TEST P.N.P.

– INTERPRETARE

MANUAL DE INTERPRETARE
CHESTIONARUL P.N.P.

I. CONSIDERATII ASUPRA UTILITATII TESTULUI

Practicienii dispun pentru a selectiona in colectivitatile civile si militare subiectii

prezentand tendinte patologice, de un anumit numar de instrumente simple din punct
de vedere al aplicarii si corectarii.
Totusi instrumentele existente sunt orientate catre determinarea unei singure
trasaturi patologice, nevrotismul (sau tendinta nevrotica).
A fost necesara punerea la punct a unei probe care, pastrand caracteristicile
enuntate, sa permita depistarea unui evantai mai larg de tendinte patologice.
Chestionarul PNP raspunde tocmai acestui scop, propunandu-si sa determine subiectii
care prezinta fie tendinte nevrotice, fie paranoice, fie tenditne catre dezechilibru
mintal (personalitatea psihopatica).
Aceste doua ultime categorii au fost intretinute datorita frecventei lor si
caracterului lor nociv in colectivitati.
Pe de alta parte, elaborarea tesutlui PNP a tinut seama de eventualitatea
utilizarii in practica civila in afara mediului medical. In acest sens, a fost efectuata o
selectie atenta a itemilor astfel incat nici o intrebare sa nu aiba un caracter
traumatizant (intrebarile raportandu-se la anomaliile grave de comportament sau cele
raportandu-se la sexualitate au fost eliminate).
S-au luat precautii pentru a spori la maxim caracterul discriminativ al bateriei si
controlul sinceritatii raspunsurilor.
Pentru diagnosticarea tendintelor nevrotice sunt utilizate trei probe: un
chestionar cuprinzand itemii extrasi din chestionarele clasice care s-au dovedit
discriminativiin mod deosebit, un test de asociatii de cuvinte cu alegere impusa, si un
test de gusturi alimentare. Daca chestionarele nevrotice sunt clasice si larg utilizate,
probele obiective, - asociaerea cuvintelor si testul gusturilor alimentare – sunt mai
putin cunoscute, desi au o excelenta validitate, fiind mai greu de trucat.
O analiza a valorilor discriminative a celor trei probe a permis prevederea unei
note globale, “Tendinte Nevrotice”, cu ajutorul unei combinatii simple ponderate a
celor trei note obtinute.
Tendintele paranoice si cel catre dezechilibru sunt determinate cu ajutorul a
doua chestionare ai caror itemi au fost alesi prin analiza dintre cei mai discriminativi
care existau in probele clasice.
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

In sfarsit o scara de nesinceritate (minciuna), permite precizarea tendintei pe

care o are subiectul de a se prezenta mai favorabil si deci invalidarea rezultatelor prea
“normale” obtinute de un subiectavand o nota de nesinceritate ridicata.
Administrarea probelor este foarte usoara. Este colectiva. Itemii sunt simpli si
pot fi intelesi si de subiectii cu un nivel cultural scazut. Corectarea obiectiva se face
cu ajutorul unei grile. Notele brute ale diferitelor scari sunt transformate mecanic in
note T prin simpla raportare la foaia de profil.
Etalonajele in note T (media 50, abaterea standard 10), au fost elaborate
separat pentru cele doua sexe, pentru nivel cultural scazut, respectiv ridicat, datorita
diferentelor aparute in functie de acesti factori.
Interpretarea rezultatelor este foarte simpla. Se considera de natura
patologica, necesitand deci examinare detaliata si de specialitate, orice subiect care
obtine nota 70 sau o nota superioara la vreuna dintre scale. In plus, chestionarul se
poate utiliza si pentru precizarea expresa a tendintei patologice in cauza, luand in
considerare scala cea mai ridicata.
O astfel de proba poate fi de mare utilitate in practica civila si militara,
datorita simplicitatii ei, caracterului ei non-traumatizant, a controlului sinceritatii
raspunsurilor , a evantaiului larg al tendintelor patologice de depistat.
Ea constituie o proba de criblaj care nu necesita personal specializat, care poate
fi completata, eventual, cu probe de personalitate mai sensibile, sau un examen clinic
specializat.

