Boala de rinichi polichistic, autosomal dominanta

Sinonim: ADPKD. Include: polichistic boala renala de tip 1 (PKD1), polichistic

boala renala de tip 2 (PKD2)
Peter C Harris, dr.
Divizia de Nefrologie si hipertensiune arteriala
Clinica Mayo
Rochester, Minnesota
harris.peter @ mayo.edu

E Vicente Torres, MD
Divizia de Nefrologie si hipertensiune arteriala
Clinica Mayo
Rochester, Minnesota
torres.vicente @ mayo.edu
Ultima actualizare, 10 ianuarie 2002:: 08 decembrie 2011 iniial de postare.

Rezumat

Du-te la:
Top
Caracteristicile bolii. autozomal dominanta boli de rinichi polichistic (ADPKD) este, n
general, o afectiune cu debut tardiv multisistemic caracterizat prin chisturi renale
bilaterale; chisturi la nivelul altor organe, inclusiv ficat, veziculele seminale, pancreas, si
membrana arahnoida, anomalii vasculare, inclusiv anevrisme intracraniene, dilatarea
radacina aortei, i disecia aortei toracice; prolaps de valva mitrala, i hernii ale peretelui
abdominal. Manifestri renale includ hipertensiune arteriala, dureri renale, i insuficien
renal. Aproximativ 50% din persoanele cu ADPKD au stadiul final al bolii renale (BRST), de
vrst 60 de ani. Prevalena de chisturi hepatice, cea mai frecvent manifestare extrarenal
de ADPKD, creste cu varsta si poate au fost subestimate de ecografie i de studii de
CT. Prevalena de anevrisme intracraniene este mai mare la cei cu un rezultat pozitiv istoric
familial de anevrisme sau hemoragie subarahnoidian (22%) dect la cei fr o astfel
de istorie de familie (6%). Prolaps de valva mitrala, cele mai frecvente anomalii valvulare,
apare n pn la 25% din afectate persoane fizice. Variabilitii substaniale n severitatea
bolii renale i alte manifestri extrarenal are loc chiar n cadrul aceleiai familii.
Diagnosticul / testare. Diagnosticul de ADPKD este stabilit n primul rnd prin studii de
imagistica a rinichilor. n 85% din persoanele cu ADPKD, mutatii din PKD1 sunt cauzal, n
15% mutaii n PKD2 sunt cauzal. testarea genetica molecular pentru ambele gene este
disponibil punct de vedere clinic.
Managementul. Tratamentul de manifestri: tratament pentru hipertensiune ar putea
include inhibitori ACE sau blocante ale receptorilor angiotensinei II i modificarea
dietei. Tratamentul conservator de durere n flanc include ageni nonopioid, antidepresive
triciclice, analgezice narcotice, i blocarea nervilor splanchnic. Tratamente mai agresive
includ decompresie chist chist cu aspiraie i scleroz, ferestrelor chist laparoscopica sau
chirurgicale, i denervare renal. Hemoragie chist i / sau brut hematuria sunt de obicei
auto-limitate. Tratamentul de nefrolitiaz este standard. Tratamentul infeciilor cu chisturi
este dificil.De temelie a tratamentului pentru anevrism intracranian rupt sau este
simptomatic de tiere chirurgicala de anevrism rupt de la gt, cu toate acestea, pentru
unele persoane, tratament endovascular cu bobine de platina detasabile poate fi

indicat. nlocuirea aortei toracice atunci cnd diametrul rdcinii aortei depete mrimea
stabilit.
Supraveghere: RMN de screening pentru anevrisme intracraniene, n cele stabilite pentru a fi
la risc ridicat.
De ageni / circumstane: pentru a evita administrarea pe termen lung de medicamente
nefrotoxice, cofeina (care poate promova creterea chist renal), utilizarea de estrogeni de
ctre persoanele cu boli grave de ficat polichistic, si fumatul.
Evaluarea de la rudele de risc: Testarea de rude adulte la risc permite depistarea precoce si
tratamentul complicatiilor si tulburari asociate.
Consiliere genetica . ADPKD este motenit de la un autosomal dominant mod. Aproximativ
95% din persoanele cu ADPKD au afectat -mam i aproximativ 5% au
o novo mutatie . Fiecare copil a unui afectatindivid are o ans de 50% din
mostenirea mutatie . Teste prenatale pentru femeile gravide cu risc crescut este posibil,
dac mutatie familie specific este cunoscut sau dac legtura a fost stabilit n familie.

Diagnostic

Du-te la:
Top

Diagnosticul clinic
Autozomal dominanta boala de rinichi polichistic (ADPKD) este o tulburare caracterizat prin
multisistemic cu urmtorul text:

Bilaterale chisturi renale (a se vedea chisturi renale )

Chisturile n alte organe, inclusiv ficat, veziculele seminale, pancreas, si membrana

arahnoida

Anomalii extrarenal, inclusiv anevrisme intracraniene i dolichoectasias, dilatarea

rdcinii aortice i disecia aortei toracice, prolaps de valva mitrala, i hernii ale
peretelui abdominal

Lipsa de manifestari sugestive de o boal renal diferit chistica

ntr-un individ cu un rezultat pozitiv antecedente familiale de ADPKD

Extindere de rinichi sau ficat la examenul fizic, este extrem de sugestiv de

diagnostic;

