Dislogiile sau tulburarile mintale ale limbajului sunt consecutive modificarilor de forma si continut ale gandirii si evolueaza fara modificari ale functiei limbajului si ale aparatului logomotor. In cadrul dislogiilor se disting: a)Tulburari de forma sau ale activitatii verbale: Tulb de intensitate, inaltime si timbru -Intensitatea vorbirii- se descriu:vorbirea cu voce de intens crescuta, cu tonalitate inalta,cu strigate, exclamatii- in stari de excitatie psihomotorie, catharsis afectiv,agitatie,la paranoici,hipomaniacali, maniacali; sau poate avea intens. scazuta, soptita (depresii,psihastenie si uneori in schizofrenie). Vocea poate exprima neliniste, anxietate,dezorientare, fiind evitanta, limbajul pierzandu-si din coerenta. In stari delirante expansive vocea este declamatoare, exprimand sentimente de forta, bogatie, incredere. -Coloratura limbajului se concretizeaza prin vorbire monotona(in depresie), afectata, puerila (in sch, isterie). Tulburarile ritmului verbal sunt reprezentate de : Hiperactivitatea verbala simpla= bavardaj =cresterea debitului verbal, in isterie, anxietate. In psihopatologie accelerarea propriu-zisa a ritmului verbal= tahifemie, Accelerarea ritmului si debitului verbal consecutiv accelerarii ritmului ideativ= Logoree (intoxicatii usoare, hipomanie si manie).Accelerarea ritmului ideativ cu repetarea stereotipa/anarhica a unor cuvinte sau fraze ininteligibile, care duce la pierderea coerentei ideative poarta numele de verbigeratie. Hipoactivitatea verbala simpla apare in stari de inhibitie la oamenii timizi; in depresie, psihastenie-comunicarea este eliptica,ezitanta,monotona cunoscuta sub denumirea de bradifemie. Scaderea pana la disparitie a activitatii verbale= Mutism (unele leziuni neurologice/tulb psihice) Mutism akinetic=sdr. caracterizat printr-o tulburare a starii de constiinta prin pierderea vorbirii si a motricitatii.Cand etiologia este legata de o boala psihica,acesta se caracterizeaza prin absenta comunicarii,fara abolirea concomitenta a motricitatii.Sub aspectul intensitatii: -mutism absolut-se intalneste in afectiuni neurologice,sch catatonica); -mutism relativ-blv. comunica prin mimica,pantomimica,scris sau prin expresii verbale reduse la interjectii; -mutism discontinuu/semimutism : la blv cu confuzie mentala si la deliranti. -mutism efectiv: blv. nu se adreseaza decat anumitor persoane/evita sa relateze anumite situatii,de obicei stresante. Mutitatea= se caracterizeaza prin imposibilitatea de a vorbi -leziuni in zona corticala a limbajului asociata cu leziuni ale aparatului auditiv. Musitatia=vorbire in soapta,inteligibila :sch. Mutacismul=mutism deliberat si voluntar (la simulanti, unele persoane normale,ca o reactie de protest-tineri, oligofrenii,demente si psihopatii). Afemia(anartria)= imposibilitatea de a vorbi,desi subiectul misca limba si buzele; mutism intrerupt uneori de fenomene care exprima multumirea,nerabdarea sau negarea (leziuni neurologice,corticale). Ritmul neregulat, incoerent,traducand incoerenta ideativa. Ritmul verbal poate fi brusc intrerupt=blocaj verbal.Uneori in timpul dialogului,se constata ca blv. repeta aceleasi cuvinte/fraze=stereotipii verbale. b)Tulburari de continut ale limbajului=alterarea sensului cuvintelor, care pot fi modificate trunchiate, fuzionate. Modificari la nivelul cuvintelor (sch,psihastenie) blv poate folosi un cuvant obisnuit cu sens diferit de acela cunoscut=paralogism. Alteori blv foloseste neologisme=cuvinte imaginate, inventate de ei pentru a exprima un mesaj (sch) =neologisme active. Alte cuvinte noi apar automat prin procesul asonantei, contaminarii sau fuzionarii fara a purta o semnificatie sau mesaj=neologisme pasive. Grosolalie=neologisme,pronuntie cu accent strain, limbajul ia aspect automat,bizar,incomprehensibil. Bolnavul lasa impresia ca se exprima intr-o limba noua creata de el=jargonofazie. Modificari la nivelul frazei: -agramatism=blv renunta la conjunctii, prepozitii, articole, limbajul-stil telegrafic(stari hipo- si maniacale,intoxicatii, confuzii mentale). -asintaxia-limbaj lipsit total de structura gramaticala constand intr-o succesiune de cuvinte care isi pastreaza insa semnificatia; -paragramatism=fraza cuprinde expresii bizare sau neoformatii verbale,care pornesc de la radacini corecte. -embololalie/embolofazie= pe fondul unui discurs normal,sunt inserate in mod repetat unele cuvinte straine in sensul lor obisnuit.(sch=disocierea limbajului). -elipsa sintactica-suprimarea unor cuvinte care pot explica sensul frazei; -onomatomania= repetarea obsedanta a unuia sau mai multor cuvinte/expresii in general grosolane. -palilalie= repetarea unor cuvinte,de obicei a ultimului cuvant din fraza (leziuni ale corpului striat, demente cu caracter atipic-B. Pick,B.Alzheimer). -ecolalie= repetarea cuvintelor auzite (sch,oligo,demente).Se insoteste de ecomimie (imitarea expresiei mimice a interlocutorului) si de ecopraxie (imitarea gesturilor interlocutorului). -verbigeratia=debitarea automata de cuvinte fara legatura,fragmente de fraze/fraze intregi nelegate intre ele cu deformarea sintaxei, cu neologisme, ce fac limbajul incomprehensibil=,,salata de cuvinte.(sch,deliruri cr,confuzia onirica,afazii,demente). -psitacismul=culmea incoerentei verbale si consta intr-o sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de orice continut semantic, vorbire fara sens ,,de papagal.(oligo,demente avansate). Disociere semantica=utilizarea in special a neologismelor si a cuvintelor cu sens indepartat de continutul lor semantic, inlocuirea unei notiuni/idei prin alta cu inteles indepartat de expresia logica directa si usor inteligibila. -Tulburarile semantice ale limbajului- in sch sunt cele mai frecvente si au semnificatie diagnostica, evolutiva si prognostica : - schizofazia/discordanta verbala este un tip de discurs specific sch, care dupa un debut prin cateva fraze comprehensibile, se transforma prin intercalarea cuvintelor si neologismelor cu debit rapid intr-un limbaj ermetic, caruia doar intonatia ii traduce o nota afectiva inteligibila. - glosolalia consta in structurarea de catre blv a unei limbi noi; are continut delirant de tip paranoid; - pseudoglosolaliile sunt deformari sistematice ale unor cuvinte generand un limbaj nou in aparenta, putin diferit filologic de un jargon; - schizoparafazia reprezinta gradul extrem al discordantei verbale; - schizoparalexia consta in introducerea de litere parazite in cuvintele pe care le pronunta blv; - limbajul incoerent este forma maxima de alterare a limbajului, incomprehensibil, ireductibil la o analiza gramaticala.