Aspectele

neuroendocrine a
Schizofrenie

EFECTUAT:DOGARI
MARIANA MBA I
CONTROLAT:COSCODAN
DIANA
 Etimologic,termenul inseamna scindarea mintii
(din lb. greaca schizein= a desparti si fren=minte).

Schizofrenia este cunoscuta in general ca o

afectiune psihica cu evolutie
indelungata,continua,intermitenta sau remitenta a
carei expresivitate clinica complexa si polimorfa are
drept caracteristica esentiala disocierea autista a
personalitatii ( izolare sociala, detasarea de lumea
reala).
 Kurt Schneider a incercat elaborarea unui sistem de diagnostic precis ptr
schizofrenie,impartind simptomatologia in 2 tipuri

Simptome de prim rang Simptome de rang secundar

Sonorizarea gandirii
Halucinatii auditive”la persoana a III-a”
Halucinatii care comenteaza actiunile
pacientului
Halucinatii cu proiectie corporala ( o parte din Sentimente de saracire emotionala
corp se desprinde,o parte din corp putrezeste)
Idei delirante subite
Perplexitate :experientele zilnice par
stranii,nu realizeaza care este motivul
schimbarilor comportamentale si ale
personalitatii, de unde provin simptomele
pe care le traiesc
Modificari depresive sau euforice ale
dispozitiei

Furtul sau influentarea gandiri

Transmiterea gandurilor
Perceptii delirante
Relatari despre impulsiuni,sentimente sau acte
volitionale impuse din exterior
 TABLOUL CLINIC
Aspectul general
 Expresia comportamentala in SCH se intinde pe o arie larga de manifestari, de la
agitatie p-m,dezorientare temporo-spatiala,pana la comportament linistit,cand pare
morocanos,cufundat in propiile ganduri sau chiar imobil
 Uneori bolnavii pot fi vorbareti,dornici de comunicare sau pot prezenta atitudini
bizare,stereotipii,manierisme
 Alteori sunt imprevizibili si pot trece usor de la o stare de liniste aparenta la un
comportament violent,neprovocat,deseori sub influenta halucinatiilor(ex Artenie
Vasile versus asist sef)
 Deseori tinuta vestimentara are un aspect neingrijit,murdar,expresia ignorarii regulilor
de igiena corporala si a dezinteresului fata de lumea exterioara si propia persoana
 Din primele incercari de a stabili unm contact emotional,se observa raceala
afectiva,lipsa empatiei si zidul involuntar construit de catre pacient,care il separa de
lumea exterioara
Tulburarile de perceptie
 Falsele perceptii reprezinta un aspect clinic comun in schizofrenie,care in cazul absentei excitantului extern se numesc halucinatii si
pot fi proiectate la nivelul fiecarui analizator

Halucinatii auditive -sub forma vocilor amenintatoare,cu un continut obscen,acuzatoare sau insultatoare,foarte rar
-cel mai frecvent intalnite cu un continut placut (draci,ingeri)
-frecvent 2 sau mai multe voci discuta intre ele sau o voce comenteaza actiunile pacientului

Halucinatii imperative -comenzi halucinotorii care influenteaza comportamentul(risc suicidar) sau il reflecta dorintele
si interesele

Pseudohalucinatiile -nu au o valoare diagnostica speciala

-apar sub forma furtului gandirii,sonorizarea gandirii,miscari impuse

Halucinatii -pot sa apara in tabloul clinic al SCH,dar de obicei sunt expresia unui proces organic motiv ptr
care este necesar un diag diferential cu delirium,dementa,epilepsia de lob temporal
vizuale,gustative,olfactive si
tactile

Halucinatiile cenestezice -falsele perceptii in ceea ce priveste functionarea anormala a organelor interne
- “a luat foc creierul”, “imi sunt mutate sau mutilate organele”, “am un sarpe in stomac”, “nu
imi bate inima”

