, CNEMU sau Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi
Inovării, după caz. CNATDCU sau CNEMU, după caz, se pronunţă prin decizie motivată în termen de 45 de zile
calendaristice, care se comunică instituţiei de învăţământ superior, comisiei de etică universitară. Consiliul Naţional de
Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării se pronunţă în conformitate cu prevederile Legii nr.
206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi
completările ulterioare.
(6)În situaţia în care decizia CNATDCU sau CNEMU, după caz, este diferită de cea a comisiilor de etică de la nivelul
instituţiilor de învăţământ superior, aceasta va fi pusă în aplicare de instituţia de învăţământ superior în termen de 30 de
zile calendaristice de la comunicare. Nepunerea în aplicare a deciziilor CNATDCU sau CNEMU, după caz, reprezintă o
încălcare a răspunderii publice, sancţionată conform art. 174 alin. (5). Decizia finală se comunică persoanei cercetate şi
persoanei care a formulat sesizarea de către CNATDCU sau CNEMU, după caz, în termen de 10 zile calendaristice de la
emiterea deciziei. Dreptul de a se adresa instanţei judecătoreşti este garantat.
(7)În situaţia în care hotărârea comisiei de etică universitară nu este contestată în termenul prevăzut la alin. (5), aceasta
devine obligatoriu de îndeplinit pentru persoana cercetată şi pentru instituţia de învăţământ superior. În termen de 30
de zile de la rămânerea definitivă şi obligatorie a hotărârii comisiei de etică universitară, aceasta este pusă în aplicare la
nivelul instituţiei de învăţământ superior, cu avizul prevăzut la art. 164. Acest lucru se comunică părţilor implicate.
(8)În situaţia în care comisia de etică universitară constată existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat şi
hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situaţia în care CNATDCU constată existenţa
plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acţiune conform alin. (6) în termen de 10 zile de la
data comunicării deciziei CNATDCU, aceasta este comunicată rectorului care, în termen de maximum 30 de zile, are
obligaţia de a formula acţiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor, pentru diplomele
acordate de instituţia de învăţământ superior, dacă diploma de doctor a intrat în circuitul civil şi a născut drepturi
subiective garantate de lege. În situaţia în care rectorul nu iniţiază acţiunea de anulare a diplomei de doctor, Ministerul
Educaţiei formulează propria acţiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor şi sesizează
CNEMU.
(9)În situaţia în care comisia de etică universitară constată existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat şi
hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situaţia în care CNATDCU constată existenţa
plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acţiune conform alin. (6) în termen de 10 zile de la
data comunicării deciziei CNATDCU, aceasta este comunicată ministrului educaţiei, dacă titlul de doctor a fost confirmat
prin ordin al ministrului. Ministerul Educaţiei, în termen de maximum 30 de zile, formulează acţiune în contencios

255
administrativ, în vederea anulării ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, dacă ordinul a intrat în circuitul
civil şi a născut drepturi subiective garantate de lege.
(10)În situaţia în care comisia de etică universitară constată existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat şi
hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situaţia în care CNATDCU constată existenţa
plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acţiune conform alin. (6) în termen de 10 zile de la
data comunicării deciziei CNATDCU, aceasta este comunicată rectorului, care, în termen de maximum 30 de zile, dispune
revocarea diplomei de doctor, pentru diplomele acordate de instituţia de învăţământ superior, dacă diploma de doctor
nu a intrat în circuitul civil şi nu a născut drepturi subiective garantate de lege.
(11)În situaţia în care comisia de etică universitară constată existenţa plagiatului în cadrul unei teze de doctorat şi
hotărârea nu a fost contestată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în situaţia în care CNATDCU constată existenţa
plagiatului în cadrul unei teze de doctorat ori nu a fost formulată o acţiune conform alin. (6), aceasta este comunicată
ministrului educaţiei, dacă titlul de doctor a fost confirmat prin ordin al ministrului. Ministrul educaţiei, în termen de
maximum 30 de zile, dispune revocarea ordinului ministrului de confirmare a titlului de doctor, dacă nu a intrat în
circuitul civil şi nu a născut drepturi subiective garantate de lege.
(12)În cazul revocării sau anulării diplomei de doctor, în termen de 30 de zile, instituţia de învăţământ superior face
modificările în platforma RUNIDAS şi în platforma de administrare a tezelor de doctorat gestionată de UEFISCDI.
(13)În cazul în care CNEMU constată nerespectarea de către instituţia de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute de
prezenta lege, Ministerul Educaţiei sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în
termen de 3 luni de la data sesizării senatului universitar instituţia de învăţământ superior nu a pus în aplicare decizia
CNEMU, Ministerul Educaţiei poate aplica, în funcţie de gravitatea faptei, în baza unui raport al corpului de control al
ministrului educaţiei, una dintre măsurile prevăzute la art. 174 alin. (5).
(14)Ministerul Educaţiei sau orice persoană fizică sau juridică poate sesiza CNEMU în legătură cu nerespectarea
obligaţiilor prevăzute la art. 12. În urma primirii unei astfel de sesizări, CNEMU are obligaţia de a investiga aspectele
sesizate şi de a răspunde sesizării în termen de maximum 3 luni.
(15)Respectarea de către instituţiile de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute la art. 12 şi a altor obligaţii legale
aferente răspunderii publice, precum şi respectarea de către acestea, respectiv CNEMU a obligaţiilor prevăzute la art.
171-173 constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea acestor
obligaţii poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană fizică sau juridică română, potrivit legii.
Art. 173
Procedurile de verificare şi analiză, precum şi toate sesizările şi acţiunile formulate conform prezentei secţiuni sunt
supuse termenelor limitative, de decădere sau de prescripţie prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia aplicabilă în
materie.
Art. 174
(1)În baza hotărârilor comisiilor de etică universitare, instituţiile de învăţământ superior aplică sancţiuni studenţilor,
studenţilor-doctoranzi, cercetătorilor postdoctoranzi sau altor categorii de cursanţi.
(2)Sancţiunile sunt puse în aplicare prin decizia rectorului.
(3)Tipurile de sancţiuni prevăzute pentru încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară sunt:
a)avertismentul scris;
b)anularea rezultatelor evaluărilor;
c)exmatricularea;
d)alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară al instituţiei de învăţământ superior.

256
(4)În cazul nerespectării de către instituţia de învăţământ a standardelor minimale naţionale stabilite potrivit art. 156
alin. (1) lit. a), a procedurilor administrative prevăzute la art. 69 şi 71 sau a normelor de etică şi deontologie universitară
în obţinerea documentelor şi titlurilor universitare, Ministerul Educaţiei, pe baza unui raport întocmit de CNATDCU,
poate lua una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a)atenţionarea publică a instituţiei de învăţământ superior cu privire la aspectele constatate;
b)sesizarea instanţei competente în vederea anulării rezultatelor concursului, respectiv a anulării atestatului de abilitare;
c)sesizarea comisiei de etică universitară în vederea analizării modului în care şi-au îndeplinit obligaţiile legale angajaţii
instituţiei de învăţământ, inclusiv referenţi sau conducători de doctorat care au coordonat elaborarea de teze de
doctorat dovedite a fi plagiate, personalul implicat în organizarea concursurilor din instituţia de învăţământ superior sau
a procedurii de acordare a atestatului de abilitare;
d)suspendarea dreptului instituţiei de învăţământ superior de a organiza susţineri de teze de abilitare pe o perioadă de
la unu la 3 ani;
e)suspendarea dreptului instituţiei de învăţământ superior de a organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de
conferenţiar şi profesor universitar pe o perioadă de la unu la 3 ani;
f)retragerea acreditării domeniului din cadrul IOSUD, ceea ce implică retragerea dreptului IOSUD de a organiza concurs
de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi în domeniul respectiv;
g)retragerea autorizaţiei de funcţionare provizorie a instituţiei de învăţământ superior.
(5)În cazul nerespectării prevederilor prezentei legi, precum şi a normelor de etică şi deontologie universitară de către
instituţia de învăţământ superior, Ministerul Educaţiei, după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute la art. 172 alin.
(13), poate lua una dintre următoarele măsuri, gradual, în funcţie de gravitatea faptelor:
a)monitorizarea pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an a instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu
prevederile ordinului ministrului educaţiei privind constituirea comisiei de monitorizare. Din comisia de monitorizare vor
face parte cel puţin câte un reprezentant al ARACIS şi al CNEMU;
b)dizolvarea structurilor de conducere responsabile, respectiv consiliul departamentului, consiliul facultăţii ori CSUD, sau
eliberarea din funcţie a rectorului după consultarea senatului universitar;
c)solicită ARACIS desfăşurarea unei proceduri de evaluare externă a calităţii cu privire la respectarea standardelor şi
indicatorilor de performanţă;
d)propune Guvernului iniţierea unui proiect de hotărâre sau lege, după caz, de reorganizare sau desfiinţare a instituţiei
de învăţământ superior în cauză.
CAPITOLUL XXI:Răspunderea disciplinară a personalului didactic şi de cercetare, a personalului didactic şi de cercetare
auxiliar, precum şi a personalului de conducere din învăţământul superior
Art. 175
(1)Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere din
învăţământul superior poate fi cercetat disciplinar.
(2)Cercetarea disciplinară se poate realiza pentru încălcarea următoarelor obligaţii:
a)obligaţia de a respecta prevederile contractului de muncă, respectiv de a realiza norma de muncă şi de a îndeplini
atribuţiile stabilite conform fişei postului;
b)obligaţia de a respecta normele prevăzute în regulamentele instituţiei de învăţământ superior, în măsura în care
acestea nu se încadrează în dispoziţiile art. 168;
c)alte obligaţii prevăzute în legislaţia cu privire la relaţiile de muncă.
257
(3)Normele de conduită sunt stabilite în carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertăţii de
exprimare şi libertăţii academice.
(4)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica sunt următoarele:
a)avertismentul scris;
b)diminuarea cu până la 20% a salariului de bază pe o durată de cel mult 2 ani;
c)suspendarea, pentru o perioadă determinată de timp, dar nu mai mult de 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs
pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere sau de exercitare a calităţii de membru
în comisii de doctorat, de masterat sau de licenţă;
d)destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e)desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 176
(1)În instituţiile de învăţământ superior, propunerea de sancţionare disciplinară se face de către directorul de
departament sau de către conducătorul unităţii de cercetare, de proiectare sau de microproducţie, de decan, de
directorul general administrativ ori de rector sau de cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor departamentului,
consiliului facultăţii sau senatului universitar, după caz. Aceştia acţionează în urma unei sesizări primite sau se
autosesizează, în cazul unei abateri constatate direct.
(2)Sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 175 alin. (4) lit. a) se stabileşte de consiliul facultăţii. Sancţiunile disciplinare
prevăzute la art. 175 alin. (4) lit. b) şi c) se stabilesc de consiliul de administraţie, iar sancţiunile disciplinare prevăzute la
art. 175 alin. (4) lit. d) şi e) se stabilesc de senatele universitare.
(3)Sancţiunile disciplinare se aplică de către rector.
(4)În instituţiile de învăţământ superior, sancţiunile se comunică, în scris, personalului vizat de compartimentul de
resurse umane al instituţiei.
Art. 177
(1)Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză şi verificarea
susţinerilor făcute de acesta în apărare.
(2)Pentru cercetarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic şi de cercetare se constituie comisii de
analiză formate din 3-5 membri, cadre didactice sau de cercetare care au funcţia didactică/de cercetare cel puţin egală
cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaţiei sindicale, după caz.
(3)Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite, după caz, de:
a)rector, cu aprobarea consiliului de administraţie;
b)Ministerul Educaţiei, pentru rectorul instituţiei de învăţământ superior, pentru directorii bibliotecilor centrale
universitare şi pentru rezolvarea contestaţiilor privind deciziile senatelor universitare şi ale conducerii bibliotecilor
centrale universitare;
c)directorul general, în cazul bibliotecilor centrale universitare.
(4)Pentru cercetarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ se
constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri şi un reprezentant al organizaţiei sindicale, după caz. Comisiile de
analiză sunt numite de consiliul de administraţie.
Art. 178

258
(1)Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere
disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.
(2)Dreptul persoanelor sancţionate disciplinar de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
Art. 179
În cazul în care cel sancţionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancţiunii,
autoritatea care a aplicat sancţiunea disciplinară poate dispune radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea
corespunzătoare în dosarul de personal al celui în cauză.
TITLUL II:Învăţarea pe tot parcursul vieţii
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 180
(1)Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al programelor de învăţare pe tot parcursul vieţii, organizate
în instituţiile de învăţământ superior şi pentru nivelurile de calificare 5-8.
(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană în orice
etapă a vieţii în contexte formale, nonformale şi informale, având ca rezultat o îmbunătăţire sau o actualizare a
cunoştinţelor, a abilităţilor şi aptitudinilor, a competenţelor şi a atitudinilor sau participarea în societate dintr-o
perspectivă personală, civică, socială sau legată de ocuparea forţei de muncă, inclusiv prin asigurarea unor servicii de
consiliere şi orientare în carieră.
(3)Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în sensul prezentei legi, cuprinde învăţământul superior, educaţia şi formarea
profesională, educaţia adulţilor, activităţile pentru tineret şi alte tipuri de învăţare din afara contextelor formale de
educaţie şi formare.
(4)În învăţământul superior, învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde:
a)formarea iniţială realizată prin programele de studii universitare, organizate pe cele patru cicluri de studii, de nivel 6-8;
b)formarea continuă, prin programele de studii postuniversitare;
c)programe de formare profesională a adulţilor, de nivel 5;
d)recunoaşterea competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale;
e)servicii de consiliere şi orientare în carieră;
f)activităţi pentru tineret.
(5)Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în învăţământul superior, se realizează, de regulă, în contexte formale. Instituţiile de
învăţământ superior pot realiza activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii şi în contexte nonformale, în cadrul cărora
promovează cooperarea transsectorială şi asigură parcursuri de învăţare flexibile. Prin cooperare transsectorială se
înţelege colaborarea între organisme din sectorul public, astfel cum sunt prevăzute la art. 4 alin. (2) din Legea nr.
98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau din sectorul privat cu atribuţii în
domenii diferite, în vederea soluţionării unor provocări comune, astfel încât expertiza, resursele şi perspectivele lor să
poată fi integrate în soluţionarea problemelor complexe.
(6)Educaţia adulţilor, ca o componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, reprezintă orice formă de învăţământ
nonprofesional, după etapa de educaţie iniţială, indiferent dacă aceasta are un caracter formal, nonformal sau informal.
(7)În învăţământul superior, în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii, se organizează, în condiţiile legii, centre de
recunoaştere şi certificare a competenţelor dobândite de tineri şi adulţi, în contexte nonformale şi informale.

259
(8)Aplicarea altor dispoziţii legale din domeniul învăţământului superior care fac referire la sintagma "educaţia
permanentă" din domeniul învăţământului superior se va realiza ţinând cont de prevederile cu privire la învăţarea pe tot
parcursul vieţii, în conformitate cu alin. (1).
Art. 181
(1)Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea completă a persoanei, îmbunătăţirea
capacităţii de a se integra sau reintegra în piaţa muncii, respectiv dezvoltarea durabilă a societăţii.
(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii este centrată pe formarea şi dezvoltarea competenţelor. Acestea pot fi:
a)competenţele-cheie definite prin Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competenţele-cheie pentru
învăţarea pe tot parcursul vieţii (2018/C 189/01);
b)competenţe profesionale specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări;
c)competenţe transversale, considerate în mod obişnuit ca nefiind legate în mod specific de un anumit loc de muncă,
sarcină, disciplină academică sau domeniu de cunoaştere, ci ca fiind abilităţi care pot fi utilizate într-o mare varietate de
situaţii şi medii de lucru, inclusiv cele regăsite în portalul european ESCO.
Art. 182
(1)Învăţarea realizată în contexte formale are un caracter intenţional şi se desfăşoară într-un cadru organizat, structurat,
coerent şi prestabilit anterior debutului procesului, dedicat în mod specific învăţării. Acesta cuprinde în mod obligatoriu
următoarele elemente:
a)curriculum şi obiective educaţionale explicit formulate;
b)derularea învăţării într-o instituţie de învăţământ superior sau în altă organizaţie furnizoare de educaţie definită în
prezenta lege;
c)înmatricularea cursanţilor într-o instituţie prevăzută la lit. b) care este autorizată să funcţioneze provizoriu sau
acreditată potrivit legii;
d)evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării dobândite prin documente oficiale, reglementate potrivit legislaţiei în
vigoare.
(2)Învăţarea realizată în contexte nonformale are un caracter intenţional şi se desfăşoară în afara sistemului formal de
educaţie şi formare, prin intermediul unor activităţi planificate şi în cadrul cărora există o formă de susţinere a
procesului de învăţare, în baza următoarelor caracteristici:
a)se realizează cu participare voluntară;
b)include o formă de suport de curs pentru participanţi;
c)se poate desfăşura pe baza unui curriculum şi a unor obiective educaţionale.
(3)Învăţarea în context informal poate avea sau nu un caracter intenţional şi rezultă din activităţile şi experienţele zilnice
ale unei persoane, nefiind organizată sau structurată în ceea ce priveşte obiectivele, durata sau sprijinul acordat
procesului, fiind dobândite rezultate ale învăţării. Acestea pot fi luate în considerare în contextul măsurilor de validare
care pot identifica, documenta, evalua şi/sau certifica rezultatele învăţării unei persoane.
(4)Certificarea rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale se poate realiza
de organisme abilitate în acest sens, inclusiv instituţii de învăţământ superior, conform legii. În cazul acestor tipuri de
învăţare, certificarea nu se realizează în mod automat.
Art. 183

