EPILEPSIE SI

PARASOMNII
DEFINITIA EPILEPSIEI
ILAE 2005: Epilepsia reprezinta o afectiune cerebrala caracterizata
printr-o predispozitie de durata de a genera crize epileptice ce
asociaza consecinte neurobiologice, cognitive, psihologice si sociale.
Criza epileptica este un episod tranzitoriu de semne si simptome
datorate unei activitati neuronale cerebrale anormale, sincrone si
excesive.
ILAE 2014:
⦿ Cel putin 2 crize epileptice neprovocate, separate de minim 24
ore
⦿ Cel putin o criza neprovocata si probabilitatea altor crize in
urmatorii 10 ani
⦿ Diagnosticul unui sindrom epileptic

Epilepsia este considerata vindecata pentru pacientii care au avut un

sindrom epileptic dependent de varsta si au depasit intervalul de
varsta cu risc sau pacientii care nu au mai prezentat crize in ultimii
10 ani si nu au mai primit medicatie antiepileptica ultimii 5 ani…
DEFINITIA PARASOMNIEI
ICSD 3: Reprezinta un eveniment fizic sau o
experienta nedorita ce apare in starea de somn
(NREM sau REM) sau la tranzitia veghe-somn/
somn-veghe.
➢miscari complexe
➢comportamente
➢perceptii
➢vise
➢activarea sistemului autonom

Sunt considerate tulburari de somn pentru ca

pot determina traumatisme, fragmentarea
somnului, afectiuni medicale secundare,
tulburari afective etc.
CLASIFICAREA EPILEPSIILOR (ILAE
2011)

⦿ Idiopatice (pur genetice)

⦿ Simptomatice
✓ predominant genetice

✓ predominant dobandite

⦿ Provocate (febra, alcool, medicamente, toxice,

menstruatie, tulburari metabolice, unele activitati etc.)
⦿ De cauza necunoscuta
TIPURI DE EPILEPSIE CU CRIZE
LEGATE DE SOMN
⦿ Epilepsia nocturna de lob frontal (NFLE)
⦿ Sindromul Lennox-Gastaut
⦿ Sindromul Landau-Kleffner
⦿ Unele forme de epilepsie temporala
⦿ Epilepsia cu varfuri continue in NREM (CSWS)
⦿ Epiepsia benigna a copilului cu spike-uri continue
centro-temporale (BECT)
⦿ Epilepsia benigna cu paroxisme occipitale (BEOP)
⦿ Epilepsia occipitala a copilului
⦿ Epilepsia mioclonica juvenila (la trezire)
⦿ Epilepsia cu crize generalizate la trezire
EPILEPSIA NOCTURNA DE LOB
FRONTAL (NFLE)
⦿ > 90% din crize sunt nocturne, in timpul somnului
⦿ Automatisme bimanuale sau bipedale
⦿ Miscari axiale
⦿ Vocalizari
⦿ Posturi tonice
⦿ Pastrarea sau alterarea partiala a constientei

❑ Microtreziri
❑ Treziri paroxistice
❑ Crize hipermotorii
❑ Crize ambulatorii
CLASIFICAREA PARASOMNIILOR
(ICSD 3)
⦿ Parasomnii NREM
➢ Trezirile confuzionale
➢ Somnambulismul
➢ Terorile nocturne
➢ Tulburarile de alimentare in somn
⦿ Parasomnii REM
➢ Tulburarile de comportament REM
➢ Cosmarurile
➢ Paralizia de somn
⦿ Alte parasomnii
➢ Halucinatiile de somn
➢ Enurezisul de somn
➢ Parasomniile secundare unei afectiuni medicale
➢ Parasomniile secundare unor medicamente/substante
➢ Sindromul de “exploding head”
⦿ Simptome izolate sau variante de normal
➢ Somnilocvia
PREVALENTA PARASOMNIILOR SI
ENLF

