Calcularea coeficientului (indicelui) de deteriorare intelectuala (QD)

In clinica, psihologul este n situatia sa calculeze nu doar Q.I. global, ci si o serie de coeficienti absolut necesari n stabilirea diagnosticului psihologic si medical. Astfel pe foaia de notare este prevazut de asemenea un spatiu disponibil calcularii coeficientului de deteriorare. Procedeul de calcul este urmatorul: 1. Se totalizeaza notele standard ale subtestelor care, ,,tin cu vrsta; - Informatie, Vocabular, Completare imagini si Asamblare (reprezentand grupa A). 2. Se totalizeaza notele standard ale subtestelor care ,,nu tin cu vrsta; - Rationament aritmetic, Memorie, cifre, Cuburi, Cod (reprezentand grupa B). 3. Dupa formula se calculeaza coeficientul de deteriorarea psihometrica. 4. Din valoarea deteriorarii psihometrice se scade coeficientul de deteriorare n functie de vrsta, rezultatul reperezentand procentul de deteriorare patologica. Corectia sau deteriorarea psihica n functie de vrsta, calculata pe baza rezultatelor esantionului folosit pentru etalonare se utilizeaza conform tabelului de mai jos: Coeficientii de deteriorare medie (normala) la diferite varste (n %) Probe care ,,tin/ probe care ,,nu tin 20-24 11 25-29 cu vrsta 30-34 35-39 0,5 40-44 45-49 2 3 50-54 3 55-59 7 9 11 Vrsta

Valori calculate

Valori rotunjite 13

11

De exemplu: daca o persoana obtine la testele care ,,tin cu vrsta un total (n nota standard) de 47 si la testele care ,,nu tin cu vrsta un total de 42, aplicnd formula vom obtine valoarea deteriorarii psihometrice egala cu 10%.

Alt exemplu: daca persoana este n varsta de 42 ani, iar ,,corectia la aceasta vrsta este de 8, rezulta ca ea are un procent de deteriorare (sau pierdere) de 2%, si respectiv, un procent de eficienta intelectuala prezenta de 98%. Semnificatia valorii procentului de deteriorare patologica data de D. Wechsler este urmatoarea: Pna la 10% corespunde unei deteriorari nesemnificative ntre 10-20% corespunde unei deteriorari probabile (medie) peste 21% corespunde unei deteriorari certe.

n vederea realizarii profilului (mai exact a Scatterului) performantelor intelectuale ale unei persoane, pe baza rezultatelor obtinute cu Scala Wechsler-Bellevue clasifica notele standard care se extind pe o scara de 20 de puncte n urmatoarele clase (sau nivele): 0 3 foarte slab 4 7 slab 8 11 mediu 12 15 bine 16 19 foarte bine. Foaia de notare include de asemenea, cele 5 rubrici corespunzatoare acestor nivele care dau posibilitatea repartizarii n final a Scatterului. Bateria ,,Wechsler-Bellevue caracteristici diagnostice si clinice Cu toate ca un examen de testare a inteligentei are ca scop esential sa dea o masura valabila si sigura a capacitatii intelectuale globale a unui subiect se poate gndi n mod rezonabil ca orice Scala de Inteligenta bine cunoscuta va furniza ceva mai mult dect un simplu Q.I. sau o ,,vrsta mintala. De fapt, majoritatea probelor de inteligenta, administrate individual reflecta un anumit numar de date privind modul de reactie al subiectului, aptitudinile sale si incapacitatile sale particulare, si destul de des anumiti indicatori ai trasaturilor de personalitate. n prezent importanta acestui tip de date auxiliare ce pot fi deduse dintr-o proba de inteligenta depind ntr-o mare masura de experienta clinica si perspicacitatea personala a examinatorului. Fara ndoiala aceasta observatie va ramane ntotdeauna mai mult sau mai putin exacta. Oricum examinarea si prognoza lor depinde la fel de mult de meritele intrinseci si de posibilitatile de diagnosticare ale testelor nsesi. Comentariile urmatoare trebuie sa ne conduca la discutarea acelor caracteristici ale Scalei Wechsler-Bellevue a caror analiza preliminara si experienta ulterioara le-au relevat valoarea clinica sau diagnostica. Caracteristica cea mai

