URGENTE PSIHIATRICE

AGITATIA Principalele cauze ale starilor de agitatie: 1.Intoxicatiile cu : - Alcool -sevraj -intoxicatii sever - Droguri sevraj -supradozaj - Medicamente psihotrope -supradozaj -voluntara - Monoxid de carbon - Plumb 2. Cauze metabolice sau endocrine: Hipoglicemie Deshidratere importanta Insuficienta renala acuta Hiper sau hiponatremie Hipertiroidie Intoxicatie cu CO2 3. Cauze neuro-meningeale: Dementa senila Hematom subdural Crize epileptice temporale Confuzie postcritica Meningita Tumora cerebrala frontala Encefalita Hipertensiune intracraniana HIV 4.Cauze psihiatrice: Confuzie mentala Reactie emotiva caracteriala

 Exemple

Hysterie Psihopatie Acces maniacal Acces melancholie Acces de delir acut Plin puse de schizofrenie Acces catatonic (agitatie paradoxala) Depresie anxioasa

I.Patologie: -crize clastice -tulburari de comportament Simptomatologie: -tentativa de impuslsivitate -intoleranta la frustare -tendinta la violenta Masuri imediate: -Cautarea unei intoxicatii,eventual sevraj -Aprecierea pericolului daca este o persoana de conditie indoielnica. II.Patologie: -crize nevrotice -satre reactiva Simptomatologie: -Reactie la frustare -Adaptari la realitate -Anxietate majora -Trasaturi de personalitate nevrotica Masuri imediate: -Izolare,climat calm,multa ascultare -Spitalizarea este necesara dar nu obligatorie. III.Patologie : -criza maniacala Simptomatologie :

-Schimbarea aspectului exterior -Excitatie psihomotorie -Reazistenta mare la oboseala -Cateodata agresivitate -Logoree Masuri imediate: -Spitalizare -supraveghere atenta -Tartament medicamentos IV.Patologie: -agitatie melancolica Simptomatologie: -Anxietate intense -Risc de sinucidere -Stare ca urmare a unui efect secundar antidepresiv -Tendinta la auto- si heteroagresivitate Masuri imediate: -Spitalizare -Izolare si supraveghere maxima Tratament medicamentos:neuroleptice,sedative ,antidepresive si anxiolitice VI.Patologie: -agitatia anxioasa Simptomatologie: -Fara violenta ,fara agresivitate -Criza are de obicei o legatura cu o stare tensionata -agresivitatea apare numai in atacul de panica. Masuri imediate: -Izolare -Climat calm si ascultare VI.Patologie: -confuzia mentala Simptomatologie: -Obnubilarea constientei -Dezorientare

-Hipertermie -Onirism Masuri imediate: Diagnostic etiologic: intoxicatie,hematom intracranian,boala infectioasa,endocrina sau metabolica. -Hidratare , analeptice cardiovasculare, vitamine, supravegherea pulsului, TA, diurezei. -Ingrijirea tegumentelor si a mucoaselor. -Sedarea agitatiei cu neuroleptice (Plegomazin ,Haloperidol,Levomepromazin,etc.) VII.Patologie: -sindrom demential la o persoana de varsat a treia Simptomatologie : Pierderea autocontrolului -Agresivitate fara violenta -Fuga penibila Masuri imediate: -Spitalizare indispensabila si supraveghere pentru prevenirea unor complicatii somatice pritr-o igiena riguroasa si o alimentatie corespunzatoare. VIII.Patologie: -alcoolism Simptomatologie: Personalitate de conditie precara -Excitatie majora -Violenta -Tulburari de conduita Masuri imediate: -Eliminarea unei alte prize asociate -Cautarea unor complicatii somatice -Mentinerea pacientului culcat din cauza tulburarilor de tensiune favorizate de asocierea alcoolului cu medicamentul psihotrop. IX.Patologie : -delirum tremens Simptomatologie:

-Comitialitate -Vomismente -Hipertermie -Transpiratii -Deshidratare -Tahicardie -Polipnee -Satre confuziva,halucinatii vizuale -Tremuraturi Masuri imediate: -Spitalizare de urgenta -Izolare intr-o camera linistita -Evitarea starilor tensionale -Rehidratare masiva cu saruri minerale si vitamine -Administrarea cu atentie a medicatiei neuroleptice. X.Patologie: -agitatia toxicomaniei Simptomatologie: -Acte de violenta sau acte criminale Masuri imediate: -Spitalizare de urgenta -Izolare si protectie -Evaluarea pericolului -Atitudine ferma -Depistarea eventualelor complicatii somatice sau a unei infectii cu HIV -O mare atentie se acorda sndromului de abstinenta sau sevraj ce determina tulburari psihice, cum ar fi : Anxietate,panica , iritabilitate, agresivitate, acte ilegale in incercarea de a-si procura drogul. -Atentie la tulburarile somatice :midriaza ,frison,dureri viscerale si/ sau articulare,varsaturi, transpiratii, crize comitiale. XI.Patologie : -agitatia deliranta Simptomatologie: -O stare de agitatie mai mult sau mai putin marcata

-Agresivitatea alterneaza cu frica. Masuri imediate: -Evaluarea pericolului -Cautarea organicitatii -Izolare si protectie Conduita medicamentoasa CONDITIILE DE EXAMINARE SI CONDUITA PERSONALULUI FATA DE BOLNAVUL AGITAT Realizarea unei ambiante linistite fara zgomot miscare; Inlaturarea personalului inutil. Se vor retine 3-4 persoane solide si pricepute; Indepartarea obiectelor contondente, taioase, vatamatoare; Comportament calm, intelegator; Nu trebuie acceptate propunerile de-a ascunde calitatea de medic si de-a aparea in fata pacientului denigrat; Folosim mijloace de persuasiune de convingere cautand sai aaratam bolnavului ca actele sale sunt incorecte, ca el nu este vinovat de nimic, deoarece acest comportament exprima o stare de boala, care se vaagrava fara tratament. O astfel de atitudine poate ameliora starea de agitatie; Tonul conversatiilor variaza de la un caz la altul: ferm in unele situatii, foarte bland in altele; Nu recurgem la inselarea bolnavului: ascuzandu-I adevarul; In cazurile cand mijloacele de persuasiune dau gres/ bolnav periculos, se recurge la contentie manuala; Persoana care insoteste un bolnav agitat nu trebuie sa stea in fata sau in urma lui, ci numai in stanga lui pentru a evita eventualele lovituri cu piciorul. TRANSPORTUL BOLNAVULUI AGITAT Pregatirea psihologica a pacientului; Va fi controlat sa nu detina obiecte care ar putea sa le foloseasca precum arme impotriva sa sau a altora; Va fi insotit de mai multe persoane; Va fi sedat. SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI AGITAT

 Trebuie supravegheat in permanenta pentru a evita posibile acte heteroagresive si autoagresive, epuizare si denutritie; Alimentatie bogata in calorii si vitamine; Se va supraveghea echilibrul hidroelectrolitic. TRATAMENT FARMACOLOGIC Tratamentul medicamentos vizeaza de obicei: 1. Suprimarea sau diminuarea starii de agitatie; 2. Combaterea substratului etiologic, cand acesta poate fi depistat; 3. Mentinerea unei bunastari generale a organismului prin administrarea de fortifiante si analeptice cardiovasculare care sa previna un colaps. Medicamentul cel mai utilizat este clorpramazinul sub forma injectabila 1-3f. in agitatie anxioasa: levomepromazin, haldol, diazepam. INTREBARI IN FATA UNUI BOLNAV AGITAT 1. Circumstante de aparitie Ingestie de alcool Medicamente Traumatism Soc afectiv Surmenaj

2.Antecedente Bolnav luemic Hepatic Renal 3.Cum a debutat boala brusc sau progresiv? 4.Bolnavul este orientat temporo-spatial la propra persoana 5.Are constiinta afectiunii sale ? 6.Care au fost actele comportamentale care au atras atentia anturajului? 7.Cum doarme ,cum mananca sau cum isi petrece timpul?

