Pentru uz didactic şi cercetare

TESTUL REY FIGURĂ COMPLEXĂ

Proba “Rey Figură Complexă” a fost propusă de Andre M. Rey în anul 1941. Rey publică în Archives
de Psychologie un articol cu titlul Examenul psihologic al encefalopatiei traumatice, articol în care propune
proba figurii complexe ca metodă de diagnostic diferenţial între deficienţa mintală constituţională şi
deficienţa determinată ca urmare a traumatisme lor cranio-cerebrale.

Într-o primă fază a testului se încearcă “stabilirea nivelului dezvoltării operaţiilor mintale ale
individului cu ajutorul unei sarcini în care procesele mnezice nu intervin deloc” (p. 323). Se încearcă
astfel surprinderea modalităţii în care subiectul analizează şi integrează datele perceptive care îi sunt
furnizate, mai precis maniera în care acest fapt se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului
se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive, adică cât anume reuşeşte
subiectul să redea din memorie din datele pe care anterior le-a integrat perceptiv în desen.
Productivitatea mnezică este în mare parte rezultatul structurării perceptive anterioare; se poate astfel
studia care este relaţia între strategia de copiere a figurii şi performanţa mnezică la redarea ei.

DESCRIEREA PROBEI

Testul figurii complexe constă dintr-un model grafic care nu are nici un corespondent real, el
constând dintr-un ansamblu de elemente grafice simple. Din punct de vedere al structurii, nu
elementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul de lor de relaţionare.

Figura are la bază un dreptunghi pe baza căruia sunt construite apoi celelalte elemente; dreptunghiul
constituie deci elementul de bază al structurării ansamblului. Pornind de la acest cadran central, sunt
structurate atât în interior cât şi în exterior o serie de elemente grafice ca şi: pătrate, dreptunghiuri,
cercuri, linii, romburi, puncte etc. Ceea ce rezultă este o structură complexă.

MODALITATEA DE APLICARE

Materiale necesare: Figura complexă (stimulul), 2 pagini A5, un creion grafic (normal), 5 – 6
creioane colorate.

Proba se aplică în două faze: o fază de copiere şi o fază de reproducere.

1. În faza de copiere subiectului i se cere să copieze figura aşa cum este ea prezentată în model.
Astfel, i se prezintă figura în poziţia standard (cu rombul în partea dreaptă) şi i se cere să o copieze pe
o pagină A5. Trebuie să se precizeze că nu este vorba de o probă de desen, ci de o probă de copiere,
în care trebuie să realizeze cât mai corect toate elementele aşa cum sunt ele prezentate în model.

Instrucţiunea care i se dă subiectului este următoarea: “Priveşte această figură, va trebui să o copiezi
(să o realizezi) cât mai exact posibil pe pagina pa care o ai în faţa ta. Ai grijă să nu uiţi nimic.”

Subiectului i se dă un creion colorat şi foaia B5 pe care trebuie să realizeze figura. Examinatorul îi va

da subiectului un alt creion colorat ori de câte ori va observa că acesta schimbă strategia de lucru; se
va nota bineînţeles ordinea culorilor utilizate.

1
 Pentru uz didactic şi cercetare

Se înregistrează timpul de lucru, acesta cronometrându-se din momentul începerii desenului până
în momentul în care subiectul declară că a terminat de copiat figura.

Dacă în timpul examinării subiectul roteşte stimulul cu figura complexă, acesta va fi readus în poziţia
iniţială. Este important ca subiectului să nu I se permită schimbarea poziţiei figurii complexe
în timpul evaluării. Subiectul poate însă să rotească pagina de lucru; acest aspect, dacă apare, va fi
notat de examinator.

2. După o pauză de trei minute în timpul căreia se îndepărtează din faţa subiectului figura
complexă şi nu se discută nici un aspect legat de performanţa lui anterioară, se trece la ce-a de-a
doua fază a probei – faza de reproducere din memorie. Astfel, i se dă o nouă pagină A5, un creion
grafic, şi i se cere să reproducă din memorie figura pe care a copiat-o anterior.

Se înregistrează şi pentru această fază timpul de lucru.