Iluziile(falsa perceptie a -trebuie diferentiate clar de halucinatii

-pot sa apara in orice faza evolutiva a SCH,in fazele active fiind interpretate de obicei delirant
unui excitant real)
Atentia -testele clinice si instrumentarea psihologica pot evidentia tulburari cantitative ale
atentiei,atat voluntara cat si spontana
si memoria
-memoria este de obicei in limitele normalitatii
Afectivitatea -emotiile pot fi instabile,cu rapide si imprevizibile alunecari de la bucurie,veselie la tristete si
lacrimi
-voce monotona,faciesul imobil exprima tocire emotionala si absenta rezonantei afective
-pacientii pot afirma ca nu mai pot sa traiasca afectiv evenimentele vietii si au impresia ca isi
pierd sentimentele
-se mai pot constata stari de extaz mistic

Vointa -tulburarea initierii si continuarii unei actiuni dirijate catre un scop precis este o trasatura
intalnita in mod deosebit in SCH,care afecteaza serios activitatea si perfomantele sociale ale
individului

Depersonalizarea -pierderea contactului cu propiul Eu

-pacientii devin nelinistiti si preocupati,au dubii asupra identitatii propiei persoane
-treptat sunt covarsiti de acest sentiment,atitudinea este de perplexitate si incearca sa-si
explice sensul existentei prin prisma acestor fenomene de depersonalizare

Derealizarea -impresia ca lumea din jur pare schimbata,ostila,parintii nu mai sunt la fel,prietenii si
cunoscutii au alta fizionomie,alta personalitate
-se retrag din lumea reala se concentreaza pe propia realitate,dominata de idei ilogice si
egocentrism
 GANDIREA

 In SCH se intalneste un spectru larg de tulburari ale gandirii,de ritm si coerenta,de continut si ale expresiei verbale
 Fluxul gandirii poate fi accelerat pana la mentism( activitate mentala prost controlata de vointa,apropiata de reveria
diurna( exarcerbare a imaginatiei), in timpul careia ideile si imaginile defileaza cu rapiditate,fara oprire) sau redus pana la fadding
(forma discreta de baraj care consta in oprirea progresiva a cursului gandirii) , putand atinge destructurarea maxima a “ salatei de
cuvinte”( amestec de foneme si de cuvinte bizare( termeni vulgari,tehnici si neologisme) care nu au nici o semnificatie)
 Delirul este tulburarea de continut a gandirii cea mai importanta,tematica variind de la grandoare la persecutie

Delir de grandoare posesia unor averi imense,aspect fizic placut,relatii si prieteni sus-pusi,conducator de stat

Delir de negatie Lumea din jur nu mai exista,prietenii si rudele au murit sau urmeaza sa moara din cauze
nenaturale

Delir de persecutie Persecutat de prieteni,vecini ,urmarit de SRI,politie (exem. VLAD )

Delir somatic Unele organe nu mai functioneaza sau sunt putrede,sau alte parti ale organismului
(nas,ochi,urechi)au dimensiunile schimbate,desfigurate

Delir sexual Comportamentul sexual este cunoscut de catre cei din jur,el sau unele persoane sunt considerate
pervese sexual

Delir mistic El sau alte persoane au pacatuit in fata lui Dumnezeu,are relatii speciale cu Divinitatea,ca are
misiuni religioase,ca eszte diavolul sau va fi condamnat sa arda in iad

Delir de relatie Diferite persoaneTV,radioul,ziarele se refera la persoana sa,ii consemneaza actiunile

Tulburari de limbaj Constau in cuvinte noi create cu un inteles special sau fara inteles, cuvinte obisnuite care capata
un anumit inteles ptr pacient
 SIMPTOME POZITIVE SI NEGATIVE

Simptome pozitive-raspund bine la Simptome negative-raspund mai putin la

tratament terapia neuroleptica. Deficit al unor
functii normal prezente ale creierului

Halucinatiile :sunt distorsiuni sau exagerari Dificultatile si tulburarile de limbaj