evident utila a Scalelor Wechsler-Bellevue este mpartirea lor n doua parti: una Verbala, cealalta de Performanta. Valoarea sa a priori consta n aceea ca ea permite compararea facilitatii unui subiect de a folosi cuvinte si simboluri cu aptitudinea de a se servi de obiecte si a percepe scheme (patternuri) vizuale. n practica, aceasta separare este justificata prin diferentele ntre capacitatile asumate si aptitudinile profesionale diverse. n general, functionarii de birou si profesorii reusesc mai bine la testele verbale, n timp ce lucratorii manuali si muncitorii reusesc mai bine la testele de performanta. Aceste corespondente sunt suficient de ridicate pentru a avea o valoare de orientare profesionala, mai ales cnd este vorba de adolescenti din licee sau din facultati. n afara raportului lor posibil cu aptitudinile profesionale, divergentele ntre notele testelor Verbale si cele ale testelor de Performanta, mai ales cnd aceste diferente sunt importante intereseaza n special pe clinician. Aceasta deoarece asemenea dezacorduri sunt n mod frecvent asociate cu anumite tipuri de patologie mintala. De fiecare data cnd o tulburare mintala produce o schimbare n capacitatea de functionalitate a individului, n general ,,pierderea care rezulta nu este uniforma, ci afecteaza mai mult unele aptitudini decat altele. Acest fapt este frecvent utilizat n mod sumar n psihiatrie si neurologie, unde tulburarile sau deficientele specifice sunt considerate ca simptome patognomonice ale diverselor tipuri (clase) de boli. Tulburarile de gen ,,fuga de idei din psihoza maniaco-depresiva si tulburarile de memorie din alcoolismul cronic (psihoza Korsakoff) sunt exemple bine cunoscute. n limitele semnificatiei diagnostice a diferentelor mari dintre aptitudinile verbale si aptitudinile de performanta n ansamblul lor, constatarea generala este n majoritatea tulburarilor mintale, ca alterarea functiei este mai mare n domeniul Performantei dect n domeniul Verbal. Aceasta observatie este valabila pentru toate tipurile de psihoze, maladiile organice ale creierului si ntr-un anumit grad mai mic dar tot sensibil, n majoritatea psihonevrozelor. Numai doua grupe contrazic aceasta constatare generala; cea a personalitatii psihopatice a adolescentului si cea a debilitatii mintale profunde. Cele doua grupe reusesc mai bine la testele de Performanta dect la testele Verbale. Este interesant de notat ca cele doua grupe: psihopati adolescenti si debili mintal se deosebesc de celelalte stari psihopatice prin aceea ca deficienta lor de functionalitate este datorata mai curnd unei ,,lipse dect unei perturbari sau a unei dezorganizari a capacitatii de functionabilitate (apud Wechsler, D., 1954). n momentul evaluarii diferentelor ntre notele testelor verbale si testelor de perfor-manta trebuie bine nteles sa se tina seama de variabilitate, chiar pentru indivizi normali. Printre indivizii care au un Q.I. destul de apropiat de medie, o variatie de 8-10 puncte ntre nota Verbala si nota de Performanta, ntr-un sens sau n celalalt este n limita normala. La fel ca si totalul, directia diferentei variaza, de asemenea, n functie de vrsta si de nivelul intelectual al individului. Subiectii cu o inteligenta superioara reusesc n genere mai bine la testele verbale si subiectii cu o inteligenta inferioara realizeaza note mai bune la subtestele de performanta (ibidem). O a doua caracteristica a Scalei Wechsler-Bellevue, utila din punct de vedere clinic este posibilitatea de a compara ntre ele si la orice nivel de functionalitate, diferitele aptitudini mintale testate de aceasta Scala. Acest lucru a fost realizat prin faptul ca, pe de o parte acelasi tip de material este utilizat n ntreaga Scala si pe de alta parte, ca subtestele

izolate ale Scalei au o importanta egala n contributia lor la nota globala. Compararea notelor subiectului la testele izolate a devenit astfel posibila, la fel ca si cercetarea patternurilor de teste semnificative. Pentru analiza oricarui pattern este necesar sa cunoastem care este nota subtestului pentru oricare nota totala data si variatiile acestei note care se modifica odata cu vrsta. Dat fiind faptul ca subtestele au fost egalizate ntre ele, n ceea ce priveste importanta lor, nota medie presupusa la un subtest dat n raport cu oricare nota totala data poate fi obtinuta cu o buna aproximatie, mpartind nota totala la 10. Astfel ca, daca un subiect obtine nota totala de 95, media presupusa pentru oricare subtest dat este de 9,5. Totusi notele verbale si cele de performanta nu contribuie ntr-o maniera identica prin semne egale la nota totala; o aproximare mai buna, ntr-un anumit fel se obtine prin mpartirea sumei totale la punctele testelor verbale si respectiv a testelor de performanta prin 5. Astfel pentru un subiect care a obtinut o nota totala (este vorba, binenteles, de note ponderate) de 95 constituite din note pentru testele verbale si note pentru performanta, respectiv, de 50 si 45, mediile presupuse vor fi: pentru testele verbale 10 puncte si pentru testele de performanta 9 puncte. Problema care se pune este cea a definirii notei care variaza ntr-o maniera semnificativa. Aceasta trebuie fie n mod necesar stabilit dupa cele doua validari: clinica si statistica si nu numai pentru oricare nota data, ci de asemenea pentru orice combinatie posibila a notelor. Chiar daca datele pentru o analiza att de completa, ar fi disponibile nu toate etaloanele necesare au fost stabilite. Se poate ajunge la aproximari suficiente prin urmatoarea metoda empirica. Pentru oricare nota totala a Scalei complete, cuprinsa ntre 80-110 aceasta reprezentnd o deviatie aproximativa de 1 de la media 95. Persoane ntre 20 si 35 de ani, avnd diferente mai mare de 2 puncte dect nota medie a subtestului va deveni semnificativa. Exemplu: un subiect care a obtinut o nota totala de 95 cu repartitia urmatoare: Comprehensiune ............ 11 Aritmetica .............. 9 Informatii ....................... 10 Memorie imediata a cifrelor .. 7 Similitudini...................... 13 Clasare imagini .................................. 9 Completare imagini ............................ 6 Cuburi ........................................... 11 Asamblare obiecte ......................... 10 Cod ................................................ 9

