MEMORIA NARATIVĂ

Vârste: 3-7 ani

Domeniul: Memorie şi învăţare

DESCRIERE
Acest test evaluează abilitatea de a repovesti o istorioară atât în condiţii de reactualizare
liberă cât şi în cele de reactualizare pe bază de indicii.

MATERIALE
Povestea inclusă în Fişa de evaluare şi în acest manual.

PUNCT DE PORNIRE
Povestirea.

REGULĂ DE ÎNTRERUPERE
Se administrează toţi itemii.

ADMINISTRARE

PENTRU 3-7 ANI:

Spuneţi:
Îţi voi citi o poveste. Ascultă cu atenţie pentru că după ce voi termina va trebui să-mi poţi
spune şi tu povestea.
Ionuţ era un băiat al cărui prieten cel mai bun era Azorel, un câine mare şi negru. Lui Ionuţ
îi plăcea să se plimbe prin pădure şi să se caţere în copaci. Lângă casa lui Ionuţ era un stejar
foarte mare, cu ramuri atât de înalte încât nu putea să ajungă la ele. Ionuţ îşi dorise
dintotdeauna să se caţere în acel copac, aşa că într-o zi a luat de acasă o scară şi a dus-o la
stejar. S-a căţărat în el, s-a aşezat pe o creangă şi s-a uitat la tot ce era în jur. Când a vrut să

1
coboare, i-a alunecat piciorul, i-a căzut papucul, iar scara a căzut pe pământ. Ionuţ s-a prins
de o creangă să nu cadă, dar nu se putea da jos. Azorel stătea sub copac şi lătra. Dintr-o dată
Azorel a luat în gură papucul lui Ionuţ şi a fugit cu el. Ionuţ era supărat. Oare nu vroia cel
mai bun prieten al său să stea cu el când avea probleme? Azorel a dus papucul Anei, sora lui
Ionuţ. El lătra şi tot lătra. Într-un târziu, Ana a înţeles că Ionuţ avea probleme. Ea l-a urmat
pe Azorel spre copac, unde era agăţat Ionuţ. Ana a pus scara la loc şi l-a salvat pe Ionuţ. Nu-i
aşa că Azorel a fost un câine deştept?
După ce aţi citit povestea cu voce tare, puneţi copilul să o repovestească. Spuneţi:

Acum spune-mi tu povestea.

Dacă copilului îi este greu să înceapă, ajutaţi-l spunând:
Cum începea povestea?
Dacă copilul se opreşte înainte de sfârşitul poveştii spuneţi:
Mai spune-mi! sau
Şi ce s-a mai întâmplat în continuare?
Nu îl încurajaţi să continue în acest fel mai mult de 3 ori. Notaţi “Δ pe Fişa de Evaluare
pentru a indica fiecare încurajare oferită. Notaţi detaliile date de copil pe coloana Reactualizare
liberă din Fişa de evaluare.
Imediat după ce copilul a spus povestea, reveniţi la detaliile pe care copilul nu le-a
menţionat şi puneţi întrebările corespunzătoare prezentate în secţiunea Reactualizare amorsată
din Fişa de evaluare. Formulările copilului nu trebuie să fie identice cu cele din povestire, dar
trebuie să conţină informaţia esenţială din detaliile prezentate în Fişa de evaluare. Dacă copilul
oferă detalii noi corecte din poveste, în mod spontan, în cadrul probei de Reactualizare amorsată,
notaţi-le în coloana Reactualizare amorsată.
Notă: Doar acele detalii pentru care nu a primit scor în secţiunea Reactualizare liberă sunt
prezentate la Reactualizare amorsată. De exemplu (cu referire la primele 4 detalii): unui copil
care şi-a amintit “Ionuţ avea un câine negru” nu i se vor pune întrebările 1 şi 4 de Reactualizare
amorsată. Presupunând că acest copil nu a furnizat informaţia relevantă în nici o fază a
Reactualizării libere, i se vor adresa întrebările 2 şi 3 din Reactualizarea amorsată (Cum îl chema
pe câine? şi Ce mărime avea câinele?).