260
(1)Învăţarea formală se realizează în instituţii de învăţământ superior/organizaţii furnizoare de educaţie, în urma
parcurgerii procesului de acreditare conform legii.
(2)Învăţarea în contexte nonformale se realizează la locul de muncă, în instituţii culturale precum muzee, teatre, centre
culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultură, centre de tineret, cluburi sportive şi
asociaţii sportive universitare, precum şi prin asociaţii profesionale, culturale, sindicate şi organizaţii neguvernamentale.
(3)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte informale pot fi instituţiile şi organizaţiile
prevăzute la alin. (1) şi (2). Învăţarea informală este, de regulă, neintenţionată şi se realizează în timpul desfăşurării
activităţilor curente în familie, la locul de muncă, în comunitate şi în reţele sociale, a activităţilor de voluntariat, sportive
ori culturale sau a altora asemenea.
(4)Pentru activităţile sportive din învăţământul superior, în subordinea Ministerului Educaţiei funcţionează Federaţia
Sportului Şcolar şi Universitar ca instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat.
(5)Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar participă la elaborarea şi contribuie la susţinerea strategiei organizării şi
dezvoltării activităţilor sportive universitare şi asigură cadrul necesar dezvoltării continue, organizării şi funcţionării
performante a sportului universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură şi infrastructură.
(6)Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei.
Art. 184
(1)Statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toţi cetăţenii care
doresc să urmeze astfel de programe.
(2)Statul sprijină, inclusiv financiar, participarea la educaţie şi formare profesională a adulţilor, respectiv recunoaşterea
şi certificarea rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite de următoarele categorii:
a)persoanele care au părăsit timpuriu învăţământul obligatoriu;
b)tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio
formă de educaţie sau formare profesională;
c)persoane dezavantajate sau subreprezentate din punct de vedere social sau economic;
d)persoane cu un nivel scăzut de calificare sau care se confruntă cu perioade lungi de inactivitate pe piaţa muncii,
angajaţi cu risc de şomaj, şomeri şi persoane cu vârsta de peste 50 de ani;
e)participanţi adulţi la formarea profesională;
f)persoane cu nevoi de recunoaştere a competenţelor dobândite anterior, inclusiv pentru românii care au locuit sau
locuiesc în afara graniţelor ţării;
g)persoanele refugiate;
h)personalul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al instituţiilor de învăţământ superior, al instituţiilor de cultură, al
autorităţilor şi al instituţiilor publice centrale şi locale.
Art. 185
(1)Instituţiile de învăţământ superior pot organiza, în baza evaluării externe a calităţii educaţiei realizate, în condiţiile
titlului IV, de către ARACIS, programe de formare profesională a adulţilor, destinate, după caz:
a)tinerilor şi adulţilor care au absolvit cel puţin studiile liceale;

261
b)tinerilor şi adulţilor absolvenţi de studii universitare, de cel puţin nivel 6, cu scopul de a dobândi, consolida sau
actualiza competenţele deja acumulate. Competenţele pot avea caracter multidisciplinar sau transdisciplinar, provenind
din diverse domenii ştiinţifice.
(2)Programe de formare profesională a adulţilor pot fi desfăşurate şi de către furnizori de formare cu respectarea
prevederilor legale privind asigurarea calităţii.
(3)Instituţiile de învăţământ superior sunt considerate acreditate, pentru a organiza, în cadrul domeniilor de licenţă
unde au programe de studii universitare acreditate, programe de formare profesională a adulţilor, de nivel 5.
(4)Programele de formare profesională a adulţilor pot avea volume reduse de învăţare, vizând competenţe şi/sau
rezultate ale învăţării corespunzătoare, care se finalizează cu o microcertificare. Acestea au următoarele caracteristici:
a)sunt rezultatul intenţionat al unei învăţări specifice;
b)pot reprezenta o formă de evaluare, validare şi atestare a învăţării nonformale şi informale, cu respectarea
prevederilor legale;
c)vizează măsurarea de cunoştinţe şi abilităţi şi a gradului de autonomie şi responsabilitate, răspunzând unor nevoi ale
societăţii, personale, culturale sau ale pieţei muncii;
d)sunt eliberate în baza unei evaluări bazate pe standarde transparente;
e)volumul de muncă specific activităţilor educaţionale aferente acestor programe este descris prin utilizarea Sistemului
european de acumulare şi transfer al creditelor de studii (ECTS);
f)sunt structurate astfel încât să răspundă nevoilor cursanţilor, fiind îmbunătăţite în mod constant pornind de la
evaluarea satisfacţiei beneficiarilor;
g)pot fi realizate prin colaborarea între instituţiile de învăţământ superior sau organizaţiile furnizoare de educaţie şi
angajatori, parteneri sociali sau alţi furnizori de educaţie, pentru a creşte relevanţa acestora în raport cu piaţa forţei de
muncă.
(5)Microcertificările sunt acordate şi pot fi utilizate pornind de la următoarele principii:
a)pot fi utilizate în mod individual şi sunt portabile;
b)sunt cumulabile în vederea obţinerii unei calificări corespunzătoare;
c)creditele şi rezultatele învăţării atestate prin microcertificări pot fi recunoscute şi echivalate în ciclurile de studii
aferente învăţământului superior şi între domeniile de studii;
d)absolvirea unui program de studii postuniversitare poate fi considerată ca fiind obţinerea unei microcertificări.
(6)Prevederile alin. (4) şi (5) sunt puse în aplicare în conformitate cu prevederile unui cadru metodologic aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ANC şi ARACIS.
(7)Creditele de studii şi rezultatele învăţării dobândite prin microcertificări pot fi recunoscute şi echivalate în ciclurile de
studii aferente învăţământului superior şi între domeniile de studii.
(8)În vederea organizării programelor de formare profesională a adulţilor, instituţiile de învăţământ superior acreditate
elaborează un regulament propriu de organizare şi desfăşurare a programelor respective, care include şi procedurile de
evaluare internă a calităţii.
(9)Programele de formare profesională a adulţilor se pot desfăşura în forma de învăţământ cu frecvenţă, cu frecvenţă
redusă sau la distanţă. Acestea se pot desfăşura şi în sistem online sau hibrid, indiferent de tip, cu respectarea
prevederilor legale privind asigurarea calităţii.

262
(10)Programele de formare profesională a adulţilor, inclusiv microcertificările, se finalizează cu un certificat, care poate fi
emis şi în format digital şi care are următoarele caracteristici:
a)este stocat într-un registru digital naţional sau european, menit să asigure autenticitatea certificărilor;
b)respectă legislaţia cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(11)Modelele de certificate utilizate, interoperabilitatea registrelor şi fluiditatea schimbului de date se realizează de
către ANC în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(12)Certificatele de atestare a competenţelor profesionale specifice unei ocupaţii, precum şi certificatele de atestare
parţială a competenţelor profesionale specifice unei ocupaţii au regimul juridic al actelor de studii. Acestea pot fi emise
şi în format digital, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(13)Instituţiile de învăţământ superior sunt acreditate pentru a organiza, pentru tinerii absolvenţi de liceu care nu au
diplomă de bacalaureat, programe de formare profesională a adulţilor, de nivel 5, în vederea pregătirii pentru examenul
de bacalaureat. Aceste programe se desfăşoară în baza unui regulament aprobat de senatul universitar.
CAPITOLUL II:Responsabilităţi referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii
Art. 186
(1)Ministerul Educaţiei are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)elaborarea strategiilor şi a politicilor naţionale în domeniul educaţiei şi al formării profesionale;
b)elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii;
c)monitorizarea, evaluarea şi verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului de învăţare pe
tot parcursul vieţii, pe domeniul de competenţă;
d)stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării, pe domeniul de
competenţă;
e)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
(2)Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, a politicilor şi a strategiilor naţionale privind formarea profesională a
adulţilor;
b)reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă;
c)monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alţii
decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ;
d)coordonarea şi controlul autorizării furnizorilor de formare profesională a adulţilor, alţii decât instituţiile de
învăţământ superior;
e)gestionarea registrelor naţionale ale furnizorilor de formare profesională a adulţilor;
f)asigurarea reglementării sistemului de asigurare a calităţii pentru alţi furnizori de programe de formare profesională a
adulţilor decât instituţiile de învăţământ superior;
g)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
(3)Ministerul Culturii are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură;

263
b)propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu structurile societăţii civile
pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de instituţiile şi aşezămintele de cultură, în
vederea satisfacerii necesităţilor culturale şi educative ale publicului;
c)promovarea recunoaşterii competenţelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor,
artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii;
d)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 187
(1)Ministerele şi autorităţile administraţiei publice centrale pot avea responsabilităţi în domeniul educaţiei şi formării
pentru profesiile reglementate prin legi speciale.
(2)Formarea continuă a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se
reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instrucţiuni proprii emise de către conducătorii acestora.
(3)Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţie a candidaţilor
pentru învăţământul de formare continuă nonuniversitară a personalului militar, de informaţii, ordine publică şi
securitate naţională se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, de Ministerul Afacerilor Interne, de Serviciul Român de
Informaţii şi de alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit
specificului şi nivelurilor de învăţământ.
Art. 188
(1)Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii
care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, ale cărui scopuri sunt integrarea şi coordonarea subsistemelor
naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa
muncii şi societatea civilă.
(2)CNC ţine cont şi este corelat cu Cadrul european al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (EQF/CEC). CNC
este structurat pe 8 niveluri de calificare, fiecare nivel fiind definit de un set de descriptori care indică rezultatele
învăţării relevante, exprimate sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi responsabilitate şi autonomie. CNC, formatul şi
conţinutul acestuia se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(3)Implementarea CNC vizează sistemul naţional de calificări obţinute în ucenicie, învăţământul secundar, precum şi în
învăţământul terţiar universitar şi nonuniversitar, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale,
din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(4)CNC permite recunoaşterea, măsurarea şi relaţionarea tuturor rezultatelor învăţării dobândite în contexte de învăţare
formale, nonformale şi informale şi asigură coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate. Existenţa unui cadru naţional al
calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învaţă să ia decizii în cunoştinţă
de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evoluţia profesională, în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(5)CNC contribuie la asigurarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională şi sprijină mobilitatea cursanţilor
şi absolvenţilor.
(6)Corespondenţa dintre nivelurile CNC, actele de studii sau calificare eliberate, tipul de programe de educaţie şi
formare profesională prin care pot fi dobândite niveluri de calificare, nivelurile de referinţă ale Cadrului european al
calificărilor, precum şi condiţiile de acces corespunzătoare fiecărui nivel de calificare se realizează prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale.
(7)Recunoaşterea certificatelor dobândite, după caz, în sistem formal, nonformal şi informal la furnizori de formare
profesională autorizaţi/acreditaţi sau în centre de evaluare a competenţelor autorizate/acreditate şi/sau în cadrul altor
entităţi cu rol echivalent din afara României se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei.

264
Art. 189
(1)Validarea rezultatelor învăţării realizate în contexte nonformale şi informale se realizează etapizat, după cum
urmează:
a)identificarea a ceea ce o persoană ştie sau poate să facă;
b)evaluarea dacă ceea ce o persoană ştie sau poate să facă corespunde unor cerinţe şi standarde;
c)validarea rezultatelor învăţării în raport cu un set de criterii predefinite într-un standard;
d)acordarea unei certificări sau diplome, recunoscută oficial.
(2)În procesul de validare a rezultatelor învăţării dobândite în contexte nonformale şi informale se aplică proceduri de
evaluare internă a calităţii.
(3)Identificarea, descrierea, evaluarea, validarea şi certificarea rezultatelor învăţării obţinute în contexte nonformale şi
informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de ANC, prin consultarea cu ARACIS, aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei.
Art. 190
(1)Instituţiile de învăţământ superior pot realiza recunoaşterea competenţelor dobândite de tineri şi adulţi, în contexte
nonformale şi informale, în cadrul centrelor de evaluare şi recunoaştere înfiinţate, în acest scop, pe baza unei
metodologii elaborate de către ANC şi ARACIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(2)Actele de studii acordate de instituţiile de învăţământ superior, în urma recunoaşterii rezultatelor învăţării în contexte
nonformale şi informale, produc aceleaşi efecte juridice ca şi actele de studii obţinute în cadrul învăţării realizate în
contexte formale organizată de către instituţiile de învăţământ superior.
Art. 191
(1)Programele de formare profesională a adulţilor, precum şi sistemele de identificare, documentare, evaluare şi
certificare a rezultatelor învăţării obţinute în contexte nonformale şi informale vor utiliza sistemul european de
acumulare şi transfer al creditelor de studii (ECTS).
(2)Rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a
identificării, evaluării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în
programul de formare pe care îl urmează persoana care învaţă.
(3)Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii rezultatelor învăţării obţinute în contexte de învăţare
nonformale şi informale se pot adresa unei instituţii de învăţământ superior acreditate, care organizează programe de
studii pentru nivelurile de calificare 5-8.
(4)În funcţie de procesul de evaluare desfăşurat, instituţia de învăţământ superior eliberează actele de studii sub forma
unor certificate prevăzute la art. 196 alin. (4).
(5)Certificatele se eliberează însoţite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care
se precizează rezultatele învăţării şi competenţele asociate pentru care candidatul a fost declarat competent.
Art. 192
(1)Portofoliul educaţional reprezintă un instrument care facilitează identificarea, documentarea, evaluarea şi certificarea
rezultatelor învăţării şi ale competenţelor personale şi valorificarea acestora în parcursul academic şi profesional şi în
inserţia pe piaţa muncii a fiecărui individ.
(2)Portofoliul educaţional conţine dovezi ale rezultatelor învăţării, dobândite în contexte formale, nonformale şi
informale de educaţie.

265
(3)Portofoliul educaţional integrează şi instrumentele europene care evidenţiază rezultatele învăţării unei persoane,
cum ar fi Europass şi Youthpass.
(4)În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei va implementa o platformă digitală,
conectată cu RUNIDAS şi toate celelalte baze de date care pot alimenta portofoliul, prin intermediul căreia fiecare
cetăţean va putea să îşi creeze propriul portofoliu de învăţare, având acces direct la rezultatele învăţării, calificările,
diplomele şi certificatele dobândite în învăţământul formal, pe care le poate completa cu informaţii suplimentare
proprii.
Art. 193
(1)Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor, studenţilor şi persoanelor
aflate în căutarea unui loc de muncă.
(2)Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieţii se referă la totalitatea serviciilor şi activităţilor care asistă
persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenţei lor să facă alegeri în sfera educaţională, de formare sau
muncă şi să îşi gestioneze cariera.
(3)În sensul prezentei legi, consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activităţi:
a)informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine şi păstra un
anumit loc de muncă;
b)educaţia cu privire la carieră, care se realizează în instituţiile de învăţământ superior prin intermediul activităţilor
desfăşurate de centrele de consiliere, care oferă informaţii privind piaţa muncii, dezvoltarea abilităţilor de a face alegeri
privind educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţile de a experimenta diverse roluri din viaţa comunităţii
sau din cea profesională, precum şi instrumentele pentru planificarea carierei;
c)instituţiile de învăţământ superior pot să încheie parteneriate cu agenţi economici publici sau privaţi sau cu alte
instituţii, cu scopul de a testa şi aprofunda aspectele privind consilierea şi orientarea în carieră a studenţilor şi a altor
categorii de persoane înmatriculate;
d)consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă propriul profil
educaţional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acţiuni şi să îşi gestioneze cariera şi procesul de
tranziţie în diferite momente;
e)consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea şi să înveţe
despre abilităţile necesare pentru a căuta şi a obţine un loc de muncă;
f)plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.
(4)Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), precum şi pentru facilitarea corelării sistemului de învăţământ cu
piaţa muncii, în toate instituţiile de învăţământ superior funcţionează centre de consiliere care desfăşoară activităţi de
consiliere şi orientare în carieră pentru elevii de liceu, studenţi şi absolvenţi, în cadrul cărora vor funcţiona unităţi de
analiză şi gestiune previzională a solicitărilor pieţei muncii, care vor realiza şi activităţi de monitorizare a parcursului
profesional al absolvenţilor.
(5)Centrele de consiliere din cadrul instituţiilor de învăţământ superior desfăşoară, prin personal specializat angajat,
activităţi de consiliere educaţională şi vocaţională, consiliere şi orientare în carieră şi consiliere în scop de optimizare
personală adresate studenţilor. Aceste centre pot oferi studenţilor şi altor membri ai comunităţii universitare şi servicii
de consiliere psihologică, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(6)Metodologia privind organizarea şi funcţionarea centrelor de consiliere din instituţiile de învăţământ superior se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