În acest moment examinarea se termină. În unele cazuri, mai ales când se evaluează copii, la sfârşitul
examinării, copilul poate fi întrebat ce reprezintă figura sau dacă există o modalitate mai eficientă pe
baza căreia să poată copia figura. Aceste informaţii ar putea fi utilizate în interpretarea calitativă a
rezultatelor.

ANALIZA REZULTATELOR

Analiza rezultatelor se face în două etape: prima vizează analiza modului în care subiectul a copiat
modelul iar ce-a de a doua vizează analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura
complexă. Proba ne oferă astfel (în prima fază) informaţii legate de activitatea perceptivă precum şi
informaţii legate de memoria vizuală (în cea de-a doua fază).

Prima fază probei, faza de copiere, are ca prim scop analiza structurării perceptive, a modului în care
subiectul este capabil să organizeze perceptiv, un ansamblu perceptiv complex. Figura complexă a
fost astfel construită încât să reducă la minim importanţa activităţii grafice propriu-zise.

Scopul interpretarii rezultatelor

Interpretarea rezultatelor la această probă are ca scop răspunsul la următoarele întrebări:

1. Cum este perceput modelul?

Va trebui deci să obţinem informaţii legate de structurarea perceptivă; este modelul perceput haotic,
fără a fi structurat? Sau este perceput ca un sistem tip puzzle, în care fiecare parte se îmbină cu o altă
parte alcătuind întregul? Este modelul perceput ca un întreg, bazându-se pe o structură iar treptat pe
această adăugându-se atât elementele interne cât şi cele externe?

Se ştie că ontogenetic percepţia cunoaşte o dezvoltare stadială şi astfel, ne aşteptăm să înregistrăm

această stadialitate şi în modul de percepere a figurii. Vom putea astfel desprinde nivelul structurării
perceptive, furnizându-ne informaţii legate de “vârsta perceptivă” a subiectului.

2. Cum realizează subiectul modelul perceput?

Acest aspect va scoate în evidenţă analiza perceptivă şi va oferi de asemenea informaţii legate de
calităţile atenţiei. Vom analiza în ce măsură subiectul surprinde toate elementele figurii, care este

2
 Pentru uz didactic şi cercetare

modalitatea grafică în care le realizează, care sunt elementele pe care subiectul nu le copiază, în ce
măsură subiectul adaugă elemente care nu sunt incluse în model?

3. Cum îşi reaminteşte subiectul figura?

Această întrebare se referă la analiza modului în care modelul este reprodus din memorie. Mai precis
ne va interesa care sunt elementele din model pe care subiectul şi le reaminteşte, care sunt elementele
pe care subiectul nu şi le reaminteşte, care sunt elementele pe care subiectul le include în reproducere
însă nu fac parte din modelul original.

Avantajul acestei probe, aşa după cum se poate observa este că ea ne oferă atât informaţii legate de
modalitatea de structurare perceptivă cât şi informaţii legate de procesele mnezice. Majoritatea
probelor de memorie nu include aspectul analizei structurării perceptive pe când în viaţa de zi cu zi
aceste procese sunt într-un proces permanent de interacţiune.

Analiza performanţei

ANALIZA PERFORMANŢEI subiectului la această probă se va face ţinând cont de:

1. evaluarea cantitativă a rezultatelor
2. strategia de lucru utilizată

EVALUAREA CANTITATIVĂ A REZULTATELOR

Un subiect poate obţine performanţe diferite la această probă chiar dacă utilizează aceeaşi strategie de
structurare a informaţiei; astfel, numărul de elemente pe care îl redă subiectul poate fi diferit
indiferent de strategia utilizată.

Analiza cantitativă a rezultatelor se va face în funcţie de elementele componente ale figurii. Astfel,
figura a fost descompusă în 18 elemente (vezi anexa 4), fiecare dintre acesta cotându-se cu 2 puncte.
Cele două punte pentru fiecare element al figurii se acordă astfel (vezi modulul IV al cursului pentru
o analiză concretă a unui protocol la testul Rey Figură Complexă):
• 1 punct pentru corectitudinea/structura fiecărui element (adică elementul trebuie să cuprindă
toate părţile componente);
• 1 punct pentru poziţionare (elementul trebuie să fie poziţionat la fel ca şi în model);
• în cazul în care pentru un element nu se poate acorda nici unul din punctele de mai sus
(adică el este incorect desenat ca structură şi este de asemenea incorect poziţionat) însă este
recognoscibil se va puncta 0,5 pentru elementul respectiv.