T = 50 45

T=

Subiectul nostru manifesta variatii sau diferente semnificative la testele: Similitudini, Completare imagini, Memoria imediata a cifrelor.

Pentru subiectii care au obtinut note totale peste limitele de 80-110, la fiecare test izolat deviatia fata de medie care sa defineasca o diferenta semnificativa poate fi obtinuta n mare, mpartind nota medie a subtestului la 4. De exemplu, subiectul ,,Andrei obtine o nota totala de 56, n consecinta media unui subtest este de 5,6 puncte, din care 1/4 reprezinta 1,4 puncte. Urmeaza ca fiecare din notele sale la un subtest izolat care indica o deviatie mai mare de 1,5 fata de media subtestului vor fi semnificative. Subiectul ,,Barbu obtine o nota totala de 132 puncte: media subtestelor fiind 13,2; urmeaza ca pentru acest subiect numai notele partiale cu o deviatie de 3 puncte, sau mai mult (corect 3,3) vor fi de asemenea semnificative. Totalul diferentei ntre nota obtinuta si media diferitelor subteste necesara ca un subiect sa fie semnificativ este aproape proportional cu valoarea notei totale a subiectului. n anumite cazuri, atunci cnd dezacordul ntre Performanta si Verbal este foarte mare este de dorit, si adesea necesar sa se trateze separat fiecare parte a probei. Acest fapt este n special adevarat n anumite cazuri de boli organice care prezinta dezacorduri importante ntre Verbal si Performanta, n ansamblu, dar este o variatie relativ mica ntre subtestele care constituie cele doua parti. Metoda cea mai adaptabila pentru utilizarea clinica este cea care consista n ,,numararea sau ,,integrarea semnelor. Un semn sau simptom este o nota slaba de test care s-a relevat a fi caracteristica unui tip particular de tulburare mintala, disfunctie mintala sau asociata acestei Scale. Astfel, daca o nota scazuta la un test de Performanta este o nota n special micsorata la testul de Cuburi au fost gasite ca fiind fiecare caracteristica tulburarii organice a creierului. Un subiect care va reusi prost la cele doua probe va fi de presupus ca prezinta doua semne de afectiune organica posibila. Binenteles ca se poate afirma cu certitudine ca acesta va fi n mod necesar o persoana cu o deficienta organica, deoarece celelalte stari prezinta de asemenea aceste ,,semne. Dar este foarte important ntotdeauna sa notam numarul de cazuri cu note relativ scazute, sau dimpotriva, foarte ridicate, n distributia notelor la teste izolate, obtinute de subiect. Grupele clinice care obtin n general o nota mai ridicata la testele Verbale: maladii organice ale creierului, psihoza, psihonevroze. Grupele clinice care obtin n general o nota mai ridicata la testele de Performanta: dizarmonii (psihopatii) la adolescenta, debili mintal.

A)

MALADIA ORGANICA A CREIERULUI

Caracteristicile testului la diverse grupe clinice Informatie ............................+ Comprehensiune ................. + Aritmetica ........................... Memoria imediata................. Similitudini .......................... Vocabular ............................. + + Aranjare imagini ................... 0 Completare imagini ............... 0 Asamblare obiecte ................. 0 la (conf. tipului de deteriorare) Cuburi ..................................... la 0 (conf. tipului de deteriorare) Cod ......................................... Mentiune: n maladiile organice suma notelor la probele verbale va fi mica sau net superioara notelor la subtestele de performanta, iar variabilitatea inter-teste scazuta. B) SCHIZOFRENIE Informatie ........................ + la + + Comprehensiune ............. la (conf. tipului de schizofrenie) Aritmetica................................. 0 la Memorie imediata .................... 0 la + Similitudini ............................... la (conf. tipului de schizofrenie) Vocabular .................................. + + Completare imagini ................... 0 la (conf. tipului de schizofrenie)