⦿ Somnambulismul (15% din copii, 1-4% din

adulti)
⦿ Pavorul nocturn (1-6% din copii, 1% din adulti)
⦿ Trezirile confuzionale (15% din copii, 2-5% din
adulti)
⦿ RBD (0.3-0.5%)
⦿ ENLF: necunoscuta!
TREZIRILE CONFUZIONALE
⦿ Sindromul Elpenor
⦿ Episoade recurente de trezire incompleta din
somn
⦿ Contact neadecvat sau absent cu mediul
⦿ Functii cognitive absente (atentie, interactiune
sociala, planificare etc.)
⦿ Amnezia partiala sau completa a episodului
⦿ De obicei fara imagini (ilustrare) onirice
⦿ Durata 1-30 min
⦿ Asociaza comportamente complexe
⦿ Pacientul are ochii deschisi, este confuz si
ramane in pat.
⦿ Rar apar in somnul diurn.
SOMNAMBULISMUL

⦿ Incepe ca si trezire conuzionala dar pacientul

paraseste patul.
⦿ Poate avea comportament agitat sau violent.
⦿ Este confuz.
⦿ Are amnezia episodului.
⦿ Uneori comportamente bizare (mictiune,
escaladarea unei ferestre, mutarea mobilei
etc.)
TEROAREA NOCTURNA
⦿ Incepe cu planset sau tipat
⦿ Semne de activare vegetativa: tahicardie,
tahipnee, flush, diaforeza, midriaza,
cresterea tonusului muscular.
⦿ Pacientul este neresponsiv si de obicei sta in
sezut in pat.
⦿ Daca este trezit, prezinta confuzie cateva
minute.
FACTORI TRIGGER
⦿ Predispozitia genetica
⦿ Stressul, oboseala, anxietatea, depresia
⦿ Afectiunile febrile
⦿ Calatoriile lungi (jet-lag)
⦿ Alte tulburari de somn
⦿ Perioada premenstruala
⦿ Unele medicamente (Litiu, anticolinergice,
sedative)
⦿ Consumul de alcool
⦿ Tulburarile psihiatrice
⦿ Stimuli interni (vezica urinara plina).
METODE DE DIAGNOSTIC

1. Anamneza detaliata (pacient si

familie)
2. Inregistrari video
3. Examenul fizic
4. Video EEG
5. Polisomnografia
6. Imagistica cerebrala
 CARACTERISTICI CLINICE
NFLE Tulburari de trezire RBD

Varsta de debut La orice varsta In copilarie La peste 50 ani

Istoric familial -> 40% 60-90% Nu

Frecventa lunara 20-40 <1-4 Variabila

Triggeri De multe ori absenti Privare de somn, stress, De multe ori absenti
febra, alcool

Afectiuni asociate In general absente Uneori apnee obstructiva In general, boli

de somn degenerative

Evolutie De obicei stabila Se amelioreaza la Se agraveaza cu varsta

adolescenta
 NFLE Tulburari de trezire RBD

Perioada Oricand (mai frecvent La 1-3 ore dupa debutul In a doua jumatate a
dupa adormire sau somnului noptii
inainte de trezire)

Durata < 2 min > 10 min Variabila

Frecventa nocturna Evenimente multiple 1-2 evenimente 1-2 evenimente

(3-8)

