1.

Atentia
Def.: este acea functie psihica ce moduleaza activitatea tuturor proceselor
psihice in vederea asigurarii claritatii informatiilor procesate, dand psihicului
un aspect unitar. Ea da elasticitate proceselor psihice orientandu-Ie,
diminuandu-Ie. sau accentuandu-Ie, mobilizandu-le, sutinandu-Ie sau concen-
trandu-lc, intervenind activ in orice proces de cunoastere. Functia prosexica
este selectiva si ordonatoare de stimuli, intervenind atat in administrarea
tuturor informatiilor intrante prin multiplele canale informationale ale
organismului, cat si in adminstrarea informatiilor generate sau existente
intramental la un moment dat, stabilind prioritati si ierarhii.
Clasificare:
1.atentia spontana, involuntara, primara, neintentionala-posibilitatea de a distinge
superficial si permanent neimportantul,cu posibilitatea interventiei la stimuli
noi,intensi sau brusti pt.care mentalul nu era pregatit.
2.atentia voluntara sau intentionala-posibilitatea de a sustine importantul
deliberat prin effort volitional.
3.atentia post-voluntara sau habituala-posibilitatea de a anticipa sau pregati
organismul in vederea receptarii clare si corecte a unuia sau anumitor stimuli.
-Baza neurofiziologica este reprezentata de 'sisternul reticulat ascendent
structurat pe doua parti: una ce tine de atentia spontana denumita sistem reticulat
difuz de proiectie, din diencefal, si cealalta ce tine de atentia voluntara,
denumita sistem reticulat activator ascendent, din trunchiul cerebral.
Tulburari cantitative ale atentiei:
-se numesc disprosexii.
- hiperprosexia, hipoprosexia si aprosexia
1. Hiperprosexia are semnificatia cresterii atentiei pe seama cresterii orientarii
selective a activitatii mentale de cunoastere, deseori este insotita de hiporosexia
celorlalte functii care nu fac obiectul interesului conjunctural, fiind mai mult o
Iipsa de elasticitate si de distributivitate decat o hiperprosexie globla. Normal se
intalneste in stari de intoxicatie usoara cu substate, iar patologic apare in tulburari
fobice, tulburari obsesive, tulburari somatoforme, tulburari de personalitate
paranoida, anankasta, anxios-evitanta, tulburari ale impulsurilor, psihoze ca
paranoia, mania, depresia si exceptional in oligofrenie.
2. Hipoprosexia reprezinta scaderea fortei concentrative, a abilitatii, a sustinerii,
a selectiei, coordonarii si ordonarii obiectelor, fenomenelor sau a altor actiuni
mentale definite. Se intalneste in mod nepatologic in conditii de epuizare, emotie,
su:menaj, oboseala. Patologic, intregul cortegiu de afectiuni este insotit de
hipoprosexie, ca de exemplu tulburarile anxioase, tulburarile de personalitate,
tulburari legate de involutic, tulburari datorate abuzului de substante
psihoactive, demente, oligofrenie si altele.
3. Aprosexia semnifica hipoprosexia extrema cu disparitia intcgrala a atentiei,
putand fi intalnita in stari comatoase, stari catatonice, dernenta, oligofrenie.

2.Memoria
Def: proces psihic realizat prin intiparirea, conservarea si reactualizarea
experientei anterioare a individului. Ea constituie rezervorul gandiri si
imaginatiei si asigura continuitatea si consecventa constiintei, precum si
stabilitatea personalitatii umane.
 Clasificare:
-dupa mai multe criterii:
1.Din punct de vedere al intentionalitatii exista memoria voluntara si involuntara.
2. Din pnnct de vedere al intelegerii semnificatiilor si al modalitatilor de fixare
intalnim memoria logica si mecanica.
3.Dupa continut poate fi: memorie senzoriala, cognitiva si afectiva. ·
4.Din punct de vedere al performantelor si al criteriului temporal intalnim:
memoria imediata (reproducerea intr-un interval de pana la 10 secunde),
memoria recenta sau de scurta durata ( reproducerea materialului dupa 10
secunde) si memoria evenimentelor 1ndepartate sau memoria de lunga durata.
5. J. DELAY propune o sistematizare interesanta, distingand trei feluri de
memorie: memoria senzorio-motorie,autistica si sociala.
6.Dupa analizatori:auditiva,vizuala.
Tulburari ale memoriei:
a.Cantitative:Hipermnezii,Hipomnezii,Amnezii
b.Calitative:Iluzii mnestice si allomnezii

