Sunteți pe pagina 1din 2

TULBURARI DE MEMORIE

Cadru conceptual Memoria (functia mnezica): definite ca ansamblul proceselor de intiparire (memorare), conservare (pastrare) si reactualizare prin recunoastere si reproducere a experientei anterioare a omului sau procesul psihic de stocare/destocare a informatiei, de acumulare si utilizare a experientei cognitive. definita genetic ca proces de reflectare selectiva, activa si inteligibila a trecutului experiential, memoria este in acelasi timp si un produs al dezvotlarii social-istorice umane, fiind legata de celelalte componente ale sistemului psihic uman. memoria poate fi considerata (E. Minkowski) o conduita de ordin temporal care stabileste relatia dintre inainte si dupa, intre ce a fost, ceea ce este si ceea ce va fi. tulburarile functiei mnezice se numesc dismnezii.

DISMNEZII CANTITATIVE HIPERMNEZIILE tulburari cantitative ale functiei mnezice constand in evocari involuntare rapide si usoare, tumultoase si multiple, realizand o indepartare (circumscrisa) a subiectului de prezent. se pot intalni in conditii normale cat si patologice. la normali: evocarile fiind legate de evenimente deosebite, cu caracter placut sau neplacut din viata subiectului, dar traite intens (succes sau insucces deosebit, cataclism, evenimente deosebite); in afectiunile psihice: in genere, atunci cand se realizeaza o ingustare a campului preocuparilor prin focalizarea functiilor psihice: psihopatia paranoica si paranoia, unele oligofrenii (idiotii-savanti), debutul dementei luetice, nevroze in unele forme obsesionale, isterice (memoria hiperestezica); in conditii speciale (detentii, prizonierat), sindromul hipermnezic emotional paroxistic tardiv (Targowla) consecutive starilor febrile, intoxicatiei usoare cu eter, cloroform, barbiturice, in toxicomanii, epilepsie (ca aura sau ca echivalenta); forme particulare: Mentismul derulare involuntara caleidoscopica a unor amintiri si idei; Viziunea retrospectiva forma suprema a hipermneziei, subiectul retraind in cateva momente principalele evenimente din intreaga sa viata. Se intalneste in situatii de pericol existential iminent, in paroxisme anxioase de mare intensitate, in stari confuzionale halucinatorii, in crize de epilepsie temporala;

HIPOMNEZIILE tulburari cantitative ale functiei mnezice constand in evocari lente si dificile, sarace si trunchiate cu tot efortul facut, realizand o situatie jenanta pentru subiect in momentul respectiv. desi negate de unii autori, care le introduc in grupul amneziilor, se pare ca ocupa totusi o pozitie distincta, fiind mai mult legate de deficitul prosexic decat de deteriorarea functiei mnezice.

TULBURARI DE MEMORIE

se pot intalni in conditii normale cat si patologice. la normali: in activitatea curenta, fiind legata de evenimente insuficient fixate sau neglijate, preluate in stari de oboseala sau surmenaj; in afectiuni psihice: in nevroze prin deficit prosexic, in oligofrenie, prin insuficienta dezvoltare cognitiva, in stari dementiale; forme particulare: Lapsusul dificultate de evocare,pasagera, cu aspect lacunar de element al frazei. Anecforia usoara stare de tulburare a functiei mnezice, in care subiectul evoca cu ajutorul anturajului, anumite evenimente care pareau uitate. Clasificarea in cadrul alomneziilor nu este intru totul justificata, anecforia pare mai mult o dismnezie cantitativa.