266
(7)Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale colaborează în scopul creşterii calităţii educaţiei, prin
sincronizarea şi asigurarea continuităţii activităţilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe
parcursul întregii vieţi.
(8)Ministerele prevăzute la alin. (7) stabilesc, prin ordin comun, instrumente şi metodologii comune referitoare la
formarea specialiştilor în consiliere şi orientare, utilizarea instrumentelor Europass şi Youthpass, precum şi organizarea
de activităţi comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor, a părinţilor şi a publicului larg cu privire la
dimensiunea consilierii şi orientării în educaţie şi formarea profesională.
(9)Pentru asigurarea transparenţei serviciilor şi a mobilităţii persoanelor în spaţiul european, Ministerul Educaţiei şi
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în reţelele
europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vieţii.
Art. 194
(1)Autoritatea Naţională pentru Calificări este instituţie publică cu personalitate juridică în coordonarea Ministerului
Educaţiei, cu atribuţii în materie de calificări.
(2)ANC îndeplineşte rolul de Punct naţional de coordonare pentru Cadrul european al calificărilor. În îndeplinirea acestui
rol, ANC are ca misiune elaborarea, implementarea, actualizarea şi gestionarea următoarelor instrumente:
a)Cadrul naţional al calificărilor;
b)Registrul naţional al calificărilor.
(3)Gestionarea instrumentelor prevăzute la alin. (2) se realizează pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor şi în
concordanţă cu standardele europene în materie.
(4)ANC îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii, legalităţii, transparenţei,
eficienţei, profesionalismului, responsabilităţii, sustenabilităţii, predictibilităţii şi legitimităţii.
(5)Structura organizatorică, atribuţiile specifice, numărul de posturi, precum şi atribuţiile de conducere şi de execuţie ale
personalului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(6)Regulamentul de organizare şi funcţionare, statul de funcţii şi condiţiile de încadrare ale personalului ANC se stabilesc
prin ordin al ministrului educaţiei.
(7)Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice de evaluare, monitorizare şi audit, ANC are dreptul să utilizeze colaboratori
externi, specialişti în domeniu, în calitate de experţi, pe bază de contract civil, remuneraţi în condiţiile legii.
(8)Pentru realizarea de programe şi proiecte cu finanţare internă sau internaţională şi pentru activităţi de consultanţă
executate la cererea unor instituţii din România sau din străinătate se pot organiza, cu avizul Ministerului Educaţiei,
activităţi finanţate integral din venituri proprii, inclusiv unităţi interne de implementare pentru programe sau proiecte
specifice.
(9)Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte şi se aprobă anual.
(10)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANC se asigură din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(11)La nivelul ANC se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentaţi ai instituţiilor de învăţământ
preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai asociaţiilor profesionale, ai administraţiei publice centrale, ai patronatelor,
ai sindicatelor şi ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă ANC în stabilirea strategiilor naţionale şi a planurilor de acţiuni
pentru dezvoltarea CNC şi a educaţiei şi formării profesionale a adulţilor pe tot parcursul vieţii. Regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(12)ANC este condusă de un preşedinte numit prin ordin al ministrului Educaţiei, pe bază de concurs organizat potrivit
prevederilor legale în vigoare.
267
(13)Preşedintele are calitatea de reprezentant legal şi de ordonator secundar de credite, potrivit legii.
Art. 195
(1)Preşedintele ANC este ajutat de un vicepreşedinte, numit prin ordin al ministrului educaţiei. Preşedintele şi
vicepreşedintele ANC deţin nivelul opt de calificare, conform CNC.
(2)În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele ANC emite decizii.
(3)Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al ANC se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul
contractual plătit din fonduri publice.
(4)Personalul ANC este format din personal contractual, care se încadrează în condiţiile legii.
(5)Consiliul de administraţie este numit prin decizia preşedintelui ANC şi este format din şapte membri: preşedintele
ANC şi vicepreşedintele ANC, doi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, precum şi câte un reprezentant desemnat de
Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Ministerul Finanţelor.
Art. 196
(1)ANC exercită următoarele atribuţii principale:
a)elaborează, implementează, actualizează şi gestionează CNC pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor;
b)elaborează, implementează, actualizează şi gestionează RNC, prin corelaţie cu cerinţele pieţei muncii, cu calificările din
învăţământul preuniversitar, învăţământul terţiar universitar şi nonuniversitar, respectiv formarea profesională a
adulţilor, care se aprobă prin hotărâre de Guvern;
c)propune Guvernului, prin Ministerul Educaţiei, elemente de politici şi de strategii naţionale, precum şi acte normative
referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane, pe baza consultărilor cu Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a recomandărilor europene;
d)identifică, corelează şi stabileşte corespondenţa dintre nivelurile de calificare şi ocupaţiile din COR, pe baza unei
metodologii privind corespondenţa nivelurilor de calificare şi titlurile ocupaţiilor din COR, aprobată prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi cu avizul ANC;
e)avizează proiectul de standard de pregătire profesională, înaintat de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi
Tehnologic Dual şi realizat în baza unei metodologii de elaborare şi actualizare a calificărilor profesionale aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei;
f)coordonează şi controlează la nivel naţional elaborarea, validarea, aprobarea şi gestionarea standardelor ocupaţionale
şi de calificare în baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului muncii şi
solidarităţii sociale;
g)participă la elaborarea de planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor şi al formării profesionale a
adulţilor;
h)aprobă, în urma validării de către comitetele sectoriale, standardele ocupaţionale şi de calificare;
i)implementează, gestionează şi actualizează Registrul naţional al standardelor, ce cuprinde standardele ocupaţionale,
de calificare şi standardele de pregătire profesională;
j)este Punct naţional de contact pentru Cadrul european al calificărilor, Europass, sistemul IMI, ESCO, Euroguidance;
k)elaborează metodologia privind identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale
şi informale care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
l)elaborează metodologia de acordare a creditelor transferabile în învăţarea pe tot parcursul vieţii, care se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei;

268
m)elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului naţional al calificărilor şi armonizarea acestuia cu cele
din spaţiul european;
n)organizează programe specifice de instruire şi formare profesională a adulţilor în materie de calificări pentru
personalul instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, precum şi pentru persoane fizice sau persoane juridice de drept privat
interesate;
o)propune Ministerului Educaţiei proiecte de acte normative, în domeniile sale de competenţă;
p)înfiinţează şi organizează în structura sa Centrul Naţional de Acreditare, denumit în continuare CNA, fără personalitate
juridică, cu scopul de a autoriza/acredita centre de evaluare a competenţelor profesionale dobândite, în contexte de
învăţare nonformală şi informală, denumite în continuare centre de evaluare. CNA realizează şi autorizarea/acreditarea
de organisme de evaluare;
q)atribuţiile specifice şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale CNA se aprobă prin decizie a preşedintelui ANC, cu
avizul Ministerului Educaţiei.
(2)CNA exercită următoarele atribuţii principale:
a)realizează autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare prevăzute la alin. (1) lit. p), altele decât instituţiile de
învăţământ superior;
b)sprijină procesul de corelare a sistemului naţional de recunoaştere şi certificare a competenţelor profesionale obţinute
în contexte de învăţare nonformală şi informală cu directivele, recomandările şi tendinţele în materie existente la nivelul
Uniunii Europene;
c)implementează, gestionează şi actualizează Registrul naţional al centrelor de evaluare a competenţelor profesionale
obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală;
d)evaluează şi certifică evaluatorii de competenţe profesionale, evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi;
e)stabileşte, printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, criteriile şi procedurile de evaluare şi
certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale, a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi;
f)organizează programe specifice de instruire şi formare profesională în materie de validare a competenţelor
profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală, pentru evaluatorii înscrişi sau în curs de înscriere
în Registrul naţional al evaluatorilor;
g)organizează şi administrează Registrul naţional al evaluatorilor, care cuprinde evaluatorii de competenţe profesionale,
evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi certificaţi;
h)gestionează şi actualizează certificatele eliberate de centrele de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în
contexte de învăţare nonformală şi informală, eliberate de alţi furnizori decât instituţiile de învăţământ;
i)propune şi aprobă ghiduri şi proceduri în aria sa de competenţe.
(3)Procesul de autorizare/acreditare a centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de
învăţare nonformală şi informală este reglementat prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ANC prin CNA.
(4)Centrul de evaluare şi certificare autorizat/acreditat, respectiv instituţiile de învăţământ superior
autorizate/acreditate prevăzute la art. 74 alin. (1) eliberează certificate, după caz, astfel:
a)certificat de calificare - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate rezultatele
învăţării asociate tuturor competenţelor aferente unei calificări sau unei ocupaţii, conform standardului de calificare sau
standardului ocupaţional;

269
b)certificat de competenţe profesionale sau de calificare parţială prin microcertificare - se eliberează în cazul în care
candidatul a fost declarat competent pentru rezultatele învăţării asociate uneia sau mai multor competenţe aferente
unei calificări sau unei ocupaţii, conform standardului de calificare sau standardului ocupaţional;
c)certificat de competenţe transversale - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru
rezultatele învăţării asociate uneia sau mai multor competenţe aferente, conform unor standarde aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, la propunerea ANC şi ARACIS.
(5)Certificatele prevăzute la alin. (4) se eliberează însoţite de o anexă a certificatului, denumită supliment descriptiv al
certificatului, în care se precizează rezultatele învăţării asociate competenţelor pentru care candidatul a fost declarat
competent.
(6)Validarea competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală, în toate etapele sale
de identificare, documentare, evaluare şi certificare, are la bază utilizarea rezultatelor învăţării.
(7)Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), ANC foloseşte, în condiţiile legii, specialişti şi evaluatori externi, pe
bază de contract civil încheiat, contractaţi în acest scop.
(8)ANC este instituţie de reglementare pentru ocupaţiile de specialist în sisteme de calificare şi de evaluator de
competenţe profesionale.
(9)ANC înfiinţează şi gestionează registrul specialiştilor în sisteme de calificare.
(10)Instituţiile de învăţământ superior recrutează specialişti în sisteme de calificări care sunt responsabili în procesul de
organizare a programelor de studii universitare şi de pregătire profesională.
Art. 197
Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale elaborează un set de indicatori statistici pentru
monitorizarea, analiza şi prognoza activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
TITLUL III:Statutul personalului din învăţământul superior
CAPITOLUL I:Personalul din învăţământul superior
Art. 198
(1)Personalul din învăţământul superior este format din personal didactic şi personal administrativ din învăţământ.
(2)Personalul didactic este format din personal didactic de predare/cercetare şi personal didactic/de cercetare auxiliar
din instituţii de învăţământ superior, biblioteci universitare şi biblioteci centrale universitare. În învăţământul superior
militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, personalul didactic de predare include şi instructorii
militari, instructorii de informaţii, precum şi instructorii de ordine publică.
(3)Prin personal didactic de predare/cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine, în mod legal,
una dintre funcţiile didactice universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei instituţii de
învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
(4)În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate fi: titular sau
asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi:
personal didactic de predare, personal de cercetare şi personal didactic auxiliar.
(5)Funcţiile didactice auxiliare sunt stabilite în anexele legilor de salarizare, cu posibilitatea completării lor prin ordin al
ministrului educaţiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, în funcţie de necesităţile instituţiilor de învăţământ
superior sau ale bibliotecilor centrale universitare.

270
(6)Personalul de sprijin în vederea desfăşurării procesului educaţional printr-o abordare integrată a nevoilor studentului,
profesionişti din alte domenii fundamentale ale dezvoltării tânărului, precum sănătate, consiliere/evaluare/terapie
psihologică şi asistenţă socială, este încadrat în sistemul de învăţământ superior cu statut de personal didactic auxiliar.
Art. 199
(1)Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o instituţie de
învăţământ superior, obţinută prin concurs, pe perioadă nedeterminată, precum şi personalul didactic menţinut în
funcţia didactică, conform prevederilor art. 219 alin. (3). Personal didactic titular este şi personalul didactic care
beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată
au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.
(2)Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o singură instituţie de
cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare ştiinţifică în mai multe
instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în
celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat.
(3)Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din instituţiile de învăţământ superior şi personalului care le ocupă li se aplică
prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, cu completările ulterioare.
(4)În cazul desfiinţării unei instituţii de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii
compensatorii, conform legislaţiei în vigoare.
(5)Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi administrativ din învăţământ se face prin concurs organizat
potrivit legii.
(6)Atribuţiile personalului didactic auxiliar şi administrativ sunt stabilite în fişa postului, avizată, după caz, de decan, de
directorul departamentului, de conducătorul şcolii doctorale sau directorul de extensie, de şeful ierarhic superior din
cadrul structurilor administrative şi aprobată de rector, respectiv director general în cazul bibliotecilor centrale
universitare. Fişa individuală a postului este anexă la contractul individual de muncă.
(7)Încadrarea într-o funcţie didactică de predare sau didactică auxiliară este condiţionată de prezentarea unui certificat
medical, eliberat pe un formular specific adoptat prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(8)Menţinerea într-o funcţie didactică de predare sau didactică auxiliară este condiţionată de un control medical
periodic. Periodicitatea şi acordarea avizelor pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului
educaţiei şi al ministrului sănătăţii, iar fondurile necesare acestor controale sunt asigurate de la bugetul de stat.
(9)Personalul didactic de predare şi didactic auxiliar care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii
de muncă în domeniul educaţiei.
(10)În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o instituţie de
învăţământ superior, instituţia poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a
consiliului de administraţie, un nou examen medical complet.
(11)Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie
formată din 3-5 membri, medici specialişti, constituită la nivelul centrului universitar în baza unui protocol între
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, care realizează expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.
(12)Refuzul personalului didactic de a se prezenta la controlul medical constituie abatere disciplinară şi poate duce la
desfacerea contractului individual de muncă.
CAPITOLUL II:Funcţiile didactice şi de cercetare şi ocuparea posturilor
Art. 200
(1)În instituţiile de învăţământ superior, funcţiile didactice sunt:
271
a)asistent universitar;
b)lector universitar/şef de lucrări universitar;
c)conferenţiar universitar;
d)profesor universitar.
(2)În instituţiile de învăţământ superior, funcţiile de cercetare sunt:
a)asistent de cercetare;
b)cercetător ştiinţific;
c)cercetător ştiinţific gradul III;
d)cercetător ştiinţific gradul II;
e)cercetător ştiinţific gradul I.
(3)Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice operează în ambele sensuri, numai cu aprobarea senatului
universitar, şi este următoarea:
a)cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de doctor;
b)cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;
c)cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;
d)cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.
(4)În instituţiile de învăţământ superior poate funcţiona personal didactic asociat, pentru funcţiile didactice prevăzute la
alin. (1), şi personal de cercetare asociat, pentru funcţiile de cercetare prevăzute la alin. (2).
(5)În învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională pot funcţiona instructori
asociaţi, pentru categoriile prevăzute la art. 83 alin. (9), în condiţiile stabilite prin ordine şi instrucţiuni proprii.
Art. 201
(1)Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de Ministerul Educaţiei.
(2)Metodologia-cadru va stabili, pentru fiecare funcţie didactică sau de cercetare, cerinţele minime pentru prezentarea
la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite în conformitate cu art. 156 alin. (1) lit. a), modul de organizare şi
de desfăşurare a concursului, de soluţionare a contestaţiilor, conflictele de interese şi incompatibilităţile, în vederea
asigurării calităţii, a respectării eticii şi deontologiei universitare şi a legislaţiei în vigoare.
(3)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să respecte metodologia-cadru prevăzută la alin. (1) şi să publice toate
posturile scoase la concurs, însoţite de programa aferentă concursului, cu cel puţin două luni înainte de concurs.
Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat, administrat
de Ministerul Educaţiei.
(4)Se interzice ocuparea concomitentă de către soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv a funcţiilor prin care
fiecare se află faţă de celălalt într-o poziţie directă de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională direct, la
orice nivel, în aceeaşi instituţie de învăţământ superior.
(5)Încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) duce la invalidarea concursului şi la sancţionarea celor vinovaţi pe baza
metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).

272
(6)Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de
cercetare sunt de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, în baza legislaţiei în vigoare, a metodologiei-cadru
prevăzute la alin. (1) şi a cartei universitare.
(7)Nu pot ocupa o funcţie didactică în învăţământul superior persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârşirea
cu intenţie a unei infracţiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.
(8)În vederea ocupării unui post sau în termen de 2 ani de la ocuparea acestuia, personalul didactic din învăţământul
superior parcurge un program universitar de formare psihopedagogică pentru învăţământul superior, de 30 de credite
de studii transferabile ECTS/SECT.
Art. 202
(1)Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face pe perioadă nedeterminată sau determinată. Angajarea pe
perioadă nedeterminată, pe orice funcţie didactică sau de cercetare, este posibilă numai prin concurs public, organizat
de instituţia de învăţământ superior.
(2)La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăţeni români ori străini, fără nicio discriminare,
în condiţiile legii.
(3)Prin excepţie de la prevederile legislaţiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 4 ani.
(4)Studenţii-doctoranzi pot fi angajaţi pe o perioadă determinată de maximum 6 ani.
(5)Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între instituţia de învăţământ şi membri ai personalului
didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale personale, evaluate
pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de angajare şi de resursele financiare
ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(6)Angajarea pentru participarea la proiecte de cercetare în domeniul educaţiei şi formării profesionale sau în proiecte
naţionale/europene/internaţionale se poate face pe perioadă determinată, fără parcurgerea altor formalităţi prealabile
şi/sau procese de selecţie, pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului, precum
şi pentru personalul instituţiei de învăţământ superior. În cazul personalului din instituţia de învăţământ superior,
angajarea în cadrul unui proiect se realizează în baza deciziei rectorului, prin încheierea unui contract individual de
muncă, fără afectarea normei de bază a angajatului. Salariul va fi acordat în limita fondurilor disponibile, conform
prevederilor din contractul de finanţare/regulilor finanţatorului.
(7)În raport cu necesităţile beneficiarilor şi cele academice proprii, consiliul de administraţie aprobă, pe o durată
determinată, invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare, instructori militari,
instructori de informaţii, instructori de ordine publică şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară
sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. Remunerarea cadrelor didactice
universitare din străinătate se poate face cu o sumă forfetară brută, care să acopere atât tarifele de predare, stabilite
conform tarifelor reglementate de instituţia de învăţământ de provenienţă, cât şi alocaţiile de transport şi cazare.
(8)Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, care
nu deţin diploma de doctor, în calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizează de către consiliul
departamentului şi se aprobă de consiliul de administraţie. Angajarea şi încadrarea acestor specialişti se realizează pe
baza unei metodologii proprii aprobate de senatul universitar.
(9)Acolo unde este cazul, obţinerea permisului de muncă este în sarcina instituţiei de învăţământ superior angajatoare.
(10)În departamente, în şcoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproducţie sau în alte
unităţi poate funcţiona, pe posturi distincte, şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenţi din
cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii.
(11)Senatul universitar poate echivala calitatea de profesor universitar pentru specialiştii de prestigiu care deţin această
calitate, precum şi calitatea de conducător de doctorat, dobândite în una dintre instituţiile de învăţământ superior dintre
273
cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din lume, conform listei aprobate de Ministerul Educaţiei, prin
ordin al ministrului educaţiei.
Art. 203
(1)Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular
al instituţiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
(2)Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua învăţământului superior se obţin potrivit reglementărilor legale în
vigoare.
Art. 204
(1)În baza metodologiei-cadru prevăzute la art. 201 alin. (1) şi a legislaţiei în vigoare, instituţiile de învăţământ superior
îşi stabilesc metodologia proprie de ocupare a funcţiilor didactice şi de cercetare, care se aprobă de senatul universitar.
(2)Metodologia proprie menţionată la alin. (1) nu poate face referire la vechime şi nu poate conţine prevederi
discriminatorii referitoare la persoanele din afara instituţiei sau ţării faţă de persoanele din instituţie ori din ţară.
Instituţiile de învăţământ superior pot stabili standarde minimale suplimentare de prezentare la concurs, în plus faţă de
standardele minimale stabilite în conformitate cu art. 156 alin. (1) lit. a).
(3)Rezultatele concursurilor se aprobă de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a
semestrului următor concursului.
Art. 205
(1)Directorii departamentelor, decanii facultăţilor şi rectorul răspund în faţa senatului universitar pentru buna
desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică şi deontologie
universitară şi a legislaţiei în vigoare.
(2)În condiţiile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancţiuni specificate în metodologia proprie,
putând fi dispusă inclusiv demiterea directorilor de departamente şi a decanilor, la propunerea justificată a consiliului de
administraţie, sau a rectorului ori din oficiu, cu avizul acestora.
(3)În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare,
Ministerul Educaţiei poate aplica sancţiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de CNATDCU.
(4)În cazul în care instanţele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea
posturilor didactice şi de cercetare din instituţiile de învăţământ superior, concursul se anulează şi se reia.
Art. 206
(1)Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar este necesar ca persoana să deţină o diplomă de doctor sau
să fie înmatriculată la un program de studii doctorale, fără depăşirea perioadei maxime de studii, care include
prelungirile admisibile conform legii. De asemenea, este necesară şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(2)Condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări universitar sunt
următoarele:
a)deţinerea diplomei de doctor;
b)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(3)Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de conferenţiar universitar sunt următoarele:
a)deţinerea diplomei de doctor;

