Tulburari psihice ale

pacientului intalnite in
activitatea asistentului
medical

Psiholog Madalina Antonesi, asistent medical principal

PSHIC1 n. 1) Capacitate a sistemului nervos superior al animalelor superioare i al

omului de a reflecta realitatea obiectiv. 2) Ansamblu de procese i de fenomene de
natur cognitiv, afectiv i voliional care se produc n sistemul nervos. 3) Structur
sufleteasc proprie unui om. /<germ. psychisch, fr. psychique

Niveluri structural-functionale ale

psihicului
Sigmund Freud a fost primul psiholog care a
elaborat un sistem unitar pentru psihicul
uman, structurandu-l pe unitati distincte:
- constient (Ego)
- subconstient (ID)
- supraconstient (SuperEgo)
- Inconstient
Carl Jung
- Dei Jung a urmat iniial teoria freudian
a incontientului, ca strat psihic format
din dorine refulate, mai trziu i va
dezvolta propria teorie n care introduce
noi concepte. Cel mai important dintre
ele este arhetipul.
- Arhetipurile constituie structura
incontientului colectiv - ele snt
dispoziii nnscute de a experimenta i
reprezenta situaii i conduite specifice

Principalele componente- sectiune

prin creier

In sfera psihicului intra:

Procesele si particularitatile psihice:

gandirea,memoria, atentia, imaginatia,
afectivitatea, limbajul, aptitudini, atitudini
Procesele psihice ale personalitatii: procesele
psihice, atitudine, comportament

Individualitate si
individualizare
,, In multe cazuri reactia ,, personalitatii domina
mecanismele fiziologice elementare, influenta
directa
-nemijlocita-putand fi anulata de o reactie
indirecta
mijlocita-, de sens contrar I.
Zavadovschi,2010
Dictonul,,nu exista boli, ci bolnavi subliniaza
importanta particularitatilor individuale. Aceste
particularitati reactive sunt atat somatice cat si ale
persoanei.
In constituirea specificului individual un rol
important il au factorii ereditari (,,genetici) si
factorii de mediu ambiant.

,,Teren individual

C. I. Parhon (1948) considera

notiunea de ,,teren individual ca
avand o atat de mare importanta in
medicina incat preconiza constituirea
unei stiinte a terenului (edofologia)
ca baza a patologiei generale.

Conceptii privind
,,terenul individual

1. O acceptie metafizica:,, Terenul pe care cad semintele

permite unora dintre ele sa incolteasca , iar altora nu.
2. O acceptie legata de aspectul etiologic: Bolile
endogene sunt expresia unui,, teren morbid. ,,Terenul
este considerat ca o cauza ajutatoare in bolile
contagioase (microbiene, parazitare, virotice).De
asemenea unele boli alergice sau idiosinacrozii la
medicamente sunt manifestari ale unui ,,teren
deosebit, aberant.
3. O acceptie de aspectul patogenic: exista diferente
individuale in ce priveste calitatea si eficacitatea
mecanismelor de aparare ale organismului la actiunea
agentilor patogeni.

4. O acceptie legata de fizionomia bolii (aspectul

patoplastic) la persoane diferite, manifestarile
clinice ale unui proces patologic nu sunt identice.
5. O conceptie legata de prognostic. In cea mai
mare parte se ocupa cu problematica relatiilor
,,cauza-efect.
In aceasta problematica legata de
prognostic luam in considerare
trei aspecte fundamentale:
A. Aspectul cantitativ. Stimuli
(sau noxe) de aceeasi
intensitate pot provoca efecte
de intensitati diferite, dupa
teren (si invers)

B. Aspectul calitativ. Raspunsurile sunt

,,specifice
in doua situatii extreme.
- Cand sunt reflectorii pentru natura si
pentru intensitatea cauzai
(alospecificitatea sau exospecificitatea).
- Cand exprima numai particularitatile
,,terenului: raspunsuri monotone,
standard, stereotipe- conforme cu
structura si cu functionalitatea sistemului
viu.
C. Aspectul temporal: efectul poate urma
imediat cauzei sau poate fi prelungit in timp
sau reactiile pot fi amanate sau chiar
suspendate

De retinut!
Reactia la boala depinde in
mare masura de
temperament si de
caracter

Personalitatea umana

Caracter

Inteligen
ta

Temperame
nt

Aptitudini

Personalitate vs. personalitate

dizarmonica

Reprezinta ansamblul ierarhizat si structurat

al tuturor functiilor psihice si trasaturilor
caracteriale care evidentiaza unitatea,
originalitatea, stabilitatea subiectului.