Prezena de hipertensiune arteriala, prolaps de valva mitrala, sau hernie peretele

abdominal este sugestiv de diagnostic.
Not: Diagnosticul definitiv se bazeaz pe imagini i / sau testarea genetica molecular .
n absena unui istoric familial de ADPKD, prezena de extindere renale bilaterale si
chisturi, cu sau fr prezena de chisturi hepatice si lipsa de alte manifestari sugestive
pentru o boala renala chistica diferit furnizeaz prezumtiv, dar nu definitiv, dovezi pentru
diagnostic . De testare moleculara poate oferi un diagnostic definitiv (a se vedea strategia
de testare ).
Chisturi renale

Varsta criteriile specifice cu ultrasunete pentru a confirma un diagnostic de ADPKD,

au fost propuse pentru persoanele fizice care sunt la risc de 50% pentru ADPKD,
deoarece acestea au oafectat ruda de gradul intai [ Pei et al 2009 ]. Not: Valoarea
predictiv pozitiv a acestor criterii este 100%, indiferent de cauza genetica de
baz sau de vrst a individului, la momentul evalurii iniiale. Cu toate
acestea, sensibilitatea a criteriilor care stau la baza depinde de genotip i de vrst
a individului, la momentul evalurii (vezi Tabelul 1 ). Criterii:

Prezena a trei sau mai multe (unilaterale sau bilaterale), chisturi renale
la un individ cu vrsta 15-39 ani

Prezena a dou sau mai multe chisturi in fiecare rinichi la un individ cu

vrsta 40-59 ani

Rinichii mari ecogene fr chisturi distincte macroscopice, ntr-un copil / copil la

risc de 50% pentru ADPKD sunt de diagnostic.
Not: Dei criteriile enumerate mai sus cu ultrasunete sunt adecvate pentru a stabili un
diagnostic de ADPKD la un individ la risc, de sensibilitatea este sczut ( Tabelul 1 , 81,7%
-95.5%), n special n familiile care au un PKD2 mutatie (69,5% -94.9 %). n aceast situaie,
un numr semnificativ de afectatepersoane nu pot fi diagnosticate, care pot constitui o
problem atunci cnd excludere a diagnosticului este critic (a se vedea strategia de
testare , diagnostic presimptomatici ).
Tabelul 1. Criterii de ultrasunete pentru diagnosticul de ADPKD la persoanele cu risc de 50%
pentru ADPKD Bazat pe Istoria familiei
Vrst PKD1

PKD2

Necunoscut
ADPKD Genotip

15-30
ani

3 chisturi 1
PPV = 100%
NES = 94,3%

3 chisturi 1
PPV = 100%
SEN = 69,5%

3 chisturi 1
PPV = 100%
NES = 81,7%

30-39
ani

3 chisturi 1
PPV = 100%
NES = 96,6%

3 chisturi 1
PPV = 100%
NES = 94,9%

3 chisturi 1
PPV = 100%
NES = 95,5%

40-59
ani

2 chisturi in fiecare
rinichi
PPV = 100%
SEN = 92,6%

2 chisturi in fiecare
rinichi
PPV = 100%
SEN = 88,8%

2 chisturi in fiecare
rinichi
PPV = 100%
SEN = 90%

Derivat de la Pei et al [2009] . Toate valorile prezentate sunt estimative medii.

PPV = valoarea predictiva pozitiva
SEN = Sensibilitate
1. Unilaterale sau bilaterale

Testarea genetic molecular

Genele . Cele dou gene n care mutaii sunt cunoscute de a provoca ADPKD
sunt PKD1 si PKD2 (a se vedea tabelul 2 ).
Dovezi suplimentare pentru eterogenitatea locus . cel puin o alt calitate procesual ,
reprezentnd un procent mic de familii care nu sunt legate fie la PKD1 sau PKD2 calitate
procesual este emis ipoteza, dar nu este dovedit [ Daoust et al 1995 , Rossetti et al
2007 ]. Aproximativ 10% din persoanele care sufera de zboruri mutatie screeningul de PKD1 si PKD2 nu au nici o mutatie a identificat [ Rossetti et al 2007 ,Consugar et al
2008 ]. Nu este clar dac aceast constatare este rezultatul ratate mutaii la loci cunoscute
sau heterogenitatea genetic n continuare.
Tabelul 2. Rezumatul Testarea genetica moleculara folosite in ADPKD
Gen Proporia de Metoda de testare MutatiileDetectat
e
ADPKD
Sim Atribuit Mutat

Mutaia Frec Disponibili

venta de
tate de
detectare
testare

bol

iile n
acest Gene 1

PKD
85%
1

prin metoda
de testare 2
Secven de analiz

Variante de secventa
de 3

~ 88% 4

Linkage analiza

Nu se aplic

A se vedea
nota de subsol Clinic
5

Pariale sau
Eliminarea /dublarea
integrale genatergeri ~ 4% 7
analiz 6
iduplicri
Secven de analiz
PKD
15%
2