274
b)îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar, standarde aprobate conform
art. 156;
c)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(4)Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt următoarele:
a)deţinerea diplomei de doctor;
b)deţinerea atestatului de abilitare;
c)îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, standarde aprobate conform art.
156;
d)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(5)În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţia de asistent de
cercetare ştiinţifică poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenţi-doctoranzi sau care deţin diploma de doctor.
(6)În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţiile de cercetător ştiinţific
CS, CS III, CS II şi CS I pot fi ocupate numai de persoane care deţin diploma de doctor.
(7)În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să
aibă cel puţin titlul de medic rezident/medic stomatolog rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele care nu au
corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.
(8)În învăţământul superior medical‚ candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări trebuie să aibă
şi titlul de medic specialist/medic stomatolog specialist‚ iar candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de
conferenţiar sau de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar/medic stomatolog primar. Fac excepţie
posturile de la disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.
CAPITOLUL III:Promovarea în carieră
Art. 207
(1)Metodologia-cadru privind organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare în cariera didactică se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să respecte metodologia prevăzută la alin. (1) şi să publice posturile
vacante pentru promovare în cariera didactică cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat administrat
de Ministerul Educaţiei.
(3)Prevederile art. 12 şi 205 sunt incidente şi în ceea ce priveşte organizarea, desfăşurarea şi ocuparea posturilor
didactice prin examene de promovare în cariera didactică.
(4)Prevederile art. 211 alin. (16) şi (17) se aplică şi cadrelor didactice titulare care au promovat prin examen în cariera
didactică.
Art. 208
(1)Personalul didactic titular prevăzut la art. 199 alin. (1) are dreptul de a promova în cariera didactică, pe bază de
examen, în una dintre funcţiile didactice prevăzute de art. 200 alin. (1) lit. b), c) şi d), în limita posturilor didactice
vacante aprobate anual în acest scop de consiliul de administraţie.
(2)Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior, la propunerea consiliului departamentului, aprobă
cererile privind înscrierea la examen în vederea promovării în cariera didactică.

275
(3)Cererile de înscriere la examenul de promovare în cariera didactică cuprind precizarea funcţiei didactice şi a postului
pentru care se depune candidatura.
(4)La examenul pentru promovarea în cariera didactică pot participa cadrele didactice titulare care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a)să fi avut calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani;
b)să nu aibă o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile prezentei legi;
c)să îndeplinească standardele de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, prevăzute la art. 206 alin. (2), (3) sau
(4), după caz.
Art. 209
(1)Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării în
cariera didactică persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv în rândul candidaţilor.
(2)Rezultatele examenelor de promovare în cariera didactică se aprobă de senatul universitar, iar încadrarea pe post se
face începând cu prima zi a semestrului următor examenului.
CAPITOLUL IV:Statele de funcţii şi norma universitară
Art. 210
(1)Statele de funcţii ale personalului universitar se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, înainte de
începerea fiecărui an universitar, şi nu se pot modifica în timpul anului universitar.
(2)Funcţiile universitare şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:
a)planurile de învăţământ;
b)formaţiunile de studiu;
c)normele universitare.
(3)În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile universitare ocupate sau vacante, specificându-se
funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale repartizate pe activităţi
prevăzute la art. 211 alin. (1) şi (2).
(4)Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor
acestora. La departamentele cu discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor de
comandă, avizate de conducerea instituţiei de învăţământ superior.
(5)Statul de funcţii al personalului universitar se avizează de consiliul facultăţii sau, după caz, de consiliul şcolii doctorale,
respectiv de către rectorul instituţiei de învăţământ superior şi se aprobă de senatul universitar.
(6)Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar şi pentru personalul administrativ se stabileşte de senatul
universitar, la propunerea rectorului, în funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al
departamentului sau al şcolii doctorale şi în funcţie de structura tehnico-administrativă.
Art. 211
(1)Norma universitară cuprinde norma didactică şi/sau norma de cercetare.
(2)Norma didactică poate cuprinde:
a)activităţi de predare: curs;
b)activităţi aplicative: seminar, proiect, lucrări practice şi de laborator, practică, îndrumarea proiectelor de an;

276
c)îndrumarea elaborării lucrărilor de licenţă, precum şi a proiectelor de diplomă;
d)îndrumarea elaborării disertaţiilor de masterat;
e)îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;
f)alte activităţi didactice, practice şi de cercetare ştiinţifică înscrise în planurile de învăţământ;
g)conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
h)activităţi de evaluare;
i)tutorat, consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, precum şi îndrumarea şi consilierea studenţilor în
cadrul mobilităţilor;
j)participarea la consilii şi în comisii în interesul învăţământului;
k)activităţi de elaborare a materialelor didactice;
l)crearea de conţinut digital pentru disciplinele din domeniul de specializare;
m)participarea în comisii specifice derulării activităţilor din cadrul departamentului, şcolii doctorale, facultăţii, IOSUD sau
universităţii;
n)îndrumare/coordonare a studenţilor înmatriculaţi în cadrul unui program de studiu ca tutore de an;
o)alte activităţi profesionale specifice în domeniul ştiinţific de competenţă.
(3)Norma de cercetare cuprinde:
a)activităţi de cercetare ştiinţifică specifică domeniului de specializare;
b)activităţi specifice pentru depunerea de granturi în competiţii interne, naţionale şi internaţionale sau în colaborare cu
mediul privat;
c)activităţi de transfer tehnologic şi ştiinţific;
d)activităţi de publicare a rezultatelor obţinute în urma cercetării ştiinţifice/didactice.
(4)Activităţile aferente unei norme universitare prevăzute la alin. (1)-(3) sunt cuantificate în fişa individuală anuală a
postului prin ore convenţionale. Ponderea minimă a fiecărui tip de activitate de la alin. (1) este stabilită, în funcţie de
misiunea asumată, de senatul universitar, în funcţie de specificul şi domeniul de specializare. Suma tuturor orelor
cumulate prin activităţile unei norme universitare trebuie să corespundă unei norme anuale de 8 ore zilnic.
(5)Norma didactică săptămânală în învăţământul superior se cuantifică în ore convenţionale, cu timpul de muncă
focalizat pe activităţi universitare, nu pe momentul realizării lor.
(6)Norma didactică se stabileşte conform planului de învăţământ şi se calculează ca normă medie săptămânală,
indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se stabileşte prin
împărţirea numărului de ore convenţionale din fişa individuală anuală a postului la numărul de săptămâni înscris în
planul de învăţământ pentru activitatea didactică de predare şi aplicativă din întregul an universitar.
(7)Ora convenţională este ora didactică de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) din învăţământul universitar de licenţă.
(8)În învăţământul de scurtă durată şi cel universitar de licenţă, ora de activităţi de predare reprezintă două ore
convenţionale.
(9)În învăţământul universitar de masterat şi în învăţământul universitar de doctorat, ora de activităţi de predare
reprezintă 2,5 ore convenţionale, iar ora de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5 ore convenţionale.

277
(10)În cazul predării integrale în limbi de circulaţie internaţională, la ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat, activităţile
de predare, activităţile aplicative sau alte activităţi pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac
excepţie de la această prevedere orele de predare a limbii respective.
(11)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. c)-k) şi alin. (3), cuprinse în norma universitară, se cuantifică în ore
convenţionale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în funcţie de domeniul şi ciclul de studii, astfel
încât unei ore fizice de activităţi să îi corespundă minimum 0,5 ore convenţionale.
(12)Norma didactică săptămânală minimă pentru activităţile prevăzute la alin. (2) lit. a)-g) se stabileşte după cum
urmează:
a)profesor universitar: 7 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
b)conferenţiar universitar: 8 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de predare;
c)lector universitar/şef de lucrări: 10 ore convenţionale, dintre care cel puţin două ore convenţionale de activităţi de
predare;
d)asistent universitar: 11 ore convenţionale, cuprinzând doar activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi f) în cadrul
programelor de studii de scurtă durată, studii universitare de licenţă, respectiv studii universitare de masterat.
(13)În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, norma
didactică săptămânală pentru instructorii militari, instructorii de informaţii şi instructorii de ordine publică se stabileşte
prin instrucţiuni proprii.
(14)Prin excepţie, norma personalului didactic prevăzut la alin. (12) lit. a)-c) care, datorită specificului disciplinelor, nu
are în structura postului ore de curs, se majorează cu două ore convenţionale.
(15)Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână.
(16)Norma didactică prevăzută la alin. (12) şi (14) reprezintă limita minimă privind normarea activităţii didactice. Senatul
universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma didactică săptămânală minimă, cu
respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (15).
(17)Norma didactică a personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică sau echivalente acestora
este superioară celei minime, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (15), conform deciziei consiliului facultăţii, la
propunerea directorului de departament sau a directorului consiliului şcolii doctorale.
(18)Prin excepţie, în situaţia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (12) şi (14), diferenţele până la
norma didactică minimă se completează cu activităţi de cercetare ştiinţifică, cu acordul consiliului facultăţii sau al
consiliului şcolii doctorale, la propunerea directorului de departament sau a directorului şcolii doctorale şi cu aprobarea
consiliului de administraţie. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare
este echivalentă cu 0,5 ore convenţionale. Cadrul didactic îşi menţine calitatea de titular în funcţia didactică obţinută
prin concurs.
(19)Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (12)-(18) pot fi
trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiinţifică, menţinându-şi calitatea de titular în
funcţia didactică obţinută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligaţiile personalului de cercetare din
învăţământul superior.
(20)În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabileşte, diferenţiat, norma universitară efectivă, în
funcţie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenţilor şi de
dimensiunea formaţiunilor de studiu.
(21)În departamente, şcoli doctorale, precum şi unităţi sau centre de cercetare şi microproducţie poate funcţiona pe
posturi distincte şi personal de cercetare cu contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.

278
(22)Personalul de cercetare din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice, stabilite în fişa individuală a
postului de către conducerea departamentului sau a şcolii doctorale.
(23)Personalul didactic auxiliar şi administrativ din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice stabilite în fişa
individuală a postului. În instituţiile de învăţământ superior de stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic
cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
(24)Personalul didactic şi de cercetare titular care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ
superior, de conducere, îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educaţiei, în instituţiile aflate în subordinea şi
coordonarea acestuia, precum şi al ARACIS sau este ales într-o funcţie de demnitate publică poate beneficia de o
reducere a normei didactice de cel mult 50%, cu aprobarea senatului universitar. Personalul didactic care beneficiază de
reducere de normă nu poate susţine ore didactice la postul de bază în regim de cumul sau plata cu ora şi nu poate
susţine activităţi didactice în calitate de cadru didactic asociat în alte universităţi.
(25)Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă universitară, realizată prin cumularea ponderilor activităţilor
prevăzute la alin. (1), este de 40 de ore pe săptămână.
(26)Senatul universitar poate decide modificarea limitelor prevăzute la alin. (7) şi (8), fără a depăşi valorile maximale.
(27)În cazul formelor de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă, instituţia de învăţământ superior elaborează un
regulament aprobat de senatul universitar, care stabileşte organizarea şi activităţile didactice specifice, precum şi
normarea acestora.
Art. 212
(1)Activităţile didactice care excedează norma didactică prevăzută la art. 211 sunt remunerate în regim de cumul sau
plată cu ora. Un cadru didactic poate susţine maximum două norme didactice în regim de cumul sau plată cu ora, cu
timpul de muncă focalizat pe activităţi universitare, nu pe momentul realizării lor.
(2)Susţinerea de către un cadru didactic universitar titular de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de
învăţământ superior sau de cercetare se poate face doar cu avizul consiliului de administraţie şi acordul senatului
universitar.
(3)Activităţile de cercetare pe bază de contract de cercetare sunt remunerate conform legii, cartei universitare şi
prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă, cât şi cuantumurile.
(4)Profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi, care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de
cercetare şi au funcţionat în aceeaşi instituţie de învăţământ superior, pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului
sabatic, aceştia beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi îşi păstrează calitatea de
titular, dar sunt scutiţi de efectuarea activităţilor din fişa postului.
(5)Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituţiile publice ale statului sau desfăşoară activităţi specifice
funcţiei publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activităţi didactice şi de cercetare
aferente unei norme universitare.
CAPITOLUL V:Evaluarea calităţii activităţilor cadrelor didactice
Art. 213
(1)Datele şi informaţiile privind situaţia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui administrativ se
consemnează într-o fişă personală de serviciu. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în
cauză, conducătorului serviciului de resurse umane şi rectorului instituţiei de învăţământ superior.
(2)Fişele de post individualizate se elaborează la nivel de departament sau şcoală doctorală, având în vedere statul de
funcţii. Statul de funcţii constituie documentul legal, în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al
personalului didactic şi de cercetare.
(3)CV-urile cadrelor didactice şi de cercetare, titulare sau asociate, sunt publice pe site-ul universităţii.
279
Art. 214
(1)Rezultatele şi performanţele personalului didactic şi de cercetare dintr-o instituţie de învăţământ superior sunt
evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi
aplicată de senatul universitar, care ia în considerare, în primul rând, activităţile didactice şi de cercetare şi participarea
la proiecte de cercetare, în domeniul educaţiei şi formării profesionale sau de dezvoltare instituţională câştigate în
cadrul unor competiţii naţionale sau internaţionale, precum şi alte activităţi.
(2)Instituţia de învăţământ superior are obligativitatea organizării procesului de evaluare semestrială de către studenţi a
prestaţiei cadrelor didactice. Rezultatele statistice ale evaluărilor sunt informaţii publice.
(3)Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face prin raportare la funcţia didactică/de cercetare şi în funcţie de
rezultatele şi performanţele acestuia, conform legii.
(4)Contractele individuale de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea de către angajat a unor
standarde minimale ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare, aprobate de senatul universitar, la propunerea
consiliului de administraţie, şi clauze privind sancţionarea angajatului, în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde
minimale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 215
Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform deciziilor consiliului de administraţie al instituţiei de
învăţământ superior, conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL VI:Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic din învăţământul superior. Distincţii
Art. 216
(1)Personalul din învăţământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din carta universitară, din Codul de etică şi
deontologie universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legislaţia în vigoare.
(2)Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaţiei ştiinţifice,
culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile cartei universitare şi cu legislaţia
specifică în vigoare.
(3)Membrilor comunităţii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii
academice în spaţiul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de creaţie, în conformitate cu criteriile de
calitate academică.
(4)Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă şi de a candida la
obţinerea de granturi naţionale şi internaţionale, fără restricţii ale libertăţii academice. Instituţiile de învăţământ
superior pot acoperi, în baza unei metodologii proprii, parţial sau integral, costurile asociate publicării unor lucrări
ştiinţifice, la edituri proprii sau alte edituri naţionale sau internaţionale, inclusiv a publicaţiilor de tip "open access".
(5)Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi
culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile
legii.
(6)Preşedintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate
specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, precum şi
cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice/de cercetare titulare,
pe un post didactic/de cercetare din instituţiile de învăţământ superior, au drept de rezervare a postului didactic pe
perioada în care îndeplinesc aceste funcţii.
(7)Prevederile alin. (6) se aplică şi cadrelor didactice/de cercetare titulare pe un post didactic/de cercetare din instituţiile
de învăţământ superior, care îndeplinesc funcţia de prefect sau subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului
judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în

280
sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi de sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi cadrele didactice/de
cercetare titulare pe un post didactic/de cercetare din învăţământ numite ca personal de conducere sau în funcţii de
specialitate specifice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, ARACIS, comisiilor şi agenţiilor din subordinea
Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului sau Ministerului Educaţiei.
(8)De prevederile alin. (6) beneficiază şi personalul didactic/de cercetare trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care
lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic
din instituţiile de învăţământ superior.
(9)Personalului didactic/de cercetare titular pe un post didactic/de cercetare din instituţiile de învăţământ superior,
solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor
acorduri ori convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, ori trimis pentru specializare, i se
rezervă postul didactic/de cercetare pentru perioada respectivă.
(10)Personalul didactic titular pe un post didactic/de cercetare din instituţiile de învăţământ superior, care, din proprie
iniţiativă, solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la
concedii fără plată cu rezervarea postului didactic pe perioada concediului fără plată astfel acordat. Durata totală a
acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa conducerii
instituţiei de învăţământ superior, dacă se face dovada activităţii respective.
(11)Personalul didactic/de cercetare titular pe un post didactic/de cercetare din instituţiile de învăţământ superior poate
beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ
superior, cu rezervarea postului în perioada respectivă. Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în
învăţământ.
(12)Cadrele didactice beneficiază, anual, de dreptul la concediu de odihnă, în perioada vacanţelor universitare, cu o
durată de cel puţin 40 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea instituţiei de învăţământ superior poate
întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. Normele metodologice
referitoare la efectuarea concediului legal se elaborează de Ministerul Educaţiei împreună cu reprezentanţii
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de grup de unităţi.
(13)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă se stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul
instituţiei de învăţământ superior şi al salariatului.
(14)Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral sau parţial, transportul şi cazarea salariaţilor care domiciliază
în alte localităţi, cu încadrarea în bugetul aprobat.
(15)Instituţiile de învăţământ superior pot majora salariile de bază în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de
calitatea acesteia. Sumele pentru aceste majorări se asigură cu încadrare în bugetul aprobat.
(16)Personalul din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi stomatologică în cabinete medicale/stomatologice şi
psihologice, precum şi în ambulatorii de specialitate şi unităţi sanitare publice stabilite prin protocol încheiat între
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii.
(17)Personalul didactic/de cercetare are dreptul la suspendarea activităţii didactice, cu rezervarea postului, pentru
creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform
prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali.
(18)Personalul din învăţământul superior poate beneficia, în condiţiile legii, pe baza aprobării senatului universitar, de
următoarele drepturi:
a)acordarea unei gradaţii de merit;
b)acordarea unui concediu plătit cu durata de 6 luni, o singură dată, pentru redactarea unor lucrări în interesul
învăţământului, pe bază de contract de cercetare ori de editare, în limita fondurilor alocate prin buget, din venituri
proprii sau sponsorizări;

