Atenția este un proces comportamental și cognitiv de concentrare selectivă pe un anumit

aspect al informației, atât subiectiv cât și obiectiv, ignorând celelalte informații perceptibile.

Atenția se definește ca funcție sau mecanism de orientare, focalizare și fixare a conștiinței

asupra unui obiect, sarcini, întrebări, probleme,si altele.
Atenția face parte din categoria fenomenelor psihice care susțin energetic activitatea. Prin
ea se modulează tonusul nervos.
Prin intermediul atenției se produce o receptare senzorială detaliată și perceptivă a
stimulilor, si înțelegerea în profunzime a ideilor, o memorare solidă și fidelă, însușirea și
exersarea a priceperilor și abilităților.
Nu este o componentă invarabilă ci presupune dinamism, o evoluție în timp, organizare și
structurare de mecanisme neurofuncționale.
Implică două stări neurofuncționale: 
- starea de veghe și 
- starea de vigilență.
Starea de veghe se caracterizează prin faptul omul realizează o așteptare pasivă. În acest timp
scoarța cerebrală este activată difuz,
Starea de vigilență presupune explorarea cu interes a mediului, căutare a ceva, din orice
domeniu. Fără a avea o orientare specifică, explorează orice.
Starea de atenție a unei persoane se constată după anumite indicii: expresia feței, poziția
corpului și gesturi. Una dintre posturi este cu capul puțin ridicat și întins înainte, privirea
direcționată către stimul, gura întredeschisă și corpul într-o poziție imobilă.
Rolurile mecanismului atenției sunt:
- de filtrare-selectare și
- de activare focalizată.
Reflexul de orientare reprezintă baza fiziologică nemijlocită a atenției. Se produce la acțiunea
unor variații a mediului și a apariției stimulilor noi. Realizarea lui se poate face sub două forme:
- forma generalizată și
- forma localizată.
Forma generalizată se caracterizează prin stoparea activității desfășurate, activarea difuză
puternică de la nivelul întregii scoarțe cerebrale și întoarcerea capului în direcția stimulului. 
Forma localizată se caracterizează prin intensificarea activității în zona implicată în
perceperea stimulului și/sau în rezolvarea sarcinii date(accentuând desfășurarea proceselor
psihice specifice), în același timp cu diminuarea nivelului de activare în restul teritoriului
scoarței cerebrale.
După mecanismul său atenția prezintă următoarele forme: 
- atenția involuntară, 
- atenția voluntară și 
- atenția postvoluntară.
După direcția principală de orientare se clasifică în:
- atenție externă și 
- atenție internă.
Sub orice formă s-ar manifesta, atenția evidențiază câteva trăsături comune: 
- volumul, 
- concentrarea, 
- stabilitatea, 
- distributivitatea, 
- mobilitatea.
Fără un conținut informațional propriu, atenția are un obiect asupra căruia se concentrează, se
focalizează.
Funcțiile atenției
- de orientare, selectare și concentrare selectivă a energiei psihonervoase pentru realizarea
facilitării proceselor de cunoaștere.
- de adaptare, reglare, susținere energetică, pentru realizarea unei adaptari eficiente prin
reperarea evenimentelor, situațiilor, din zona câmpului de conștiință.
Structurile operatorii ale atenției
Se bazează pe mecanismele neurofiziologice din starea de veghe și ale vigilenței. Prin
mecanismul psihic reglator atenția dezvoltă anumite strategii și deprinderi (atenția
postvoluntară).
În formele ei superioare, atenția se învață, se perfecționează, se organizează și devine
eficientă, implicând mai ales rolul voinței și al gândirii.
Se poate dezvolta, iar în plan subiectiv, atenția poate fi descrisă ca o stare de concentrare
selectivă, orientată. Obiectul focusului este selectat din câmpul perceptiv, evidențiat, valorificat
iar sursele externe sunt inhibate, îndepărtate, anulate. Starea de atenție posibilă doar în starea de
veghe, este trăită ca un focus, țintire, concentrare, orientare asupra obiectului atenției.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aten%C8%9Bie accesat 13.11.2022