Aranjare imagini ........................ la 0 Asamblare obiecte ...................... Cuburi ......................................... 0 la + Cod .............................................. Nivelul verbal este n general superior Performantei, iar totalul la subtestul Aranjare imagini plus Comprehensiune este inferior totalului , Informatie plus ,,Cuburi. Rezultatele la subtestul Asamblare obiecte este inferior fata de Cuburi, iar performantele la ,,Similitudini foarte slabe. Notele la Vocabular ridicate ca si la Informatie reprezinta n mod categoric un semn patognomic. Variabilitatea inter-teste este marcanta si n majoritatea cazurilor este mai mare ntre subtestele partii Verbale dect ntre cele ale partii de Performanta din Scala Wechsler-Bellevue. C) NEVROTICI Informatie ................................ + Comprehensiune ...................... + Aritmetica ................................. 0 la Memorie imediata cifre ............. Similitudini ................................ + Vocabular ................................... + Aranjare imagini ......................... Completare imagini ................. 0 Asamblare obiecte ....................... Cuburi .......................................... 0 Cod ............................................... Observam ca verbalul este n general superior Performantei. Totalul notelor la Completare imagini plus Cuburi este n general mai mare dect totalul la Aranjare imagini plus Asamblare obiecte. D) Dzarmonii (psihopatii) la ADOLESCEN|I

Informatie ..................................... la Comprehensie ............................... 0 la Aritmetica ..................................... Memorie imediata cifre ................ 0 la Similitudini .................................. la 0 Vocabular ................................. 0 Completare imagini ..................... + la 0 Aranjare imagini ........................... + + la + Asamblare obiecte ........................ + + la + Cuburi ........................................... + la 0 Cod ............................................... 0 la Mentiune. Totalul la probele de Performanta n general este superior achizitiilor n planul Verbal. Totalul la ,,Asamblare obiecte plus ,,Aranjare imagini ajunge ntotdeauna mai mare dect totalul la ,,Cuburi plus ,,Completare imagini. Variabilitate inter-teste este comparativ limitata. E) DEBILI MENTALI Informatie ..................................... 0 la Comprehensiune ........................... + Aritmetica ..................................... Memorie imediata cifre ................ 0 Vocabular .............................. + + Completare imagini ............... la 0 Aranjare imagini ................... 0 Asamblare obiecte ................ + Cuburi ................................... 0 la +

Cod .................................... la + Mentiune. Notele la ,,Performanta sunt n general superioare nivelului Verbal, dar variabilitatea inter-teste limitata (desi notele la ,,Similitudini si ,,Cuburi ating n general media). Redam semnificatia simbolurilor utilizate n tabelele noastre: + si + + semnifica: ,,relativ bun, ,,ridicat sau considerabil peste media notelor celorlalte teste obtinute de subiect; si semnifica ,,relativ slab sau ,,scazut sau considerabil sub media subiectului la celelalte teste; 0 nseamna nici o deviatie semnificativa de la media notelor subtestelor ramase. In general, simbolul plasat primul indica tendinta generala. Astfel, la entitatea ,,maladie organica a creierului, testul de ,,Asamblare obiecte este marcat de la 0 la . Aceasta semnifica n general ca nota unui subiect suferind de o tulburare organica nu este proeminenta la testul ,,Asamblare obiecte, dar ca n anumite cazuri ea poate fi extrem de slaba. Pe o baza cantitativa simbolurile au aproximativ semnificatia urmatoare: + ++ 0 deviatia 1,5 - 2,5 unitati peste nota medie a subtestului, deviatia de 3 sau mai multe unitati peste nota medie a subtestului, deviatia de 1,5 - 2,5 unitati sub nota medie a subtestului, deviatia de la 1,5 la -1,5 unitati de la nota medie a subtestului, deviatia de 3 sau mai multe unitati sub nota medie a subtestului.

Toate deviatiile sunt exprimate n termeni de unitati ponderate de notare. Comentarii 1) Maladii organice ale creierului

Categoria aceasta nglobeaza un grup important de sindroame care contine de la tumori ale creierului pna la alcoolism cronic. Cazurile nu sunt citate ca exemple de diagnostice diferentiale ntre entitatile unei maladii specifice oarecare, ci mai curnd ca ilustrari de dezorganizare a proceselor intelectuale observate n majoritatea cazurilor organice privind creierul fara a tine seama de tip. Simptomele cele mai frecvente ale cazurilor organice ale creierului sunt tulburarile n sfera motrica a vederii, o pierdere a flexibilitatii mentale, deficiente variate ale memoriei si o scadere a capacitatilor legate de aptitudini de organizare si sinteza.

