Sunteți pe pagina 1din 17

Ministerul Educatiei Tineret si Sport al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de Pihologie si Stiinte ale Educatiei

Portofoliu
Semiologia Proceselor
Psihice

A elaborat: Gherman Tatiana


Gr.22, Psihologie
A verificat: Miron Valentina

Chisinau, 2014

Tehnici de dezvoltare a Atentiei


Atentia este procesul psiho-fiziologic care consta in orientarea si concentrarea selectiva a activitatii
psihice pe microintervale si in mod intermitent in vederea obtinerii conditiilor de claritate a grupului de
imagini si a delimitarii lor fata de campul perceptiv.

1. Cuvinte cu aceeasi litera. Acest joc de atentie pentru grupurile mari de copii este urmatorul:
singurul lucru de care avem nevoie este o minge. Amplasam copiii int-un cerc in jurul nostru, ii
dam mingea la unul dintre ei si le spunem sa transmita mingea de la unul la altul . Le explicam
regulile jocului care sunt urmatoarele: la un moment dat, profesorul/educatorul va bate din palme
o data si va rosti o litera. Apoi, cand acesta va bate din palme de doua ori, persoana la care se
afla mingea in acel moment va trebui sa spuna, doua cuvinte (pentru inceput) care incep cu
aceeasi litera pina cand mingea va fi trasmisa de la primul copil, pina la ultimul ce face parte din
cerc. In functie de cat de bine se descurca copiii, putem creste numarul de cuvinte, treptat care
trebuiesc spuse. Participantul care nu reuseste sa spuna cateva cuvinte, trece in mijloc, in locul
profesorului/ educatorului si este randul lui sa stabileasca o noua litera si un nou numar de
cuvinte.

2. Capacitatea de a ne concentra atentia asupra mai multor activitati efectuate concomitent. Ii putem
solicita copilului sa realizeze un desen in timp ce educatorul/profesorul citeste sau povesteste un
text. La final, rugam participantul sa ne relateze cat de multe date isi aminteste din prezentarea
pe care a ascultat-o.
3. Tehnica asculta cu atentie. Aceasta tehnica se realizeaza cu usurinta atunci cand avem la
indemana un text. Regulile sunt simple:educatorul/profesorul citeste un text scurt, iar
participantul trebuie sa asculte cu atentie si sa enumere de cate ori se repeta un oarecare cuvant
(de exemplu cuvantul bine). Este nevoie pentru aceasta tehnica ca coordonatorul sa citeasca el
insusi acest text pentru a vedea care cuvant e cel mai potrivit,si care se repeta de mai multe ori.
Dupa ce acesta a verificat de cate ori apare cuvantul respectiv, rolurile se pot schimba, astfel
incat participantul sa citeasca textul, iar coordonatorul sa isi exerseze atentia.

4. O alta activitate care stimuleaza capacitatea de concentrare a atentiei copilului este rezolvarea de
jocuri de tip puzzle. Propuneti-i copilului sa cumparati impreuna un set de puzzle, in functie de
domeniul de interes al copilului, si rezolvati-l impreuna. O modalitate de a creste dificultatea
rezolvarii unui puzzle este de a cere copilului sa priveasca o singura data imaginea globala a
puzze-lui, apoi sa inceapa sa o contruiasca. Acest tip de activitate ii exerseaza copilului
capacitatea de concentrare si perseverenta. De asemenea, in functie de varsta copilului si de
capacitatea acestuia de concentrare, putem la inceput sa ii oferim puzzele de dimensiuni mari,
dupa care treptat sa ii oferim mai mici.

Portretul psihologic al copilului cu balbism


Balbismul este o tulburare de vorbire in care fluenta normala a vorbirii este intrerupta de
repetitii frecvente sau prelungirea unor sunete, silabe sau cuvinte sau de inabilitatea individului de a
incepe pronuntia cuvantului. Intreruperile in vorbire pot fi insotite de clipiri frecvente ale ochilor,
tremuraturi ale buzelor sau ale mandibulei sau alte comportamente care arata stradania persoanei de a se
exprima. Anumite situatii, cum ar fi vorbirea in fata unui grup de persoane sau la telefon, pot determina
inrautatirea balbismului, in timp ce alte situatii, cum ar fi cantatul sau vorbirea de unul singur,
imbunatatesc fluenta vorbirii. Deseori, aceasta afectiune influenteaza scrisul, cititul si chiar sfera
afectiva. Cum arata insa portretul psihologic al unui copil cu balbism?