În funcţie de performanţa realizată se va obţine un scor total (suma puntelor pentru fiecare element)
atât pentru faza de copiere cât şi pentru faza de reproducere (scorul maxim este 18*2=36). Această
valoare se va raporta la etalonul probei (vezi anexa 3).

De asemenea timpul înregistrat atât la faza de copiere cât şi la faza de reproducere va fi raportat la
etalonul probei (vezi anexa 3). Vom avea astfel informaţii legate şi de ritmul de lucru al subiectului.

Se va trece apoi la analiza modalităţii de structurare a figurii complexe, desprinzându-se informaţii le

gate de strategia obţinută de subiect atât la copiere cât şi la reproducere.

3
 Pentru uz didactic şi cercetare

MODALITATEA DE STRUCTURARE

Un câmp perceptiv poate fi structurat diferit; în funcţie de modalitatea în care subiecţii structurează
figura complexă, au fost desprinse următoarele strategii:

1. utilizarea cadranului central

2. detalii înglobate în cadranul central
3. realizarea conturului general al figurii
4. juxtapunerea detaliilor
5. detalii pe un fond confuz
6. reducerea figurii la o schemă familiară
7. bizarerii

Utilizarea cadranului central.

Această strategie de organizare a câmpului perceptiv este caracteristică adulţilor şi constă în utilizarea
cadranului central ca bază pentru elementele figurii complexe. În această situaţie subiectul începe
desenul figurii complexe cu dreptunghiul, ulterior adăugând celelalte elemente; cadranul central
constituie astfel un punctul de plecare.

Detalii înglobate în cadranul central.

În această situaţie subiectul începe desenul prin înglobarea unuia sau a mai multor elemente ale figurii
în cadranul central, folosindu-se apoi de acest cadran pentru a construi întreaga figură (ca şi în cazul
primei strategii). Această strategie este mai rar întâlnită decât prima strategie şi este de asemenea
caracteristică adulţilor.

Realizarea conturului general al figurii

Subiectul începe realizarea figurii complexe cu întreg conturul acesteia fără a diferenţie explicit
cadranul central. Subiectul obţine astfel un spaţiu de conţinut în care va adăuga ulterior elementele.

Juxtapunerea detaliilor
Identificăm această strategie atunci când subiectul alătură detaliile din aproape în aproape (tip
puzzle). Nu există element de ghidaj în această situaţie; figura se obţine alăturând unul câte unul
detaliile.

Detalii pe un fond confuz

În această situaţie subiectul redă doar câteva elemente disparate, puţin sau deloc structurate ale figurii
complexe. Nu putem recunoaşte structura figurii complexe, însă putem recunoaşte câteva elemente
ale acesteia.

Reducerea figurii la o schemă familiară

În situaţia în care subiectul regăseşte o conexiune a figurii complexe cu un obiect concret din realitate
redau acel obiect fără a face prea mult analiza modelului prezentat. Cel mai adesea copii realizează
astfel de conexiuni, găsind modelul similar cu un vapor, o casă sau peste.

Bizarerii
Subiectul realizează în acest caz o serie de element care nu au nimic în comun cu figura complexă.
Nu se poate recunoaşte în acest caz nici unul din elementele figurii complexe, cu atât mai puţin figura
întreagă.