ale functiei perceptuale sau mai bine zis o
forma patologica a reprezentarii

delirul Tocirea afectiva

Incoerenta gandirii Contactul social scazut
Idei ilogice apatia
Comportament dezorganizat Abulia-diminuare a vointei,care determina
starea de indecizie si neputinta de a actiona
 Biochimia
Mai mult de un deceniu de anchetă științifică
asupra biochimiei schizofreniei a fost organizată
prin ipoteza dopaminei. Dovezile conform cărora
neurolepticele reduc activitatea dopaminei
cerebrale sunt convingătoare și derivă atât din
studiile la om, cât și la animale. În plus, agenții
care îmbunătățesc activitatea dopaminei cerebrale,
cum ar fi amfetamina sau cocaina, pot provoca un
sindrom care nu poate fi indisolubil de
schizofrenia acută paranoidă.
Cu toate acestea, o problemă majoră cu ipoteza dopaminei
este lipsa dovezilor directe puternice ale concentrațiilor de
dopamină alterate sau ale metabolismului atunci când sunt
măsurate în grupuri mari de subiecți schizofrenici. Ideea că
schizofrenia este mai mult decât o boală este un concept
vechi, dar găsește un sprijin din ce în ce mai mare în noile
studii privind fenomenologia clinică, genetica și biochimia
pacienților schizofreni. Reînnoirea conceptului mai multor
forme de schizofrenie, la rândul său, a favorizat dezvoltarea
de noi ipoteze biochimice ale tulburării. Aceste ipoteze
propun că neurotransmițătorii, în afară de dopamina, pot fi
implicați în simptomele schizofrenice.
Rapoartele concentrațiilor crescute de norepinefrină sunt
zone specifice ale creierului și în lichidul spinal au dus la
ipoteza că norepinefrina poate fi implicată în schizofrenie.
Cel puțin două grupuri de investigatori au sugerat că
feniletilamina ar putea fi implicată în schizofrenie. În parte,
această propunere se bazează pe asemănările structurale și
farmacologice ale feniletilaminei și amfetaminei. Acidul
gamma-aminobutiric (GABA) este un important
neurotransmițător inhibitor. Dovada pentru influența
inhibitoare a neuronilor erbici GABA asupra neuronilor
dopaminergici a dus la ipoteza că scăderea activității ergice
GABA poate fi implicată în producerea de simptome
schizofrenice.
Studiile efectuate cu inhibitorul reversibil al
acetilcolinesterazei fizostigmină și cu metilfenidatul agonist al
dopaminei au dus la sugestia că acetilcolina și dezechilibrul
dopaminei pot fi implicate în schizofrenie. Această ipoteză
este un exemplu al ideii că echilibrul modificat între mai mulți
neurotransmițători poate sta la baza schizofreniei.
Descoperirea recentă a endorfinelor a condus la speculații
despre posibilul rol al acestor substanțe în schizofrenie.
Atât un exces, cât și o deficiență de activitate de
endorfină au fost implicate în schizofrenie, iar dovezi
speculative au fost folosite pentru a susține ambele
ipoteze. Scopul final al căutării de defecte biochimice
în schizofrenie este dezvoltarea de tratamente
raționale cu medicamente care să corecteze aceste
defecte și, în acest sens, aceste medicamente vor
oferi tratamente eficiente pentru pacienții cu
simptome schizofrenice.
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Tulburari psihiatrice
1. Tulburarile afective de intesitate
psiihotica
2. Tulburare schizoafectiva
3. Reactiile psihotice de scurta durata
4. Tulburare schizofreniforma
5. Tulburare deliranta
6. Tulburare deliranta indusa
7. Tulburarea de panica
8. Depersonalizarea
9. Tulburarea obsesiv-compulsiva
10. Tulburarile de conduita din adolescenta
11. Autismul copilariei
12. Tulburarile factice (reactiile isterice)
13. Simularea( o persoana sanatoasa psihic
simuleaza simptome ptr a scapa de
pedeapsa sau sa obtina beneficii)
14. Tulburarile de personalitate-
schizotipala,schizoida,paranoida,bordeli
ne
Afectiuni organice Abuzul de
droguri
1. Epilepsia de lob temporal 1. Stimulante(amfetamine,c
-tulburari psihosenzoriale (iluzii,halucinatii)sau ocaina
psihomotorii (automatisme 2. Halucinogene
psihomotorii)sau chiat pur mentale( gandire 3. Anticolinergice (medic
fortata,impresia de a trai in vis) ptr dementa-Aricept)
2. Tumori,traumatisme,AVC 4. Delirium tremens
3. Boli metabolice-porfiria (boala ereditara 5. Sevraj barbituric cu
cauzata de o tulburare a sintezei hemului delirium
(fractiunea neproteica a hemoglobinei),
boala Wilson (afectiune ereditara legata
de o acumulare de cupru in tesuturi si
organe in special in ficat si in encefal
4. Boli endocrine
5. Neuroinfectii-neurosifilis,encefalita
herpetica (O encefalita se manifesta printr-
o febra asociata cu semne neurologice
variate (somnolenta, confuzie, delir,
tulburari de comportament, cefalee,
convulsii),SIDA
6. Boli autoimune-lupus eritematos sistemic
7. Intoxicatii cu metale grele sau alte substante
8. Carente vitaminice-B12,PP
 ABORDARI TERAPEUTICE
MEDICATIA ANTIPSIHOTICA :
In cazurile de agitatie psihomotorie marcata se recomanda administrarea unui antipsihotic in doze eficiente,administrate frecvent si
la intervale egale de timp. Neurolepticele incisive- Haloperidol,Levomepromazin- pot fi administrate la interval de 30-120 minute per
os sau preferabil i.m. pana ce agitaia este combatuta. Asocierea cu benzodiazepine este recomandata .