n consecinta, cazurile de deficienta organica ale creierului, cu rare exceptii reusesc mai bine la testele Verbale dect la testele de Performanta. Nereusita cea mai mare si cea mai uniforma se manifesta la testul ,,Cod, dar este nca cea mai specifica pentru diagnostic, desi aceasta nu este n mod necesar performanta cea mai defavorabil afectata. Incapacitatea organica de a rezolva testul ,,Cuburi, reprezinta incapacitatea asociata n mod sistematic cu tulburarile de organizare vizula si motrica. Dupa notele scazute la testele ,,Cod si ,,Cuburi, notele slabe cele mai frecvente sunt obtinute la testele de ,,Aritmetica si conform genului de organ atins, la testul de ,,Asamblare obiecte. Deficitul de memorie se reflecta ntr-o nota slaba la testele de ,,Memorie imediata, n special la cifrele n ordine inversa. Anumiti subiecti reusesc de asemenea sa obtina note mari la testul de Similitudini. Aceasta poate reflecta fie o pierdere a capacitatii de gndire conceptuala, fie mai frecvent, o rigiditate crescuta n procesele de gndire. Orice noua sarcina de nvatat este afectata ntr-o maniera marcanta. Aceasta explica n principal nota slaba a bolnavului organic la testul ,,Cod, cu toate ca tulburarile vizual-motorii joaca un rol important n esecurile sale. Unele grupuri de cazuri, cum ar fi bolnavi paralizati si indivizii cu arteroscleroza, prezinta adesea o deteriorare generalizata, adica ,,reusesc rau la aproape toate testele. n general ei reusesc mai bine la testele verbale dect la testele de performanta, dar nu prezinta o mare variabilitate n ceea ce priveste testele care constituie fiecare parte a scalarii. Acest fapt are deseori valoare n diagnosticul diferential, ca de exemplu, ntre leziunea traumatica a creierului n care alterarile sunt inegale, si paralizia generala n care procesele intelectuale sunt mai mult sau mai putin alterate ntr-o maniera uniforma. 2) Comentarii privind schizofrenia

Schizofrenia n acceptia psihiatrilor germani identificata cu dementa precoce include un grup de afectiuni mai curnd dect o singura entitate, o singura maladie. Desi mpartirea clasica a dementei precoce n 4 tipuri: catatonic, paranoid, hebefrenic si simplu ar fi mai mult teoretica dect reala, ea sugereaza totusi ceea ce experienta a demonstrat ca schizofrenii pot prezenta ntre ei o mare varietate, cu aceeasi simptomatologie ca imagine generala. Pe lnga aceasta, diagnosticul general al schizofreniei nsasi, depinde adesea de orientarea psihiatrului sau de scoala careia i apartine. Un caz care ntr-un spital este diagnosticat ca schizofrenie, poate fi perfect desemnat ntr-altul ca psihoza maniacodepresiva sau invers. Lund n consideratie aceasta situatie este evident ca orice lista simpla de semne nu poate fi suficient de ntinsa, ori n totala contradictie. Din punct de vedere intelectiv-operational efectul cel mai general al proceselor psihotice din grupa schizofreniei este diminuarea eficientei mintale a subiectului. Aceasta pierdere (QP) este pusa n evidenta prin scaderea notelor obtinute la majoritatea testelor cernd un efort imediat si dirijat. Din punct de vedere profesional aceasta se manifesta (apare) n faptul ca adaptarea profesionala a schizofrenului este adesea considerabil inferioara fata de ceea ce s-ar putea astepta de la individ ce pare dotat la origine, din nastere. Pe lnga slabirea eficientei mintale, schizofrenul se caracterizeaza prin ncetinirea accentuata a gndirii sale, o scadere a flexibilitatii mentale si o tendinta la perseverare. Asa cum s-a remarcat deseori, el reuseste mai bine la testele verbale. Aceasta superioritate relativa a

schizofrenului este de un interes special deoarece n general nu se considera ca s-ar manifesta prin capacitati de verbalizare. Din punct de vedere clinic, el este n mod constant desemnat ca un individ nchis n sine si putin comunicativ. Totusi acest ilogism ntre cele doua constatari se explica partial prin aceea ca la testele verbale care cer mai putin verbalizare dect precizie, schizofrenul reuseste mai bine. Atunci cnd testele cer o anumita verbalizare, cum e cazul testului de similitudini exista destule sanse ca el sa esueze. Acest esec nu este datorat unei deficiente de comprehensiune sau de facilitare a limbajului, ci unei deformari n procesul de ideatie al bolnavului. Schizofrenul interpreteaza incorect sau rau cuvintele, n aceeasi maniera n care el interpreteaza prost (deformat) realitatea si raspunsurile sale necuviincioase, iar ideile sale bizare sunt urmare a acestei gresite interpretari. O alta caracteristica a schizofrenului este incapacitatea de a se ocupa de situatii concrete si specifice. El uita detaliile, nu ntelege (nu percepe, nu sesizeaza) asemanarile obisnuite si diferentele, aceste dificultati reflectndu-se adesea n notele scazute pe care le obtine la testele ,,Similitudini sau ,,Completare de imagini, sau chiar la ambele. n sfrsit, o alta caracteristica, dar nu mai putin importanta este aceasta imposibilitate de a face o predictie oarecare privind evolutia schizofreniei, deoarece de la o perioada la alta, se ntlnesc bolnavi care reusesc la unul sau mai multe din aceste teste la care esecul a fost nregistrat ca o caracteristica a schizofreniei. Cunoasterea aprofundata a cazului particular permite n general a se da o explicatie acestor constatari contradictorii, dar ocazia unor astfel de exceptii arata ca diagnosticul schizofrenului dupa semne sau pattern-uri psihometrice nu este o treaba prea simpla. Cazurile pe care le prezentam ca ilustrari sunt tipice n sensul ca ele privesc indivizii care prezinta majoritatea sau un mare numar de semne caracteristice ale grupului schizofreniei, n ansamblul sau. 3) Psihopatie sau dizarmonie comportamentala