Metode interactive de captare a atenției

 Studiu de caz SMG
SMG este un copil în vârstă de 6 ani, care provine dintr-o familie numeroasă cu 6 copii.
SMG este cel mai mare copil din familie, mezinii fiind 2 frați gemeni în vârstă de 2 ani. Tatăl
este unic întreținător al familiei și mama este casnică și se ocupă cu creșterea copiilor.
SMG a fost înscris la gradiniță, unde a petrecut 3 ani și a parcurs toate grupele: mică,
mijlocie și mare. Debutul în clasa pregătioare pentru SMG a fost destul de dificil. În primele
săptămâni de scoală acesta a refuzat sistematic interacțiunea cu ceilalți colegi. Fire hiperactivă,
SMG în timpul orelor nu statea în bancă, nu lucra exercițiile împreună cu ceilalți copii ci decupa,
făcea avioane din hârtie și se plimba printre și pe sub bănci.
În a treia zi de școală, la ieșirea de la ore a plecat de lângă doamna învățătoare și a mers
lângă gardul școlii, în curtea interioară la copiii din clasele superioare. S-a pierdut! Vă imaginați
ce discuții au fost între adulți! Acest fapt i-a îngrijorat atât pe părinți cât și pe doamna
învătătoare. Nu a povestit niciodată ce l-a determinat să plece și următoarea perioadă de timp a
fost monitorizat strict la ieșirea din clasă.
Pentru lipsa de implicare în ore răspunsul lui SMG era tăcerea. A tăcut vreme de câteva
săptămâni. Când ceilalți copii se jucau SMG îi evita, când ceilalți copii desenau SMG decupa,
când ceilați copii modelau SMG trimitea avioane de hârtie în clasă și se târa pe sub bănci.
După câteva săptămâni situația a escaladat deoarece SMG a devenit un exemplu bun de
urmat pentru alt coleg de-al lui PNA. Într-una din zile SMG și PNG spre disperarea doamnei
învățătoare au petrecut întreaga zi plimbându-se prin clasă și târându-se pe sub bănci. De zeci de
ori le-a spus doamna învățătoare să meargă la locurile lor! Nici-un rezultat!
În ziua următoare doamna învățătoare i-a mutat pe amândoi băieții în spatele clasei. I-a
separate. SMG a fost neclintit, a afișat o atitudine de nepăsare dar PNG a plâns o oră întreagă să
fie mutat la loc. A făcut promisiuni și a dăruit multe îmbrățișări dar doamna învățătoare și-a
continuat ora fără a se lăsa impresionată. Această atitudine a dat rezultate: PNG nu s-a mai
plimbat prin clasă și SMG a început să vorbească. A spus ca el se plictisește și că ce își dorește
este sa decupeze. Din acea zi a început să vorbească. Doamna învățătoare a negociat cu el
prezența atentă la oră. SMG a zis că se va strădui. Mai mult de atât, a doua zi i-a desenat
doamnei învățătoare un roboțel. A fost plăcut impresionat să își vadă opera la panoul de onoare,
alături de celelalte desene primite de la copii. A spus: “Mmmm” și s-a scărpinat în cap!
Cu siguranță acela a fost un moment de cotitură. De atunci avioanele care zburau prin
clasă s-au împuținat până când au dispărut cu desăvârșire. SMG vorbește acum cu colegii, uneori
lucrează, doamna învățătoare l-a făcut ajutorul ei și l-a mutat lângă dânsa. SMG se joacă acum cu
colegii, participă la salut și la întâlnirea de dimineață, acceptă bucuros îndatoririle după câte un
minut de chibzuință și are ceva probleme de atenție.
Părinții nu au acceptat să îl ducă la o discuție cu consilierul școlii, continua să îl pună să
promită că va fi cuminte, iar el se descurcă foarte bine să facă exercițiile cu condiția ca doamna
învățătoare să îl pună de fiecare data la lucru.
Până la urmă se afla pe drumul cel bun! Vă mai ținem la curent cu peripețiile lui SMG!
Cele bune!