Dezvoltarea dizarmonica a personalitatii

determina deviatii calitative sau cantitative
ale sferei instinctuale si afectiv-volutionale.

Caracteristici obisnuite ale

pacientilor cu tulburari de
personalitate

Modele de comportament cronice si durabile, nu episodice

Blamarea constatnta a altora
Usor de infuriat sau de facut gelosi
Functia sociala si ocupationala tulburata
Dependenta su independenta excesiva
Impulsivi sau compulsivi
Iritabilitate
Abilitati empatice reduse
Egocentrism
Inselarea persoanelor pentru a ajunge la un rezultat final
Exacerbarea produsa de afectiunile SNC, traumatism cranian
si stres
Relatii interpersonale tulburi sau instabile

Tulburarea de
personalitate
paranoida
Neincredere si
suspiciozitate fata de altii ale caror
intentii sunt interpretate ca rauvoitoare si care
persista chiar in fata unor dovezi puternice ca nu
exista nici un motiv de ingrijorare.
Ei tind sa fie anxiosi, distanti, fara umor si
certareti si fac adeseori ,,din tantar armasar
Ei poarta pica tot timpul, si sunt implacabili fata
de insulte, injurii sau ofense.
Au dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau colegilor.

Tulburarea de personalitate
paranoida/fire
hiperperseverenta

Ca si trasatura de caracter (K. Leonhard)

pacientul prezinta a fi o persoana cu fire
hiperperseverenta avand ca substrat
perseverenta anormala a afectului.
Este concretizata in omul susceptibil,( usor de
jignit, care se simte mereu nedreptatit), banuitor,
incapatanat, ambitios si invinuindu-I pe ceilalti de
atitudine ostila.
Anxietatea si teama coloreaza tabloul psihologic.
Se intalnesc idei prevalente, chiar fixe.
Hiperperseverentul are idei proprii despre boala
lui, pe care cauta sa si le impuna

Tulburarea de
personalitate schizoida

Caracteristica principala a acestei personalitati

este lipsa de interes fata de alte persoane si
relatii sociale.
Sunt indiferenti la laude sau critici.
Sunt niste singuratici si exprima foarte putine
emotii
Sunt retrasi, lipsiti de simt al umorului, reci si
aplatizati emotional
Desi sunt izolati social si au o afectivitate
aplatizata (caracteristici ale schizofreniei), nu au
tulburari de gandire (halucinatii, idei delirante sau
tulburari de limbal)

Tulburarea de personalitate schizotipala

Deficite sociale si interpersonale manifestate prin

disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a
stabili relatii intime, precum si prin distorsiuni cognitive
si de perceptie si excentricitati de comportament.
Persoanele au o gandire magica sau credinte stranii care
influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu
normele subculturale (ex.: superstitiozitate, credinta in
clarviziune, telepatie, fantezii si preocupari bizare)
Ei traiesc experiente perceptive insolite, incluzand iluzii
corporale.
Au o gandire si un limbaj bizar (ex.:limbaj vag,
circumstantial, metaforic, supraelaborat sau stereotip)

Tulburarea de
personalitate
antisociala

Denumiti adeseori si sociopati, acesti indivizi sunt caracterizati de:

- desconsiderarea si violarea drepturilor altora,
- impulsivitate si incapacitate de a face planuri pe durata lunga,
- iritabilitate si agresivitate
- neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora
- iresponsabilitate considerabila indicata prin incapacitatea repetata
de a avea un comportament consecvent la munca ori de a-si onora
obligatiile financiare
- lipsa de remuscare
- indiferenta fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de
justificare a acestor fapte
- incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu
comportamentele legale (comiterea repetata de acte care constituie
motive de arest)
- Incorectitudine
- mintit repetat
- acesti indivizi pot forma totusi relatii interpersonale dar natura