Trasatura izolata cea mai prepon-derenta n pattern-ul unui adolescent viitor psihopat este nota sa n mod sistematic ridicata la testele de Performanta n comparatie cu cele obtinute la testele Verbale. Se ntlnesc n mod ocazional exceptii, dar acestea sunt n general reflectarea unei oarecare capacitati sau incapacitati speciale. De asemenea, demn de a fi notat este nota obtinuta n mod frecvent de psihopat la testul de Completare imagini. Aceasta constatare este surprinzatoare deoarece se presupune ca acest test constituie o buna masura a inteligentei sociale. Daca aceasta interpretare este corecta trebuie sa se faca o distinctie ntre Comprehensiunea (unei situatii sociale, de exemplu) si comportamentul rezultat. Psihopatii au n general comprehensiunea situatiilor, dar ei au tendinta de a le aduce, trata n propriul lor avantaj, ntr-o maniera antisociala. Acesta idee nu trebuie mpinsa prea departe, deoarece regula are numeroase exceptii, cum ar fi cazul extrem al unor psihopati care sunt nu numai perversi n comportamentul lor, dar deformati si n comprehensiunea lor sociala. Atitudinea la testul de performanta al psihopatului este caracterizata n ansamblul sau, prin jovialitate si o ndrazneala (aplomb), contrastnd ntr-un mod pregnant cu cele ale unui nevrotic. El nu se mpiedica de contradictii si cnd el nu este mpiedicat face orice lucru fara cel mai mic efort, iar gndirea sa abstracta este adesea sub medie, ceea ce se reflecta adesea printr-o nota

scazuta la testul de Similitudini. El are, de asemenea, tendinta de a reusi destul de prost la Rationamentul aritmetic, dar trebuie remarcat ca nota medie a subtestului de calcul Aritmetic este pentru adolescentul normal (vrsta 12-16 ani) n mod sistematic mai scazuta dect nota sa medie la celelalte teste ale Scalei. Pattern-ul testelor pe care le descriem este scazut n special la performantele adolescentilor de sex masculin psihopati. Experienta ulterioara a aratat ca aceasta se aplica de asemenea si adultului barbat psihopat. Unele studii arata ca s-ar putea ca acest pattern sa nu aiba aceeasi valoare diagnostica n cazul femeilor psihopate. S-ar parea ca exista o diferenta importanta conform sexului. Totusi, nota relativ scazuta la testul de Informatie ar fi o trasatura comuna adolescentilor psihopati, baieti si fete. Ea poate fi datorata n parte unei ntrzieri n educatie (chiul la scoala), asociata deseori adolescentului delincvent. Totusi o nota slaba la Informatii este considerata ntotdeauna un semn fidel pe care se poate sprijini psihologul n selectarea cazurilor psihodiagnostice. 4) Nevroticii

n general nevroticul ,,reuseste prost la testele care cer un efort imediat. El este nclinat sa considere fiecare proba ca o sfidare si se nelinisteste pentru impresia pe care el ar putea s-o faca asupra examinatorului. Rezultatul este ca adesea ncremenit exagereaza critica si neregularitatile. Aceste caracteristici se pot manifesta la oricare test, dar la Performantele nevroticului - testul de Asamblare obiecte si Memorie cifre - ele sunt cel mai bine puse n evidenta. Cu toate ca se ntmpla rar ca nevroticul sa asambleze ntr-un mod absurd piesele, la testul de Asamblare obiecte, efortul sau la acest test se caracterizeaza prin numeroasele sale ncercari si erori. Adeseori absenta unor combinatii absurde este aspectul care distinge (diferentiaza) nevroticii de cazurile organice, care, si ele de asemenea, obtin note slabe la acest test. Succesele sau esecurile nevroticului la testul de Memorie cifre sunt imprevizibile. Adesea el esueaza la o serie usoara de cifre si reuseste la una mai dificila. In mod frecvent el poate repeta serii de cifre la fel de lungi (numeroase) sau uneori chiar mai lungi, n ordine inversata dect n ordine directa. Cu toate ca nota la Performanta a nevroticului este n general mai scazuta dect nota sa Verbala, exceptiile sunt destul de curente, n special la isterici si n nevrozele obsesionale. Un numar mare din acestia din urma sunt obsedati de numere si reusesc adesea ntr-o maniera surprinzatoare la cele doua teste: Memorie si Aritmetica. Nevroticii care lucreaza ntr-un birou pot de asemenea obtine note ridicate la testul Cod. Nota scazuta a nevroticului la testul Aranjare de imagini este n mod frecvent asociata deficientei de adaptare sociala si reflecta obisnuita lor inaptitudine de a se conduce n situatiile sociale. Anxietatea nevrotica se manifesta adesea n ezitarea subiectului, n esecurile sale neasteptate si n maniera sa de a se nversuna contra diverselor ntrebari ale testului. Bolnavii suferind de nevroze de angoasa si de depresie nevrotica pot sa fie n mod constant ncurajati. Dar n general, nevroticii supra estimeaza propria lor capacitate intelectuala. Variabilitatea testului este mai mare la nevrotici dect la subiectii normali, dar mai mica dect la psihotici.