4
 Pentru uz didactic şi cercetare

Rezumat

Proba “Rey Figură Complexă” propusă de Andre M. Rey este o metodă de diagnostic diferenţial
între deficienţa mintală constituţională şi deficienţa determinată ca urmare a traumatisme lor cranio-
cerebrale. Proba are doua faze.
Într-o primă fază a testului se încearcă “stabilirea nivelului dezvoltării operaţiilor mintale ale
individului cu ajutorul unei sarcini în care procesele mnezice nu intervin deloc”. Se încearcă astfel
surprinderea modalităţii în care subiectul analizează şi integrează datele perceptive care îi sunt
furnizate, mai precis maniera în care acest fapt se reflectă în copierea lor. Într-o a doua fază a testului
(care se aplică la un interval de trei minute) se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma
analizei perceptive, adică cât anume reuşeşte subiectul să redea din memorie din datele pe care
anterior le-a integrat perceptiv în desen.
Interpretarea rezultattelor la această probă are ca scop răspunsul la trei întrebări: cum este perceput
modelul? Cum realizează subiectul modelul perceput? Cum îşi reaminteşte subiectul figura. Analiza
performanţei subiectului la această probă se va face ţinând seama de evaluarea cantitativă a
rezultatelor şi strategia de lucru utilizată. În funcţie de modul în care subiectul structurează figura
complexă, au fost depistate următoarele strategii: utilizarea cadranului central, detalii înglobate în
cadranul central, realizarea conturului general al figurii, juxtapunerea detaliilor, detalii pe un fond
confuz, reducerea figurii la o schemă familiară, bizarerii.

5
 Pentru uz didactic şi cercetare

EXEMPLU:

PROBA REY – FIGURĂ COMPLEXĂ

Numele: Iulia Manolescu

Data naşterii: 18. 01. 1995
Data examinării: 14.12.2001
Vârsta subiectului: 6ani, 10 luni, 26 zile.
Grădiniţa: Numărul 12, Cluj – Napoca
Grupa: Mare
Numele examinatorului: Mihaela Voiculescu

Interpretarea cantitativă

Faza de copiere Faza de reproducere din memorie

Ite Poziţion Corectitud Recunoaş Item Poziţiona Corectitudi Recunoaş
m are ine tere re ne tere
1 - - 0,5 1 - - 0,5
2 - - 0,5 2 - - 0,5
3 - - 0,5 3 - - -
4 - - 0,5 4 - - 0,5
5 - - 0,5 5 - - -
6 - - 0,5 6 - - 0,5
7 - 1 - 7 - - -
8 1 - - 8 - - 0,5
9 1 - - 9 - - 0,5
10 1 1 - 10 - - -
11 - - - 11 - 1 -
12 - - 0,5 12 - - -
13 1 1 - 13 - - -
14 1 - - 14 - - 0,5
15 - - 0,5 15 - - -
16 - - 0,5 16 - - 0,5
17 - 1 - 17 - - 0,5
18 1 - - 18 - - 0,5

Cotare cantitativă Cotare cantitativă

SCOR TOTAL : 14.5 SCOR TOTAL : 6

CENTIL: 20 CENTIL: 10
Nivel de dezvoltare al funţiei perceptiv- Memorie vizuală de lungă durată slab
motrice slab dezvoltat dezvoltată

TIMP DE LUCRU: 4 MINUTE TIMP DE LUCRU: 2 MINUTE

CENTIL: 100 CENTIL: 100
Timpul de lucru a fost rapid Timp de lucru rapid

6
 Pentru uz didactic şi cercetare

Interpretarea calitativă
Faza de copiere.
Utilizarea unei strategii adecvate (realizarea cadranului central) în faza de copiere a permis o bună
structurare a câmpului perceptiv, exprimată în execuţia tutor celor 18 elemente.
Demersul grafic al subiectului relevă bune capacităţi de analiză şi sinteză perceptivă, de relaţionare a
elementelor şi de integrare a acestora în unităţi cu sens.
Se remarcă, însă, imprecizii în execuţia itemilor şi în poziţionarea acestora unii în raport cu alţii,
aspect care, în corelaţie cu timpul de lucru (foarte mic), a influenţat negativ performanţa subiectului.
Faza de reproducere din memorie.
Strategia utilizată în redare este aceeaşi ca şi în faza de copiere, remarcându-se şi împărţirea
cadranului central în cadrane care au fost ulterior reluate succesiv. Se remarcă însă dificultăţi majore
în realizarea corectă a elementelor componente şi în poziţionarea lor.

Memoria vizuală de lungă durată este slab dezvoltată, strategiile de memorare utilizate nu sunt
eficiente.