2
 În cazul copiilor care şi-au reamintit toată povestea în cadrul Reactualizării libere, nu se
mai administrează nici o întrebare din cadrul Reactualizării amorsate. Notă: Dacă detaliul de la
Itemul 15 este reactualizat în mod corect în cadrul Reactualizării libere (deci nefiind pusă
întrebarea din cadrul Reactualizării amorsate), Itemul 16 din Reactualizarea amorsată va trebui
formulat astfel:
Ce a făcut Azorel după ce i-a dus papucul Anei?

Reactualizare liberă Scor recun. Intrebari indiciu pentru reactualizare Scor recun. Cu Scor
Libera indicii item

1. Ionuţ Ionuţ 2 0 1. Cum îl chema pe băiat? 1 0 0 1 2

2. Azorel câine 2 0 2. Cum îl chema pe câine? Azorel 1 0 0 1 2

3.Mare 2 0 3.Ce mărime avea câinele? mică 1 0 0 1 2

4.Negru 2 0 4.Ce culoare are câinele? 1 0 0 1 2

5. Îi plăcea să se plimbe prin 2 0 5.Ce îi plăcea lui Ionuţ pentru a se 1 0 0 1 2

pădure/ să se caţere distra?

Figura 1. Exemplu de scoruri la proba Memoria narativă

PUNCTAJ

Fişa de evaluare conţine secţiunile Reactualizare liberă şi Reactualizare amorsată.

Acordaţi 2 puncte pentru fiecare detaliu corect pe care copilul îl oferă la Reactualizarea liberă şi
1 punct pentru fiecare întrebare la care a răspuns corect la Reactualizarea amorsată. Itemii
primesc scorul 0 dacă au fost omise detalii sau dacă s-au dat răspunsuri incorecte la
Reactualizarea liberă şi dacă s-au dat răspunsuri incorecte sau nu s-au dat răspunsuri la
Reactualizarea amorsată. Scorul total brut pentru acest test este suma punctelor obţinute la
fiecare item.

Scor maxim: 34.

3
INTERPRETARE

Memoria narativă evaluează actualizarea imediată a unui text mai lung, atât liber, cât şi
cu amorse. Această sarcină necesită abilitatea de a asculta atent, de a encoda şi înţelege ce s-a
auzit şi de a organiza şi actualiza această informaţie din memorie, cu scopul de a produce o
povestire (relatare) coerentă.
Performanţele la acest test pot fi afectate de deficite de procesare auditive şi verbale,
probleme de actualizare, supraîncărcarea cu informaţii, dificultăţi în a organiza şi organiza pe
secvenţe o prezentare verbală, neatenţie, lipsa intenţiei de a reactualiza povestirea.
Performanţe slabe la reactualizarea liberă şi cea amorsată pot indica dacă informaţia nu a
fost encodată deloc, lucru ce poate fi determinat de incapacitatea copilului de a înţelege,
neatenţie, lipsa interesului sau supraîncărcarea. Raportarea ideii principale a povestirii, dar
uitarea majorităţii detaliilor ar sugera o problemă de atenţie. Copiii cu performanţe slabe la acest
test, indiferent de cauzele subiacente, pot avea dificultăţi la materiile sociale şi ştiinţe, materii
care necesită memorarea multor detalii. Rapoarte de la copil, părinţi şi profesori care confirmă
problemele de atenţie, uitare, o tendinţă spre supraîncărcare, ar putea fi necesare pentru validarea
acestor ipoteze.
Procesarea auditivă şi verbală, respectiv înţelegerea problemelor, poate indica dacă un
copil a avut dificultăţi de a-şi aduce aminte povestirea din testul de Memorie narativă, are
probleme şi la proba de Înţelegerea instrucţiunilor, şi cu propoziţii mai lungi deoarece aceste
teste sunt prezentate la viteză normală de vorbire. Cu toate acestea un astfel de copil poate de
asemenea cere repetări mai des decât se aşteaptă pentru această vârstă la Procesarea fonologică şi
Înţelegerea instrucţiunilor.
Performanţe slabe doar la reactualizarea liberă pot fi determinate de o problemă de limbaj
care interferează cu expresia verbală şi narativă; acestea pot cauza mai multe dificultăţi la
reactualizarea liberă pentru că aceasta din urmă necesită răspunsuri mai lungi, decât
reactualizarea amorsată. Probleme la alte sarcini de limbaj ar confirma această ipoteză. Alte
alternative pot fi: absenţa planificării strategice sau dificultăţi în planificare, organizare, şi
secvenţionarea unei prezentări verbale.