MEDICATIE ANTIPSIHOTICA MODERNA

Medicament Actiune Reactii adverse

Risperidona Poseda o eficacitate mai mare decat Efectele neurologice adverse sunt semnificativ reduse
medicatia clasica ,atat ptr simpt. + si -

Clozapina-Leponex Antipsihotic eficace

Este considerat medicatie de linia a 2-a
1%-2% determina agranulocitoza (Sindrom
hematologic caracterizat prin absenta granulocitelor
neutrofile din sange, datorita unor agenti
medicamentosi sau fizici.)

Quetiapina-Seroquel Ameteli si hipotensiune ortostatica,mai frecvent in 1

zi de tratament

Olanzapina-Zyprexa Fff bun Crestere ponderala

Ziprasidone-Zeldox Eficace in simp. +si - ; previne eficient

recaderile
Sedarea
 TRATAMENTE FARMACOLOGICE ADJUVANTE
Medicatie Actiune

Antiparkinsoniana -se adm. numai in cazul aparitiei fenomenelor extrapiramidale (asociere intre o akinezie (miscari rare
si lente), o hipertonie (rigiditate) si o tremuratura in stare de repaus), si pot fi continuate atunci cand
se asociaza o substanta antidepresiva

Benzodiazepine -se adm. In doze mari in scopul controlarii agitatiei p-m,tulb de gandire,ideilor delirante,ameliorarea
akatisiei (tremorul necontrolat al membrelor inferioare,in urma trat. cu neuropeltice).

Propranolol si beta- -se pot prescrie pentru atenuarea akatisiei

blocante

Antidepresive -se dau in cazul dezvoltarii unei simptomatologii depresive certe.

Sunt date care sugereaza agravarea tabloului clinic dupa prescrierea antidepresivelor,dar se asociaza si
cu neuroleptice

Normotimizante- -carbamazepina,valproatul de sodiu (Depakine)

modulator al
dispozitiei
 ABORDAREA PSIHOTERAPEUTICA
•nu trebuie limitat numai la supravegherea si controlul administrarii medicatiei
•trebuie sa asigure un climat de siguranta si un confort afectiv
Rolul familiei •trebuie sa beneficieze de o ‘’ educatie’’ in ceea ce priveste boala si evolutia bolii
•sa invete sa-si controleze si sa-si moduleze comportamentul fata de bolnav , beneficiul
fiind de ambele parti in atenuarea sentimentelor de teama,furie,frustrare,repros sau neputinta

•pot fi constituite din membri ai familiilor

Organizatiile •se largeste capacitatea de comunicare, de furnizare de informatii din experienta
voluntare personala,de rezolvare a unor probleme sociale si etico-medicale privind drepurile
bolnavilor,calitatea vietii si respectarea demnitatii umane