8.Care sunt modificarile dispozitiei afectivitatii (euforie ,manie, anxietate, negativism, opozitie) 9.Prezenta halucinatiilor 10.Rezistenta sau nu- idei delirante Persecutie Grandoare Influenta AGITATIA PSIHOMOTORIE COMUNICARE Urgenta psihiatrica Stabilim o comunicare respectiv a ritmului propriu de accelerare si toleranta al pacientului, dar mentinand o atmosfera de permisivitate cu limite in relatia cu pacientul. Interviul va incerca sa stabileasca daca pacientul este la: 1. Primul episod; 2. Afectiune psihica veche; 3. Afectiuni somatice ; 4. Combinatii medicamntoase.

Pacient agitat abordabil Stabilim un contact printr-o comunicare non-verbala caracterizata prin: Gesturi simple; Oferirea unui scaun; Zambet; Privirea (dintr-o parte); Atingerea; Vorba dulce; Pacientul trebuie sa perceapa din atitudinea noastra protectie si intelegere. Nu trebuie culpabilizat

Comunicare verbala Atentie la cuvinte , se vor folosi cuvinte pe intelesul lor, altfel sunt percepute axiogen ce duce la cresterea anxietatii si agresivitatii. Esti intr-o situatie delicata ,Trecem impreuna peste ea,Nu esti singur.

Pacient agitat inabordabil Forme ale unei afectiuni; Comportament neadecvat al personalului Folosim principiul hedonic pentru obtinerea de date Ne folosim de persoana cu care are o legatura buna. Episod psihotic acut In abordarea unui pacient psihotic acut cu stare de agitatietrebuie sa tinem cont de potentialul violent Atitudine: Calitatea vocii ton scazut, cu intonatie calma intr-o maniera nonacuzativa; Se asculta pacientul cu atentie fara intreruperi, intr-o maniera empatica; Ferm (clar, explicat) intr-o maniera non agresiva; Se evita observatiile, critiicile care pot fi interpretate jignitoare; Daca nivelul agitatiei a scazut, putem incepe explicarea situatiei, cerintele, motivele,pentru care luam o masura; Nu se fac promisiuni, ce nu pot fi respectate; Informarea ierarhica si solicitarea ajutorului echipei terapeutice; Solicitarea autoritatilor publice; Sedarea rapida- benzodiazepine; Cand toate tehnicile au esuat contentia fizica conform legii de sanatate mintala adaptate celei europene; Agitatia in demente Senzatia de pericol iminent, declansate de stresuri minore pot declansa stari de agitatie Atitudinea personalului medical: Sa-si faca timp pentru a discuta si a asculta Sa dea dovada de empatie si sa accepte parerile pacientului fara sa le judece Sa foloseasca mijloacelede comunicare non-verbala(mimica, gestica,postura, tonul vocii, debitul verbal) fara insa a exagera Sa lase suficient timp pacientului pentru a-si organiza si exprima ideile. Sa foloseasca fraze si cuvinte simple. Se vor evita termeni tehnici Daca un cuvant sau o fraza nu vor fi intelese, ele vor fi repetate intocmai, pentru a nu starnii confuzii Tonul folosit putin mai ridicat, dar nu rastit

