Subiecte practic psihiatrie

1. Psihodiagnosticul expresiei presupune urmarirea unor aspect ce constituie aspectul exterior

interrelational
• atitudine: cooperant/necooperant,cauzalitatea fata de schimbarea subiectului, distractibilitate,
deficit de atentie(delirium , tulburari de deficit de atentie), atentie tranzitorie(preocupat de idei
dominante-depresie)
• vestimentaţie: adecvat/inadecvat, ingrijit/neingrijit , excentric/bizar , curat/murdar
*Cisvestitism=purtarea unor haine nepotrivite(manie,schizofrenie ,dementa)
*Travestism=purtarea haineler sexului opus
*Pretiozitate excesiva(schzizofrenie,tulburare de peronalitate histrionica)
*Decorare extrema,bijuterii excesive(manie , hipomanie)
• voce: tonalitate şi intensitate, modulate/nemodulată afectiv;
• privire: fixa si imobila-ura ,agresivitate ; detasata si enigmatica-schizofrenie ; obosita si
incruntata-depresie; cu ochii largi-anxietate ; scaderea contactului vizual -
depresie,schizofrenie
• mimica: mobile/hipomobilă/imobila, expresiva/inexpresiva, discordanta , miscari crescute
global
• pantomimica: - Amimia = imobilitate mimica ,datorata incapacitatii de exprimare a
tonalitatilor affective , emotiilor si sentimentelor prin comunicare non-verbalaș apare in
depresie , dementa,retard mental
*catatonia=stare de rigiditate generalizata caracterizata prin fata
imobila , pleoape cazute si ochi ficsi, intalnita in schizofrenie
*diskinezia tardiva=miscari involuntare repetitive fara un scop
definit(grimase , clipit xceiv,scoaterea limbii),intanita in abuzul de neuroleptice
- Miscari de control permanent (indreptare par/haine) pot fi crescute ca
frecventa(situatii incomode, tulburare obsesiv-compulsiva, tulburare de personalitate
histrionica,narcisicca), sau scazute ca frecventa)schizofrenie,depresie,dementa,intoxicatii cu
substante
- Gesturile pot fi combative(tulburari de personalitate de tip paranoic, tulburari
delirante) sau defensive(lente in depresie/accelerate in tulburari anxioase)
2. Tulburari cantitative ale perceptiei
 Hiperestezia reprezintă coborârea pragurilor senzoriale, suprasensibilizare la excitanţi
anterior subliminali. Este trăită de individ ca o creştere a intensităţii senzaţiilor şi percepţiilor.
Se manifestă în: surmenaj, stări de suprasolicitare fizică şi nervoasă, în fazele de debut ale
bolilor infecto-contagioase, aura epileptica,manie, sevraj la benzodiaepine , utilizare de
halucinogene.

 Hipoestezia reprezintă creşterea pragului senzorial, o scădere a acuităţii senzoriale. Este

frecventă în stări nepatologice (vârstă înaintată, sub efectul tranchilizantelor). În patologie,
apare în boli de natură neurologică sau care afectează analizatorii (dermato, ORL, etc.) În
tulburări psihice apare cu predilecţie în depresie , melancolie,farmacodependente,oligofrenie,
tulburari disociative. In nevroze scade pragul de reactibilitate – duce la hipoestezie psihică
(creşte iritabilitatea).
  Sinestezia=experienta in care modalitatile senzoriale par condensate (aude culori) -consum de
marijuana si mescalna

 Cenestopatiile(durere sau parestezii) reprezinta hiperviggilenta selectiva la senzatii corporale

in absenta modificarilor organice(neurastenie, sindrom hipocondriac, tulburari
somatoforme,dureri cronice)

3. Definiti halucinatiile- exemple clinice de halucinatii auditive

Halucinaţiile sunt percepţii care apar în absenţa unor stimuli senzoriali; percepţii fără obiect de
perceput. Caracteritici:  canale senzoriale implicate,  nivelul de convingere cu privire la realitatea
lor,  nivelul de controlul voluntar asupra lor , claritatea conţinutului lor , complexitatea
conţinutului,  influenţa asupra comportamentului

Halucinaţiile auditive pot fi simple (bolile organice cerebrale, delir şi convulsii parţiale) sau complexe,
cu sensul neutru sau speciale, cu sau fără schimbarea comportamentului. Halucinaţiile auditive sunt
asociate cu schizofrenia (6-90%) ,depresie (mai puţin de 10%) sau manie (20%). În tulburările de
dispoziţie, halucinaţiile sunt de obicei în concordanţă cu starea afectivă, astfel că pacienţii cu depresie
vor auzi comentarii critice sau sadice, în timp ce "vocile" auzite de către un pacient maniacal vor vorbi
despre abilităţile sale extraordinare sau destinul fericit.