a.Cantitative:
1. Hiperrnneziile - constau in evocari rapide, involuntare, multiple, ale unor
situatii care indeparteaza subiectul de prezent pentru scurt timp.
Se pot intalni Ia persoane normale in momente de reusita sau de mari bucurii si
esecuri.Forma cea mai tipica de hipermnezie este frecvcnta in manii.
Bolnavul maniacal are o usurinta deosebita in a fixa repedc si a evoca prompt
evenimentele. Viteza de asimilare creste, dar scade filtrul selectiv al materialului
ce trebuie insusit, iar evocarea este impanzita cu detalii inutile, cu multe
irnprovizatii.
Putem gasi hipermnezii si in intoxicatii cu eter, barbiturice, cloroform sau !n
cazul utilizarii unor droguri ca benzedrina, pervitina.
In sindroamele paranoide si in paranoia, hipermnezia, are caracter selectiv, vizand
cu precadere datele care au Icgatura cu preocuparile delirante ale pacientilor.
Mentismul reprezinta o forma particulara de hipermnezie si consta intr-o invazie
involuntara de amintiri si idei pe care subiectul nu o poate controla, acesta
devenind un simplu spectator al acestei derulari caleidoscopice.
Viziunea retrospcctiva consta !n evocarea principalelor evenimente ale vietii
intr-un interval scurt de timp ~i poate apare in situatii de pericol vital iminent (
exemplu inec), in crizele de epilepsie temporala sau in paroxisme anxioase.
In intarzierile menta1e usoare sau medii, memoria poate inmagazina o cantitate
crescuta de date, ca in cazul calculatorilor fenomenali, care sunt capabili sa
efectueze mintal operatii matematice complicate - hipermnezia acestor pacienti
este bazata pe memoria mecanica.
2. Hipomneziile - caracterizate prin evocari lente, incomplete.
Ele pot aparea si in limitele normalitatii, cand subiectii sunt surmenati, cu stari
de fatigabilitate marcata, cand fixarea se realizeaza insuficient. Intalnim
hipomnezii in tulburari nevrotice, stari predernentiale, sau in intarzieri mentale
usoare.
Subliniem faptul ca exista forme particulare de hipomnezii:
lapsusul - imposibilitatea temporara a evocarii si anecforia - subiectul
evoca doar cu ajutorul membrilor din anturajul sau situatii pe care le
considera uitate.
3. Amneziile- reprezinta pierderea partiala sau totala a capacitatii de fixare sau
evocare a memoriei.
Amneziile de fixare sau anterograde sunt amnezii care progreseaza spre viitor,
faptele vechi fiind conservate - apar !n confuzii mentale, sindromul Korsakov,
psihoza afectiva bipolara, tulburari nevrotice, reactii psihopatologice.
Amneziile de evocare sau retrograde sunt amnezii ,,care merg inapoi" - astfel
ca o amintire care pana atunci a fost bine conservata nu mai poate fi
reconstituita; apar in stari de involutie, afazii de tip Wernicke.
Exista de asemenea amnezii lacunare cand subiectul are lacune in evocarea
perioadelor trecute si apar in stari confuzionale, dupa traumatisme cranio-
cerebrale, in betii patologice.
Amneziile psihogene ( afectogene) au un caracter specific, fiind
uitate unele evenimente care au fostinsotite de stari afectiv-negative. Ele mai
poarta denumirea de amnezii tematice deoarece se refera la un aspect singular al
evenimentelor traite (situatii,nume proprii,lb.straine)-sunt reversibile.

b.Calitative:
1. Iluzii mnezice in care exista evocari erortate ale unor fenomene sau actiuni
traite in realitate de subiecti, dar care nu-s situate in spatiul si timpul real in care
s-au intamplat.
a) criptomnezia - consta in prezentarea unor lucrari, opere, realizari straine ca
fiind creatii proprii. Apare ill schizofrenie, parafrenie, demepte multiinfarct sau
de tip Alzheimer. In cazuri de dementc profunde bolnavul se priveste in oglinda
si nu-si recunoaste chipul sau nu-si regaseste unele parti din propriul corp.
b) falsa recunoastere -este o tulburare de identificare perceptiva caracterizata prin
faptul ca subiectul are impresia ca recunoaste unele persoane straine, necunoscute
de fapt subiectului. Ea este starea premcrgatoare fenomenului de ,,deja vu", ,,deja
connu" ill care subiectii au impresia ca au mai vazut, intalnit unele persoane sau
situatii pe care le descriu. Apare in manie, schizofrenie, stari de surmenaj,
sindroame confuzionale.
c) in iluzia de nerecunoastere, subiectul nu este sigur ca rccunoaste
persoanele pe care le-a cunoscut inainte.
2. II.Allomneziile cuprind tulburari ale rememorarii trecutului. Ele contin fie
modificari ale ordona,rii reperelor temporale, fie ale autenticitatii materialului
mnestic. In cadrul allomneziilor descriem:
a) pseudoreminisceniele - subicctii traiesc in prezent unele evenimente reale
petrecute in trecutul acestora. In expozeul lor se intalnestc un amalgam de scene
din trecut implerite cu scene din realitatea prezenta. Apar in sindroamele
amnestice de tip Korsakov.
b) confabulapiile constau in elaborarea unor fapte sau istorioare imaginare,
lipsite de constants, avand drept scop suplinirea deteriorarii intelectuale. Indivizii
au convingerea rcalitatii celor relatate de ei. Se intalncsc ill dernente incipiente, in
sindroamele de dependenta alcoolica, manie, schizofrenie, intarzieri mentale
uoare, psihoze isterice.
c) ecmnezia - consta in reactualizarea unor vechi amintiri puternic incarcate
afectiv, care sunt traite fa modul prezent. De exemplu un batran cu dcmenta
Alzheimer se considera tanar, chiar adolescent. Pot fi intalnite ~i in confuzii
mentale, experiente cu droguri, halucinogene, epilepsii temporale.
6.Constiinta:def: este trairea dimensiunii, speciftcului si sensului clipei
existentiale, printr-un proces de reflectare determinate cognitiv si printr-un
proces de rezonare determinata, afectiv, trdire concretizata in
imaginar printr-un construct mental al realitapii temporal fizice, a
contextului existential, construct care defineste sensul valoric si moral
atitudinal al fiintei umane.