II. SCURT ISTORIC AL ELABORARII TESTULUI

Problema detectarii oamenilor anormali psihic intr-o colectivitate cu ajutorul

testelor s-a pus pentru prima data in anul 1917, in armata SUA. Wodworth a propus
“Personal Data Sheet” un chestionar in care erau intalnite cel mai frecvent simptomele
nevrotice. De la aceasta data metodele se multiplica si in prezent se pot preciza
caracterele formale pe care ar trebui sa le posede o asemenea proba:
1. ea nu trebuie sa fie traumatizanta pentru subiect.
Este adevarat ca in mediul militar si intr-un cadru de examen medical, este posibil
sa pui subiectului intrebari raportate la tulburari neuropsihice caracteristice, dar
este de dorit ca si in mediul civil, sa fie aplicata, astfel incat itemii sa nu para ca au
vreo legatura cu anomaliile comportmentale, sau, mai mult, sa nu faca nici o aluzie la
tulburari mentale.

2. trebuie sa fie administrata repede si colectiv, adica este vorba de un test

creion- hartie colectiv.
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

3. trebuie sa fie aplicata subiectilor de nivel intelectual mediu sau relativ scazut,
deci populatiei generale si nu numai unei grupe intelectuale selectionate. Aceasta
conditie este relativ in conflict cu precedenta pentru ca un test creion-hartie
necesita un nivel intelectual minim.
4. trebuie sa fie corectata usor si rapid ( fie cu ajutorul unei grile, a unei masini,
fara personal specializat) si interpretarea sa fie la fel de usoara (in practica sa
se poata fixa in rezultate o limita numerica, avand valoare de nota
discriminatorie).

Exista in prezent un animit numar de probe ( precum Cornell-Index care este putin
traumatizant) care raspunde la aceste conditii.
Nu toate probele permit practic sa se elimine subiectii cu tendinte nevritice.
Experienta clinica arata ca daca tulburarile nevrotice reprezinta cea mai mare
proportie la subiectii eliminati, exista alte doua tipuri de subiecti care au probleme
delicate: cei prezentand tendinte paranoice si personalitatile psihopatice.
Aceste doua tipuri de subiecti frecvent nocive intr-un colectiv nu pot fi detectati
printr-o proba care exploreaza doar tendintele nevrotice. S-a pus de aceea problema
elaborarii unei probe care sa permita detectarea imediata a celor trei clase de
subiecti.
In domeniul detectarii tendintelor nevrotice, printre diversele probe propuse, trei
si-au probat validitatea:
a) chestionarele nevrotice derivand din spiritul lui P.D.S. al lui Woodworth.
b) Testele de asociatie de cuvinte cu alegere impusa, derivate din testul initial al
lui FRESSEY si doua de difuzare mai restransa:Crorem Word—gist in Marea
Britanie si Cornell Word Form in S.U.A.
c) Testele de gusturi alimentare, B.G.Weil, in 1945 a demonstrat ca nevroticii
declara ca nu le place un numar de alimente mai mare decat subiectii normali.S-a
verificat in diverse tari si in particular in Marea Britanie de catre Gough in
1946.

Astfel, daca chestionarele, intr-o anumita masura, sunt deschise “trucajului”, testul de
asociatie este in mai mica masurasi se poate afirma ca testul de gust alimentar nu
poate fi deloc.

Detectarea tendintelor paranoice si psihopatice este mai dificila. Numai chestionarele

pot fi folosite in mod valid. Aceste doua tipuri de subiecti sunt in mod normal de
inteligenta medie si au adesea tendinta de a-si masca tulbirarile, de aceea este
necesara utilizarea chestionarelor “camuflate” in care validitatea a fost determinata
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

empiric. Cele doua scari Pd si Pa din MMPI raspund la aceste doua conditii. Guilford a
construit un chestionar de tendinte paranoice validat prin analiza factoriala.
Prezenta chestionarelor in testul de fata a dus la introducerea unei scari de
nesinceritate, constituind o garantie aditionala contra “trucajului” eventual. S-a
adoptat scara 1 de la MMPI.
Ca punct de plecare la ansamblul scarii, probele urmatoare au fost retinute ca baza
la principiile enumerate anterior:
1. Pentru diagnosticul tendintelor psihopatice:
a) Scara Pd de la MMPI;

2. Pentru diagnosticul tendintelor paranoice:

a) Guilford Martin Personal Inventory;
b) Scara sa de la MMPI;
3. Pentru tendinte nevrotice:
a) The Mandsley Medical Questionaire;
b) The Crorch Word Connection Sist;
c) O scara originala de gusturi alimentare.