Aura Da Nu Nu

Comportament Stereotip Complex, de interactiune Violent, oniric, parasirea

cu mediul patului e rara

Vorbire Vocalizari, vorbire Vorbire inteligibila, Strigate, tipete, injurii

neinteligibila coerenta

Posturi tonice Frecvente Rare Rare

Amintirea De obicei Nu Amintirea visului

evenimentului
AFECTIUNI ASOCIATE CU
PARASOMNIA RBD
⦿ Boala Parkinson
⦿ Atrofia multipla sistemica
⦿ Sindroame parkinsoniene
⦿ Narcolepsia
⦿ Boli cerebrovasculare
⦿ Demente
⦿ Scleroza multipla
⦿ Boala Machado-Joseph
 CARACTERISTICI PARACLINICE
NFLE
Video-EEG EEG interictal (veghe si somn)
Interictal este normal (de obicei)
EEG ictal poate fi normal in
Ictal aproape 50% cz
Elemente uni- sau bilaterale:
varfuri, unde ascutite, ritmuri
rapide, activitate theta,
decrement
PSG (video-audio) NREM 2
RM Cel mai des normal
Tulburarile de trezire RBD
Se pot inregistra Se pot inregistra elemente
elemente epileptiforme epileptiforme -< 25% cz
< 40% cz
Activitate delta care
Activitate delta care alterneaza cu alfa si beta
alterneaza cu alfa si
beta
NREM 3 REM (fara atonie)
Normal Normal sau anormal
ALTE EVENIMENTE NOCTURNE
NONEPILEPTICE SI NONPARASOMNICE
⦿ Pseudocrizele (~60% din crizele psihogene se
produc noaptea)
⦿ Tulburarile de panica
⦿ Tulburarile de miscari ritmice la debutul
somnului (capul si trunchiul) (copii<5ani,
adulti cu autism sau retard psihic)
⦿ Tulburarile de miscari periodice ale
membrelor in somn (picioarele) (5-90 sec)
⦿ Miocloniile de adormire (asociate cu senzatia
de cadere)
⦿ Apnee obstructiva de somn
R.R., M, 28 ANI
⦿ crize doar in somn aparute de 2 ani (dupa un
TCC), fara AHC
⦿ frecventa medie: cateva/luna
⦿ stereotipie
⦿ uneori incep prin senzatie de "fior" in piciorul
stang
⦿ ameliorare la Cbz+Depakine
⦿ imagistica cerebrala normala
P.B., M, 30 ANI
⦿ debut la varsta de 20 ani
⦿ majoritatea crizelor in somn (3-4/noapte)
⦿ stereotipie
⦿ aura epigastrica urmata de automatisme hipermotorii si ras
⦿ putine crize ziua (1/2-3 saptamani)
⦿ RM cerebral: zona de hipersemnal amigdaliana si scleroza
hipocampica dreapta
D.F., F, 29 ANI
⦿ evenimente doar in somn aparute de 5 ani (in
perioade de stress)
⦿ frecventa medie: 2-3/luna
⦿ unele stereotipe
⦿ cedeaza la Carbamazepina
⦿ imagistica cerebrala normala


V.A., F, 28 ANI
⦿ evenimente doar in somn (in perioade de
stress) aparute de 3-4 ani
⦿ frecventa medie: 2-3/luna
⦿ fara stereotipe
⦿ cedeaza la Carbamazepina
⦿ imagistica cerebrala normala
CONCLUZII
⦿ Epilepsia nocturna si parasomniile nu sunt
intotdeauna usor de diferentiat.
⦿ Traseul EEG nu poate face singur acest
diagnostic diferential!
⦿ PSG poate fi de mare ajutor pentru ca
identifica stadiul somnului si realizeaza o
inregistrare video concomitenta cu ceilalti
parametrii.
⦿ Istoricul minutios este esential!
BIBLIOGRAFIE
⦿ ICSD 3 (International Classification of Sleep Disorders)
– American Academy of Sleep Medicine, 2014
⦿ Paroxysmal Motor Disorders of Sleep: The Clinical
Spectrum and Differentiation from Epilepsy -
Christopher P. Derry, John S. Duncan, and Samuel F.
Berkovic, Epilepsia, 2006
⦿ Nocturnal frontal lobe epilepsy-A clinical and
polygraphic overview of 100 consecutive cases -
Federica Provini, Giuseppe Plazzi, Paolo Tinuper,
Stefano Vandi, Elio Lugaresi and Pasquale Montagna,
Brain, 1999
⦿ Increased frequency of arousal parasomnias in
families with nocturnal frontal lobe epilepsy: A
common mechanism - Francesca Bisulli, Luca
Vignatelli, Ilaria Naldi, Epilepsia, 2010