281
c)suportarea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice organizate în
străinătate;
d)suportarea cheltuielilor de transport, dacă nu dispune de locuinţă în localitatea în care prestează munca;
e)reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă şi tratament în bazele de odihnă şi tratament, finanţată de la bugetul
asigurărilor sociale de stat.
(19)Din sume de la bugetul de stat, Ministerul Educaţiei asigură cadrelor didactice şi de cercetare din instituţiile de
învăţământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului de muncă în urma pensionării, două salarii
raportate la ultimul salariu de bază.
(20)Instituţiile de învăţământ superior pot acorda ajutoare pentru salariaţi, cu încadrarea în bugetul aprobat.
Art. 217
(1)Personalul didactic din învăţământul superior beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această
gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi reprezintă
25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani.
(2)De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare şi din bibliotecile
universitare.
(3)Ordinele şi medaliile care pot fi conferite de ministrul educaţiei personalului didactic sunt:
a)Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere şi de
cercetare din învăţământul superior;
b)Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate
deosebită în educaţie şi formare profesională.
(4)Ministrul educaţiei poate conferi plachete şi diplome aniversare instituţiilor de învăţământ superior, conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului.
Art. 218
Cadrele didactice şi studenţii/cursanţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu ordinea
publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnităţii umane şi
profesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor lor. Protecţia este solicitată de
persoana autorizată conform cartei universitare.
CAPITOLUL VII:Pensionarea
Art. 219
(1)Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. La cererea cadrului didactic, se
poate menţine statutul de titular până la finalul anului universitar în care împlineşte vârsta de pensionare.
(2)Senatul universitar din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de
performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de
cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire
anuală conform cartei universitare, fără limită de vârstă.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot acoperi normele cu
titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare, cu toate drepturile şi obligaţiile ce
decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de
senatul universitar.

282
(4)Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de
cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare.
TITLUL IV:Asigurarea calităţii în învăţământul superior
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 220
(1)Prezentul titlu stabileşte cadrul legal pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior.
(2)Misiunea activităţilor de asigurare şi evaluare a calităţii educaţiei este de a contribui la consolidarea încrederii
societăţii în învăţământul superior românesc, parte a învăţământului superior european, facilitând astfel recunoaşterea
studiilor efectuate şi calificărilor acordate de instituţiile de învăţământ superior, precum şi mobilitatea studenţilor şi
absolvenţilor, atât în interiorul, cât şi dincolo de graniţele naţionale.
(3)Prevederile prezentului titlu se aplică tuturor instituţiilor de învăţământ superior şi organizaţiilor furnizoare de
educaţie din România, precum şi instituţiilor de învăţământ superior şi organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate în
România, care funcţionează legal pe teritoriul altor state, potrivit prevederilor legale.
Art. 221
(1)Principiile asigurării calităţii sunt:
a)responsabilitatea organizaţiilor furnizoare de educaţie/instituţiilor de învăţământ superior pentru asigurarea calităţii
lor şi a activităţilor pe care acestea le desfăşoară;
b)adaptarea la diversitatea instituţiilor, programelor şi studenţilor;
c)consolidarea unei culturi a calităţii;
d)corelarea cu cerinţele şi aşteptările studenţilor, ale angajatorilor, precum şi ale tuturor părţilor interesate la nivelul
societăţii;
e)centrarea preponderent pe rezultate.
(2)Asigurarea şi evaluarea calităţii se realizează cu respectarea principiilor legalităţii, responsabilităţii, independenţei şi
autonomiei, eticii şi deontologiei universitare, legitimităţii, profesionalismului, imparţialităţii, transparenţei, eficienţei şi
sustenabilităţii.
(3)Activităţile de evaluare a organizaţiilor furnizoare de educaţie/instituţiilor de învăţământ superior şi a
programelor/domeniilor de studii de nivel universitar şi postuniversitar se realizează cu respectarea prevederilor legale
privind prevenirea conflictului de interese.
Art. 222
În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a)organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ. Pot furniza servicii de educaţie şi alte persoane
juridice fără scop patrimonial care, în urma procesului de evaluare externă şi autorizare, dobândesc statutul de
organizaţie furnizoare de educaţie ce le conferă dreptul de a desfăşura activităţi de învăţământ pe bază de programe
şi/sau domenii de studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar, legal organizate;
b)educaţia în învăţământul universitar se referă la programele şi activităţile de formare academică sau profesională a
adulţilor;
c)beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt studenţii, studenţii-doctoranzi, precum şi cursanţii cuprinşi într-o formă de
educaţie în care învăţarea se realizează în contexte formale;

283
d)beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor direcţi şi, într-un sens larg, întreaga
societate.
Art. 223
(1)Asigurarea calităţii educaţiei în învăţământul superior reprezintă un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii
instituţionale, precum şi de elaborare, planificare şi organizare de programe de studii, de nivel universitar şi
postuniversitar şi de formare profesională a adulţilor, în vederea îndeplinirii standardelor. Respectivele acţiuni sunt
derulate constant şi includ un proces continuu de evaluare a calităţii educaţiei, atât a organizaţiilor furnizoare de
educaţie/instituţiilor de învăţământ superior, cât şi a programelor şi domeniilor de studii de nivel universitar şi
postuniversitar.
(2)Procesele de asigurare a calităţii contribuie la formarea încrederii beneficiarilor în capacitatea organizaţiei furnizoare
de educaţie de a oferi servicii de educaţie în conformitate cu standardele de calitate. Asigurarea calităţii educaţiei
trebuie să reprezinte o prioritate permanentă pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, precum şi pentru angajaţii
acesteia.
(3)Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaţie furnizoare de
educaţie/instituţie de învăţământ superior şi programele furnizate de aceasta îndeplinesc standardele. Evaluarea calităţii
educaţiei vizează, în mod fundamental, învăţarea, predarea şi evaluarea, include mediul de învăţare, dar şi legăturile
relevante cu cercetarea şi inovarea. Procesul vizează şi evaluarea facilităţilor şi serviciilor oferite studenţilor sau
cursanţilor, inclusiv prin măsurarea satisfacţiei acestora cu privire la acestea. Atunci când evaluarea calităţii este
efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie/instituţia de învăţământ superior, aceasta ia forma evaluării
interne. Evaluarea externă a calităţii se realizează de către o autoritate cu competenţă în domeniu.
(4)Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie/instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor/domeniilor lor
de studii de nivel universitar şi postuniversitar este parte a evaluării externe a calităţii, prin care se certifică respectarea
standardelor pentru organizarea şi funcţionarea acestora.
Art. 224
(1)Procesele de asigurare a calităţii trebuie organizate şi implementate astfel încât să conducă la îmbunătăţirea continuă
a calităţii educaţiei şi să răspundă aşteptărilor beneficiarilor, precum şi să furnizeze informaţii comprehensive despre
sistemul de învăţământ superior. Acestea trebuie prezentate într-un mod transparent şi să fie uşor accesibile tuturor
persoanelor interesate.
(2)Prin asigurarea calităţii se exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie/instituţii de învăţământ
superior de a oferi programe şi domenii de studii de nivel universitar şi postuniversitar, în conformitate cu standardele
prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3)Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune planificare, implementare, evaluare şi acţiune corectivă continuă din
partea organizaţiei furnizoare de educaţie/instituţiei de învăţământ superior, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai
potrivite proceduri în raport cu standardele prevăzute de legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL II:Metodologia asigurării calităţii educaţiei
Art. 225
(1)Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:
a)planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;
b)evaluarea internă a rezultatelor;
c)evaluarea externă a rezultatelor;
d)auditarea evaluării interne a rezultatelor.

284
(2)Evaluarea calităţii educaţiei se realizează pe baza următoarelor elemente:
a)criteriul - se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unei organizaţii furnizoare de
educaţie/instituţii de învăţământ superior;
b)standardul - reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim
obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie;
c)indicatorul de performanţă - reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate
de o organizaţie furnizoare de educaţie/instituţie de învăţământ superior, prin raportare la standarde.
(3)Elementele şi procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:
a)tipul organizaţiei furnizoare de educaţie/instituţiei de învăţământ superior şi misiunea acesteia;
b)ciclul de învăţământ universitar din care face parte programul de studii evaluat sau domeniul de studii
postuniversitare şi de formare profesională a adulţilor;
c)tipul şi forma de organizare a programului de studii;
d)procesul de evaluare a calităţii.
(4)Auditarea se realizează prin evaluarea externă a mecanismelor interne de asigurare a calităţii, stabilite de o instituţie
de învăţământ superior, cu scopul de a îmbunătăţi în mod continuu activităţile şi procesele la nivelul programelor de
studii şi al instituţiei, prin verificarea respectării criteriilor, standardelor şi indicatorilor de performanţă aferenţi
domeniului C, Managementul calităţii, descris la art. 226 alin. (4).
(5)Elementele şi procesele de evaluare externă şi de auditare se descriu printr-o metodologie elaborată de ARACIS, în
concordanţă cu Standardele şi liniile directoare privind asigurarea calităţii învăţământului superior adoptate la nivelul
Spaţiului european al învăţământului superior, şi aprobată prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Educaţiei.
Metodologia prevede cel puţin standardele şi indicatorii de performanţă, etapele proceselor de evaluare, modalităţile de
adoptare a deciziilor şi condiţiile în care o instituţie de învăţământ superior poate parcurge o procedură de evaluare
externă la nivel instituţional simplificată sau, după caz, de auditare.
(6)În cadrul evaluării externe definite la alin. (1) lit. c), instituţiile de învăţământ superior pot să îşi elaboreze propriile
standarde şi indicatori de performanţă de referinţă, în cadrul domeniilor şi criteriilor prevăzute la art. 226 alin. (1)-(4), în
concordanţă cu misiunea asumată şi cu obiectivele strategice proprii.
Art. 226
(1)Asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii:
a)capacitatea instituţională;
b)eficacitatea educaţională;
c)managementul calităţii.
(2)Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă şi din resursele disponibile, este descrisă prin
următoarele criterii:
a)structurile şi procesele instituţionale de tip managerial şi administrativ, care implică studenţii şi alte părţi interesate;
b)baza materială şi optimizarea utilizării acesteia;
c)resurse umane adecvate şi proceduri transparente de recrutare a personalului, elaborate în condiţiile legii;
d)resursele financiare;
e)digitalizarea proceselor instituţionale;
285
f)colectarea, analiza şi utilizarea datelor în vederea eficientizării proceselor şi adoptării unor politici manageriale la nivel
instituţional, politicilor bazate pe evidenţe.
(3)Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale
învăţării, este descrisă prin următoarele criterii:
a)conţinutul şi relevanţa programelor de studii;
b)concordanţa dintre curriculum şi calificare;
c)învăţarea, predarea şi evaluarea centrate pe student;
d)accesibilitatea şi eficienţa resurselor şi a serviciilor de sprijin adecvate învăţării;
e)rezultatele învăţării;
f)inserţia şi retenţia pe piaţa muncii a absolvenţilor în acord cu nivelul calificării obţinute;
g)proceduri şi practici cu privire la concursul de admitere, la parcursul, recunoaşterea şi echivalarea studiilor, precum şi
la certificarea rezultatelor;
h)procesul de internaţionalizare;
i)rezultatele cercetării ştiinţifice.
(4)Managementul calităţii este descris prin următoarele criterii:
a)strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii, inclusiv în domeniul eticii şi deontologiei universitare, care implică
studenţii, angajatorii şi alte părţi interesate şi sunt aplicate în mod consecvent şi transparent;
b)funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, inclusiv în domeniul eticii şi deontologiei universitare,
conform legii;
c)proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi domeniilor de studii şi activităţilor
desfăşurate, care implică studenţii, angajatorii şi alte părţi interesate;
d)proceduri de evaluare periodică a calităţii activităţilor personalului didactic, didactic auxiliar şi administrativ;
e)baze de date actualizate sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
f)transparenţa informaţiilor de interes public, inclusiv a celor privitoare la programele şi domeniile de studii oferite,
precum şi cu privire la certificatele, diplomele şi calificările aferente;
g)respectarea termenelor şi a standardelor privind raportările prevăzute de legislaţia în vigoare;
h)participarea în procesele de evaluare externă, conform legii.
(5)În cazul programelor de studii integrate, oferite de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior, asigurarea
calităţii se referă la domeniile şi criteriile stabilite la nivel european, prin Abordarea europeană pentru asigurarea
calităţii programelor de studii integrate, aprobată de către miniştrii educaţiei din ţările din Spaţiul european al
învăţământului superior, denumită în continuare Abordarea europeană (AE).
CAPITOLUL III:Asigurarea internă a calităţii educaţiei
Art. 227
(1)La nivelul fiecărei instituţii de învăţământ superior şi organizaţii furnizoare de educaţie din România funcţionează
comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, denumită în continuare CEAC.
(2)Organizaţia furnizoare de educaţie/Instituţia de învăţământ superior elaborează şi adoptă strategia şi regulamentul
de funcţionare ale CEAC.
286
(3)Conducerea operativă a CEAC este asigurată de conducătorul organizaţiei furnizoare de educaţie/instituţiei de
învăţământ superior sau de un coordonator desemnat de acesta.
(4)Conducătorul organizaţiei furnizoare de educaţie/instituţiei de învăţământ superior este direct responsabil de
calitatea educaţiei.
(5)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior, CEAC are următoarea componenţă:
a)persoana care asigură conducerea operativă a structurii;
b)1-3 reprezentanţi ai cadrelor didactice, aprobaţi prin vot de senatul universitar, la propunerea consiliului de
administraţie;
c)un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
d)minimum 25% reprezentanţi ai studenţilor, desemnaţi de organizaţiile studenţeşti reprezentative;
e)1-2 reprezentanţi ai angajatorilor;
f)un reprezentant al structurii administrative din cadrul instituţiei de învăţământ superior, cu atribuţii în domeniul
asigurării calităţii.
(6)Din CEAC pot face parte şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, din rândul cadrelor didactice sau al studenţilor.
(7)Pentru organizaţia furnizoare de educaţie, alta decât o instituţie de învăţământ superior, CEAC cuprinde, pe lângă
persoana care asigură conducerea operativă a structurii, persoane provenind din următoarele categorii:
a)1-3 reprezentanţi ai furnizorului de educaţie;
b)1-3 reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;
c)1-3 reprezentanţi ai angajatorilor.
(8)Membrii CEAC nu pot îndeplini funcţii de conducere în instituţia de învăţământ superior sau în organizaţia furnizoare
de educaţie respectivă, cu excepţia persoanei care asigură conducerea operativă a acesteia.
(9)În raport cu performanţele realizate în domeniul îmbunătăţirii calităţii educaţiei, organizaţia furnizoare de
educaţie/instituţia de învăţământ superior poate hotărî remunerarea membrilor CEAC.
Art. 228
(1)Atribuţiile CEAC sunt:
a)elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de
conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie/instituţiei de învăţământ superior, conform domeniilor şi criteriilor
aplicabile;
b)elaborează, anual, un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei. Raportul este analizat în senatul
universitar şi adus la cunoştinţă tuturor părţilor interesate, prin publicare pe site-ul organizaţiei furnizoare de
educaţie/instituţiei de învăţământ superior;
c)formulează recomandări şi propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei şi serviciilor-suport;
d)monitorizează şi, după caz, intervine în modul în care partenerii externi, ca angajatorii sau partenerii instituţionali,
sunt consultaţi şi implicaţi în procesele de asigurare internă a calităţii, la diferite niveluri ale organizaţiei furnizoare de
educaţie/instituţiei de învăţământ superior.
(2)Suportul tehnic pentru realizarea atribuţiilor CEAC este asigurat de structura administrativă din cadrul instituţiei de
învăţământ superior, organizată în acest scop.