Cu referire la capitolul senzatii si perceptii, copilul ce sufera de balbism nu manifesta nici o


schimbare in acest plan, deoarece tulburarea pe care acesta o are este determinata de modificari ale
aparatului logo-motor. Memoria acestui copil, la fel nu este afectata, insa e necesar sa specificam ca in
anumite conditii, si foarte rar, se intimpla ca acestia sa uite anumite situatii din cauza emotiilor traite
foarte profund. In ceea ce priveste gandirea, de asemenea nu se inregistreaza schimbari majore, adica
acest copil nu prezinta nici o tulburare de gandire, insa aceasta depinde foarte mult si de aspectul social
pe care il prezinta copilul, deoarece in cazul in care el este izolat de catre ceilalti copii, este respins, nu
este luat in considerare, respectiv v-a aparea si o usoara intarziere in dezvoltare ceea ce v-a duce la o
dezvoltare incompleta. Activitatea motorica- in aceasta sfera inregistreaza anumite tulburari ale
expresiei non-verbale, si aici vorbim despre hipermimie si ticuri in cazul in care acesta este emotionat,
anxios, nerabdator,etc. Sfera afectiva cea emotionala si sociala se manifesta foarte intensiv, insa,
depinde foarte mult de personalitatea copilului (slaba sau puternica) cat si de persoanele din jur (daca il
sustin sau nu). Din acest punct de vedere, copilul ce sufera de balbism in mare parte este asa cum il
percep ceilalti, deoarece el se conformeaza etichetelor puse de catre ceilalti, astfel el se izoleaza (din
cauza problemelor cu care se confrunta, deoarece nu poate vorbi la fel de bine cum vorbesc alti copii,
deoarece nu e acceptat in joc la fel ca alti copii etc), se teme sa vorbeasca si devine anxios (deoarece
crede ca toti ceilalti vor rade de el, nu il vor intelege, de teama ca va starni antipatia celorlalti, ca se va
balbai prea mult, ca se v-a face de rusine etc.), devine asocial (din cauza numeroaselor situatii jenante
prin care a trecut, evita sa vorbeasca cu alte persoane, cu atit mai mult in public, anticipeaza negativ
diverse situatii in care trebuie sa se manifeste la un moment dat etc.), are o stima de sine scazuta (se

simte lipsit de valoare, nu are nici un rost in viata, asteapta in fiecare zi un nou esec, are putina speranta,
se simte nevazut de ceilalti, stie ca este/poate fi tinta principala atit pentru agresorii copii, cat si pentru
agresorii adulti), este deseori obosit si deprimat (din cauza ca este tot timpul criticat, ca nu are puterea si
speranta in ziua de maine, ca nu poate fi la fel de bun ca ceilalti copii de varsta lui. In unele cazuri de
depresie, unii copii pot avea chiar si unele ganduri suicidale, care apar fie la inceput, cand a aflat
diagnosticul si este furios, fie in timp ce lupta pentru a fi la fel ca altii si este respins si simte ca nu mai
are putere sa lupte), este negativist fata de sine, fata de viata si fata de lumea intreaga; chiar daca ar vrea
sa gandeasca pozitiv, el actioneaza mereu in defensiva. Sub aspect volitiv, putem spune ca aceasta
depinde de starea afectiva, de societatea pe care il inconjoara, pentru ca daca acest copil va fi ajutat,
sustinut, motivat, chiar daca ii va fi greu, el va depune un efort si va actiona, se va manifesta asa cum
poate, nu se va lasa intimidat, rusinat si necajit; insa daca acest copil v-a fi inconjurat de oameni
negativisti, agresivi, copilul va adopta aceeasi atitudine, si mereu va ezita sa faca/sa spuna anumite
lucruri, va dispretui lumea, se va lasa intimidat, va avea o stima de sine scazuta, va fi demotivat sa lupte
cu boala ce o are. Atentia copilului ce sufera de balbism inregistreaza si ea anumite schimbari, si anume:
acesti copii vor fi focusati pe mimicile si gesturile pe care le fac alte persoane; si de asemenea, in cazul
in care acestia vor fi anxiosi, ei nu se vor putea concentra, insa nu e ceva grav, e relativ, de scurta durata.