Agresivii cu agitatie psihomotorie Examinarea este efectuata de cel putin doua persoane Se asculta empatic pacientul fara intreruperi; Tonul vocii calm ,scazut, ferm Incurajem verbalizarea sentimentelor fata de spital; Incercam sa aflam factorii care contribuie la aparitia starilor de agitatie; Acceptam pacientul asa cum este dar nu il si aprobam; Pacientul trebuie sa simta ca personalul este de partea sa reduce agresivitatea, agitatia In discutia cu pacientul se evita intrebarile directe (tip interogatoriu) indreptandu-i atentia spre diverse alte subiecte, pentru a-i castiga increderea; Atitudine punitiva duce la risc de crestere a comportamentului agresiv; Agresivitatea stimuleaza agresivitatea; Construind pe potentialul lui. Agresivii cu agitatie psihomotorie Examinarea este efectuata de cel putin doua persoane Se asculta empatic pacientul fara intreruperi; Tonul vocii calm ,scazut, ferm Incurajem verbalizarea sentimentelor fata de spital; Incercam sa aflam factorii care contribuie la aparitia starilor de agitatie; Acceptam pacientul asa cum este dar nu il si aprobam; Pacientul trebuie sa simta ca personalul este de partea sa reduce agresivitatea, agitatia In discutia cu pacientul se evita intrebarile directe (tip interogatoriu) indreptandu-I atentia spre diverse alte subiecte, pentru a-i castiga increderea; Atitudine punitiva duce la risc de crestere a comportamentului agresiv; Agresivitatea stimuleaza agresivitatea; Construind pe potentialul lui. Agitatia in sindromul catatonic Agitatie spontana ziua sau in cursul noptii bizara Atitudinea personalului: Ne adresam cu voce calma, ton scazut; Gesturi si atingeri usoare, deoarece atingerea poate fi perceputa drept amenintare stare de agitatie; Supraveghere permanenta; Monitorizarea functiilor vitale timp de 72 ore Hidratare

 Neuroleptice Imobilizare Agitatia in sevraj (alcool, drog) Echipa este primul plan; Fiecare membru monitorizeaza starea pacientului, atentie la gesturi si comportament; Ignora cuvintele pacientului Atentie pacientul este imprevizibil mai mult decat in alte forme; Imobilizare Studiu de caz Pacient de 19 ani, student, locuieste in Bucuresti, se prezinta de urgenta la Camera de Garda Psihiatrie.Pacientul vine la spital cu ambulanta insotit de un echipaj de politie si familie. Motivele internarii: pacientul se prezinta intr-o marcata stare de agitatie psihomotorie cu logoree, tendinta de a face glume, cu dezinhibitie sexuala dar si cu tendinta de agresivitate indeosebi fata de parinti, mai eles fata de tatal acestuia, modificari semnificative ale comportamentului instinctual episoade de bulimie, activitate dezordonata cu tendinta de a merge ore intregi in oras fara nici un scop, uneori pana la epuizare,durata totala asomnului este semnificativ redusa, aproximativ 4 ore din 24. Din anamneza: suferinta psihica a debutat in urma cu 2 ani, printr-un episod asemanator celui actual ce a impus spitalizarea intr-o sectie de neuropsihiatie infantila. Pacientul nu a urmat constant tratamentul prescris de medic, astfel ca in urma cu un an afost necesara reinternarea lui. Dupa spitalizare o perioada a urmat tratamentul acasa apoi l-a refuzat. De mentionat ca tatal este marinar vine relativ rar acasa si are o atitudine destul de agresiva fata de pacient, iar mama lucreaza pana seara si nu reuseste sa controleze administrarea tratamentului. Episodul actual a debutat relativ brusc. In ultima saptamana scaderea progresiva a perioadei de somn, hiperactivitate dezordonata, cheltuieli irationale, abuzuri etilice si dezinhibitie sexuala,dromomanie,bulimie nocturna. La examenul psihic efectuat in sectie dupa primele 24 de ore se constata, pacient ceva mai linistitdatorita administrarii tratamentului neuroleptic, este totusilogoreic si inclinat catre glume, mimica este excesiv de mobila si tenta de veselie nejustificata, are dificultati mari de concetrarea atentiei la sarcini minime, in schimb prezinta hiperproxexie spontana. Nu se constata existenta unor semne comportamentale care sa indice productivitatea percetualahalucinatii. Este orientat temporo-spatial, costiinta este clara. AHC bunica din partea mamei cunoscuta cu boala afectiva.