Variante de secventa
de 3

~ 92% 8

Eliminarea /dublarea Pariale sau

<1% 7
analiz 6
integrale genatergeri
Linkage analiza

Nu se aplic

Clinic

A se vedea
nota de subsol
5

Disponibilitate de testare se refer la disponibilitatea n GeneTests director de

laborator . GeneReviews desemneaz un test molecular genetic punct de vedere clinic disponibile
numai n cazul n care testul este listat n director de laborator GeneTests fie de un american CLIAlicentiat de laborator sau de un laborator clinic non-SUA. GeneTests nu verific informaiile
prezentate n laborator sau garanteaza orice aspect al licensure un laborator sau de
performan. Medicii trebuie s comunice direct cu laboratoare, pentru a verifica informaiile.
1. Aceast proporie se refer la persoanele cu ADPKD cauzate de un
cunoscut mutatie fie PKD1 sau PKD2 . Aceasta nu include cele cu ADPKD n care nu mutatie a fost
gasit.
2. Capacitatea de metoda de testare utilizat pentru a detecta o mutatie , care este prezent n
indicat gena
3. Exemple de mutatii detectate prin analiza secventa poate include mici
intragenic eliminri / inserii i missense, prostii, si site-ul de mbinare mutatii .
4. Rossetti et al [2007]
5. Testarea de analiza legtura este posibil, n familiile mai mari, folosind foarte
informative microsatelit markeri de nsoire PKD1si PKD2 . Un dezavantaj semnificativ cu analiza
legtura este nevoie de un numr relativ mare de afectate membrilor de familie, n scopul de a
stabili n fiecare familie care dintre cele dou posibile gene este responsabil una. Ridicare de studii
se bazeaz pe diagnosticul clinic precis de ADPKD n afectat de familie membri, nelegerea
relaiilor genetice in familie, precum i disponibilitatea i dorina membrilor de familie pentru a fi

testate. Din cauza acestor constrngeri, analiza legtura este, probabil, potrivit n mai puin de 50%
din familii, dar este corect dac toate rezerve menionate sunt ndeplinite. Transmisia de testare nu
este disponibil pentru familiile cu un singur afectate individ, i legtura de testare poate fi
complicat n cazul n care un de novomutaie a avut loc recent n familie. Mozaicismul [ Connor et al
2008 , Consugar et al 2008 ] i hypomorphic alele [ Rossetti et al 2009 ] poate complica, de
asemenea, analiza legtura .
6. Testarea care identific eliminri / dublrile nu uor detectabile prin analiza secven de codificare
i regiunile adiacente intronic de genomice ADN-ului , o varietate de metode, inclusiv cantitative
PCR , cu raz lung de PCR , ligaturarea multiplex-dependente de sonda de amplificare (MAPL), sau
microarray direcionate cromozomiale Analiza ( gena / segment specific) pot fi utilizate. O analiz
complet microarray cromozomiale care detecteaz eliminri / duplicri din genomul poate include,
de asemenea, aceast gen / segment. Vezi matrice GH .
7. Consugar et al [2008]
8. Rata de detectie estimat de secveniere directe pe baza datelor obinute din studiile de PKD1 i
de joas frecven de maritergeri n PKD2 . Rata de detectie general pentru ADPKD ca un ntreg
este de aproximativ 88% [ Rossetti et al 2007 , Consugar et al 2008 ].

Interpretarea rezultatelor testelor

Pentru probleme de luat n considerare n interpretarea de analiza de

secventa rezultate, facei clicaici .

Deoarece aproximativ 70% din mutaii sunt unice i de aproximativ 25%

din PKD1 modificri sunt missense, patogenitatea a unor variante alelice este dificil
de dovedit. Cu toate acestea, dezvoltarea de algoritmi specifice s nscrie variante
missense a contribuit la evaluarea patogenitii probabil [ Rossetti et al
2007 , Rossetti et al 2009 ]. Baza de date mutaie ADPKD (a se vedea Tabelul A.
Genele i baze de date ) conine, de asemenea, informaii cu privire marcat
variante publicate pentru utilizare de cercetare.

Strategia de testare
Pentru a confirma / stabili diagnosticul ntr-o proband . Diagnosticul de ADPKD este
stabilit n primul rnd prin studii de imagistica a rinichilor; cu toate acestea, n unele
persoane, testarea genetica molecularapoate fi folosit pentru a confirma sau de a stabili
diagnosticul atunci cnd este incert, n special n cazul persoanelor care reprezint cazuri
simplex (de exemplu, un eveniment unic ntr-o familie) sau persoane cu boli deosebit de
grave sau neobinuit de blnde.

Metode imagistice de rinichi, inclusiv ecografie abdominal, CT, MR sau ar trebui s

fie luate n considerare pentru primul diagnostic.

Un numr mic de chisturi pot fi detectate prin RMN sau CT cu contrast mbuntit
n populaia general.

Testarea genetic molecular de analiz secven poate fi de ajutor atunci cnd

rezultatele imagistice sunt echivoce.

Atunci cnd testarea genetica moleculara de PKD1 si PKD2 de secveniere nu

dezvluie o mutatie, tergerea / dublarea analiz a PKD1 si PKD2 ar trebui s fie
luate n considerare.

Diagnosticul presimptomatici. Dac mutatie de familie specific este cunoscut, testarea

genetica moleculara poate fi utilizat pentru diagnosticarea presimptomatici atunci cnd
rezultatele imagistice sunt echivoce i / sau atunci cand un diagnostic definitiv este
necesar ntr-o persoan mai tnr.