Studiu de caz
Heteroanamneza:
Date generale:
Nume/Prenume- G.E.
Locul nasterii- Straseni
Data nasterii- 09.10.1962, 51 ani.
Nationalitatea- Moldoveanca
Genul- Femenin
Institutia prescolara- nu a frecventat
Scolarizarea- a absolvit 10 clase, cu note de 3,4 si 5, conform baremului de notare de pe timpul sovietic.
Relatiile cu colegii de clasa erau foarte bune, fire sociabila.
Profesia- de-a lungul vietii sale, doamna G.E. a ocupart urmatoarele posturi de lucru:

1980-a fost primita la lucru in Brigata Tinerilor Consomolisti.

1981- a fost transferata in Brigada nr. 3.

1983- Ducea evidenta documentelor; a fost transferata la functia de radiooperator.

1984- Eliberata din functie; mai tarziu a absolvit Institutul International, in ceea ce priveste
ridicarea gradului la functia de masinist (categoria II); A fost angajata la fabrica ARTIMA cu
functia de masinista pina in anul 1988.

1996- a fost trasnsferata in functia de agent de marketing; a fost eliberata din functie; a fost
angajata in functie de secretara dactilografa la Directia de Pompieri si Salvatori.

1997- este transferata in functia de specialist (in legatura cu schimbarea in state).

1998- este transferata in functia de specialist, grupa deservire.

1999- este transferata in functia de specialist principal, sectia supraveghere de Stat Antiincendii,
Directia de Pompieri si Salvatori.

2002-a fost angajata in Departamenul Situatiilor Exceptionale,cu functia de specialist in sectia


de personal si organizare; specialist coordonator in sectia de personal si organizare; specialist
coordonator al sectiei de personal si secretariat.

2005- a fost numita in functia de specialist al sectiei Personal si Educatie.

2007- a fost eliberata din functie.

2008- a fost angajata la Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina de Urgenta, in functie


de magazinier in serviciul gospodaresc.

2009- CNSPMU- eliberata din functie.

2011- a fost angajata la Asociatia Mediacala Teritoriala a sectorului Buiucani, in functie de


infermiera la CMF, nr.5. Sefa de resurse umane.

2012- a fost transferata in functie de casier in CMF, nr.4; eliberata din functie.

2013-a fost angajata in CNSPMU cu functia de infermiera in sectia de recuperare medicala si


fizioterapie; a fost transferata in functia de sora-gospodina in sectia de recuperare medicala si
fizioterapie; eliberata din functie.

Copilaria si adolescenta- G.E. este al 7-lea copil din familie; tatal a murit cand aceasta avea doar 7 ani.
Antecedente:
Antecedente heredocolaterale nu se inregistreaza.
Antecedente personale:

1980- Interventie chirurgicala pentru inlaturarea glandelor.

1982-Interventie chirurgicala pentru inlaturarea apendicitei.

1997- Interventie chirurgicala de extirpare a sanului stang (glandei mamare).

2009- Interventie chirurgicala de extirpare a uterului si ovarelor.

2013- Interventie chirurgicala la cap, diagnosticul- tumora maligna lob parietal, proces expansiv
intracerebral parietal stanga.

Comportament:
Nu se inregistreaza comportamente deviante sau tulburari.
Consumul de toxice de catre persoana:
Subiectul nu consuma alcool, decat ocazional, iar alte tipuri de substante nu consuma.
Anamneza:
In urma conversatiei cu clienta G.E., voi prezenta informatiile obtinute, fara a prezenta intrebarile de
rigoare. Ma numesc G.E., am 51 de ani, m-am nascut in anul 1962, in Straseni, sunt moldoveanca.
Provin dintr-o familie cu 7 copii, mama si tatal(a murit cand eu aveam 7 ani) sunt decedati. Gradinita nu
am frecventat-o din cauza situatiei precare din familia mea, insa la scoala am mers, si am absolvit cele
10 clase, ca asa era pe timpul sovietic. Da, am lucrat inainte, acum nu mai lucrez din cauza ca sanatatea
mea e cam slaba, si nici nu am dreptul la munca. Stiu ca de-a lungul vietii mele am schimbat multe
posturi de munca, insa imi este cam greu sa imi amintesc, din cauza operatiei la cap pe care am suferit-o,
va rog sa ma intelegeti. Imi amintesc ca am fost angajata la lucru la Brigada Tinerilor Consomolisti, apoi
am lucrat la fabrica ARTIMA, dupa care la pompieri, insa mai departe nu va pot spune cu siguranta

