ASPECTE PSIHOSOMATICE IN BOLILE CARDIOVASCULARE

Bolile cardiovasculare se numără printre cele mai frecvente boli psihosomatice.

Sa constatat că oamenii suferă de boli de inimă. trăind mereu emoții negative, și
oamenii cu spirit pozitiv nu cunosc problemele cu acest corp. În același timp, se poate
observa că în timpul experiențelor apar senzații dureroase psihosomatice.

Numeroase studii au arătat o prevalenţă mai crescută a depresiei la pacienţii cu

patologie cardiovasculară, de circa 9%, dar care poate ajunge la 20% după un infarct
miocardic acut sau la 15% la pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Depresia este un factor
independent care influenţează rata mortalităţii, riscul relativ al mortalităţii cardiace fiind
crescut de 3-4 ori în cazul depresiei majore .

Există o strânsă legătură între depresie și calitatea vieţii; la pacienţii cu

insuficienţă cardiacă, depresia se corelează mai puternic cu calitatea vieţii decât
aspectele sociodemografice. Pe de altă parte, factorii sociali, ca și o calitate a vieţii
scăzută, se pot asocia cu dezvoltarea ulterioară a depresiei la acești pacienţi. S-a
sugerat că scăderea calităţii vieţii asociată cu izolarea socială poate fi mediată de
depresie. Depresia partenerului de viaţă poate avea același efect negativ asupra
depresiei pacientului cardiac ca și fracţia de ejecţie scăzută sau clasa funcţională.
Reabilitarea cardiacă bazată pe exerciţii fizice în grup se asociază cu o frecvenţă
mai scăzută a depresiei. Pentru detectarea depresiei se utilizează numeroase
chestionare (Beck Depression Inventory, Patient Health Questionnaire, the Center for
Epidemiologic Studies Depression Scale-10). Se recomandă screening-ul pentru
depresie la toţi pacienţii după un sindrom coronarian acut și repetarea screening-ului la
2 luni. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă trebuie investigaţi anual pentru depistarea
depresiei.

Rolul personalităţii asupra afecţiunilor cardiace a fost evidenţiat în urmă cu 50 de ani,

când s-a studiat impactul comportamentul de tip A, manifestat prin ostilitate,
competitivitate și dorinţa de dominare, în etiopatogeneza cardiopatiei ischemice.
Ulterior, studii numeroase au evidenţiat asocierea trăsăturilor negative de afectivitate
(anxietatea, ostilitatea, mânia) cu morbiditatea și mortalitatea de cauză cardiovasculară.
Stresul acut
Nu există un consens legat de limita temporală exactă ce delimitează stresul acut de cel
cronic; se consideră de către cei mai mulţi autori că intervenţia unui agent stresor până
la o săptămână să fie considerată stres acut. Stresul mental acut poate determina
modificări ale perfuziei regionale cardiace în circa 75% dintre cazuri, de cele mai multe
ori neînsoţite de angină, sau tulburări de cinetică parietală la 60% dintre pacienţii
coronarieni.
Stresul emoţional puternic (moartea unei persoane apropiate, de exemplu) poate
determina o cardiomiopatie acută reversibilă (takotsubu), manifestată prin disfuncţie
sistolică severă, balonizare apicală, asociate unor nivele crescute de catecolamine
serice. 

Stresul cronic
Există numeroase studii epidemiologice și mai puţin fiziopatologice privind relaţia bolilor
cardiovasculare cu stresul cronic, care promovează creșterea valorilor markerilor
inflamatori și procoagulanţi. Agenţii stresori cel mai frecvent întâlniţi sunt: locul de
muncă solicitant, problemele familiale, percepţia de a fi tratat incorect. Studiul
INTERHEART, cuprinzând 25.000 de subiecţi din 52 de ţări, a arătat că persoanele
care au raportat stres permanent acasă și la locul de muncă (definit ca rezultând în
tulburări de somn, iritabilitate, anxietate ca urmare a condiţiilor de viaţă și muncă) au un
risc de 2,1 ori mai mare de a dezvolta un infarct miocardic acut(.

Abordarea psihosomatică a afecţiunilor cardiace permite o mai bună înţelegere a

complexităţii factorilor care modulează riscul cardiovascular, precum și apariţia şi
severitatea manifestărilor. Aceasta poate contribui la optimizarea actului medical și
îmbunătăţirea strategiei terapeutice.

Hare DL, Toukhsati SR, Johansson P, Jaarsma T. Depression and cardiovascular disease: a clinical review. Eur Heart
J. 2014;35(21):1365-72.

Player MS, Peterson LE. Anxiety disorders, hypertension, and cardiovascular risk: a review. Int J Psychiatry Med.
2011;41(4):365-77

Articol Revista Medicina Interna Nr.1 , martie 2016