Cotarea pozitivi a fost raportat la procentajul de falsi pozitivi (sau "alarme false") in acord cu

scorurile prag succesive ale BDI - II. Pentru cazurile In care maximizarea sensibilitdtii
(probabilitatea de a clasifica corect un respondent ca fiind deprimat - sau deprimat
sever - pe baza scorurilor BDI - II) sau maximizarea specificitdtii (probabilitatea de
°
BDI - II este cotat prin insumarea scorurilor de la cei 21 de itemi. Fiecare item este
cotat pe 0 scala likert cu 4 gradatii, de la la 3. Daca persoana evaluata a raspuns
marcand mai multe afirmatii pentru fiecare item, se ia In considerare afirmatia cu
a clasifica corect un respondent ca fiind non-deprimat - sau mai putin deprimat) sunt
la fel de importante, scorul prag optim (cut score) apare In punctul eel mai indepartat
scorul eel mai mare. Scorul total maxim este 63. al curbei ROC.

Trebuie acordata 0 atentie speciala cotarii corecte a itemului 16 (Modificari ale
somnului) si itemului 18 (Modificari ale poftei de mancare), Fiecare din acesti temi
cuprinde sapte optiuni, cotate in ordine: 0, I a, 1b, 2a, 2b, 3a, 3b, pentru a diferentia
intre cresterea si descresterea comportamentelor respective sau a motivatiei de a Ie
realiza. Daca un respondent alege un item cu un scor mai mare, prezenta cresterii sau
descresterii acestor simptome ar trebui sa fie remarcata clinic In scopul diagnosticului.
Pentru construirea unui instrument de screening al depresiei majore, cu scop clinic
sensibilitatea testului a fost considera mai importanta decat specificitatea. Acest
lucru inseamna ca un clinician ar dori mai degraba sa utilizeze un prag mai scazut
pentru a detecta depresia, crescand astfel probabilitatea aparitiei falsilor pozitivi.
A:~adar, ~co~Jile prag de mai jos sunt sugerate pentru scorurile totale ale pacientilor
diagnosticati cu tulburare depresiva majora.

Interpretarea scorurilor

Scorurile prag pentru BDI - II trebuie sa se bazeze pe considerentele clinice pe baza

carora este administratinstrumentul. Urrnatoarele proceduri au fost utilizate cu scopul
de a dezvolta un set de scoruri prag pentru evaluarea severitatii depresiei la pacientii
cu tulburare depresiva majora. Initial, pacientii apartinand Clinicii Universitatii din
Pennsylvania au fost clasificati In patru grupe (usor deprimati, moderat deprimati, sever Cele patru grupuri de pacienti de la Universitatea Pennsylvania descrise anterior au
deprimati si non-deprimati), In functie de diagnosticul clinic bazat pe administrarea obtinut u:matoarele medii ale scorurilor: non-deprimati, M = 7.65, SD = 5.9; usor
versiunii pentru pacientii in regim ambulatoriu a Interviului Clinic Structurat pentru depr~matl, M= 19.14, SD = 5.7; moderat deprimati, M= 27.44, SD = 10.0 si sever
DSM - III - R (SCID; Spitzer, Williams, Gibbon ~i First, 1990). Din cei 127 de deprimati, M=32.96, SD = 12.0.
pacienti din acel esantion, 57 au fost diagnosticati cu episod depresiv major singular
sau cu tulburare depresiva majora recurenta, incluzand specificantii DSM - III - R
Decizia .d~ ~ utiliza diferite scoruri prag pentru BDI - II trebuie sa se bazeze pe
- intensitate usoara, moderata sau severa. Din cei 70 de pacienti rarnasi, 44 au fost
carac~e~lstlclle esantionului si pe obiectivele utilizarii BDI - II la acel esantion.
clasificati ca neavand depresie pe baza absentei urmatoarelor criterii de diagnostic:
Practicianul este avertizat ca, daca obiectivul sau este sa detecteze numarul maxim de
(a) orice tulburare afectiva majora; (b) tulburare depresiva, :tara alta specificatie; (c)
persoane cu depresie, atunci scorul prag trebuie coborat pentru a minimiza procentul
tulburare distimica; (d) tulburare de adaptare cu dispozitie depresiva sau cu elemente
falsilor negativi. Desi numarul falsilor pozitivi va creste, aceasta metoda poate fi utila
emotionale mixte. Categoriile de diagnostic pentru grupul non-deprimat au inclus
pentru screeningul posibilelor cazuri de depresie.
tulburari de anxietate (16), tulburari In legatura cu abuzul de substante (9), nici un
diagnostic (8), diagnostic in remisie (3), tulburare de deficit atentional (3), tulburare
depresiva, episod singular, in remisie completa (2), factori psihologici cu impact Pentru utilizarea chestionarului in scop de cercetare, in care este important sa se
asupra unei afectiuni fizice (2), tulburari de comportament alimental' (1) si dementa obtina un grup de persoane cu depresie care sa fie cat mai exact din punct de vedere al
:tara dispozitie depresiva (1). simptomatologiei, scorul prag ar trebui crescut astfel incat sa se reduca numarul falsi lor
pozitivi. De exemplu, un scor prag de 17 are ca rezultat 0 rata de 93% de adevarati
pozitivi ~i 18% falsi pozitivi pentru prezenta depresiei majore la esantionul clinic
Ulterior, scorurile prag optime pentru BDI - II au fost derivate prin utilizarea curbclor
de la Universitatea Pennsylvania (N = 127). Unii cercetatori pot dori sa examineze
ROC (Receiver Operating Characteristic) (Gleitman, 1986). Asadar, all fo t constI'll it,
curbele RO pentru propriile esantioane, in functie de importanta specificitatii versus
urmatoarele trei curbe ROC: (a) grupul non-deprimat versus grupul dcprirnat; (b)
.cnsibititatii \'11 de ignul lor de cercetare.
grupul non-deprimat si grupul cu depresie usoara vcr U rupul ell d 'PI' 'sic mod 'rut
si (c) grupul non-deprimat, grupul cu dcprcsi lI~onr~ ~i grupul cu dl'pr' 'si ' Illodcl'IIll
versus grupul cu depre ie cvcra. Pcntru fi't'III'(' nll'lll, pnll'l'llllIilll lI!lvV l'II\ilol'

It I 11