pentru ca nu imi amintesc bine. Am 2 copii mari , un sot foarte bun si chiar un nepotel pe care il iubesc
mult, insa ma incomodeaza faptul ca nu pot vorbi, ma balbai, iar ca consecinta, familia mea nu poate
intelege ce vreau eu sa spun. Viata a fost foarte dura cu mine, prin anii 80, am avut o interventie
chirurgicala de inlaturare a glandelor, apoi, alta interventie la apendicita, in 97 am fost diagnosticata cu
cancer si mi-au extirpat sanul stang, apoi operatie pe ginecologie si iata anul trecut in toamna am fost
operata la cap, si de atunci....., iata bolile mele somatice. Ma starui sa nu fiu o povara pentru familia
mea, si fac toate treburile gospodaresti, caci am vointa, numai sanatate si putere nu am...

Harta vietii
G.E., 51 ani.
Varsta

Anul

Evenimente de viata

1.

1962

Nasterea- 09.10.1962

1970

Moartea tatalui;

Boli somatice

......
7

debutul scolii.
18

1980

Absolvirea scolii; a

Interventie chirurgicala de

fost primita la lucru in

inlaturare a glandelor

Brigata Tinerilor
Consomolisti
19

1981

a fost transferata in
Brigada nr. 3.

20

1982

Interventie chirurgicala de
inlaturare a apendicitei.

21

1983

Ducea evidenta
documentelor; a fost
transferata la functia
de radiooperator.

Boli psihice

22

1984

Eliberata din functie;


mai tarziu a absolvit
Institutul International,
in ceea ce priveste
ridicarea gradului la
functia de masinist
(categoria II); A fost
angajata la fabrica
ARTIMA cu functia de
masinista pina in anul
1988.

26

1988

Nasterea primului
copil

31

1993

Nasterea celui de al
doi-lea copil

34

1996

a fost trasnsferata in
functia de agent de
marketing; a fost
eliberata din functie; a
fost angajata in functie
de secretara
dactilografa la Directia
de Pompieri si
Salvatori.

35

1997

este transferata in

Interventie chirurgicala de

functia de specialist (in

extirpare a sanului stang

legatura cu schimbarea

(glandei mamare).

in state).
36

1998

este transferata in
functia de specialist,

grupa deservire.
37

1999

este transferata in
functia de specialist
principal, sectia
supraveghere de Stat
Antiincendii, Directia
de Pompieri si
Salvatori.

40

2002

a fost angajata in
Departamenul
Situatiilor
Exceptionale,cu
functia de specialist in
sectia de personal si
organizare; specialist
coordonator in sectia
de personal si
organizare; specialist
coordonator al sectiei
de personal si
secretariat; plecarea
sotului peste hotare.

43

2005

a fost numita in functia


de specialist al sectiei
Personal si Educatie.

45

2007

a fost eliberata din


functie.

46

2008

a fost angajata la
Centrul National
Stiintifico-Practic de
Medicina de Urgenta,

in functie de
magazinier in serviciul
gospodaresc.
47

2009

CNSPMU- eliberata

Interventie chirurgicala de

din functie.

extirpare a uterului si
ovarelor.

49

2011

a fost angajata la

Oboseala permanenta

Asociatia Mediacala
Teritoriala a sectorului
Buiucani, in functie de
infermiera la CMF,
nr.5. Sefa de resurse
umane.
50

2012

a fost transferata in
functie de casier in
CMF, nr.4; eliberata
din functie.