5)

Debilitate mentala

Debilii mental nu prezinta de obicei nici o problema speciala de diagnostic, n afara de cazul unui prognostic social fata de cel intelectual si ntr-un numar mic de cazuri cnd trebuiesc diferentiati de schizofreniile simple. In diferentierea dintre schizofrenia simpla si debilitatea mintala, testele care ndeplinesc cel mai bine rolul de criterii ar putea fi: Calcul Aritmetic, Similitudini si Cuburi. Se poate ca schizofrenul sa reuseasca sa obtina o nota ridicata la unul din aceste subteste, sau chiar la toate, dar debilul mental aproape niciodata. Aceste trei subteste permit de asemenea diferentierea cazurilor limita (bordeline) de debilitatea mintala definitiva (apud D. Wechsler, H. Israel & B. Babinski ,,A study of the Sub-test of the Bellevue Inteligence Scale n ,,Border-line and Mental Defective Cases, n American Journal of Mental Deficiency, N: 115, pp. 555558). 6) Variabilitatea inter-teste

Notatia mare variabilitate ,,inter-teste ndeosebi cnd ea se aplica la schizofreni necesita un comentariu special. Intr-un studiu mai recent s-a consemnat ca, n acest grup de bolnavi, variabilitatea inter-teste la A-B nu este n mod special mare, si n orice caz, nu n mod semnificativ mai mare dect cea ntlnita la debilii mental. Aceste constatari sunt nu numai diferite de observatiile autorului testului, dar de asemenea, contrarii experientei clinice a celorlalti investigatori att la Scala Wechsler-Bellevue ct si la celelalte Scale. Datele privind Scala WB pot fi de un real folos din punct de vedere al diagnosticului diferential daca examinatorul este la curent cu problemele statistice si nosologice care prezinta toate tablouri asemanatoare. Astfel un studiu atent va arata ca la aceleasi teste sunt esecuri repetate ale diverselor grupuri clinice. De exemplu: toate grupurile clinice, n afara psihopatilor si debililor mental reusesc mai bine la testele de Performanta dect la testele Verbale. Sau de asemenea, testul de Cod, ca test - ,,esec este comun nevrozelor, maladiilor organice si n numeroase psihoze; n timp ce aproape toti indivizii cu tulburari mintale reusesc relativ bine la testele de Vocabular si Informatie. In consecinta, nu incidenta unui ,,semn, dar caracterul celorlalte ,,semne care-i sunt asociate n combinatie determina semnificatia sa diagnostica. In general, problema diagnosticului prin diferenta specifica a notelor testului poate fi comparata cu diagnosticul medical efectuat conform semnelor fizice. Cu ct sunt mai numeroase ,,semnele asociate unei tulburari mentale definite, relevate printr-un examen psihometric, cu att este mai mare probabilitatea de a stabili un diagnostic corect pe baza acestui examen. Totusi, daca acestea sunt foarte accentuate, prezenta unuia sau a doua ,,semne nu mai pot fi definitiv patognomonice. De exemplu: o nota foarte scazuta la testul ,,Cuburi combinata cu o nota foarte joasa la testul de ,,Asamblare obiecte este n mod categoric indicativul unei afectiuni organice, desi unii autori cred ca aceste semne pot absenta. Uneori ,,semnele sunt mai numeroase dar la fel de categorice si n aceste cazuri trebuie sa fie luate n considerare indicatiile auxiliare. De