287
CAPITOLUL IV:Procesele de evaluare externă a calităţii educaţiei şi de auditare
Art. 229
(1)Evaluarea externă a calităţii educaţiei pentru programe şi domenii de studii universitare, postuniversitare, inclusiv de
formare profesională a adulţilor şi a instituţiilor de învăţământ superior şi organizaţiilor furnizoare de educaţie, se face la
termenele stabilite în vederea acreditării, periodic, precum şi la iniţiativa acestora sau a Ministerului Educaţiei.
(2)Rezultatele evaluărilor se aduc la cunoştinţă persoanelor implicate şi se publică pe site-ul ARACIS, precum şi în baze
de date electronice administrate de structuri internaţionale la care ARACIS a aderat pentru asigurarea transparenţei şi în
vederea informării beneficiarilor educaţiei.
(3)Evaluarea externă a calităţii educaţiei se aplică pentru:
a)structura instituţională a organizaţiei furnizoare de educaţie/instituţiei de învăţământ superior;
b)programele de studii universitare de scurtă durată;
c)programele de studii universitare de licenţă;
d)domeniile de studii universitare de masterat şi doctorat;
e)domeniile de studii postuniversitare, inclusiv de formare profesională a adulţilor.
(4)Auditarea se poate aplica pentru structura instituţională a instituţiei de învăţământ superior.
(5)În procesul de evaluare externă sau de auditare, după caz, se analizează concordanţa între evaluarea internă a calităţii
educaţiei şi situaţia reală.
Art. 230
(1)Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie de nivel universitar se supune
procesului de evaluare în vederea acreditării, în condiţiile legii.
(2)Acreditarea presupune parcurgerea a două procese succesive:
a)autorizarea de funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a organiza admitere la studii şi de a desfăşura proces de
învăţământ;
b)acreditarea, care acordă, alături de drepturile prevăzute la lit. a), şi dreptul de a organiza, după caz, studii de scurtă
durată, de licenţă, de masterat, de doctorat, studii postuniversitare şi de formare profesională a adulţilor şi examene de
finalizare a acestor studii, precum şi dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de
Ministerul Educaţiei.
(3)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea acreditării, se realizează, distinct, pe fiecare ciclu de studii, după
cum urmează:
a)pentru fiecare program de studii din cadrul ciclului de studii universitare de scurtă durată;
b)pentru fiecare program de studii din cadrul ciclului de studii universitare de licenţă;
c)pentru fiecare domeniu de studii universitare de masterat;
d)pentru fiecare domeniu de studii universitare de doctorat.
(4)Programele de studii postuniversitare, inclusiv de formare profesională a adulţilor, se supun evaluării externe în
vederea acreditării, la nivel de domeniu, având în vedere domeniile de licenţă sau masterat în vigoare.
Art. 231

288
Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea acreditării, se realizează fără parcurgerea procedurii de autorizare de
funcţionare provizorie, în următoarele cazuri:
a)domenii de studii universitare de masterat, organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate;
b)domenii de studii universitare de doctorat, organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate în aceleaşi
domenii de studii universitare de masterat acreditate;
c)domenii de studii universitare de doctorat, organizate de Academia Română;
d)programe de studii integrate;
e)programe de studii de nivel postuniversitar, organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate;
f)programe de formare profesională a adulţilor, organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate.
Art. 232
Menţinerea acreditării se realizează prin evaluare periodică din 5 în 5 ani, după cum urmează:
a)la nivel instituţional;
b)la nivelul fiecărui program de studii universitare de scurtă durată;
c)la nivelul fiecărui program de studii universitare de licenţă;
d)la nivelul fiecărui domeniu de studii universitare de masterat;
e)la nivelul fiecărui domeniu de studii universitare de doctorat;
f)la nivelul fiecărui domeniu de studii postuniversitare.
Art. 233
În perioada dintre procesele de evaluare externă a calităţii sau de auditare, după caz, definite la art. 229-232 şi art. 225
alin. (4), instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie beneficiază de suport, în vederea asigurării
calităţii, din partea unei agenţii de asigurare a calităţii din ţară sau din străinătate, denumită în continuare AAC,
înregistrată EQAR, în cadrul unui proces de evaluare intermediară.
Art. 234
(1)Instituţiile de învăţământ superior care au parcurs două cicluri de evaluare periodică la nivel instituţional,
consecutive, încheiate cu rapoarte de menţinere a acreditării, au dreptul de a solicita un proces de evaluare externă
instituţională simplificată sau de auditare, conform metodologiei de evaluare externă prevăzute la art. 225 alin. (5).
(2)Procesul de evaluare externă simplificată presupune utilizarea unui sistem de standarde şi indicatori stabilit de comun
acord cu instituţia de învăţământ superior.
(3)Standardele şi indicatorii prevăzuţi la art. 225 alin. (6) pot fi luaţi în considerare în procesul de evaluare externă
simplificată.
CAPITOLUL V:Etapele şi rezultatele evaluării externe a calităţii
Art. 235
(1)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea autorizării de funcţionare provizorie, se declanşează la cererea,
după caz:
a)a unei persoane juridice interesate în furnizarea de educaţie, care îşi propune să ofere, după caz, unul sau mai multe
programe de studii universitare de scurtă durată, unul sau mai multe programe de studii universitare de licenţă şi/sau
programe de studii universitare de masterat;
289
b)a unei instituţii de învăţământ superior, care îşi propune să organizeze, alternativ sau cumulativ:
(i)programe de studii universitare de scurtă durată;
(ii)programe de studii universitare de licenţă;
(iii)programe de studii universitare de masterat;
(iv)programe de studii universitare de doctorat;
(v)programe de studii postuniversitare.
(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se bazează pe un ansamblu de standarde referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute
la art. 226.
(3)Procesul de autorizare de funcţionare provizorie cuprinde următoarele etape:
a)organizaţia furnizoare de educaţie/instituţia de învăţământ superior elaborează un raport de evaluare internă, pe baza
domeniilor şi criteriilor prevăzute la art. 226, la nivel instituţional şi/sau pentru fiecare program de studii universitare de
licenţă, domeniu de studii universitare de masterat sau domeniu de studii universitare de doctorat, după caz;
b)raportul de evaluare internă se depune la ARACIS, împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare
externă, în vederea autorizării de funcţionare provizorie;
c)ARACIS numeşte o comisie de experţi în evaluarea externă a calităţii, care analizează raportul de evaluare internă,
verifică, prin vizite la instituţia solicitantă, îndeplinirea standardelor aferente domeniilor şi criteriilor prevăzute la art.
226 şi elaborează propriul raport de evaluare. În activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat,
ARACIS sau agenţia de asigurare a calităţii cooptează şi experţi internaţionali.
(4)Raportul de evaluare externă al experţilor evaluatori se validează, prin vot deschis, de structurile decizionale ale
ARACIS pe baza verificării respectării metodologiei de evaluare externă. În procesul de analiză şi validare, ARACIS poate
solicita experţilor refacerea raportului, dacă constată că metodologia nu a fost respectată.
(5)Activităţile prevăzute la alin. (3) lit. c) se pot realiza şi prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de
comunicaţii specifice.
Art. 236
(1)Pe baza raportului prevăzut la art. 235, ARACIS propune Ministerului Educaţiei acordarea sau, după caz, neacordarea
autorizaţiei de funcţionare provizorie.
(2)Autorizarea de funcţionare provizorie pentru programele de studii universitare de scurtă durată, pentru programele
de studii universitare de licenţă şi pentru domeniile de studii universitare de masterat se acordă, pe baza propunerii
ARACIS, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(3)Autorizarea de funcţionare provizorie pentru domeniile de studii universitare de doctorat, domeniile de studii
postuniversitare, respectiv de formare profesională a adulţilor se acordă, pe baza propunerii ARACIS, prin ordin al
ministrului educaţiei.
(4)Persoana juridică interesată dobândeşte calitatea de organizaţie furnizoare de educaţie, după obţinerea autorizaţiei
de funcţionare provizorie.
Art. 237
(1)Termenul de depunere a cererii în vederea acreditării programelor şi domeniilor de studii universitare este de 2 ani de
la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie de către Ministerul
Educaţiei.

290
(2)Termenul de depunere a cererii în vederea acreditării instituţionale este de 3 ani de la acreditarea primului program
de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licenţă sau domeniu de studii universitare,
după caz, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie de Ministerul Educaţiei.
Art. 238
Prin excepţie de la prevederile art. 232 şi art. 237 alin. (1) şi (2), în situaţii bine justificate, ARACIS poate aproba
prelungirea termenelor de menţinere a acreditării, respectiv de acreditare. ARACIS informează Ministerul Educaţiei cu
privire la amânările acordate.
Art. 239
(1)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea acreditării, se declanşează la cererea instituţiei de învăţământ
superior sau a organizaţiei furnizoare de educaţie, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 237, pentru:
a)programele de studii universitare de scurtă durată, autorizate să funcţioneze provizoriu;
b)programele de studii universitare de licenţă, autorizate să funcţioneze provizoriu;
c)acreditare instituţională.
(2)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea menţinerii acreditării, se declanşează, după caz, la cererea instituţiei
de învăţământ superior sau a organizaţiei furnizoare de educaţie, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 232.
(3)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea acreditării, se declanşează la cererea, după caz, a instituţiei de
învăţământ superior sau a organizaţiei furnizoare de educaţie, pentru organizarea de programe de studii de masterat.
Evaluarea în acest caz se realizează la nivel de domeniu.
(4)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea acreditării, se declanşează la cererea instituţiei de învăţământ
superior, pentru organizarea de programe de studii de doctorat.
(5)Evaluarea externă a calităţii educaţiei, în vederea acreditării, se declanşează la cererea, după caz, a instituţiei de
învăţământ superior sau a organizaţiei furnizoare de educaţie, pentru organizarea de programe de studii
postuniversitare. Evaluarea se realizează la nivel de domeniu.
(6)Procesul de acreditare, precum şi de menţinere a acreditării cuprinde următoarele etape:
a)organizaţia furnizoare de educaţie autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată, după caz, elaborează un raport
de evaluare internă, pe baza domeniilor şi criteriilor prevăzute la art. 226 şi a standardelor specifice etapei de acreditare;
b)raportul de evaluare internă se depune la AAC împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi
de acreditare;
c)AAC numeşte o comisie de experţi în evaluare externă, care analizează raportul de evaluare internă, verifică, prin
vizite, la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 226 şi
elaborează propriul raport de evaluare. În activitatea de evaluare a domeniilor de studii universitare de doctorat, ARACIS
sau agenţia de asigurare a calităţii cooptează şi experţi internaţionali;
d)AAC validează, prin vot deschis, raportul experţilor, prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă, şi
propune Ministerului Educaţiei, după caz, acreditarea sau neacreditarea programelor sau domeniilor de studii
universitare sau postuniversitare şi de formare profesională organizate de instituţia solicitantă. În procesul de analiză şi
validare, dacă se constată că metodologia nu a fost respectată, AAC poate solicita experţilor refacerea raportului;
e)în situaţia în care agenţia de evaluare a calităţii nu este ARACIS, ci o altă AAC înregistrată în Registrul european pentru
asigurarea calităţii în învăţământul superior, raportul de evaluare se transmite către ARACIS în vederea confirmării
propunerii de decizie, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, iar ARACIS transmite
propunerea de acreditare sau neacreditare către Ministerul Educaţiei.

291
(7)Activităţile prevăzute la alin. (6) lit. c) se pot organiza şi prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de
comunicaţii specifice.
Art. 240
(1)Acreditarea programelor de studii universitare de scurtă durată, a programelor de studii universitare de licenţă, a
domeniilor de masterat organizate de orice instituţie de învăţământ superior/organizaţie furnizoare de educaţie se
realizează, pe baza avizului unei AAC, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2)Acreditarea pentru domeniile de studii universitare de doctorat, pentru domeniile de studii postuniversitare, de
formare profesională a adulţilor, organizate de o instituţie de învăţământ superior/organizaţie furnizoare de educaţie, se
acordă, pe baza propunerii ARACIS, prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Acreditarea şi înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se fac prin lege, promovată de Guvern, la iniţiativa
Ministerului Educaţiei, pe baza propunerii ARACIS.
Art. 241
(1)În condiţiile în care ARACIS sau o altă AAC constată, printr-un raport, faptul că nu sunt îndeplinite standardele în
procesul de evaluare în vederea acreditării ori a menţinerii acreditării, informează Ministerul Educaţiei, în termen de 15
zile lucrătoare, care informează instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie, în termen de 30 de
zile lucrătoare de la primirea informării din partea AAC.
(2)În termen de un an calculat de la data comunicării cu confirmare a raportului prevăzut la alin. (1), în cazul
programelor de studii universitare de scurtă durată, de studii universitare de licenţă, al domeniilor de masterat ori de
doctorat, instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie solicită o nouă evaluare din partea AAC
care a realizat evaluarea anterioară. În caz contrar, raportul elaborat în condiţiile alin. (1) este definitiv. Costurile
evaluării suplimentare sunt suportate de instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie.
(3)După parcurgerea procedurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), în cazul constatării neîndeplinirii standardelor, Ministerul
Educaţiei dispune cumulativ următoarele măsuri:
a)iniţierea unei hotărâri a Guvernului sau a unui ordin al ministrului educaţiei, după caz, în vederea lichidării
respectivelor programe şi/sau a domeniilor în care se realizează studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar;
b)încetarea înmatriculării de noi studenţi, studenţi-doctoranzi sau cursanţi, după caz, în cadrul respectivelor programe
şi/sau domenii de studii universitare;
c)continuarea şcolarizării în lichidare pentru programul sau domeniul de studii universitare respectiv, după caz.
(4)Măsurile prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c) se aplică începând cu anul universitar următor datei la care s-a publicat
hotărârea Guvernului sau ordinul ministrului educaţiei, potrivit alin. (3) lit. a).
(5)În termen de 2 ani de la emiterea raportului prin care se constată neîndeplinirea standardelor de calitate la nivelul
unei evaluări instituţionale, instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie solicită o nouă evaluare
din partea AAC care a realizat evaluarea anterioară. În caz contrar, raportul elaborat în condiţiile alin. (1) este definitiv şi
furnizorul de educaţie/instituţia de învăţământ superior intră în lichidare, conform prevederilor alin. (6). Costurile
evaluării suplimentare sunt suportate de instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie.
(6)După parcurgerea procedurilor prevăzute la alin. (1) şi (5), în cazul constatării neîndeplinirii standardelor de calitate,
Ministerul Educaţiei dispune, cumulativ, următoarele măsuri:
a)iniţierea proiectului de hotărâre a Guvernului privind ridicarea autorizaţiei de funcţionare sau iniţierea proiectului de
lege privind desfiinţarea respectivei instituţii de învăţământ superior, după caz;
b)încetarea înmatriculării de noi studenţi, studenţi-doctoranzi şi cursanţi în cadrul instituţiei/organizaţiei respective;

292
c)continuarea şcolarizării în lichidare, pentru toate programele şi/sau domeniile de studii universitare din cadrul
instituţiei/organizaţiei respective.
(7)Măsurile prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c) se dispun începând cu anul universitar următor datei la care a intrat în
vigoare legea sau hotărârea Guvernului, după caz, conform alin. (6) lit. a).
Art. 242
(1)În situaţia în care instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie nu îndeplineşte procedurile în
vederea acreditării, a evaluării periodice, pentru programele/domeniile în care se organizează programe de studii
universitare şi postuniversitare, inclusiv de formare profesională a adulţilor organizate, Ministerul Educaţiei dispune
următoarele măsuri cumulativ:
a)iniţierea hotărârii Guvernului sau a ordinului ministrului educaţiei, după caz, de intrare în lichidare a respectivului
program sau domeniu de studii universitare sau postuniversitare şi de învăţare pe tot parcursul vieţii, după caz;
b)încetarea înmatriculării de noi cursanţi, studenţi sau studenţi-doctoranzi, după caz, în cadrul respectivului program sau
domeniu de studii, după caz;
c)continuarea şcolarizării în lichidare pentru programul sau domeniul de studii respectiv, după caz.
(2)În situaţia în care instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare de educaţie nu îndeplineşte procedurile în
vederea acreditării, respectiv de evaluare periodică instituţională, Ministerul Educaţiei dispune, cumulativ, următoarele
măsuri:
a)iniţierea proiectului de hotărâre a Guvernului privind ridicarea autorizaţiei de funcţionare sau iniţierea proiectului de
lege privind desfiinţarea respectivei instituţii de învăţământ superior, după caz;
b)încetarea înmatriculării de noi studenţi, studenţi-doctoranzi şi cursanţi, după caz, pentru toate programele şi/sau
domeniile de studii universitare sau postuniversitare şi de formare profesională a adulţilor, în cadrul
instituţiei/organizaţiei respective;
c)continuarea şcolarizării în lichidare pentru toate programele şi/sau domeniile de studii.
(3)Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se aplică începând cu anul universitar următor intrării în vigoare a ordinului
ministrului educaţiei, a hotărârii Guvernului sau a legii, după caz.
(4)ARACIS comunică Ministerului Educaţiei, anual, până la data de 31 ianuarie, situaţia organizaţiilor furnizoare de
educaţie/instituţiilor de învăţământ superior care nu s-au supus, în termen, procesului de evaluare externă în vederea
acreditării sau a menţinerii acreditării prevăzute la alin. (1) şi (2).
Art. 243
ARACIS are obligaţia să informeze instituţia evaluată şi Ministerul Educaţiei asupra rezultatelor evaluării externe în
procesul autorizării, acreditării ori menţinerii acreditării, după caz, în termen de 45 de zile calendaristice de la aprobarea
acestora.
Art. 244
(1)După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, organizaţia furnizoare de educaţie/instituţia de învăţământ
superior implementează mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare internă a calităţii
educaţiei, pe care le transmite anual ARACIS.
(2)După obţinerea acreditării instituţionale şi înfiinţarea prin lege, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii se
transmit ARACIS, la cererea acesteia sau din propria iniţiativă a instituţiei de învăţământ superior, atunci când solicită o
nouă evaluare externă.
Art. 245