APP a mai avut 2 episoade la 17 si respectiv 18 ani fiind necesara internarea. Istoricul bolii: pacient cu antecedentepsihiatrice, cunoscut cu boala afectiva bipolara, revine pentru tablou clinic cu debut in urma cu 12 saptamani si agravat progresiv.

URGENTE IN PSIHIATRIE INGRIJIREA PERSOANELOR CU COMPORTAMENT AGRESIV Agresivitate atac brutal, brusc si neprevazut. Forme de agresivitate - conduite agresive - fantasme agresive - intentie agresiva si in functie de personalitate - actiuni agresive - ganduri agresive - sentimente agresive. Heteroagresivitatea - atac asupra persoanei fizice - omuciderea sau tentative - amenintarea morala (viol, anonime, denuntari calomnioase) - agresivitate asupra bunurilor altora. Autoagresivitatea - comportament de automutilare - conduite suicidare - suicidul Comportamentul agresiv la bolnavii epileptici - la alcoolici - la schizofrenici (simptomatologie deliranta) - psihoza maniaco depresiva - intarziatii mintal - tulburarile de personalitate - afectiuuni somatice( paralizia generala progresiva, encefalita) - traumatisme cranio cerebrale

Tratament nu ignoram pericolul vorbim calm, il ascultam fara sa-l intrerupem atmosfera calma- sa se simta in siguranta imobilizare- facuta de echipa specializata administrarea tratamentului in prezenta si cu ajutorul echipei sa avem o atitudine neutra sa-l acceptam asa cum este , dar nu sa-l aprobam pacientul trebuie sa simta ca suntem de partea lui ca-l acceptam ca persoana , dar nu-i acceptam comportamentul se avita intrebarile deschise (tip interogatoriu) facilitam verbalizarea trairilor, a sentimentelor evaluarea amenintarii de omucidere si a potentialului de omucidere la bolnavul psihic - analizam probabilitatea de trecere de la act - amenintarea urmareste sa inspaimante pe cineva sau este ezpresia starii de furie, impulsivitate - amenintarea este de tip general ( sunt in starea sa omor pe cineva) - este vorba numai de amenintare sau pacientul si-a facut un plan concret de actiune? Tratamentul farmacologic Neuroleptice injectabile (Plegomazin, Levomepromazina, Haloperodol) adaptat in functie de diagnosticul pacientului si comorbiditate.

Criza de anxietate
Criza de anxietate se caracterizeaza prin 2 componente
1. 2.

somatica- prin dezechilibru neuro vegetativ psihica- traire intensa a unui pericol permanent, chiar teama de moarte

Crize de anxietate poate fi un simptom in urmatoarele afectiuni: - infart miocardic - ruptura de aorta - astm - sarcina extrauterina - hipoglicemie

- sevraj alcool Debut - fara o ora precisa - nu intotdeauna cu o motivatie - apogeu in cateva minute Simptome somatice - cefalee, vertiji, prurit la nivelul membrelor - transpiratii, paloare, bufeuri - HTA, tahicardie, dureri, precordiale - dispnee, tuse, neurotica, hiperventilatie - dureri abdominale - diaree, mictiuni frecvente - teama de un pericol imediat, demoarte - tulburari dememorie - tulburari de somn Interventia terapeutica - calmarea bolnavului si indepartarea anturajului - examenul clinic general pentru dg diferential - existenta unei patologii neurologice 9ex: ulcer, sarcina extrauterina) - diagnosticarea si indepartarea tulburarilor neurovegetative - spitalizarea este obligatorie - spitalizarea de zi in anxietatea medie Tratament 1. derivati benziodiazepine -diazepam -1 f, 10 mg, i.m sau i.v. -tramxeme- 1 f, 20mg/ 50 mg, i.m. sau i.v 2. derivati propondiolici - equanil 1-2 f, 400 mg i.m In anxietate asociate unei patologii psihiatrice se administreaza neuroleptice - clorpromazina (plegomazin) 1 f. 25 mg i.m - levomeprazina (mozinan, tisercin) 1 f, 25 mg, i.m - haloperidol 1 f, 5- 10 mg i.m * sub controlul TA si pulsului 3. antidepresive triclicice (atac de panica) - amafranil 1-2 f , 25 mg, i.m sau i.v - amitriptilin ( laroxyl, saroten) 1 f, 50 mg, i.m - antidepresive IMAO (Marsilid 50-100 mg, Miamid 75- 300mg). Sfaturi de tinut minte in timpul unui atac de panica