Tulburarea de
personalitate
borderline

Caracteristica principala este instabilitatea relatiilor

interpersonale, imaginii de sine si afectului si impulsivitatea
manifesta prin cheltuieli abuzive, joc patologic, abuz de
substanta, mancat excesiv, relatii sexuale dezorganizate
- indivizii alterneaza intre extremele de idealizare si
evalorizare
-pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic
de vid interior.
- apar manifestari frecvente de furie cu incapacitatea de asi controla mania.
- au un comportament automutilant si amenintari recurente
de suicid
- nu suporta solitudinea si sunt instabili afectiv

Tulburarea de personalitate
borderline/Firea nestapanita

- Ca si trasatura de caracter (K. Leonhard) firea

nestapanita este dominata de catre impulsurile
momentane, ceea ce contrasteaza aparent cu gandirea
greoaie de o exagerata amanuntire, pana la pedantism.
- actele impulsive pot fi violente
- firea nestapanita este frecvent intalnita in copilarie, se
agraveaza in pubertate
- pacientul este irascibil, explorarile si intrebarile
medicului il indispun
- ii este greu sa respecte un regim de viata ori alimentar
(nu rezista la tentatii)
- un corolar este ,,predispozitia la obezitate si la
alcoolism cronic, ca si la acte delicventiale

Tulburarea de
personalitate
histrionica

- este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a

atentiei
-istericul se simte nemultumit atunci cand nu se afla in centrul
atentiei
- isi schimba rapid emotiile care sunt superficiale
- catarsisul afectiv este facil
-este sugestionabil, usor de influentat
- are tendinta de a dramatiza continutul vorbirii si un stil de
comunicare colorat, impresionabil
- considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate
-sunt manipulativi, orientati spre satisfacerea propriilor interese
- are un comportament seducator si provocator sexual
Se entuziasmeaza facil si efemer
- pot exista amenintari cu suicidul

Tulburarea de personalitate
histrionica/ Firea
demonstrativa

- Firea demonstrativa este caracterizata printr-o

anormala capacitate de refulare. Cand atinge grade mai
inalte, devine fire isterica
- Refularea nu este o simulare, desi manifestarile la care
duce seamana cu o simulare constienta grosolana sau se
impletesc cu o simulare partial constienta.
- Pacientul este exagerat in gesturi si vorbe, doreste sasi dea importanta si sa se afirme
- Prezinta teatralism cu note de inautenticitate uneori
usor de depistat, se autolauda sau se
autocompatimesce, este patetic, plin de fantezie, uneori
mincinus, lipsit de autocritica, obliga la rezerve fata de
declaratiile sale (atentie la anamneza!)

Tulburarea de personalitate
histrionica/ Firea
demonstrativa

-Refularea se poate manifesta si in sectorul fizic:

istericul poate avea anestezii paradoxale, poate
inghiti obiecte dure.
- sunt bine cunoscute lesinul isteric, refugiul in
boala, obtinerea de avantaje cu ajutorul bolii
-firea demonstrativa traieste mai mult in
prezentul imediat, ia decizii pripite, este
recalcitranta in privinta tratamentelor
-se adapteaza avantajos la slabiciunile celor care
ii asculta (comportari vecine cu escrocheria),
inventeaza pretexte

Tulburare de
personalitate narcisista

-caracterizata prin grandoare, necesitatea de admiratie si

lipsa de empatie
- are sentimentul de autoimportanta, fantasme de succes
nelimitat, putere
- necesita admiratie excesiva si isi subliniaza repetat si
exagerat calitatile
- este sensibil la critica sau pierdere
- are pretentii exagerate de tratament favorabil si
supunere dorintelor sale
- profita de altii pentru a-si atinge scopurile
- comportament arogant, sfidator
- are sentimente ostile sau de invidie pe care le
proiecteaza asupra interlocutorilor

Tulburarea de
personalitate evitanta

- Caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta

si hipersensibilitate la evaluare negativa
- evita activitatile profesionale care implica un contact
interpersonal semnificativ din cauza fricii de critica,
dezaprobare sau respingere
- manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi
ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de
inadecvare.
- atasamentele personale sunt restrictive
- se considera inapt social, inferior celorlalti, neatractiv si se
subestimeaza
- este ezitant in a-si asuma riscuri ori in a se angaja in activitati
noi pentru a nu fi pus in dificultate.
- interpretativ si hipersensensibil fata de comentariile celorlalti

Tulburare de
personalitate
dependenta

Caracterizata de necesitatea excesiva de a fi supervizat,

care duce la un comportament submisiv si adeziv si la
frica de separare
- are dificultati in a lua decizii comune fara reasigurari si
sfaturi din partea altora
- necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru
cele mai importante domenii ale vietii lui
- are dificultati in a-si exprima dezaprobarea fata de altii
de teama de a nu pierde aprobarea sau suportul acestora
- are dificultati in a initia proiecte ori a fece ceva singur
din lipsa de incredere in judecata si capacitatile sale
- ii este exagerat de frica de a fi lasat sa aiba grija de sine
si se simte lipsit de ajutor cand ramane singur.