Faza de reproducere din memorie

Faza de copiere

7
 Pentru uz didactic şi cercetare

ETALON LA TESTUL REY FIGURA COMPLEXA (REY,1941)

PERFORMANŢA LA FAZA DE COPIERE

Vârsta 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Ad
Medie 7,8 17 20,5 22,4 28,7 30,6 30 32,1 31,7 30,6 31 32 32
σ 4,6 6,4 5 5,19 4,18 2,70 2,6 2,6 2,39 2,6 2,5 2,1 1,8
Mediana 8 19 23 22 30,5 30,5 30,5 33 32 30,5 31 32,5 32
Mod 2/8 19/21 24 22/31 - 34 32 35/6 - 30 31 32/35 32/33
Percentile
10 1 3 12 14 19 26 25 28 29 24 25 27 29
20 2 8 18 15 23 25 27 30 29 28 28 31 30
25 2 11 19 17 27 28 27 30 30 29 30 31 31

30 2 12 20 20 29 28 27 30 30 29 30 32 31
40 3 18 22 21 29 28 29 32 31 30 31 32 32
50 8 19 23 22 30 30 30 33 32 30 31 32 32

60 8 19 24 23 31 33 32 34 33 32 32 33 33
70 9 21 24 27 32 34 32 35 34 34 34 34 34
75 10 21 25 27 32 34 32 35 34 34 34 34 34

80 11 22 26 28 33 34 33 35 35 34 34 35 34
90 15 26 26 31 33 34 34 36 35 35 35 35 35
100 19 31 27 31 35 36 36 36 36 36 35 36 36

PERFORMANŢA LA FAZA DE REPRODUCERE DIN MEMORIE

Vârsta 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Ad
Medie 4,2 10,2 13,2 14,4 18,9 20 19,3 20 19,1 20,25 23 21,2 22
σ 3,0 5,3 5,2 5,7 5,14 3,5 3,38 3,4 5 4,07 3,9 3,6 4,9
Mediana 2,5 10 13 14 19,5 19,5 20 21 18 19,5 23 22 22
Mod 1 16 - 14/18 17 19 19/22 23 15/17 - - 22 22
Percentile
10 0 2 6 2 7 14 12 15 14 13 17 15 15
20 1 3 7 8 12 16 15 16 15 15 19 20 17
25 1 4 7 9 16 16 16 17 15 17 19 20 18

30 1 4 8 10 17 18 16 17 16 17 20 21 19
40 1 9 11 14 17 19 19 18 17 19 21 22 21
50 2 10 13 14 18 19 20 20 18 19 23 22 22

60 3 11 16 17 22 20 21 22 20 22 24 23 24
70 5 14 16 18 23 22 22 23 23 22 25 24 26
75 5 14 17 18 23 22 22 23 24 23 26 25 27

80 6 14 19 18 25 23 22 23 25 23 27 25 28
90 9 18 21 22 27 26 24 23 28 24 28 26 29
100 11 23 22 28 29 29 26 27 32 33 32 28 35

8
 Pentru uz didactic şi cercetare

BAREMUL DE TIMP PENTRU FAZA DE COPIERE

Vârstă Centil
10 25 50 75 100
4 15 min. 10 8 7 4
5 12 min. 10 8 7 3
6 15 min. 11 9 7 6
7 18 min. 11 9 7 5
8 11 min. 10 7 6 5
9 8 min. 7 6 5 4
10 10 min. 9 8 4 3
11 6 min. 5 4 3 2
12 8 min. 5 4 4 3
13 5 min. 5 4 3 2
14 5 min. 5 4 4 1
15 6 min. 4 4 3 2
Ad. 6 min. 5 4 3 2

BAREMUL DE TIMP PENTRU FAZA DE REPRODUCERE DIN MEMORIE

Vârstă Centil
10 25 50 75 100
4 15 6 6 5 3
5 10 9 6 4 2
6 10 8 5 5 3
7 5 5 4 4 2
8 8 5 5 4 2
9 7 5 4 3 2
10 10 7 5 4 3
11 6 3 2 2 2
12 10 4 3 3 1
13 5 4 3 3 2
14 4 3 3 2 2
15 5 3 3 2 2
Ad. 6 5 4 3 1

9
 Pentru uz didactic şi cercetare

10
 Pentru uz didactic şi cercetare

11