Excluderea de diagnostic este de mare importan pentru evaluarea potentialului

de via legate de donatori de rinichi la risc pentru ADPKD. Lipsa de chisturi renale
prin examinarea cu ultrasunete exclude practic un diagnostic de ADPKD cauzata
de mutatia de PKD1 ntr-o persoan de vrst de la-risc de 15-30 de ani (VAN =
99,1%) sau mai vechi (VAN = 100%), dar nu la persoanele mai tinere peste vrsta
de 40 de ani, care sunt la risc pentru ADPKD cauzata de mutatia de PKD2 sau
ADPKD de necunoscut genotip . Ultrasound criteriile folosite pentru a exclude o
relativ la risc ca un potenial donator de rinichi viu legate sunt prezentate
n tabelul 3 .

Tabelul 3. Criterii de ultrasunete, care exclude un risc individual la 50% pentru ADPKD de la
un donator de rinichi Fiind
Vrst PKD1

PKD2

Necunoscut
ADPKD Genotip

1 chist
NPV =
83,5%
SPEC =
96,6%

1 chist
NPV = 90,8%
SPEC = 97%

15-30
ani

1 chist
NPV =
99,1%
SPEC =
97,6%

30-39
ani

1 chist
1 chist
NPV =
NPV =
96,8%
100%
SPEC =
SPEC = 96%
93,8%

40-59
ani

2 chisturi
NPV =
100%
SPEC =
98,4%

1 chist
NPV = 98,3%
SPEC = 94,8%

2 chisturi
NPV =
2 chisturi
100%
NPV = 100%
SPEC =
SPEC = 98,2%
97,8%

Derivat de la Pei et al [2009] . Toate valorile prezentate sunt estimative medii.

VNA = valoarea predictiv negativ
SPEC = specificitatea

Cnd familial genotipul informaii nu sunt disponibile:

O scanare cu ultrasunete gsirea de rinichi normale n a 30 - 39 de ani

sau de rinichi normale sau doar un chist renal ntr-o persoan de vrst de
40 de ani sau mai n vrst are o valoare predictiva negativa de 100%.

Antecedente familiale de severitatea bolii renale pot fi folosite pentru a

prezice gena cel mai probabil sa fi suferit mutatii ( PKD1 vs PKD2 ) [ Barua
et al 2009 ].

Prezena unui membru de familie cel puin o care au dezvoltat

IRST, la sau inainte de varsta de 55 de ani, este extrem de
predictie de PKD1 ( valoare predictiv pozitiv [PPV]: 100%).

Prezena unui membru de familie cel puin una cu IRST, la sau

peste vrsta de 70 de ani este extrem de predictie a
unei mutaii n PKD2 (PPV 100%).

O ecografie negativ nu exclude ADPKD cu certitudine la un individ la risc mai mic

de varsta de 30 de ani.

RMN sau CT cu contrast mbuntit, care are mult mai mare sensibilitate dect cu
ultrasunete pentru a detecta chisturi i este de rutina efectuat in cele mai multe
centre de transplant pentru a defini anatomia donator de rinichi, ofer o asigurare
suplimentar pentru excluderea diagnosticului n cazul n care chisturile sunt
absente. Cu toate acestea, datele pentru a cuantifica acurateea predictiv a
acestor modaliti imagistice nu sunt disponibile. Not: Rapoartele recente ale
hypomorphic PKD mutaii care cauzeaz boala usoara chistica de ele nsele i
sever a bolii, n asociere cu un alt patogen mutatie poate complica evaluarea de
la-persoanelor cu risc [ Rossetti et al 2009 ].
Diagnosticul prenatal i diagnosticul genetic preimplantare (PGD), de la sarcini cu
risc necesit identificarea prealabil a bolii cauzatoare de mutatie n familie.
Nota: (1) de testare moleculara pentru diagnosticul prenatal sau diagnosticul de
preimplantare nu este, de obicei, solicitat pentru ADPKD, deoarece, de obicei, boala apare
prima la varsta adulta. O posibil excepie este familii rare n care sever cu debut precoce
boala la un copil sugereaz un risc semnificativ de reaparitie a bolii grave la o rud [ Zerres
et al 1993 , Rossetti et al 2009 ]. (2) Este politica deGeneReviews s includ
n GeneReviews capitole orice utilizri clinice de testare disponibile din laboratoarele
enumerate n GeneTests , de laborator Director; includerea nu reflect n mod necesar
aprobarea de astfel de utilizri de ctre autor (i), redactor ( e), sau referent (e).

Genetic similare (alelice) Tulburri

Rar, debut precoce-PKD, cu o aparent negativ istoria familiei , similar cu prezentarea tipic
n autozomal recesiva PKD (ARPKD), a fost asociat cu prezena a dou
hypomorphic PKD1 mutatii mostenite de latrans de configurare de la parinti [ Vujic et al
2010 ] .
Un contigu gena eliminarea sindrom n care PKD1 i adiacente tuberculate scleroza
complexe de geneTSC2 sunt afectate de tergere a fost descris [ Sampson et al
1997 , Consugar et al 2008 ]. La persoanele cu acest sindrom, fenotipul de scleroza
tuberoasa si boli grave de rinichi polichistic este de obicei evidenta in utero sau este
diagnosticat in copilarie.