4. Pentru diagnosticarea nesinceritatii in raspunsuri:

a) Scara “ L” de la MMPI.

III. ANALIZA ITEMILOR SI CONSTITUIREA SCARII DEFINITIVE.

Analiza itemilor pe faze a condus la constituirea scarii definitive. Pentru detaliu se va

raporta la lucrarile citate ca referinta.

Teza initiala consta in:

- o eliminare in chestionarele 1a, 1b si 2a a intrebarilor considerare prea
traumatizante;
- prezentarea intrebarilor sub forma de propozitii afirmative, eliminare in testul
3b a intrebarilor netraductibile;
- introducerea de intrebari originale in testul 3b si constituirea de itemi originali
in testul 3c;
- reducerea a doua chestionare de tendinte paranoice la un singur chestionar.

Acest ultim punct a facut obiectul unui studiu preliminar.

O analiza pe rezultatele subiectilor normali a aratat ca este necesar sa se tina cont de
sex si de nivelul cultural: toti subiectii au fost clasati dupa acelasi criteriu in 2 grupe:
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

nivel scazut ( certificat de studii generale) de nivel ridicat ( cultura secundara sau
superioara).
S-a constatat ca, in general, subiectii de nivel cultural scazut au tendinta de a
raspunde mai patologic decat subiectii cu nivel ridicat si ca femeile, la nivel cultural
egal, au raspunsuri mai patologice decat barbatii. Pentru analiza itemilor, s-au
constituit grupe separate pe sexe si pe nivel cultural.
A fost practicata o analiza a itemilor utilizand ca criteriu gradul semnificativ al
diferentierii intre normali si patologici.
Cele 15 intrebari de scara initiala de nesinceritate au fost incluse fara
modoficari.
Notele brute la fiecare scara au fost transformate in note T ( media 50,
abaterea standard 10) separat pentru ambele sexe si pe cele 2 nivele culturale.
A fost necesara combinarea a 3 probe, (chestionar, gust alimentar, conexiune
verbala) facand o valoare discriminatorie intre subiectii normali si nevrozati. Utilizand
o metoda bazata pe valoarea corelatiei intre predictie si criteriu, cea mai buna
ponderatie pentru a obtine o nota combinata este:
1. Gusturi alimentare ………………….1
2. Conexiuni verbale ………………….1
3. Chestionar ………………………….2

IV. UTILIZAREA SCARII DEFINITIVE

In metodologia corecta, este necesara contravalidarea scarii prezente pe noi

grupe de subiecti, normali si patologici.
Tinand cont de pericolele unei validari pe aceeasi subiecti ce au servit la analiza
itemilor, s-a studiat valoarea diagnostica a scarii in aceste conditii, urmand sa se
practice o contravalidare intr-o lucrare ulterioara.
Validarea s-a efectuat prin urmatoarele procedee:
a. corelatia intre diagnostic si nota scarii corespondente;
b. media notelor obtinute pe diferite grupe de subiecti, calculata in note brute, da
o indicatie, ca si metoda precedenta, despre validitatea probei pentru
diagnosticul nosologic corect (nu pentru depistare) pentru diferite tipuri de boli.
c. In fapt, cele doua procedee precedente sunt destul de departe de tehnica
utilizarii reale a scarii.
Pentru a fi adaptata conditiilor normale de utilizare, dupa care toate rezultatele
trebuie exprimate in note T, s-au calculat:
1. Procentajul subiectilor patologici detectati ca atare, admitand ca nota T poate fi
considerata ca o indicatie patologica.
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