51

2013

a fost angajata in

Interventie chirurgicala la

CNSPMU cu functia

cap, diagnosticul- tumora

de infermiera in sectia

maligna lob parietal,

de recuperare medicala

proces expansiv

si fizioterapie; a fost

intracerebral parietal

transferata in functia

stanga.

de sora-gospodina in
sectia de recuperare
medicala si
fizioterapie; eliberata
din functie.
2014

Examenul psihic
a) Aspecte de ordin general:
Subiectul manifesta o atitudine cooperanta, este deschis spre comunicare, modest atit in
comportament cat si la nivel verbal, din punct de vedere al aspectului fizic observam ca clienta pare
a fi istovita, vorbeste manifestand multe gesturi, are un mers incetinit,nesigur; tinuta e ingrijita si
aranjata.
b) Examinarea functiilor psihice:
In ceea ce priveste semiologia senzatiilor, pacienta G.E. manifesta usoare forme de
Cenestopatii, care se caracterizeaza prin amorteala mainilor, cefalee migratoare (ce a aparut in
special dupa interventia chirurgicala suferita la cap), clienta simtind si furnicaturi/ intepaturi
(parestezii). Hipoesteziile sunt si ele prezente, insa la nivel auditiv, clienta deseori simtind nevoia
de a adresa intrebari suplimentare (ce? Poti sa mai repeti odata? n-am inteles ce ai spus..).
Tulburari ale perceptiei nu se inregistreaza.
Atentia subiectului a fost testata prin diverse metode precum: Metoda Kraeplin, in care
persoana a fost solicitata sa enumere zilele saptamanii / lunile anului in ordine inversa ; in urma
efectuarii acestor teste, nu a fost identificat vre-o neregularitate la aceasta functie psihica.
Memoria clientei G.E. a fost una foarte buna de-a lungul anilor, insa aceasta a fost afectata de
interventia chirurgicala la cap pe care a suferit-o. Ca consecinta, clienta prezinta o hipomnezie,
de asemenea, fiind prezent si lapsusul (aceasta nu isi poate aminti unele evenimente, insa mai
tarziu, si le aminteste.). Din punct de vedere a dismneziilor calitative, aceasta prezinta anecforie,
deoarece chiar ea afirma ca uneori nu isi aminteste unele evenimente, insa cu ajutorul membrilor
familiei care ii dau indicii, o ajuta, ea isi poate aminti evenimentul X.
In urma conversatiei/ dialogului purtat cu doamna G.E., aceasta a mentionat ca ii este frica
sa ramana singura in casa, de teama sa i se sa se intimple ceva si sa nu fie nimeni care sa o ajute.
Ea constientizeaza ca lucrul de care se teme este absurd si ilogic, insa de fiecare data cand
ramane singura acasa, asteapta cu nerabdare sosirea unui membru al familiei acasa.(obsesie
fobica).
Nu au fost depistate careva tulburari la nivelul imaginatiei.

Clienta G.E. are dificultati de vorbire, predomina balbismul ca urmare a unei traume, a bolii
de care a suferit (tumoare pe creier, partea stanga).subiectul mentioneaza ca tulburarile de

vorbire au aparut cam de aproximativ un an pina la efectuarea interventiei chirurgicale ( Alt


simptom al unei tumori cerebrale este o tulbuare a functiilor cognitive, adica de cunoastere.
Bolnavul isi pierde partial memoria, cand tumora se afla in emisfera stanga a creierului, se pierde
limbajul, bolnavul nu mai intelege nici semnificatia cuvintelor, vorbeste si nu stie ce vorbeste sau
intelege, dar nu poate vorbi decat prin silabe. ). Aceasta afirma ca aceasta tulburare de vorbire a
inceput de la simplu spre complex, insa aceste mici semne, nu le lua in consideratie. De
asemenea, in urma efectuarii unor mici teste, s-a demonstrat faptul ca clienta poseda si o
tulburare semantica grafica, si anume paragramafismele.
Cu toate acestea, clienta are o vointa foarte puternica, si o dorinta de viata foarte mare, ea
implicandu-se in diverse activitati casnice, pe care vrea sa le faca singura. Mereu are spiritul de
initiativa si chef de munca.
Uneori, odata cu schimbarea timpul de afara, clienta prezinta insomnii, care sunt insotite
deseori de migrene.
Tulburari de constiinta nu au fost semnalate.

In concluzie, conform datelor obtinute in baza consilierii acestui subiect evidentiem urmatoarele
tulburari intalnite: Hipoestezii auditive, Cenestopatiile, hipomnezie, lapsusul, dismnezii calitativeanecforie, obsesie fobica, balbismul, uneori insomnii.
Se recomanda: sedinte de consiliere pentru depasirea fobiei si celorlalte tulburari pe care le prezinta
subiectul, precum si adresarea la logoped pentru incercarea de a depasi/ trata tulburarile de limbaj.

