SINDROMUL CONVERSIV – DISOCIATIV

ELEMENTE DE PSIHOPATOLOGIE ȘI SEMIOLOGIE

Conversiv = simptome organice produse de un conflict psihologic, convertite inconştient, pentru a

semăna cu cele ale unei afecţiuni neurologice. Caracteristica de bază se manifestă printr-unul sau mai
multe simptome pseudoneurologice asociate cu un conflict intrapsihic sau o nevoie psihologică
semnificativ afectogenă şi nu cu o tulburare de natură somatică, neurologică sau legată de substanţe.
Prevalenta: este de aproximativ 10% din pacienţii spitalizaţi, iar femeile sunt afectate de 2 ori mai
frecvent decât bărbaţii.
Din perspectivă clinică se manifestă prin: anormalităţi motorii, perturbări ale conştienței, perturbări
sau alterări senzoriale, o relaţie temporală apropiată între simptom şi un stres sau o emoţie puternică iar
persoana nu este conştientă de faptul cǎ produce simptomul în mod intenţionat.
Disociativ = imposibilitatea de a integra normal amintirile, percepţiile, identitatea sau conştiinţa.
Tulburarea disociativ-conversivă (vechea nevroză isterică): refularea în inconştient a evenimentelor cu
încărcătură negativă: frustrări, dezamăgiri. Factorii psihologici sunt incriminați în determinarea
simptomului sau deficitului deoarece inițierea sau exacerbarea acestora sunt precedate de conflicte sau
alți factori de stres (DSM IV).

Aspect vestimentar / igienă Frecvent vestimentație neglijentă și igienă corporală precară.

Expresivitate mimico - gestuală - Agitație hiperexpresivă.
- Comportament de model imitativ.
- Tremor caracterizat prin mişcări involuntare ritmice ale extremităţilor
sau ale membrelor şi capului (tremor generalizat).
SAU
- Mimica şi gestica absente, facies inexpresiv.
Vorbire - Hiperexpresivitate verbală, teatrală, lamentativă, care atrage atenția
anturajului.
SAU
Negativism verbal ajungând până la mutism selectiv.
Atitudine Lamentativă, necooperantă sau atitudini multiple.
Orientare Nu prezintă tulburări de orientare temporo-spațială, auto și allopsihică.
Conştiinţa bolii - Neagă problemele sale psihologice ajungând până la fără a prezenta
constiența bolii.
Atenţia - Concentrare crescută pe anumiți stimuli.

1

Memoria
Percepţie
Gândire
Dispoziţia (afectivitatea)
Activitate psiho - motorie
Nivel de relaţionare interpersonală
(cuplu, familie, grup)
- Hipoprosexie spontană şi voluntară.
- Amnezia selectivă /electivă / disociativă (globală sau parţială)
reprezintă incapacitatea de a-şi aminti un eveniment traumatizant, cu
încărcătură negativă pentru persoana respectivă.
- Incapabil să-și amintească informații personale importante, de obicei
de natură traumatică.
- Amnezie disociativã (retrogadă): localizată; selectivă; generalizată;
continuă; sistematizată.
- Hipomnezie lacunară.
- Pierderi severe de memorie.
- Senzația recurentă și persistentă de detașare față de propriul corp sau
de propriile procese mentale, ca și cum pacientul ar fi un observator din
afară (DSM IV).
- Iluzii.
- Fenomene halucinatorii vizuale și stări de transă.
- Depersonalizare.
- Tulburări ale trăirii propriei identități.
SAU
Fără tulburări calitative de percepție în momentul examinării.
- Amnezia disociativă ( pierderea memoriei legată de evenimente
recente). Amnezia este prea intensă pentru a fi explicată prin uitare sau
oboseală normală.
- Conflicte, frustrări refulate, hiperemotivitate.
- Senzația de straneitate.
- Dispoziție: „la belle indifference”.
- Stare de agitație sau fugi patologice (crepusculare) cu durată delimitată
în timp.
- Agitație psihomotorie.
SAU
- Predomină semnele negative ale sindromului catatonic: stupor
catatonic (absența oricărei activităţi motorii cu păstrarea clarităţii
conştienţii), negativism şi mutism.
- Extrem de dependenţi de relaţiile interpersonale.
- Dependent de anturaj.
2

Integrare socio - comunitară
Instincte(alimentar, sexual, gregar,
vital, matern)
Ritmul nictemeral
Tulburări de comportament
Investigaţii(teste/sarcini/probe
şi/sau interviuri)
SAU
- Relaţionare intrafamilială şi socială deficitară.
- Randament util sever diminuat.
- Apetit alimentar: inapetență ajungând până la negativism alimentar.
- Ritm nictemeral: tulburări hipnice mixte severe.
- Comportament hiperexpresiv şi manipulator asociat cu toleranţă redusă
la frustrare.
- Tulburări comportamentale „conversive” ce mimează mai ales
tulburări neurologice, dar și alte tulburări organice.
- Acte autoagresive (automutilare demonstrativă, parasuicidul)
demonstrative sau heteroagresive care impresionează anturajul.

Concluzii:
Teren predispozant: personalitate histrionică (sugestionabilitate crescută). Tulburarea de
personalitate histrionică predispune individul spre tulburarea disociativ-conversivă.
Toleranţă paradoxală (la belle indifférence) deoarece suferinţa psihică se converteşte în
suferinţa corpului (beneficiul primar).
Context de apariţie: de regulă în prezenţa unei terţe persoane (beneficiul secundar), post-
conflicte sau frustrări.
Cel mai răspândit tratament este cel care se bazează pe psihoterapie (psihoterapie cognitiv –
comportamental, psihoterapie suportivă). Psihoterapeutul trebuie să construiască o relaţie de
încredere cu pacientul. Acest lucru îl ajută să ia contact cu problemele emoţionale ale pacientului
pentru a putea face faţă tulburărilor disociative ale pacientului.
Psihoterapia poate fi centrată pe simptom (sugestia simplă sau armată) sau de analiză a
conflictului intrapsihic.