293
(1)Organizaţia furnizoare de educaţie poate utiliza denumirile de universitate sau altele similare numai după obţinerea
acreditării.
(2)Desfăşurarea activităţilor de învăţământ de nivel universitar, postuniversitar şi de formare profesională a adulţilor,
precum şi eliberarea de acte de studii în alte condiţii decât cele prevăzute prin prezenta lege constituie infracţiune şi se
pedepseşte conform Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 246
(1)Organizaţia furnizoare de educaţie care a fost autorizată să funcţioneze provizoriu are dreptul de a gestiona personal
didactic, de cercetare şi administrativ în învăţământ, conform propriei strategii de dezvoltare, în condiţiile legii.
(2)Organizaţia furnizoare de educaţie este parte a reţelei naţionale de învăţământ superior, cu toate drepturile şi
obligaţiile conferite de lege.
CAPITOLUL VI:Autorităţi responsabile cu evaluarea externă a calităţii educaţiei
Art. 247
(1)Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior este o instituţie publică autonomă, de interes
naţional, cu personalitate juridică şi cu competenţe în materie de evaluare externă, în vederea asigurării calităţii
educaţiei de nivel universitar şi postuniversitar şi de formare profesională a adulţilor, care se organizează independent
pe baza bugetului propriu de venituri şi cheltuieli.
(2)ARACIS este autoritate competentă, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind
libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare, responsabilă cu asigurarea calităţii educaţiei, care verifică
îndeplinirea cerinţelor de evaluare externă, pe baza analizării documentelor emise de către oricare stat membru al
Uniunii Europene sau stat terţ, prezentate de către organizaţiile furnizoare de educaţie/instituţiile de învăţământ
superior care vin să organizeze şi să desfăşoare activităţi de învăţământ universitar şi postuniversitar în România.
(3)Sediul, structura organizatorică, numărul de posturi pentru aparatul de lucru, bugetul propriu, precum şi
regulamentul de organizare şi funcţionare se stabilesc prin hotărâre a Consiliului ARACIS.
(4)Regimul, principiile şi nivelul de remunerare a preşedintelui, vicepreşedintelui şi a membrilor Consiliului ARACIS,
precum şi a personalului din aparatul tehnic propriu, având ca limită minimă salariul minim brut pe ţară garantat în
plată, iar ca limită maximă salariul de bază al funcţiei de rector din cadrul unei instituţii de învăţământ superior de gradul
II, se stabilesc prin hotărâre a Consiliului ARACIS.
(5)Drepturile de natură salarială sunt stabilite cu încadrarea strictă în resursele financiare prevăzute prin bugetul de
venituri şi cheltuieli al ARACIS.
Art. 248
(1)ARACIS este autoritate cu competenţă exclusivă în evaluarea externă a calităţii pentru dobândirea autorizaţiei de
funcţionare provizorie în vederea organizării de activităţi de educaţie nivel universitar, postuniversitar şi de învăţare pe
tot parcursul vieţii.
(2)Instituţia de învăţământ superior/Organizaţia furnizoare de educaţie are dreptul de a solicita evaluarea externă a
calităţii educaţiei, în vederea acreditării sau menţinerii acreditării, fie de către ARACIS, fie de către o altă AAC,
înregistrată în EQAR, pe bază de contract.
(3)În cazul în care evaluarea la nivel instituţional sau pentru programe de studii universitare de scurtă durată, programe
de studii universitare de licenţă, domenii de studii universitare de masterat, domenii de studii universitare de doctorat
se realizează de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în EQAR, raportul
final întocmit de aceasta se confirmă de către ARACIS, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului

294
educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ARACIS transmite raportul de confirmare a evaluării
Ministerului Educaţiei, în vederea efectuării demersurilor privind acreditarea/retragerea acreditării.
Art. 249
(1)ARACIS exercită următoarele atribuţii în domeniul evaluării externe şi acreditării:
a)elaborează şi actualizează periodic, cu consultarea părţilor interesate, instituţiilor de învăţământ superior şi
beneficiarilor educaţiei, propunerea de metodologie de evaluare externă, inclusiv standardele şi indicatorii de evaluare
externă;
b)evaluează conform metodologiei de evaluare externă şi standardelor specifice fiecărei etape a acreditării şi propune,
după caz, autorizarea/neautorizarea ori acreditarea/neacreditarea, precum şi menţinerea/retragerea acreditării
organizaţiilor furnizoare de educaţie/instituţiilor de învăţământ superior, de nivel universitar şi/sau de nivel
postuniversitar, inclusiv de formare profesională a adulţilor, precum şi a programelor/domeniilor de studii;
c)evaluează, la cerere, programe de studii integrate în temeiul standardelor şi al metodologiilor stabilite la nivel
european prin Abordarea europeană pentru asigurarea calităţii programelor de studii integrate şi propune
acreditarea/neacreditarea acestor programe;
d)elaborează şi face publice propriile proceduri interne de evaluare externă a calităţii educaţiei;
e)încheie cu instituţii de învăţământ din ţară şi din străinătate contracte civile de prestări servicii pentru evaluarea
externă a calităţii programelor de studii şi a organizaţiilor furnizoare de programe de educaţie/instituţiilor de învăţământ
superior;
f)validează rapoartele de evaluare ale comisiilor de experţi în evaluarea externă a calităţii;
g)efectuează evaluarea calităţii unor programe/domenii de studii şi instituţii de învăţământ superior, la solicitarea
Ministerului Educaţiei. Condiţiile privind realizarea activităţii de evaluare externă se stabilesc prin contract;
h)face publice rezultatele evaluărilor externe pe site-ul propriu şi în baze de date internaţionale specifice;
i)elaborează şi aplică Codul de etică profesională a experţilor ARACIS.
(2)Metodologia de evaluare externă prevăzută la alin. (1) lit. a) şi standardele şi indicatorii specifici pentru fiecare proces
de evaluare externă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIS.
Metodologia se aplică pentru evaluarea programelor/domeniilor de studii de nivel universitar, postuniversitar, inclusiv
de formare profesională a adulţilor, precum şi pentru evaluarea la nivel instituţional.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul programelor de studii integrate finalizate cu diplomă comună sau cu
diplomă dublă sau multiplă, standardele specifice fiecărei etape de acreditare, metodologia de acreditare externă şi
programarea în timp a procesului de acreditare sunt cele stabilite la nivel european prin Abordarea europeană pentru
asigurarea calităţii programelor de studii integrate.
(4)ARACIS poate încheia acorduri de colaborare cu alte AAC, în vederea evaluării calităţii educaţiei.
(5)ARACIS are, în domeniul asigurării calităţii educaţiei, următoarele atribuţii:
a)formulează şi revizuieşte periodic, pe baza bunelor practici, standarde şi indicatori pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii în învăţământul superior;
b)colaborează cu Ministerul Educaţiei şi cu Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţiei în Învăţământul
Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP, în elaborarea şi promovarea de politici şi strategii de acţiune, pentru
creşterea calităţii educaţiei în România;
c)ARACIS şi ARACIIP se reunesc semestrial pentru a armoniza intersectorial politicile şi strategiile aplicate în domeniul
evaluării şi asigurării calităţii în educaţie;

295
d)organizează, anual, consultări cu Ministerul Educaţiei, ANC, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a
Diplomelor, CNR, instituţiile de învăţământ superior, federaţiile naţionale studenţeşti şi sindicatele naţionale
reprezentative din învăţământul superior pentru a discuta priorităţile anuale în domeniul asigurării calităţii educaţiei;
e)elaborează şi publică manuale, ghiduri, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi asigurare a calităţii;
f)elaborează periodic, la fiecare 3 ani, analize de sistem asupra calităţii învăţământului superior din România;
g)colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea de măsuri eficace de îmbunătăţire a calităţii
programelor de studii din învăţământul superior;
h)publică anual un raport cu privire la propria activitate;
i)elaborează, o dată la 5 ani, rapoarte de autoevaluare a calităţii propriei activităţi, în vederea pregătirii evaluării externe
de către entităţi competente în acest domeniu;
j)organizează cursuri de formare, conferinţe şi seminare în domeniul asigurării şi evaluării calităţii educaţiei;
k)participă la programe şi proiecte naţionale şi internaţionale;
l)asigură consultanţă în domeniul asigurării şi evaluării calităţii educaţiei, cu respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese.
Art. 250
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale, ARACIS constituie un registru naţional al evaluatorilor, din care pot face parte
evaluatori români sau internaţionali, experţi în evaluarea calităţii. Membrii Registrului naţional al evaluatorilor pot
participa la cursuri de formare după selectarea acestora şi, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul
asigurării calităţii educaţiei, organizate de ARACIS sau de alte structuri partenere.
(2)Contractarea evaluatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează pe bază de contracte civile, tarifele fiind stabilite prin
hotărâre a Consiliului ARACIS.
Art. 251
(1)ARACIS are obligaţia de a îndeplini şi a respecta standardele privind asigurarea calităţii pe baza cărora funcţionează
entităţile membre ale EQAR, precum şi de a dobândi şi a menţine calitatea de membru al acestui registru.
(2)Nerespectarea obligaţiilor stabilite la alin. (1) pentru o perioadă de 2 ani se sancţionează cu suspendarea dreptului
ARACIS de a realiza evaluări externe până la redobândirea calităţii de membru în EQAR.
Art. 252
(1)ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 21 de membri, din care:
a)17 sunt cadre didactice din învăţământul superior care reprezintă, de regulă, domeniile de studii universitare şi provin
din instituţii de învăţământ superior diferite;
b)2 studenţi, reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti din România, reconfirmaţi la începutul fiecărui an universitar;
c)un reprezentant al patronatului;
d)un reprezentant al federaţiei sindicale cu cei mai mulţi membri din învăţământul superior.
(2)Membrii Consiliului ARACIS, cadre didactice, sunt profesori sau conferenţiari universitari titulari, cu contract individual
de muncă pe perioadă nedeterminată, cu experienţă în evaluarea calităţii educaţiei, selectaţi pe baza criteriilor de
prestigiu profesional şi moral şi de competenţă profesională şi ştiinţifică.

296
(3)Membrii Consiliului ARACIS, cadre didactice, se selectează prin concurs pe baza unei metodologii aprobate prin
hotărâre a Consiliului ARACIS şi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior declanşării
concursului.
(4)Reprezentanţii în Consiliul ARACIS menţionaţi la alin. (1) lit. b)-d) sunt nominalizaţi pe baza unei metodologii aprobate
prin hotărâre a Consiliului ARACIS şi care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior declanşării
procedurii de nominalizare.
(5)Consiliul ARACIS se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
(6)Durata unui mandat de membru al Consiliului ARACIS este de 4 ani.
(7)Membrii Consiliului ARACIS prevăzuţi la alin. (1) lit. a) pot îndeplini calitatea de membru al consiliului pentru două
mandate.
Art. 253
(1)Consiliul ARACIS este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret, cu majoritatea membrilor
consiliului.
(2)Conducerea executivă a ARACIS este asigurată de un director general, angajat prin concurs, de către Consiliul ARACIS.
Acesta coordonează aparatul tehnic al instituţiei.
Art. 254
(1)Calitatea de membru în Consiliul ARACIS este incompatibilă cu funcţia de rector şi cu orice funcţie de demnitate
publică.
(2)În situaţia în care un membru al Consiliului ARACIS este confirmat în funcţia de rector sau este numit într-o funcţie de
demnitate publică, acestuia îi încetează de drept mandatul de membru al Consiliului ARACIS.
(3)Mandatele de membri ai Consiliului ARACIS care devin vacante se ocupă conform prevederilor metodologiei
prevăzute la art. 252.
Art. 255
(1)Pot fi experţi evaluatori ai ARACIS persoanele din următoarele categorii:
a)cadre didactice titulare, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, cu gradul didactic de lector,
conferenţiar sau profesor universitar, cu experienţă în evaluarea calităţii educaţiei;
b)cadre didactice din instituţii de învăţământ superior din străinătate, cu grade didactice similare de lector, conferenţiar
sau profesor universitar, cu experienţă în evaluarea calităţii educaţiei;
c)studenţi şi studenţi-doctoranzi;
d)cursanţi;
e)reprezentanţi ai angajatorilor.
(2)Selectarea experţilor evaluatori se realizează pe baza unei proceduri transparente, folosind criterii de competenţă,
aprobate de către Consiliul ARACIS şi publicate pe site-ul agenţiei.
(3)Experţii evaluatori selectaţi sunt înscrişi de ARACIS în Registrul naţional al evaluatorilor. ARACIS organizează periodic
sesiuni de pregătire pentru aceştia.
(4)În cadrul ARACIS se va avea în vedere selectarea de evaluatori şi din rândul minorităţilor naţionale. Universităţile
multiculturale, prin excepţie de la art. 252 alin. (1) lit. a), pot fi reprezentate în consiliu de două cadre didactice
aparţinând liniilor de studii diferite, iar între cadrele didactice selectate se vor găsi obligatoriu şi cadre didactice de la
învăţământul în limbile minorităţilor naţionale.
297
Art. 256
(1)Membrii Consiliului ARACIS nu pot participa la procedurile aferente evaluării instituţiei de învăţământ superior cu care
aceştia, soţul/soţia, afinii sau rudele până la de gradul al III-lea inclusiv se află în raporturi juridice.
(2)În cazul în care instituţia solicitantă a evaluării are raporturi juridice cu o persoană care este expert evaluator al
ARACIS ori soţ/soţie, afin sau rudă până la gradul al III-lea inclusiv, acea persoană, expert evaluator al ARACIS, nu
participă în cadrul procedurilor aferente evaluării respective.
Art. 257
(1)ARACIS se finanţează integral din venituri proprii.
(2)Veniturile proprii ale ARACIS provin din:
a)venituri din contracte de prestări de servicii pentru evaluarea externă a calităţii, ce pot fi încheiate inclusiv cu
Ministerul Educaţiei;
b)proiecte şi programe, consultanţă, monitorizări, cursuri de formare, organizări de conferinţe, donaţii, sponsorizări,
precum şi alte surse legal constituite.
(3)Tarifele de autorizare, de acreditare şi de menţinere a acreditării pentru organizaţiile furnizoare de
educaţie/instituţiile de învăţământ superior şi pentru programe şi domenii de studii sunt elaborate de ARACIS şi
aprobate prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(4)Tarifele pentru evaluarea externă a organizaţiilor furnizoare de educaţie/instituţiilor de învăţământ din străinătate se
stabilesc prin hotărâre a Consiliului ARACIS.
Art. 258
(1)În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, Consiliul ARACIS adoptă hotărâri.
(2)Preşedintele ARACIS emite decizii în exercitarea funcţiei.
TITLUL V:Răspunderea juridică
Art. 259
(1)Autorii lucrărilor de licenţă, de disertaţie şi de doctorat răspund pentru asigurarea originalităţii conţinutului acestora.
Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de disertaţie şi de doctorat au obligaţia de diligenţă în ceea ce priveşte verificarea
conformităţii lucrărilor ştiinţifice în raport cu cerinţele specifice unei creaţii originale.
(2)Este interzisă oferta de vânzare, vânzarea sau punerea la dispoziţia persoanelor fizice, cu orice titlu, a unor lucrări cu
scopul de a fi folosite ca lucrări ştiinţifice, referate, proiecte, lucrări de absolvire, de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau
de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări.
(3)Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de la 100.000 la 200.000 de lei fapta persoanei
fizice sau juridice care pune la dispoziţia studenţilor, studenţilor-doctoranzi, cursanţilor, contra cost, prin internet, prin
reţele de socializare sau servicii de comunicare electronică, în scopul însuşirii fără drept a calităţii de autor pentru lucrări
ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum şi lucrări de finalizare a
studiilor universitare de licenţă, masterat şi/sau de doctorat.
(4)Se autorizează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii să identifice şi să oprească
imediat funcţionarea site-urilor care promovează oferte de vânzare, vânzarea sau punerea la dispoziţia persoanelor
fizice, contra cost, a materialelor prevăzute la alin. (3).
(5)Redeschiderea site-urilor prevăzute la alin. (4) sub orice formă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă
cuprinsă între 300.000 şi 600.000 de lei.

298
(6)Este interzisă cumpărarea unor lucrări cu scopul de a fi folosite ca lucrări ştiinţifice, referate, proiecte, lucrări de
absolvire, de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat ori în vederea promovării unor evaluări.
(7)Fapta de organizare şi desfăşurare de către orice persoană a unor activităţi de formare fără autorizare de funcţionare
provizorie emisă de ARACIS şi desfăşurarea de activităţi educaţionale în cadrul unor specializări/programe de studii
neautorizate constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de la 50.000 la 100.000 de lei.
(8)Faptele prevăzute la alin. (6) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei.
(9)Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (7) şi (8) se fac de către ofiţerii
sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au competenţe în domeniu.
TITLUL VI:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 260
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al
ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului
naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea
prezentei legi.
(3)Studiile de scurtă durată vor putea fi organizate începând cu anul universitar 2024-2025, după autorizarea de
funcţionare provizorie acordată de ARACIS.
(4)Învăţământul superior dual se organizează începând cu anul universitar 2024-2025, după autorizarea de funcţionare
provizorie acordată de ARACIS.
(5)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a)titlul I, titlul III, capitolul II al titlului IV, titlul V, art. 360 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din titlul VI şi titlul VII din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
b)Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
614 din 7 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
c)art. 3 şi art. 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului şi a
studiilor postuniversitare de specializare în cadrul Academiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 317 din 7 iulie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 596/2001;
d)Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă,
peste locurile finanţate de la bugetul de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 25
septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare;
e)orice alte dispoziţii contrare.
(6)Instituţiile de învăţământ superior, precum şi organizaţiile furnizoare de educaţie/furnizorii de formare care
desfăşoară proces didactic pentru calificări de nivel 5 (studii de scurtă durată), nivel 6, nivel 7 şi nivel 8, fără autorizare
de funcţionare provizorie emisă de ARACIS, la specializări/programe de studii neautorizate, intră în proces de lichidare
sub sancţiunea prevăzută la art. 174 alin. (5), în situaţia în care fapta nu reprezintă infracţiune, începând cu data intrării
în vigoare a prezentei legi.
(7)Depăşirea termenelor prevăzute la art. 232, după caz, de către instituţiile de învăţământ superior, organizaţiile
furnizoare de educaţie sau furnizorii de formare care desfăşoară proces didactic pentru calificări de nivel 5, nivel 6, nivel
7 şi nivel 8 se sancţionează conform art. 174 alin. (5) şi cu intrarea în lichidare a programelor şi domeniilor pentru care a
fost depăşit termenul de 5 ani pentru menţinerea acreditării prin evaluare periodică.
299
(8)Sesizările privind abaterile prevăzute la art. 168 alin. (1), inclusiv cele aflate la CNATDCU la momentul intrării în
vigoare a prezentei legi, se soluţionează de către CNATDCU cu respectarea procedurilor prevăzute în Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(9)La data intrării în vigoare a ordinului ministrului educaţiei de aprobare a Regulamentului-cadru privind studiile
universitare de doctorat, prevăzut la art. 61 alin. (1), se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea
Codului studiilor universitare de doctorat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 3 august 2011,
cu modificările şi completările ulterioare.
(10)Termenele prevăzute la art. 172 se aplică cu privire la faptele care constituie abateri disciplinare, sesizate după data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(11)În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aprobă ordinul comun al ministrului educaţiei şi al
ministrului sănătăţii privind stabilirea modului de acordare a avizelor pentru exercitarea funcţiilor prevăzute la art. 199
alin. (7).
(12)Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, normele de etică şi
deontologie universitară aplicabile personalului angajat în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv în activitatea de
cercetare, sunt prevăzute la art. 167.
(13)La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior particulare înfiinţate din iniţiativa şi cu
resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice sau ale unui grup de persoane fizice îşi păstrează statutul
dobândit.
(14)Unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în instituţiile de învăţământ superior până la intrarea în vigoare a
prezentei legi îşi păstrează statutul şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 17, precum şi cu
prevederile generale prevăzute în prezenta lege.
(15)Prevederile art. 128 alin. (5) se aplică începând cu data de 1 octombrie 2025.
(16)Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului universitar următor
celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
(17)Persoanele juridice care au avut iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular sau confesional
particular, finalizată prin acreditarea acesteia, îşi păstrează calitatea de fondatori.
(18)Prevederile art. 70 alin. (2) intră în vigoare începând cu anul universitar 2026-2027. Până la această dată, senatul
universitar decide numărul maxim de studenţi-doctoranzi ce pot fi îndrumaţi simultan de un conducător de doctorat.
Art. 261
(1)Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să definitiveze
noua cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ
superior, în conformitate cu prezenta lege.
(2)La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior se vor stabili în
conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
Art. 262
Instituţiile de învăţământ superior de stat având activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale, care îşi păstrează
statutul de instituţii de învăţământ superior multiculturale şi multilingve, conform prezentei legi, sunt:
a)Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară şi germană;
b)Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş - în limbile română şi
maghiară;