Descriere clinic

Du-te la:
Top

tiinele naturii
Manifestrile renale
Dei toate persoanele cu autosomal dominanta boala de rinichi polichistic (ADPKD) a
dezvolta chisturi in rinichi, variabilitatea substanial apare n severitatea bolii renale i alte
manifestri ale bolii, chiar n cadrul aceleiai familii. Factori de prognostic nefavorabili includ:
diagnosticul nainte de vrsta de 30 de ani, primul episod din hematurie inainte de varsta de
30 de ani, debutul de hipertensiune arteriala inainte de varsta de 35 de ani, hiperlipidemie,
concentraie sczut de lipoproteine cu densitate mare (HDL), colesterol, si prezenta de
trasatura de celule secera [ Gabow 1996 ].
Chist de dezvoltare i de cretere. Manifestrile renale ale ADPKD includ anomalii ale
funciei renale, hipertensiune arteriala, dureri renale, i insuficien renal. Aceste
manifestari sunt direct legate de dezvoltarea i extinderea de chisturi renale. Un studiu

realizat de Consoriul de studii de imagistica pentru a evalua progresia bolii de rinichi

polichistic (CRISP) de 241 de non-azotemic afectate de persoane, urmat prospectiv, cu
examene anuale MR a aratat ca volumul total de rinichi i de volumele cu chisturi ai crete
exponenial [ Grantham et al 2006 ]. La momentul iniial, volumul total de rinichi a fost de
1060 642 ml; cretere medie de peste trei ani a fost de 204 ml sau 5,3% pe an.
Ocazional, rinichi mrii i ecogene, cu sau fr chisturi renale sunt detectate ntr-un fat de
la-risc prenatal.Prognosticul este favorabil in majoritatea copiilor cu ADPKD prenatale, cel
puin n timpul copilriei.
Rinichii la persoanele cu un PKD1 mutatie (aa-numita PKD1 fenotipul ) a fost semnificativ
mai mari i au avut un numr mai mare de chisturi dect rinichii persoanelor cu
PKD2 fenotip , cu toate acestea, ratele de cretere chistica nu au fost diferite, care indic
faptul c este mult mai PKD1 sever dect PKD2, deoarece mai multe chisturi dezvolta mai
devreme, nu, pentru c acestea cresc mai repede [ Harris et al 2006 ].
n ADPKD, rata de extindere renal, determinat prin studii de imagistica (volumul total de
rinichi numit) a crescut n timp. Volumul total de rinichi de baz a prezis rata ulterioar de
cretere n volum renal, ceea ce nseamn c mai mare rinichi a fost la momentul initial,
mai rapid rata de extindere renale-a lungul timpului. Scderea ratei de filtrare glomerular
(RFG) a fost observat la persoanele cu un volum total de rinichi de baz de mai sus 1500 ml
[ Grantham et al 2006 ].
Mai mare de sodiu i excreia de urin debit mai mic de sange renal i HDL colesterol seric,
de asemenea, au fost asociate cu o cretere mai rapid a volumului de rinichi [ Torres et al
2011a ].
Anomalii ale funciei renale. reducerea capacitii de concentrare i excreia urinar de
amoniac s apar la nceputul i pot fi cauzate de ntreruperea de arhitectura de chisturi
renale, interferena cu contracurent de schimb i de mecanisme de multiplicare, i defecte
captare a substanelor dizolvate i amoniac n renale maduva spinarii. n stadiile incipiente
ale bolii, aceste defecte sunt moderate, iar suprapunerea
dintre afectate i neafectate persoanelor fizice este semnificativ. De reducere a excreiei
urinare de amoniac, n prezena a tensiunilor metabolice (de exemplu, indiscretii dietetice),
pot contribui la dezvoltarea de acid uric i de pietre de oxalat de calciu, care, n asociere cu
valori sczute ale pH-ul urinar i aciduria hypocitric, apar cu o frecven crescut n ADPKD.
Studii recente sugereaz c urinar defect de concentrare i concentrarea serice crescute de
vasopresina poate contribui la cystogenesis [ Gattone et al 1999 , Gattone et al 2003 , Torres
et al 2004 , Nagao et al 2006 ]. Ele pot contribui, de asemenea, la Hyperfiltration
glomerulare observate la copii i adulii tineri, dezvoltarea de hipertensiune arteriala, si
progresia bolii renale cronice [ Torres, 2005 ].
Plasma copeptin de concentrare (un marker de nivelul de vasopresina endogene) a fost
asociat cu diversemarkeri de severitate a bolii (pozitiv cu volumul total de rinichi i de
albuminurie si negativ cu RFG i eficient fluxul de snge renal), ntr-o analiz transversal a
persoanelor cu ADPKD [ Meijer et al 2011 ].
Hipertensiune. Un alt anormalitate devreme funcional este o reducere a fluxului sanguin
renal, care poate fi detectat in cazul persoanelor tinere (atunci cnd tensiunea sistolic i
diastolic sunt nc normale) i precede dezvoltarea hipertensiunii [ Torres et al 2007b ].
Hipertensiunea arterial se dezvolt de obicei nainte de orice scdere a ratei de filtrare
glomerular (RFG).Acesta se caracterizeaz prin urmtoarele:

O cretere a rezistenei vasculare renale i a fraciei de filtrare

Normal sau ridicat de periferice reninei plasmatice de activitate

Resetarea relaiilor presiune natriuresis

Sare de sensibilitate

Normal sau crescut de lichide de volum extracelular, volumul plasmatic, i a

debitului cardiac

Corectarea parial a hemodinamicii renale de sodiu i de manipulare prin

conversia inhibarea enzimeiHipertensiune n ADPKD este adesea diagnosticat tarziu in cursul bolii. De monitorizare de
douzeci i patru de ore a tensiunii arteriale ambulatorii de copiii sau adulii tineri, fr
hipertensiune arterial pot dezvlui presiuni ridicate de snge, scderea tensiunii arteriale
atenuat n nocturn, i a rspuns exagerat tensiunii arteriale n timpul exerciiului, care pot fi
nsoite de hipertrofie ventricular stng i disfuncie diastolic [ Seeman et al 2003 ].
Detectarea precoce si tratamentul hipertensiunii arteriale n ADPKD este important,
deoarece bolile cardiovasculare este principala cauza de deces. Hipertensiune arteriala
creste riscul de:

Proteinurie, hematurie, i un declin mai rapid al funciei renale;

Morbiditate i mortalitate la boli de inima valvular i anevrisme; i

Complicaii fetale i materne n timpul sarcinii.