Tulburare de personalitate obsesivcompulsiva

- Caracterizata de preocuparea pentru ordine, perfectionism si

control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii,
deschiderii si eficientei.
- este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau
planuri, in asa fel incat obiectivul major al activitatii este pierdut.
- prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor
- este excesiv de devotat muncii si productivitatii mergand pana la
excluderea activitatilor recreative si amicitiilor
- este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de
morala, etica, valori.
- refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara situatiei
cand acestia se supun stilului sau
- manifesta rigiditate si obstinatie
- este avar si cheltuiala pentru tratament il enerveaza

Tulburare de personalitate
obsesiv-compulsiva/Firea
hiperexacta

-Firea hiperexacta sufera, invers, de carente la

capacitatea de refulare: nehotarare in decizie,
indoiala, oscilatii nesfarsite intre pareri, inhibitii si
autocontrol excesiv
- este omul foarte meticulos,cu o grija exagerata
pentru propria persoana, cu o dezvoltare
puternica a sentimentelor de teama. De aici se
poate ajunge la ipohondrie, la neuroastenie (cu
sau fara ticuri), la nevroza obsesiva.
- frica de microbi este des intalnita, uneori cu
ablutomanie (tendinta obsesiva de a se spala), de
asemenea nosofobia (frica de imbolnavire)
- la pacientii cu aceasta fire, alcoolismul cronic

Semne si simptome indicatoare

de gravitate:
gravitate: amenintare pentru integritatea fizica a bolnavului sau/si a
celor din jur.Intensitatea simptomatologiei nu este, obligatoriu, direct
proportionala cu intensitatea suferintei, altfel spus, ca nu intotdeauna
bolnavul are critica/constiinta tulburarilor sale)
-sindromul de agitatie psihomotorie
-sindromul catatonic
-sindromul afectiv (depresiv si maniacal)
-sindromul discomportamental violent
-sindromul psihotic
-sindromul anxios
-sindromul disociativ si conversiv
-sindromul amnestic
-delirium-ul
-sindromul demential
-sindroame datorate substantelor psihoactive

De la simptom la
cadrul clinic

Tulburarile de perceptie: hiperestezia, hipoestezia,

sinestezia, agnoziile, iluzia, halucinatiile (halucinatiile psihosenzoriale, halucinatii psihice- pseudohalucinatiile, sindromul de
automatism mintal)
Tulburarile de atentie: hiperprosexia, hipoprosexia,
aprosexia;
Tulburarile de memorie:1. Dismnezii cantitative:
hipermneziile, hipomneziile, amneziile (amneziile aterogradede fixare , amneziile retrograde- de evocare-);
2. Dismnezii calitative (paramnezii): Tulburari ale sintezei
mnezice immediate (iluzii mnezice), criptomnezia,falsa
recunoastere, ,,iluzia sosiilor falsa nerecunoastere,
paramneziile de reduplicare, tulburari ale rememorarii trecutului
(allomnezii), pseudoreminescentele, ecmnezia, confabulatiile;

De la simptom la
cadrul clinic

Tulburarile de gandire:
Tulburari in discursivitatea gandirii:
Tulburari in ritmul gandirii (accelerarea ritmului
gandirii, Lentoarea ideativa)
Tulburari in fluenta gandirii: Fadingul mintal, Barajul
ideativ
Tulburari in ansamblul gandirii: Ideile dominante,
ideile prevalente, ideile obsesive,ideile delirante,
structurarea deliranta
Tulburari operationale ale gandirii: Stationare
(nedezvoltarea gindirii), Progresive (dementele)
(Sindromul demential)