2. Procentajul subiectilor la care diagnosticul corect (nosologic) este indicat prin

proba (prin care subiectul va fi detectat ca patologic sau nu).
4. Procentajul subiectilor la care diagnosticul nosologic este corect si care sunt
in acelasi timp recunoscuti ca patologici.
Pentru fiecare din aceste puncte, sunt posibile doua metode:
a. utilizarea a 4 scari ( singura scara globala a tendintei nevrotice rezultand din
combinarea ponderata a trei scari de partiale).
b. utilizarea a sapte scari (ntre care patru scari de nevrotism). O nota T ridicata sau
superioara lui 70 este considerata ca indicator patologic.
Diferenta intre cele doua metode, ramane totusi nesemnificativa.
Se poate astfel concluziona ca proba sub rezerva verificarii, pare sa aiba o buna
valoare discriminativa. Merita sa fie subliniata valoarea probei in detectarea
psihopatilor si a caracterelor paranoice, care sunt dificil de recunoscut prin scarile de
tendinte nevrotice.
Utilizarea metodei cu patru scari da o ameliorare a diagnosticarii corecte pentru
paranoici si psihopati si o diminuare pentru nevrotici. Aceste concluzii trebuie insa
considerate in relatia cu valoarea criteriului nosologic folosit.
Este de dorit o contravalidare cu acets instrument care sa permita verificarea
rezultatelor prezentate.

V. ADMINISTRAREA SI CORECTARE

Chestionarul PNP poate fi utlizat individual sau colectiv.

Se vor distribui chestionarele si se vor face mentiunile de identificare.
Se va anunta titlul fiecarei parti a chestionarului si se vor citi cu voce tare
instructiunile care se afla la inceputul fiecareia. La sfarsitul fiecarei explicatii se va
raspunde la fiecare intrebare pusa. Inainte de a lucra a II a si a III a parte se va
verifica daca partea precedenta este terminata de catre fiecare subiect. Se va urmari
cu atentie ca cei care au terminat sa nu intoarca pagina. Se vor grabi subiectii care au
tendinta sa reflecteze prea mult asupra fiecarei intrebari. In timpul executarii probei
se va urmari ca raspunsurile sa fie bine indicate si sa nu se omita nici o intrebare. La
sfarsit se strang chestionarele pe rand si se controleaza daca subiectii au terminat.
Aplicarea chestionarului poate dura 15-25 de minute pentru toti subiectii.
Timpul nu este limitat.

VI. CORECTAREA SI STABILIREA PROFILULUI

Se vor utiliza grilele de corectie si foaia de profil, dupa ce se va scrie numele

subiectului in partea corespunzatoarea sexului.
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