1. Aceste stari care apar (palpitatii, transpiratii, tremor, respiratie accelerata,

tensiune sau slabiciune musculara, furnicari de piele si in stomac, greata, senzatie de sufocare) nu reprezinta altceva decat extragerea unor reactii normale la stres 2. Trairile care apar sunt foarte neplacute, il sperie pe pacient, dar nu sunt periculoase pentru viata, nu se poate intampla nimic mai rau de atat. 3. Pacientul trebuie sa lase trairile respective sa se deruleze. Incercarile de a le exprima ( de a le opri cu forta) nu fac decat sa le intensifice si sa le faca mai acute (intense). In momentul in care se declanseaza un atac de panica, subiectul trebuie sa inspire adanc si apoi sa expire prelungit, spunandu-si ca va fi mai bine. 4. Daca atacul apare intr-o anumita situatie, pacientul sa faca posibilul spre a nu fugi de acolo. De exemplu, daca va aflati pe strada, va puteti refugia intr-un colt mai linistit. 5. Sa acordati fricii dvs. timpul necesar pentru a disparea fara sa o luati neaparat la fuga. 6. Pacientul este bine sa priveasca situatiile generatoare de teama, precum si trairile sale, ca pe niste ocazii pentru a exersa autocontrolul. Cateva formule utile pentru a exersa, sunt: - imi pastrez controlul asupra starii mele - pot sa raman in picioare - pot sa raman constient - o sa treaca repede 7. O metoda utila consta in distragerea atentiei in ceea ce se petrece in corpul sau sau in psihicul ( sufletul) pacientului. Este mult mai indicat sa priviti in jur, sa fiti atent la cladire, la ceilalti oameni, la masini, etc. STUPORUL TABLOU CLINIC -Imobilitate completa fara replici la stimuli externi -Fizionomia nu exprima nimic -Nu raspunde la intrebari FORME CLINICE -Melancolie -Confuzie mentala -Schizofrenie catatonica -Dementa -Reactie nevrotica confuzo-anxioasa

-Stupoare reactiva la un stres important DIAGNOSTIC DIFERENTIAL -Hipertensiune intracraniana -Tumori cerebrale -Hipertiroidie -Boli infectioase, metabolice, toxice CONDUITA -Spitalizare EVALUAREA STARII SOMATICE -Gradul de deshidratare -Gradul de casexie -Puls,TA -Neurologic cautarea unui sindrom meningeal,paralizie a unor nervi cranieni EXAMENE COMPLEMENTARE -Glicemie ,calcemie ,uree, ionograma,creatinina,probe hepatice,HLG -EEG -FO -CT -EKG -Rg.pulmonara -Control al substantelor toxice in sange sau urina -Alcolemie MASURI TERAPEUTICE -Rehidratare -Alimentatie -Urmarirea functiilor vitale (TA,puls,diureza) -Izolare intr-un loc linistit -Neuroleptice TENTATIVA INTRODUCERE -Este important sa nu neglijam ideile de suicid ,ori daca tentativele au fost inofensive. DE SUICID