De la simptom la
cadrul clinic

Tulburarile comunicarii:
Tulburari ale comunicarii verbale: Tulburari ale expresiei
verbale: (Debitul verbal, Ritmul verbal, Intonatia, Intensitatea
vorbirii, Coloratura vorbirii, Tulburarile fonetice, Tulburarile
semanticii si sintaxe)
Tulburari ale expresiei grafice (Hiperactivitatea-graforeea,
Inactivitatea-refuzul scrisului, Tulburari ale caligrafiei,
Tulburari ale dispunerii textului in pagin, Policromatografia),
Afaziile;
Tulburari ale comunicarii non-verbale: Tinuta (Tinuta
dezordonata, Rafinamentul vestimntar, Tinuta excentrica,
Tinuta pervertita), Mimica (Hipermimiile,
Hipomimiile,Paramimiile), Gestica (Ticurile, Manierismul,
Bizareriile gestuale, Negativismul, Stereotipiile, Perseverarile)

De la simptom la
cadrul clinic

Tulburarile de vointa: hipobuliile, hiperbuliile, parabuliile;

Tulburarile de constiinta:
Tulburarile campului de constiinta: Tulburarile claritatii si
capacitatii de integrare a campului de constiinta, Tulburari ale
structurii campului de constiinta (Ingustarea campului de
constiinta, Starea crepusculara, Personalitatea multipla, Confuzia
mintala- Starile confuzionale: Onirismul, Oneiroidia, Amentia
(Starea amentiva), Delirul acut)
Tulburarile constiintei de sine: Tulburarile constiintei
corporalitatii (somatognozia):Tulburari de schema corporala de tip
neurologic, Tulburari de schema corporala de natura psihica
(Desomatizarea),Tulburarile constiintei realitatii obiectuale
(Derealizarea), Tulburari ale constiintei propriei persoane:
Personalitatea multipla, Depersonalizarea, Sindromul de autism
mintal (Kandinski- Clerambault)

De la simptom la
cadrul clinic

Conduita motorie si tulburarile ei:

Dezorganizarea conduitelor motorii, Tulburari
motorii induse de tratamentul cu neuroleptice:
Distonia acuta, Akatisia, Diskineziile, Sindromul
Parkinsonian
Tulburarile afectivitatii: Tulburarile de
dispozitie:Hipotimiile, Hipertimiile (Anxietatea,
Depresia, Euforia),Tulburari ale dinamicii
dispozitionale, Tulburari ale emotiilor elaborate
(Paratimiile, Fobiile, Extazul)
Comportamente agresive extreme: Suicidul,
Conduitele pseudosuicidare (false suiciduri),
Sinuciderea de varsta, de abandon,
Sinuciderea ,,Samsonica

Psihogenii

Reprezinta un grup polimorf de afectiuni psihice,

de intensitate si coloratura psihopatologica
variabila, rezultate in urma unor traume psihice
care depasesc posibilitatile de adaptare ale
individului; Nevroze si Psihoze.
Psihogenii:
a. de intensitate psihotica: psihozele reactive;
b. de intensitate nevrotica; nevrozele, nevroza
astenica, nevroza obsesivo-fobica, nevrozele
motorii, nevroza isterica
c. endogene: evolutia continua a unui delir
sistematizat; paranoia, psihoza maniacodepresiva, schizofrenia

Masuri utile

- asistentul medical sa recunoasca tipul de personalitate al pacientului

dupa indiciile pe care acesta I le transmite; (verbal si non-verbal)
- atitudinea sa corespunda tipul de persoana din fata sa;
- mesajul non-verbal (mimica, gest) de seriozitate iar tonul vocii clar,
corect, fara intonatii si fara sugerarea de dispret sau ,, luat peste
picior. La afirmatiile pacientilor cu personalitate dizarmonica si
patologica, nu radem!
- pacientul nu trebuie agresat verbal sau fizic in mod suplimentar
- in cazul unei urgente medicale, impobilizarea prin contentie manuala
(imobilizarea pacientului de catre persoane cu forta fizica mare),
precum si contentie mecanica prin chingi sau cerceafuri
- se incearca linistirea celorlalti bolnavi
-pacientul agitat este util sa fie izolat in rezerve speciale prevazute cu
incuietori la exterior, se indeparteaza din jurul lui obiectele care ar
pute fi distruse sau utilizate pentru agresiune

Va multumesc!