1. Pentru prima parte este suficienta insumarea numarului de alimente subliniate

care da nota bruta, si raportarea ei alaturi de titlul: prima parte;
2. pentru a doua parte se va utiliza grila nr. 2 si 3 aplicandu-se mai intai pe coloana
“adevarat”, “?”, “fals”, succesiv pentru fiecare scara de NESINCERITATE,
CHESTIONAR NEVROTIC, TENDINTE PARANOICE, TENDINTE PSIHOPATICE.
Pentru fiecare valoare, nota partiala este numarul de punctelor din grila aparute in
mentiunea “adevarat” sau “fals”, incercuite.
Punctele de interogare incercuite nu sunt socotite.
Prima coloana a grilei, aplicate pe “adevarat” da nota la Chestionarul Nevrotic.
A doua coloana a grilei, aplicate pe coloana “fals” da nota la nesinceritate.
N.B. – aceste doua prime operatii pot fi facute fara a misca grila.
Pentru notele tendinte Paranoice si tendinte Psihopate, raspunsurile semnificative
sunt atat cele adevarate cat si cele false.
Se vor scrie notele partiale in marginea josului paginii in ordine de la stanga la
dreapta: nesinceritate, Chestionar Nevrotic, etc., la fel se va proceda si pentru grila 3.
3. Pentru partea a treia, se va aplica grila de corectie corespunzatoare, fara a avea
nevoie sa intorci pagina, si se vor numara trasurile care apar deasupra unei linii din
grila. Acest numar va fi inscris in rubrica a TREIA PARTE
Corectarea terminata , se vor raporta foile brute pe foaia de preifil, avand grija
sa se utilizeze graficul superior sau inferior, dupa nivelul cultural, superior sau inferior
al subiectului.
Nota bruta a NESINCERITATII va fi inscrisa direct pe grafic. Pentru notele
extrase din grilele nr. 2 si nr. 3, sa se retina ca nota bruta este suma celor 2 note
partiale, corespunzatoarea pentru grilele nr. 2 si nr. 3.
Se vor raporta apoi in paranteza notele T citite pe grafic pentru scarile de gust
alimentar, de conexiuni verbale, Chestionar Nevrotic. Pentru aceasta ultima scara nota
T este inscrisa de doua ori. (coeficientul 2 in nota globala nevrotica).
La sfarsit se vor totaliza valorile continute in paranteza si puse ca total pe linia
notelor brute fara cea a scarii de Tendinte Nevrotice. In sfarsit,marcam pe graficul
acestei scari, nota bruta astfel obtinuta.
Notele T sunt valori citite sau reperate pe scara marginala stanga sau dreapta.
Sunt situate la acelasi nivel orizontal ca si notele brute marcate in corpul graficului.

1. Eliminarea subiectilor care prezinta tulburari patologice

Aceata este utilizarea pentru care a fost construita scara.

Metoda a
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

Toti subiectii care prezinta o nota T superioara lui 70 sau la una din cele 4 scari,
este posibil patologica si este recomandabil un diagnostic mai accentuat, de catre un
specialist.

Metoda b

Se vor utiliza cele patru sacri (scara nevrotica combinata, singura, pentru
tendinte nevrotice).
Tehnica si concluziile sunt identice.

Este o mica diferenta intre cele doua metode in ceea ce priveste procentajul
subiectilor patologici detectati si procentajul subiectilor patologici falsi. In acest
sens, este posibila depistarea ca limita patologica a unei note T diferita de 70, dupa
scopul si severitatea selectiei cercetarii.

2. Diagnosticul tipului de tendinte patologice prezentate de subiect

Aceasta utilizare poate fi considerata complementara celei utilizate. Ea ofera

pentru specialist ocazia de a se orienta in examenul subiectului detctat ca patologic. In
principiu, un astfel de subiect poate prezenta ca trasatura patologica predominanta pe
cea care corespunde scarii cu nota T cea mai ridicata. In acest scop se pot folosi in
mod egal atat metoda a cat si metoda b (7 / 4 scari). Metoda a permite sa se
detecteze mai bine nevrozele, metoda b, paranoicii si dezechilibratii.
Teoretic se poate folosi aceasta metoda chiar daca notele T nu ating 70. In
acest caz, trebuie manifestata maximum de prudenta in interpretare caci nu se poate
vorbi de trasaturi patologice, ci doar de tendinte care se situeaza probabil in limite
normale.

3. Cazul in care doar nota T in scara 1 este superioara lui 70

Atunci cand notele T sunt inferioare lui 70 si doar nota T de la nesinceritate

depaseste 70, este vorba in general de un subiect care cauta sa se prezinte favorabil,
constient sau nu.
Este posibil ca aceasta atitudine sa nu fie asociata la o alta tendinta patologica,
dar nu este rara cazul in care o putem intalni la paranoici. Un astfel de profil trebuie
sa fie considerat ca suspect si necesita un examen mai complex. Daca una sau mai
multe note T sunt ridicate, aceeasi decizie se impune, dar in acest caz nota T cea mai
ridicata (in mod obisnuit tendinte paranoice sau psihopatice), da o indicatie asupra
deviatiei patologice a subiectului.
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

CHESTIONAR P.N.P

INSTRUCTIUNI
SCOP:
Depistarea subiectilor cu tendinte paranoice, nevrotice sau psihopatice.
Este un test care se aplica obisnuit, colectiv sau individual.