300
c)Universitatea de Arte din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară.
Art. 263
(1)Pentru monitorizarea eficienţei manageriale, a echităţii şi a relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii se
stabileşte, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezenţei legi, un sistem de indicatori statistici de
referinţă pentru învăţământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referinţă la nivel european din
domeniu.
(2)Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educaţiei, cu sprijinul UEFISCDI, prin consultarea CNSPIS, a ARACIS,
a CNFIS, a CNATDCU, a ANC, a CNR şi a federaţiilor naţionale studenţeşti, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Raportul anual privind starea învăţământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuţi la alin. (1).
Art. 264
La data intrării în vigoare a prezentei legi, programele universitare de masterat didactic, organizate în conformitate cu
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, intră în lichidare.
Art. 265
Până la data intrării în vigoare a actelor normative subsecvente emise în executarea prezentei legi se aplică prevederile
actelor normative în vigoare, în măsura în care nu contravin acesteia.
Art. 266
Definiţiile unor termeni şi expresii din cuprinsul prezentei legi sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din
aceasta.
-****-
ANEXĂ: LISTA definiţiilor termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii
1.Abandonul universitar la nivelul unui ciclu de studiu reprezintă ponderea studenţilor din cadrul unei generaţii care nu
au reuşit să absolve studiile în termen de 2 ani de la finalizarea duratei teoretice a programului de studiu.
2.Abilitarea reprezintă certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat.
3.Acreditarea este procesul prin care instituţia de învăţământ superior/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe
realizate în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a procesului de admitere, de desfăşurare a
procesului de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi certificate
recunoscute de Ministerul Educaţiei, la nivel instituţional sau de programe/domenii de studii, certificat printr-o hotărâre
a Guvernului/ordin al ministrului educaţiei, conform prevederilor prezentei legi.
4.Activităţi didactice online sincrone reprezintă acele activităţi didactice la care studenţii şi cadrele didactice participă în
acelaşi timp, dar în locaţii separate, în general altele decât campusul universitar.
5.Aptitudinile şi competenţele transversale sunt cele considerate în mod obişnuit ca nefiind legate în mod specific de un
anumit loc de muncă, sarcină, disciplină academică sau domeniu de cunoaştere, ci ca fiind abilităţi care pot fi utilizate
într-o mare varietate de situaţii şi medii de lucru. Definiţia "competenţelor transversale" are asociate 6 domenii: 1)
gândire critică şi inovatoare; 2) abilităţi interpersonale; 3) abilităţi intrapersonale; 4) cetăţenie; 5) alfabetizare media şi
informaţională şi 6) altele. Domeniul "altele" a fost creat ca o modalitate prin care cercetătorii pot include competenţe,
cum ar fi sănătatea fizică sau valorile religioase, care ar putea să nu se încadreze în una dintre celelalte.
6.Asigurarea calităţii reprezintă un proces continuu de evaluare a calităţii unui sistem, a unei instituţii sau a unui
program de învăţământ superior de către autoritatea sau autorităţile competente pentru a asigura părţile interesate că
standardele educaţionale satisfăcătoare sunt menţinute şi îmbunătăţite permanent.

301
7.Asigurarea calităţii educaţiei în învăţământul superior este un proces continuu de evaluare a calităţii instituţiilor de
învăţământ superior/organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor/domeniilor de studii de nivel universitar şi
postuniversitar organizate de acestea.
8.Autonomia instituţională este gradul de autoguvernare necesar pentru luarea unei decizii eficiente de către instituţiile
de învăţământ superior cu privire la standardele lor academice, munca, managementul şi activităţile conexe.
9.Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care instituţia de învăţământ superior/organizaţia furnizoare
de educaţie - pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile prezentei legi, de către ARACIS - dobândeşte calitatea de
furnizor de educaţie, prin ordin al ministrului educaţiei sau, după caz, prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de
funcţionare provizorie conferă dreptul de organizare a procesului de admitere, precum şi de organizare şi desfăşurare a
procesului de învăţământ.
10.Beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt studenţii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o
formă de educaţie şi formare profesională.
11.Beneficiarii indirecţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcţi, angajatorii, comunitatea
locală şi, într-un sens larg, întreaga societate.
12.Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce
corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea
subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport
cu piaţa muncii şi societatea civilă.
13.Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când o autoritate sau
un organism competent stabileşte că o persoană a dobândit rezultate ale învăţării corespunzătoare unor standarde
prestabilite.
14.Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii şi ale furnizorului acestuia prin care
sunt îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările beneficiarilor.
15.Cadrul european al calificărilor - CEC (European Qualifications Framework EQF) este un instrument de corespondenţă
între diferitele cadre sau sisteme şi niveluri ale calificărilor, fiind un cadru comun de referinţă cu opt niveluri, exprimate
ca rezultate ale învăţării. Asigură îmbunătăţirea transparenţei şi a recunoaşterii aptitudinilor şi competenţelor şi
presupune definirea descriptorilor pentru fiecare nivel şi stabilirea unor criterii de corelare. Sprijină practicile existente
în materie de recunoaştere datorită faptului că asigură un nivel sporit de încredere, înţelegere şi comparabilitate a
calificărilor. Aceasta poate facilita procesul de recunoaştere în scopuri profesionale şi de învăţare.
16.Cercetarea ştiinţifică universitară include cercetarea ştiinţifică propriu-zisă, creaţia artistică şi activităţile specifice
performanţei sportive din instituţiile de învăţământ superior.
17.Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării
dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare.
18.Clasificarea europeană a ocupaţiilor - ESCO este clasificarea multilingvă europeană a aptitudinilor, competenţelor şi
ocupaţiilor. ESCO descrie, identifică şi clasifică ocupaţiile şi competenţele profesionale relevante pentru piaţa muncii din
Uniunea Europeană şi educaţie şi formare profesională.
19.Clasificarea internaţională standard a educaţiei (ISCED-F 2013) este clasificarea internaţională de referinţă pentru
organizarea programelor de educaţie şi a calificărilor aferente pe domenii şi niveluri educaţionale.
20.Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi personale, sociale şi/sau
metodologice în situaţii de muncă sau de studiu pentru dezvoltarea profesională şi personală.
21.Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin
următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se

302
exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă,
creativitate şi inovare.
22.Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de
studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare personală
şi profesională.
23.Consorţiul universitar reprezintă o asociere voluntară, de interes general, constituită de către două sau mai multe
instituţii de învăţământ superior acreditate, cu scopul de a coopera în principalele domenii de activitate.
24.Creditele de studii transferabile în sistem european (ECTS - European Credit Transfer System) exprimă volumul de
muncă pentru activităţi de învăţare necesar pentru a dobândi un set de rezultate ale învăţării. Creditele ECTS sunt
exprimate, în general, în numere întregi.
25.Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a
unui/unei furnizor de educaţie/unităţi/instituţii furnizoare de educaţie în procesul autorizării de funcţionare
provizorie/acreditării/menţinerii acreditării/evaluării externe şi interne şi asigurării calităţii.
26.Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte,
principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului european al
calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori:
cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare.
27.Echivalare reprezintă procesul de evaluare a curriculumului parcurs până la eliberarea actului de studii şi
compatibilitatea lui cu sistemul de învăţământ românesc, care se poate finaliza cu eliberarea unui atestat. Atestatul de
echivalare conferă titularului dreptul la continuarea studiilor şi/sau accesul pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile legii.
28.Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi formare de
rezultate ale învăţării. Educaţia include atât activităţile de învăţare în context formal, cât şi în context nonformal sau
informal.
29.Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe de învăţare prin
care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
30.EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învăţare pe tot parcursul vieţii este un instrument de referinţă
pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât învăţarea de-a lungul
vieţii, cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere, precum şi continuarea integrării cetăţenilor pe piaţa
europeană a muncii, respectând în acelaşi timp marea diversitate a sistemelor naţionale de educaţie.
31.Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în care o
organizaţie furnizoare de educaţie/instituţie de învăţământ superior şi programele de studii organizate de aceasta
îndeplinesc standardele de calitate. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta ia forma
evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată,
aceasta ia forma evaluării externe.
32.Evaluarea pe parcurs cuprinde teste, proiecte, teme pentru acasă, referate sau alte forme de evaluare, care se
realizează în timpul semestrului.
33.Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite
cunoştinţe, abilităţi şi responsabilitate şi autonomie într-un domeniu de studii.
34.Hărţuirea sexuală reprezintă pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă
sau al unei relaţii între personalul din învăţământul superior şi studenţi, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau
pusă într-o situaţie umilitoare.
35.Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate
de o organizaţie furnizoare de educaţie/instituţie de învăţământ superior prin raportare la standarde, respectiv la
303
standardele de referinţă. Nivelul minim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard. Nivelul
maxim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard de referinţă, este opţional şi diferenţiază
calitatea în mod ierarhic, progresiv.
36.Instituţia de învăţământ superior este o persoană juridică de drept public sau de drept privat, după caz, ce
funcţionează independent pe baza principiului autonomiei universitare şi care furnizează programe de învăţământ
superior, sub condiţia evaluării externe în vederea asigurării calităţii educaţiei, fiind recunoscută de către autoritatea
competentă a unui stat parte sau de către unitatea teritorială a acesteia ca aparţinând sistemului său de învăţământ
superior.
37.Învăţarea pe tot parcursul vieţii se referă la toate activităţile de învăţare formale, nonformale sau informale care se
desfăşoară pe întreaga durată de viaţă a unei persoane şi care are scopul de a îmbunătăţi şi dezvolta capacităţile umane,
cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi competenţele.
38.Învăţământul reprezintă un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în scopul educării
şi formării profesionale a cetăţenilor.
39.Învăţământul public este echivalentul învăţământului de stat, aşa cum este definit în Constituţia României,
republicată.
40.Învăţământul privat este echivalentul învăţământului particular, aşa cum este definit în Constituţia României,
republicată.
41.Libertatea academică este libertatea personalului academic şi a studenţilor de a se angaja în cercetare, predare,
învăţare şi comunicare în şi cu societatea, fără interferenţe sau teama de represalii.
42.Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcţie de conducere la
nivelul unei instituţii de învăţământ superior din cadrul sistemului naţional de învăţământ, pune în aplicare programul
managerial pe baza căruia a fost învestită.
43.Mobilitatea academică a studenţilor reprezintă dreptul studenţilor şi studenţilor-doctoranzi de a li se recunoaşte
creditele transferabile dobândite, în condiţiile legii, la alte instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate.
Mobilitatea academică a studenţilor poate fi internă sau internaţională şi, după caz, definitivă sau temporară.
44.Mobilitatea fizică presupune deplasarea studentului la instituţia de învăţământ superior la care are loc perioada de
studii şi desfăşurarea de activităţi de învăţare, predare, cercetare, aplicaţii practice şi de evaluare în spaţiul universitar.
45.Mobilitatea virtuală presupune utilizarea unor resurse şi instrumente electronice, informatice şi de comunicaţii
specifice pentru a facilita şi sprijini activităţile de învăţare, predare, cercetare, aplicaţii practice şi de evaluare
desfăşurate într-o altă instituţie de învăţământ superior decât cea de trimitere.
46.NEETs - tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în
nicio formă de educaţie sau formare profesională.
47.Ocupaţia este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfăşoară o persoană într-o
unitate economico-socială. Aceasta se desfăşoară în mai multe locuri de muncă ce implică sarcini similare şi care
necesită un set de abilităţi similare. Ocupaţia unei persoane poate fi exprimată prin funcţia sau meseria exercitată de
aceasta.
48.Organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ superior. Orice persoană juridică fără scop
patrimonial care se supune procesului de evaluare externă a calităţii educaţiei şi obţine autorizarea de funcţionare
provizorie dobândeşte statutul de organizaţie furnizoare de educaţie, ce îi conferă dreptul de a desfăşura activităţi de
învăţământ pe bază de programe şi/sau domenii de studii de nivel universitar şi/sau postuniversitar, legal organizate.
49.Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei calificări
profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.

304
50.Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei instituţii de învăţământ superior/organizaţii furnizoare
de educaţie.
51.Programele de studii în domeniile învăţării ştiinţelor exacte, ingineriei şi matematicii (STIM) sunt programe de studii
din ramurile de ştiinţă: matematică, fizică, chimie şi inginerie chimică, biologie, biochimie şi ştiinţe inginereşti.
52.Programele de studii integrate sunt programe de învăţământ superior elaborate în comun, puse în aplicare şi
recunoscute pe deplin de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior din Spaţiul european al învăţământului
superior. Programele comune pot fi puse în aplicare la orice nivel din învăţământul superior, şi anume, licenţă, masterat
sau doctorat, sau chiar pentru un ciclu scurt. Programele comune pot fi naţionale, atunci când toate instituţiile de
învăţământ superior implicate sunt din aceeaşi ţară, sau transnaţionale/internaţionale, atunci când cel puţin două ţări
diferite sunt reprezentate în rândul instituţiilor de învăţământ superior implicate.
53.Programul de studii acreditat este programul de studii pentru care, în urma unui proces de evaluare externă efectuat
de o agenţie de asigurare a calităţii, se certifică îndeplinirea cerinţelor minime ale standardelor şi indicatorilor de
performanţă aferenţi procesului de acreditare, printr-o hotărâre a Guvernului/ordin al ministrului educaţiei, după caz.
54.Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat pentru care, în urma unui proces de evaluare externă
efectuat de ARACIS, se certifică îndeplinirea condiţiilor şi cerinţelor minime ale standardelor şi indicatorilor de
performanţă aferenţi procesului de autorizare de funcţionare provizorie, printr-o hotărâre a Guvernului/ordin al
ministrului educaţiei, după caz.
55.Recunoaşterea formală a rezultatelor învăţării înseamnă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă
un statut oficial rezultatelor învăţării dobândite, în vederea frecventării unor programe de studii suplimentare sau a
încadrării în muncă, prin:
a)acordarea de calificări: certificate, diplome sau titluri;
b)validarea învăţării nonformale şi informale;
c)acordarea de echivalenţe, de credite sau de derogări.
56.Registrul european pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior (EQAR) reprezintă registrul oficial al Spaţiului
european al învăţământului superior în care sunt înregistrate agenţiile de asigurare a calităţii care au demonstrat că
respectă în măsură substanţială un set comun de principii privind asigurarea calităţii în Europa. Aceste principii sunt
stabilite în Standardele şi orientările europene pentru asigurarea calităţii în Spaţiul european al învăţământului superior
(ESG).
57.Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) este o bază de date naţională electronică în care sunt
înregistraţi toţi studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori
autorizate să funcţioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituţiilor de
învăţământ superior.
58.Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din
România, formată din RNCP şi RNCIS.
59.RUNIDAS - Registrul unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii.
60.Rezultatele învăţării sunt enunţuri care se referă la ceea ce cunoaşte, înţelege şi este capabil să facă un cursant la
terminarea unui proces de învăţare şi care sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi, responsabilitate şi autonomie.
61.Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtăşită şi
utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi.
62.Spaţiul european al învăţământului superior (SEIS) reprezintă un cadru de colaborare internaţională dezvoltat în
cadrul Procesului Bologna cu scopul îmbunătăţirii compatibilităţii sistemelor de învăţământ superior în vederea creşterii
mobilităţii studenţilor, personalului şi a cercetătorilor şi creşterii angajabilităţii absolvenţilor, prin implementarea unor

305
reforme structurale şi utilizarea unor instrumente comune, consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii şi cu
respectarea valorilor fundamentale ale învăţământului superior: autonomie, libertate academică şi integritate,
participarea studenţilor şi a personalului în guvernanţa instituţiei de învăţământ superior, responsabilitatea publică
pentru învăţământul superior.
63.Specializarea reprezintă o arie dintr-un domeniu ştiinţific care, în urma parcurgerii unui program de studii
universitare, conduce la o calificare.
64.Statele terţe reprezintă orice stat, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului economic
european şi a Confederaţiei Elveţiene.
65.Suplimentul la diplomă este anexat unei diplome de învăţământ superior eliberate de către autorităţile sau
organismele competente, astfel încât persoanelor terţe - în special celor din alte ţări - să le fie mai uşor să înţeleagă
rezultatele învăţării dobândite de titularul calificării, precum şi natura, nivelul, contextul, conţinutul şi statutul educaţiei
şi formării absolvite şi ale aptitudinilor dobândite.
66.Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe, abilităţi
şi responsabilitate şi autonomie, care pot fi evaluate şi validate.
67.Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o
persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
68.Violenţa psihologică - bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un
context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea
demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate
împotriva unei persoane sau grup de persoane, şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate
de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de
convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, comportamente ce se desfăşoară în instituţiile de
învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

306