În schizofrenie, există trei forme de halucinaţii auditive, care sunt clasic asociate cu această tulburare:
1. Sonorizarea gândirii - halucinaţii care vorbesc cu voce tare ceea ce pacientul gândeşte. 2.
Comentarii (halucinaţii comentative) - halucinaţii care oferă un comentariu ce se derulează în timpul
acţiunilor pacientului. 3. Ascultarea a două sau mai multe voci discutând despre pacient la persoana a
treia.

*Halucinatiile care comanda pacientul sa execute comenzi pot prezenta urgente datorita
auto/heteroagresivitatii.

4. Definiti haucinatiile-exemple de halucinatii vizuale

Halucinaţiile sunt percepţii care apar în absenţa unor stimuli senzoriali; percepţii fără obiect de
perceput. Caracteritici:  canale senzoriale implicate,  nivelul de convingere cu privire la realitatea
lor,  nivelul de controlul voluntar asupra lor , claritatea conţinutului lor , complexitatea
conţinutului,  influenţa asupra comportamentului

Halucinaţiile vizuale pot fi întâlnite în schizofrenie (25-50%) şi în boli mintale organice, cum ar fi
leziuni cerebrale structurale, tulburări legate de substanţe (intoxicaţii sau sevraj), migrene.
Halucinaţiile vizuale pot fi simple (elementare), ca flash-uri de lumină, figuri geometrice (observate la
migrene) sau pot fi viziuni elaborate (îngeri, animale, peisaje).

5. Halucinatii senzoriale-clasificare, exemple clinice

 Exteroceptive(vizuale,auditive,gustative,olfactive,tactile

 Interoceptive(viscerale)=perceperea senzatiei de schimbari de pozitie a unor organe,a

obstruarii , dispozitiei lor sau existenta unor fiinte(haptice) -schizofrenie,depresie
 majora, tulburari psihotice. *haptice=senzatie de atingere perceputa in absenta
stimularii(pacientii in sevraj la alcool descriu senzatia ca sub pielea lor e afla gandaci .
intoxicatia cu cocaina)

 Halucinatii proprioceptive (kinestezice)=impresia de miscare/deplasare a unei parti

din corp sau chiar a corpului(schizofrenie)

 Halucinatii fiziologice-hipnagogice si hipnapompice=fenomene vizuale percepute in

momentle imediate inaintea adormirii si tranzitiei de la somn la veghe-narcolepsie
,tulburari ale somnului

6. Clasificarea proceselor afective

Avem 3 tipuri de procese emotionale:

- procese afective primare – include si emotiile soc (doar opinie, se considera separat).
Se caracterizeaza prin nivel foarte scazut de constientizare sau intelectualizare, ca si traire sunt
destul de intense, slab organizate, mai putin elaborate cultural, tind sa scape de sub controlul
constient. Categoriile care fac parte din aceasta grupa:
a) tonul afectiv al proceselor cognitive – reactiile emotionale ce insotesc si coloreaza
afectiv orice act de cunoastere. Astfel orice senzatie, amintire, etc traieste o stare emotionala.
b) trairile afective de provenienta organica – cauzate de buna/proasta functionare a
organelor interne.
c) afectele – forme afective simple, primitive, foarte impulsive, foarte intense, puternice,
chiar violente, de scurta durata, cu aparitie brusca si desfasurarea impetuoasa. Ex, groaza,
mania, frica, spaima, accese de plans zgomotos, ras in hohote.
- procese afective complexe – se deosebesc printr-un grad mai inalt de constientizare si
intelectualizare. Fac parte:
a) emotii curente – forme afective de scurta durata, destul de active, intense, provocate de
insusirile separate ale obiectelor. Emotiile curente au un caracter situational si sunt orientate
spre un anumit obiect sau spre o anumita persoana. De ex, bucuria, tristetea, entuziasmul,
admiratia, dispretul, speranta, deznadejdea, placerea, dezgustul.
b) emotiile superioare – nu sunt legate atat de obiecte, cat de o activitate pe care o
desfasoara persoana. De ex, trairea din cauza unui joc. In special, emotiile superioare se refera
la activitatile intelectuale, reflectarea frumosului din realitate si in realizarea
comportamentului moral. Aceste emotii superioare presupun niste evaluari, acordari de
semnificatii valorice a activitatii desfasurate.
c) dispozitiile – stari afective de intensitate medie, care coloreaza intr-o perioada mai
scurta/lunga de timp reflectarea realitatii si intreaga conduita a omului. Are intensitate
variabila, nu are o orientare precisa, sunt mult mai vagi ca emotiile. Daca dispozitiile se repeta
frecvent – pot deveni tresaturi de caracter.
- procese afective superioare – se caracterizeaza printr-un grad mai inalt de
intelectualizare, sunt bine constientizate si au o raportare valorica, cu referinta nu la un obiect
sau activitate, ci la nivel de personalitate. De aici fac parte:
a) sentimentele – trairi intense, de lunga durata, specific umane si conditionate social
istoric.
b) pasiunile- sentimente cu orientare, intensitate,stabilitate si generalitate foarte
mare,antrenand intreaga persoanlitate

7. Iluziile-definitie ,clasificare si exemple clinice

Iluziile sunt distorsiuni perceptuale în estimarea stimulilor senzoriali reali, cum ar fi dimensiunea,
forma, relaţiile spaţiale. Iluziile întâlnite în afecţiunile psihice sunt: vizuale, auditive, gustative,
olfactive, tactile, interoceptive. Exemple de iluzii vizuale sunt micropsia, macropsia,metamorfopsii.
Micropsia se referă la percepţia de obiecte mai mici decât sunt în realitate; macropsia este percepţia de
obiecte mai mari decât sunt în realitate.

Pareidolia (iluzia pareidolică) se referă la iluzii ludice, unori voluntare, care pot apărea atunci când
persoana se uită la obiecte definite ambiguu, cum ar fi nori sau umbre pe pereţi.

Trailing este o iluzie în care un obiect care se mişcâ în spaţiu în mod constant este urmat de imagini
repetitive ale obiectului; apare în stările de oboseală, intoxicaţii (marijuana, mescalina), sevraj la
inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI).

Sindromul Alice în Ţara Minunilor conţine depersonalizare, alterarea percepţiilor imaginii corporale,
iluzii vizuale, senzaţie de levitaţie, metamorfoză (denaturarea bruscă a unui obiect comun sau
persoană). Sindromul poate să apară ca aură a unei migrene, epilepsie (simple sau complexe, crize
epileptice parţiale), în stări hipnagogice, delir, encefalită, leziuni cerebrale, intoxicaţii
medicamentoase, schizofrenie.

8. Tulburari de atentie ,exemple clinice

Atenţia este funcţia psihică care realizează orientarea şi concentrarea electivă a activităţii psihice
asupra unui grup de elemente, fenomene. Tulburările de atenţie poartă denumirea generică de
disprosexii. Distractibilitatea constă în incapacitatea de concentrare a atenţiei, asociată cu atragerea
atenţiei de către stimuli irelevanţi. Apare în episoade expansive.
Hiperprosexii: exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere. Apare în episoadele
expansive, intoxicaţiile uşoare, hipocondrie,cenestopati , obsesionali. In episodul depresiv prelucrarea
excesiva a ideilor depresive cu igorarea celorlati stimuli din mediu
Hipoprosexii: diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere. Apare în surmenaj, anxietate,
oligofrenie, demenţă,schizofrenie.In episodul maniacal ,atentia voluntara este mult scazuta , desi
mobilitatea atentiei spontane este crescuta
Aprosexie: dispariţia oricărei activităţi psihice.