exemplu: debilii mental prezinta n mod ocazional distributiile notelor foarte apropiate de cele ntlnite la psihopati. Noi concluzionam la aceasta discutie asupra materialului psiho-diagnostic care ar putea fi extras din scala Wechsler-Bellevue adaugnd unele note care pot fi numite ,,indexuri calitative. Aceste indexuri sunt itemii semnificativi care se releva fie n forma, fie n continutul raspunsurilor subiectului. Calitatile de perseveratie si de redundanta ale definitiilor schizofrenului la testul ,,Vocabular sunt un exemplu. Altul ar fi negativismul care se reflecta n tendinta subiectului de a zice sau a face contrariu dect ceea ce i se cere. Aceasta dispozitie se manifesta frecvent la raspunsurile subiectului la testul ,,Similitudini unde n loc de a da asemanarile cerute el citeaza diferentele total gratuite. Tendinta de a expune diferentele cnd i se cer asemanarile se ntlneste de asemenea la subiectii avnd capacitate intelectuala limitata, tineri, copii si debili mintal. Dar cnd ele sunt date n mai multe reprize de un individ cu o inteligenta peste normal, mediocru sau chiar buna, aceasta este aproape ntotdeauna un semn patognomonie n schizofrenie. Iata de exemplu raspunsurile date de un schizofren la testul ,,Similitudini care s-a ncapatnat de a cita diferentele chiar dupa rugaminti repetate si terminnd prin a obtine o nota de zero la acest test: pentru portocala - banana: portocala este rotunda - banana este lunga; pentru palton - rochie: un palton se pune pe o rochie; pentru cine - leu: un leu este mai mare; pentru automobil - bicicleta: un automobil are 4 roti, bicicleta 2; pentru ziar - radio: se asculta noutatile la radio si se citesc istorisirile n ziar; pentru arbore - alcool: arborele este de toate culorile, alcoolul este alb. Uneori bolnavul persista pur si simplu n a da un raspuns de tip cliseu: ,,ele nu sunt asemanatoare, ele nu sunt la fel. In cazuri similare lui i este imposibil sa-si schimbe formula (chiar gresita) si daca din ntmplare reuseste rezultatul obisnuit este obtinerea ca raspuns a unei diferente n loc de asemanare. De exemplu: dupa ce a raspuns n mod sistematic ,,nu sunt la fel la primele 4 ntrebari ale testului ,,Similitudini, bolnavul dupa mai multe ndemnuri, si modifica raspunsul de la a 5-a ntrebare ,,ziar-radio spunnd: unul este facut pentru noutati, altul pentru distractie. O caracteristica relativ comuna schizofrenilor si ocazional anumitor tipuri de psihopati este raspunsul ,,stricat sau ,,contaminat. Subiectul da la nceput un raspuns bun sau acceptabil si apoi el l strica adaugnd ceva fara legatura sau excentric. Asemenea raspunsuri sunt cel mai frecvent provocate de ntrebarile testului ,,Comprehensiune si la fel uneori de ntrebarile testului ,,Similitudini. Astfel: ,,de ce se fac pantofii din piele?. Raspunsul a fost ,,se merge mai usor, este un vechi obicei (schizofren). Exemplu: ,,De

ce terenul costa mai mult la oras dect la sat?. Raspunsul poate fi: ,,n oras terenul are mai mare valoare fiindca oamenii au nevoie de mai mult spatiu, n timp ce la sat sunt mai putin cerute. La ntrebarea: ,,Ce trebuie sa faci cnd gasesti pe strada o scrisoare? Raspunsul a fost: ,,S-ar putea pune la posta, dar nti eu as deschid-o pentru a vedea daca nu cuprinde bani. La ntrebarea: ,,Presupunnd ca ar contine bani? Raspuns a fost: ,,O rup - poate fi caracteristic pentru structuri dizarmonice de personalitate. Uneori o ntrebare pusa de subiect poate releva tendinte anormale. Astfel, nainte de a raspunde la o problema de aritmetica n final, n test se utilizeaza monede de tip franc. Daca un om cumpara de 6 franci timbre si i da functionarului o piesa de 10 franci, ct trebuie sa primeasca rest?. Un schizofren vrea sa stie singur daca este vorba de timbre de ,,2 sau de 3 franci. Alteori, o ntrebare pusa la ntmplare de examinator poate avea ca efect un raspuns revelator. Iata un exemplu, mai curnd amuzant. ,,Ce distanta este ntre New York si Paris? Bolnavul raspunde: ,,nu stiu. Examinatorul sugereaza ncearca sa afli. Bolnavul: ,,Ei, bine, trebuie sa treaca aproape o saptamna pentru a ajunge de la Paris la New York. Sunt 7 zile ntr-o saptamna si 24 de ore ntr-o zi: deci nmultind 24 cu 7 se obtine 161, ceea ce da numarul de ore din 7 zile sau o saptamna. Ori, exista 20 de grupuri de case ntr-o mila, multiplicnd 161 cu 20, aceasta face 3220. Distanta de la Paris la New York este de 3220 mile. Calculul nu este n ntregime just, dar mai importanta dect usoara eroare de nmultire este maniera n care subiectul da un raspuns aproape corect. Acest raspuns a fost dat de un subiect schizofren care evidentia n structura psihismului si elemente maniacale. Utilizarea unor expresii si concepte cu iz arhaic ne arata ca n istoricul Bateriei Wechsler-Bellevue acestea au fost folosite n primele variante alcatuite si administrate aproximativ n perioada 1939-1955.