Dureri renale. Durerea este o manifestare comun de ADPKD [ Bajwa et al 2004 ]. Etiologii
poteniale includ: hemoragie chist, nefrolitiaz, infecie chist, i, rareori, tumori. Disconfort,
variind de la o senzatie de plenitudine la durere severa, poate rezulta, de asemenea, de
extindere renal i denaturarea de chisturi.Brut hematuria poate aprea n asociere cu
complicatii, cum ar fi hemoragie chist si nefrolitiaza sau ca unizolat eveniment. Pasajul de
cheaguri poate fi, de asemenea, o surs de durere. Hemoragie chist poate fi nsoit de
febr, posibil cauzat de o infecie chist. Cel mai adesea, durerea este auto-limitate i se
rezolv n termen de dou pn la apte zile. Rareori, durerea poate fi cauzata de hemoragie
retroperitoneala, care pot fi severe i pot necesita transfuzii.
Nefrolitiaz. Prevalena bolii renale la persoanele de piatra cu ADPKD este de aproximativ
20% [ Torres et al 1993 ]. Majoritatea sunt compuse din pietre de acid uric i / sau de oxalat
de calciu. Urinar staz considerat a fi secundare anatomie renal distorsionate i factorii
metabolici joac un rol n patogeneza [Torres et al 2007a ]. Factorii care predispun la
postulat de dezvoltare a bolii renale n piatr ADPKD includ: excreia de amoniac a sczut,
pH-ul urinar sczut, i sczut de concentrare citrat urinar. Cu toate acestea, aceti factori
apar cu aceeai frecven la persoanele cu ADPKD, cu i fr antecedente de nefrolitiaz
[ Nishiura et al 2009 ].
Infecii ale tractului urinar i infecii chist. n trecut, incidenta de infectii ale tractului
urinar poate s fi fost supraestimate, la persoanele cu ADPKD, din cauza apariiei frecvente
de piurie steril. Ca i n populaia general, femeile experienta infectii ale tractului urinar
mai des dect brbaii, majoritatea infectiilor sunt cauzate de E. Escherichia coli i alte
Enterobacteriaceae. Infecie retrograd de la vezica urinara poate conduce la pielonefrita sau
infecie chist.
Infecii renale chisturi reprezint aproximativ 9% din spitalizari la persoanele cu ADPKD
[ Sallee et al 2009].
Carcinom cu celule renale (RCC), nu apare mai frecvent la persoanele cu ADPKD dect n
populaia general. Cu toate acestea, atunci cnd CCR dezvolta la persoanele cu ADPKD, are
un comportament biologic diferit, inclusiv: mai devreme de prezentare; frecvente simptome
constituionale, precum i o proporie mai mare de tumori sarcomatoid, bilateral,
multicentric, i metastatic. Masculii i femelele cu ADPKD sunt la fel de susceptibile de a
dezvolta CCR. O mas solid pe ultrasunete; calcificari ptat pe CT; i mbuntirea
contrastului, tromb tumorale, lymphadenopathies i regionale de pe CT sau RMN-ul ar trebui
s ridice suspiciunea de un carcinom.
Un risc crescut de CRC la persoanele cu ADPKD, care sunt pe dializa pentru stadiul final al
bolii renale (BRST), poate fi explicat prin creterea incidenei de CRC, cu boli de rinichi