•Relationarea sociala si interpersonala este serios afectata in evolutia SCH

Antrenamentul •Antrenamentul acestor perfomante are drept scop dezvoltarea unui comportament cat mai
perfomantelor apropiat normalitatii,utilizand o modelare si intaririe a sociabilitatii
sociale •Pacientul este invatat sa mentina contactul vizual cu interlocutorul, sa-si dezvolte
perfomantele in conversatie,sa asculte si sa puna intrebari
 FAZA
Stabilizare si evaluare
Perfomantele sociale in familie
Perceptia sociala a familiei
Relatiile extrafamiliale
Mentinere
SCOPUL
• stabilirea aliantei terapeutice
• evaluarea perfomantelor sociale
si a abilitatilor
• evaluarea comportamentelor
care provoaca exprimarea
emotionala
• exprimarea sentimentelor
pozitive in familie
• strategii de adaptare in caz de
conflict
• identificarea corecta a
continutului, contextului si
semnificatiei mesajelor
• socializare
• sporirea aptitudinilor
vocationale
• adaptarea aptitudinilor la
situatii noi
COMPORTAMEN
TUL
TINTA
• empatie si contact
• comunicare verbala si
nonverbala
• complimente, aprecieri, interesul
fata de cei din jur
• refuzuri, posturi anormale,
raspuns la criticism
• citirea unui mesaj
• prezentarea intentiei altei
persoane
• conversatie
• intalniri cu alte persoane
• activitati recreative
• incadrare
• activitati productive
 PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA
 Detine un rol important in tratamentul SCH in asociere cu medicatia antipsihotica
 Obstacolele acestei terapii sunt reprezentate de neincrederea pacientului in terapeut si distanta emotionala a
pacientului fata de terapeut, motivele fiind datorate pacientului : este o persoana solitara, este suspicios,
poate fi anxios sau ostil, se inchide in sine
 Posibilitatea stabilirii unei aliante terapeutice este unul dintre factorii de prognostic pozitiv
 Uneori esecul psihoterapiei isi are radacinile in comportamentul inadecvat al terapeutului

Greseli terapeutice -1- Abordarea corecta -2 -

Dorinta de informare prematura rabdare

Adresarea inoportuna sinceritate

Atitudinea exagerat de prietenoasa si calda atitudine flexibila

emotional

1- Aceste abordari pot fi interpretate delirant

2- Pacientul se obisnuieste treptat cu ideea ca terapeutul doreste sa-l ajute, sa-l
inteleaga, indiferent de comportamentul bizar sau chiar ostil care poate sa apara
la un moment dat
 RECUPERARE-REABILITARE

se contureaza urmatoarele interventii destinate reabilitatii pacientului SCH. ,
caredecurg din principiul tratamentului moral si cel al comunitatii terapeutice ( CT )
(Johnson, 1984 ) :

1. Consilierea
2. Terapia ocupationala
3. Terapii expresive ( artterapia, terapia prin miscare, meloterapia )
4. Terapia recreationala

 In limitele comunitatii tratamentul devine un proces continuu, care opereaza pe toata

durata intregii zile
 Stilul deschis de comunicare schimba structura puterii si intareste colaborarea dintre
medici,terapeuti si pacienti
 CT actioneaza relativ nestructurat asupra perceptiei sensului propiilor actiuni ale
membrilor, pe care ii incurajeaza sa actioneze conform regulilor prestabilite
 Vor exista 4 principii majore :
PERMISIVITATEA Pacientii vor replica in CT propiile dificultati
COMUNITARISMUL Toate evenimentele din CT sunt acceptate ca fiind
tuturor
DEMOCRATIZAREA Pacientii devin subiect de observatie si discutie din
partea celorlalti
CONFRUNTAREA CU Comunitatea va sugera schimbarile necesare,
REALITATEA momentul oportun si modalitatea de realizare

OBIECTIVELE SI MIJLOACELE
REABILITARII
• pacientul devine participant activ in proceul terapeutic
• reabilitatea activeaza nevoia innascuta de a explora si interveni in mediul inconjurator,
mobilizand capacitatile restante ale pacientului
• interventia farmacologica urmareste remisiunea completa
• pacientul trebuie sa recapete abilitatea de a functiona in comunitate cat se poate de
independent
• sa acceada la scopurile personale si la asteptarile celor din jur
• interventiile de reabilitare tintesc capacitatea de auto-exprimare, abilitatile sociale,
abilitatile de adaptare si gestionarea factorilor de sress
MULTUMESC DE
ATENTIE