Program terapeutic pentru scolarii mici cu dislalii.


Dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare) provocat de afectiuni organice sau functionale ale
organelor periferice ale vorbirii si care const in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor
sunete.
Nume/ Prenume: G.A.
Data/ Luna/ Anul nasterii: 15.12.2008
Problema bazala identificata: incapacitatea de a pronunta sunetul P clar.
Caracteristici ale copilului: ager, pozitiv, vorbeste frumos si scrie ingrijit.
Obiectiv- consolidarea sunetului p n vederea exprimrii clare i expresive.
Obiective secundare- Dezvoltarea mobilittii aparatului articular;
- Dezvoltarea respiratiei corecte;
- Educarea auzului fonematic;
- Consolidarea sunetului corect;
- Introducerea sunetului in silabe;
- Introducerea sunetului in cuvinte;
- Diferentierea sunetului la nivel de silabe si cuvinte;
- Exersarea sunetului corect in propozitii, in scurte texte, poezii, ghicitori, proverbe.

Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului 'P'


Initial, vom lucra asupra exercitiilor generale: imitarea mersului, miscarile gatului si rotirea capului,
miscarile si rotirea bratelor, exercitii pentru intarirea musculaturii toracicale; exercitii pentru intarirea
musculaturii abdominale.
La urmatoarea etapa, vom lucra asupra mobilitatii aparatului fonoarticulator, efectuand diverse exercitii
practice.
a) pentru antrenarea mobilitatii faciale:
umflarea alternativa a obrajilor,
imitarea rsului si a sursului,
fete triste, mirate, incruntate;
b) pentru antrenarea motricitatii labiale:
vibrarea buzelor,
intinderea si/sau rotunjirea lor,

Buzele sunt ntinse n zmbet ( se vd dinii de jos );


Dinii de sus sunt aezai peste cei de jos ( distana 1mm );
diferite alte jocuri;
c) pentru antrenarea motricitatii lingualele:
scoaterea in forma de sagetica si/sauretragerea limbii din/in gura,
Limba plata;
Limba este lit, are vrful ndoit n jos i sprijinit pe incisivii inferiori;
Urmatorul pas este sa invatam sa respiram corect in timp ce facem exercitii de pronuntie.
Exercitii pentru expiratie:
stinge luminarea;
umfla balonul;
sufla la spirometru; etc.
Exercitii pentru inspiratie:
miroase florile;
ciinele la vinatoare;etc
Inspiratia diferentiata:
inspiratie pe gura;
inspiratie pe gura si expiratie pe nas si vice-versa.
I. Consolidarea sunetului p prin silabe si logatomi:
1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu


- cu vocale diferite : ape, api, apo, apu
: ipa, ipe, ipo, ipu
: opa, ope, opi, opu
: upa, upe, upi, upu

3. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up

4. Exercitii in logatomi : pap, pep, pip, pop, pup

- pronuntat fara vocale p....p, p....p, p....p, p....p

5. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru


: spa, spe, spi, spo, spu

II. Cuvinte:
1. Cuvinte cu 'p' in pozitie initiala
- monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol,
pui, pun;
- bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna,
pune, putin;
- polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa;

2. Cuvinte cu 'p' in pozitie mediana:


- monosilabice : apt, copt, rupt;
- bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad;
- polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma;
- cu aglomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas,
caprioara, capra;

3. Cuvinte cu 'p' la final:


- monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup;
- bisilabice : dulap;

III.Propozitii:
In dulap este un nap.
In padure e un lup.
Rup un par.
In spatele spitalului e un plop.
Petre ia pere padurete din padure.
Crap in patru piatra.

Paun a pus pulpa de pui in supa.


Pe pat e o plapuma.
Poza e pe dulap.
Plec poimaine la Predeal.
Profesorul a pus popandaul pe pupitru.
Pipaie postavul din dulap.
Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel.
Pe patinoar este un hop mare.
Pleci la petrecere?
Postesti pana poimaine.
Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul.
Postasul aduce un plic.
Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa.
E copt porumbul?
Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul.
Umple un pahar cu apa!