avansat (mai degrab dect de un risc crescut de CRC la persoanele cu ADPKD) [ Hajj-ul et al
2009 , Nishimura et al 2009 ]. Un studiu retrospectiv de 40,821 de Medicare beneficiarilor
primare transplant renal transplantate de la 1.un.2000-7.treizeci i unu.2005 (cu excepia
celor cu pre-transplant nefrectomie), a demonstrat c dobndit boala chistica renala pretransplant, dar nu ADPKD, a fost asociat cu post- transplant de CRC.
Alte. extindere masiv renale poate provoca complicaii rezultate dintr-o comprimare a
structurilor locale, cum ar fi vena cava de compresie i obstrucie de evacuare gastric (n
principal, de chisturi ale rinichiului drept).
Insuficien renal. Aproximativ 50% din persoanele cu ADPKD au IRST vrst de 60 de
ani. Odat ce a nceput insuficien renal, rata medie anual de scdere a ratei de filtrare
glomerular (RFG) este de aproximativ 5 ml / min. Mai multe mecanisme pentru a explica
declinul funciei renale. Compresie a parenchimului renal normal de chisturi expansiune,
scleroz vasculare, inflamaia interstiial i fibroz, i apoptoza celulelor epiteliale tubulare
sunt mecanismele cauzali. Consoriul de Studii imagistice radiologice de boli de rinichi
polichistic (CRISP) [ Grantham et al 2006 ] a confirmat studiile anterioare, care sugereaz o
relaie puternic cu extinderea renal [ Regele et al 2000 , Fick-Brosnahan et al 2002 ], i a
artat c volumele de rinichi i de chist sunt cei mai puternici predictori de declin
funcional renal.
CRISP, de asemenea, a constatat c fluxul de snge renal (sau rezistenei vasculare) este un
predictor independent de declinul funciei renale [ Torres et al 2007b ]. Acest lucru subliniaz
importana de remodelare vascular, n progresia bolii si poate reprezenta pentru cazurile n
care declinul funciei renale pare s fie din proporional cu severitatea bolii
chistice. Angiotensinei II, transformarea factorului de crestere-, i specii reactive de oxigen
ar putea contribui la leziuni vasculare i fibroz interstiial prin stimularea sintezei de
chemokine, matricei extracelulare, si inhibitori metalloproteinase.
Ali factori, inclusiv utilizarea grele de analgezice ar putea contribui la progresia bolii renale
la unele persoane.
Manifestri extrarenal
Boli de ficat polichistic este cea mai frecvent manifestare extrarenal de
ADPKD. Severitatea bolii hepatice polichistice paralel, de obicei, c de boli de rinichi
polichistic, dar excepiile sunt comune.
Chisturi hepatice sunt rare la copii. Frecvena de chisturi hepatice creste cu varsta si poate
au fost subestimate de ecografie i de studii de CT. Prevalena lor de ctre RMN n studiul
CRISP este de 58% n 15 - pentru participanii de 24 de ani, 85% n 25 - 34 de ani, i copiii de
94% la 35 - la 46 ani copiii de [ Bae et al 2006 ]. Boli de ficat polichistic se dezvolt la o
vrst mai tnr, la femei decat la barbati si este mai severa la femeile care au avut sarcini
multiple. Dupa menopauza, dimensiunea chisturi hepatice crete n acele femei care
primesc terapie de substitutie hormonala, sugerand ca estrogenii au un efect important
asupra progresiei bolii hepatice polichistice [ Everson & Taylor 2005 ].
Chisturi hepatice sunt de obicei asimptomatice si nu determina insuficienta
hepatica. Simptomele, atunci cnd acestea apar, sunt cauzate de efectul de mas de
chisturi, dezvoltarea de complicatii, sau de asociaii rare. Efectele mass includ: distensie
abdominal i durere, satietate precoce, dispnee, dureri de spate i mici. Chisturi hepatice
pot provoca, de asemenea compresia extrinsec de vena cava inferioara (IVC), vene
hepatice, biliare sau conducte [ Torres, 2007 ].
Ficatul chist epiteliul produce si secreta antigen carbohidrat 19-9 (CA19-9), o
tumora marcator pentru tipuri de cancer gastro-intestinal. Concentraia de CA19-9 este
crescut n serul persoanelor cu boli de ficat polichistic si semnificativ crescute n lichidul
chist hepatic. Seric CA19-9 niveluri se coreleaz cu volumul de ficat polichistic.

Complicatiile de boala de ficat polichistic includ: hemoragie chist, infectie, sau

ruptur. Chisturi hemoragice poate provoca febr i mascarada ar fi colecistita sau infecie
chist. De obicei, infeciile cu chisturi sunt monomicrobial, sunt cauzate de
Enterobacteriaceae, prezent i cu durere localizata sau sensibilitate, febra, leucocitoza, rata
crescut de sedimentare a hematiilor, i concentraia plasmatic crescut a fosfatazei
alcaline i CA19-9. Creteri ale CA19-9, cu toate acestea, pot fi observate, de asemenea, n
alte condiii care cauzeaz dureri abdominale si febra, cum ar fi colangita acut sau
diverticulita. CT i RMN sunt utile n diagnosticul de infectie chist, dar au
sczut specificitate . Pe de scanare CT cu urmtorul text au fost asociate cu infectia: lichidresturi de nivelurile din cadrul chisturi, ngroare chist de perete, bule de gaz, intracystic i
densitate crescut sau eterogene. Scaneaza de celule albe din sange sunt mai specifice, dar
nu ntotdeauna concludente. Radionuclid imagistica si, mai recent, 18F-fluorodoxyglucose
emisie de pozitroni tomografie de scanare au fost folosite pentru diagnosticul [ BleekerRovers et al 2003 ].Ruptur a unui chist hepatic poate provoca dureri abdominale acute i
ascita.
Alte boal hepatic

Dilatarea cailor biliare poate fi asociat cu episoade de colangita.

Congenitala fibrozei hepatice este rar la persoanele cu ADPKD.

Cholangiocarcinoma este frecvent asociat cu ADPKD.

Adenoamelor de ampulla de Vater au fost rar raportate.

Pancreatice leziuni

Chisturi pancreatice apar la aproximativ 8% din persoanele cu ADPKD. Ele sunt de

obicei mai puin important dect cele observate n von Hippel-Lindau boala . Ei sunt
aproape intotdeauna asimptomatice, cu evenimente foarte rare de pancreatit
recurente [ Basar et al 2006 ].

Intraductal tumori papilare mucinoase (IPMN) au fost raportate cu frecven

crescut, dar prevalena acestora i prognosticul n ADPKD sunt nesigure [ Naitoh et
al 2005 ].