-O sinucidere reusita este tot timpul posibila indiferent de motivele invocate ,metodele folosite si intentia dorintei de a muri. -Frecventa tentativelor de suicid la aceeasi persoana nu trebuie sa fie banalizata. Ea semnifica o suferinta necesitand inceperea unei terapii -Toate tentativele se pot repeta. -Amennitarea de suicid reprezinta o ultima comunicare. -O atitudine negativa din partea personalului medical poate agrava situatia ,chiar sa precipite trecerea la act. APRECIEREA RISCULUI DE SUICID LA UN SINUCIGAS -Contextul relational si reactiile anturajului la tentativa de suicid. -Existenta unei tulburari psihice . -Factoul singuratate. APRECIEREA RISCULUI DE SINUCIDERE LA UN PACIENT CARE ANUNTA IDEI DE SUICID -Existenta sau intensitatea unui sindrom represiv. -Starea somatica,existenta unei boli somatice grave. -Antecedente familiale de suicid. -Stare de cadere sociala, familiala, conflicte relationare. -Existenta unor idei obsesionale asupra mortii. -Singuratatea. CONDUITA -Necesita spitalizare in : -Intoxicatie medicamentoasa. -Melancolie. -Schizofrenie. -Idei delirante. -Agresiune majora. -Automedicatie gresita. -Ambianta familiala necorespunzatoare. -Dificultati sociale cu evenimente de viata dureroase survenite recent. APRECIEREA DE EVITARE A SPITALIZARII -Absenta motivelor de mai sus. -Anturajul afectiv de calitate. -Bun contact si raspuns pozitiv la psihoterapie.

INSTITUIREA UNUI TRATAMENT ANXIOLITIC SAU SEDATIV LA DOMICILIU TRATAMENT -Stabilirea unei relatii de incredere cu pacientul. -Discutarea unei conduite psihoterapeutice regulate. -Evaluarea socio-economica. -Risc vital de supradozare a catorva medicamente psihotrofe alaturi de o intoxicatie. -Cunoasterea timpului de actiune a medicamentelor antidepresive -15 zile. -Riscul de sinucidere majora la inceputul tratamentului. -Amenintarea de suicid fiind o ultima tentativa de comunicare. Trebuie sa abordam o relatie bazata pe ascultare si comunicare. -Chimioterapie -antidepresiva. -tratament neuroleptic sedativ. -Terapia familiei-importanta pentru evolutia ulterioara a pacientului. PRINCIPALELE INDICATII DE TRATAMENT 1.Ingrijirile medicale de urgenta Hemostaza in caz de venisectie Respiratie artificiala(asfixie) Spalatura gastrica (ingestie medicamentoasa) 2.Pacientii inconstienti supravegherea cailor respiratorii.Bolnavul va fi plasat pe patridicat,in decubit lateral stang cu maxilarul inainte si gatul intins. 3.Necesitatea examenului psihiatric precizare diagnostic (psihoza ,sau caz psihotic) si descoperirea motivelor 4.Psihoterapie de urgenta a bolnavilor o atmosfera de securitate si compretensiune 5.Personalul nu trebuie sa uite ca are de-a face cu un bolnav psihic care ori nu doreste sa se vindece (melancolie) sau nu doreste sa colaboreze (alcoolici,agitati)sau doreste ajutor ,intelegere(crize for help) 6.Tratamentul medicamentos -15 zile antidepresive 7.Patologia adolescentului reorganizarea personalitatii ideea mortii 8.Persoane de varsta a trea disperare debut de dementa

 tulburari somatice asociate melancolie 9.Risc vital de supradozare a catorva medicamente psihotrofe alaturi de o intoxicatie cunoasterea timpului de actiune a medicamentelor antidepresive 15 zile risc de sinucidere major la inceputul tratamentului antidepresiv 10.Prevenirea sinuciderilor in timpul internarii profilarea pasiva consta in anlaturarea mijloacelor care ar putea servi la sinucidere (obiecte ascutite, medicamente) fixarea unor plase metalice la ferestre, plasarea bolnavului intr-o camera cu alti pacienti sa nu fie singur.

Profilarea activa consta in supravegherea permanenta care consta intr-un solid contact afectiv intre depresiv si personal