CONDITII :

1. Chestionarul/testul sa nu fie traumatizant pentru subiect (sa nu faca aluzii la

tulburarile mentale sau la intimitatea subiectului). Respectarea acestei reguli duce la
reducerea itemilor din testul CPI.
2. Aplicarea testului sa fie rapida;
3. Constructia itemilor sa fie accesibila pentru subiecti de nivel intelectual mediu
si submediu;
4. Testul sa permita o corectare rapida;
5. Timpul de aplicare 15-20 de minute
6. Se considera simptomatice raspunsurile care depasesc in note standard, limita
de 70;

DEFINITII :

NEVROZA = un raspuns ineficient la un real perceput ca real, dar resimtit fictiv

(caracteristicile realitatii sunt receptate cognitiv corect, si receptarea se modifica in
functie de dorintele subiectului, doar atunci cand aceasta realitate nu se articuleaza
cu dorintele si posibilitatile sale)

PARANOIA = o psihoza cronica endogena, caracterizata prin evolutia continua a unui

delir sistematizat durabil si impenetrabil la critica, dezvoltat insidios, pe fondul
conservarii claritatii gandirii, vointei si actiunii;

PSIHOPATIE = dificil de definit; se considera personalitatile discordante

caracterizate prin particularitati cantitative ale instinctuluicare genereaza tulburari
manifeste in sfera comportamentala de tip antisocial, de obicei pe fondul unui intelect
de limita, dar nu obligatorii;
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

APLICARE SI COTARE:

La testul nr. 1 (alimente) se retine numarul alimentelor subliniate. Pe foaia de

profil se trece la Gust al. Nota 4 corespunde notei T=64 (aproximativ) care se trece
sub nota 4.
La testul nr. 2 (chestionarul): se aplica cele patru grile si se trec punctele in
caseta corespunzatoare. Subiectul este avertizat sa nu noteze nici un raspuns, sau cat
mai putine raspunsuri la rubrica “?”, pe foaia de raspuns.
Sa consideram ca subiectul a obtinut:
N=20 I=3 Pa=5 Ps=2
Nevrotism minciuna paranoia psihopatie
Punctele obtinute la N=20, se trec pe foaia de profil la Prob.nev. de doua ori, iar
dedesubtnotele T corespunzatoare, aproximativ 72, in cazul nostru;
Punctele obtinute la I (3) se trec la rubrica Nesinc., procedandu-se la fel,
astefel obtinandu-se nota T= 45;
Punctele obtinute la paranoia Pa=5, se trec la Pa, iar dedesubt nota T care este
aproximativ 55.
Punctele obtinute la psihopatie se trec pe foaia de profil la Ps=2iar dedesubt
nota T care ii corespunde =42
La testul nr. 3 (cuvinte asemanatoare) se retine numarul de cuvinte subliniate
gresit. Ex. FOARFECE = infirmiera = a taia; Daca subiectul subliniaza “infirmiera”
acest raspuns gresit se retine si se noteaza cu un punct. Se procedeaza la fel cu toata
lista.
Sa consideram ca subiectul a subliniat gresit de 5 ori, deci a totalizat 5 puncte.
Acetse puncte se trec pe foaia de profil la Con.verb., iar dedesubt nota T
corespunzatoare care este aproximativ 48.

INTERPRETARE

Profilul pe care se calculeaza este cel corespunzator nivelului cultural al

subiectului.
Se aduna notele T: Gust.al + con. Verb. + prob.nev. =
64 48 (20+20) = 256
Aceste puncte se trec pe foaia de profil, obtinandu-se in marginea din dreapta a
foii nota T corespunzatoare, in cazul nostru aproximativ 75. 75 reprezinta tendinta
spre nevrotism a subiectului.
Pentru Pa si Ps se procedeaza ca la punctele anterioare, obtinandu-se notele T
corespunzatoare.
 TEST P.N.P. – INTERPRETARE

Pe foaia de profil se unesc punctele corespunzatoare notelor T ale celor trei

tendinte.
Subiectii care prezinta nota T superioara lui 70, au o tendinta patologica. Daca
un subiect prezinta doar nota T la minciuna peste 70, este suspect de paranoia.