Unii autori au raportat o asociere ntre ADPKD i pancreatic carcinoame [ Sakurai et

al 2001 ], cu toate acestea, aceste cazuri ar putea reprezenta sansa de a dou
asociaii afectiuni comune.
Chisturile n alte organe

Chisturi la nivelul veziculelor seminale, prezente n 40% din brbai [ Danaci et al

1998 ], rareori duce la infertilitate. Defect motilitatea spermatozoizilor este o alta
cauza a infertilitatii masculine n ADPKD [ Li Vecchi et al 2003 , Torra et al 2008 ].

Chisturi membrana arahnoida, prezente n 8% din afectate persoane fizice [ Danaci

et al 1998 ], sunt de obicei asimptomatice, dar poate crete riscul de hematoame
subdural [ Wijdicks et al 2000 ].

Diverticuli coloanei vertebrale meningeal pot s apar cu o frecven crescut i,

n cazuri rare, prezint cu hipotensiune arterial intracranian secundar la scurgeri
de lichid cefalorahidian [Schievink & Torres, 1997 ].

Chisturi ovariene nu sunt asociate cu ADPKD [ Stamm et al 1999 , Heinonen et al

2002 ].
. Manifestri vasculare i cardiace Cele mai importante non-chistice manifestri de
ADPKD includ: anevrisme intracraniene si alte arteriale i, mai rar, dolichoectasias, dilatarea
rdcinii aortice, de disecie a aortei toracice i arterele cervicocephalic, anomalii ale
valvelor cardiace, i , eventual, anevrisme coronariene [ Pirson et al
2002 ]. Dovada familial grupare de disecii aortice toracice n ADPKD, de asemenea, exist.
Anevrisme intracraniene apar la aproximativ 10% din persoanele cu ADPKD [ Pirson et al
2002 ].Prevalena este mai mare n acele persoane fizice cu un rezultat pozitiv istoric

familial de hemoragie intracraniana sau subarahnoidiana (22%) dect n aceste persoane,

fara (6%), o astfel de istorie de familie .Majoritatea anevrisme intracraniene sunt
asimptomatice. Constatrile Focal, cum ar fi paralizia de nerv cranian sau sechestru, poate
rezulta dintr-o comprimare a structurilor locale de ctre un anevrism mrire.
Vrsta medie de ruptura de anevrisme intracraniene este mai sczut la persoanele cu
ADPKD dect n populaia general (39 de ani vs 51 ani).
Riscul de ruptura de anevrisme intracraniene asimptomatice depinde de istoricul de ruptura
de la un alt site [ studiu international de Unruptured Anchetatorii anevrisme intracraniene
1998 ].
n absena de o istorie de ruptur de la un alt site, riscul de ruptura este:

0,05% pe an pentru anevrisme mai mici de 10 mm n diametru;

Aproximativ 1% pe an pentru anevrisme 10-24 mm n diametru;

6% n termen de un an pentru anevrisme de 25 mm sau mai mare.

n prezena de o istorie de ruptur de la un alt site, riscul de ruptura este de 0,5% la 1% pe
an, indiferent de dimensiune.
Riscul de ruptura de anevrisme simptomatice este mai mare, de aproximativ 4% pe an.
Ruptura anevrism intracranian are un risc de 35% la 55% din morbiditatea i mortalitatea
combinate severe la trei luni [ Inagawa 2001 ]. La momentul de ruptur a unui anevrism,
cele mai multe persoane au funcie renal normal, i pn la 30%, au tensiune arteriala
normala.
Urmai-up studii de persoane cu ADPKD cu anevrisme intracraniene gsit un risc moderat
pentru dezvoltarea de anevrisme noi sau de extindere a una existent n indivizi anterior
simptomatice i un risc sczut de extindere a anevrismelor asimptomatice detectate prin
presimptomatici de screening [ Belz et al 2003 , Gibbs et al 2004 ].
Persoanele cu ADPKD poate fi la risc crescut de complicaii i de vasospasm ischemice
tranzitorii dup angiografie cerebral.
Ele pot avea, de asemenea, un risc crescut pentru centrale ocluzii arteriale i venoase
retiniene, posibil ca urmare a vasoconstrictiei sporit la stimularea adrenergic i
remodelarea peretelui arterial [ Qian et al 2007b ].
Prolaps de valva mitrala, cele mai frecvente anomalii valvulare n ADPKD, a fost demonstrat
prin ecocardiografie n pn la 25% din afectate persoane fizice.
Insuficienta cardiaca pot s apar n asociere cu dilatarea rdcinii aortice. Dei aceste
leziuni pot evolua cu timpul, au nevoie rar de supap de nlocuire. Screeningul ecocardiografia nu este indicat dac un murmur este detectat la o examinare.
Mai multe studii au demonstrat creterea masei ventriculului stng, disfuncie diastolic a
ventriculului stng, disfunciei endoteliale, a crescut intima carotide-media grosime, i
exagerat tensiunii arteriale n timpul exerciiului de rspuns chiar i la persoanele tinere
normotensivi cu ADPKD cu funcie renal bine conservate. Chiar si persoanele normotensivi
cu ADPKD poate arta semnificative disfunctie biventriculara diastolice, sugernd implicarea
cardiace precoce n cursul bolii [ Martinez-VEA et al 2004 , Oflaz et al 2005]. Semnificaia
clinic a acestei constatri rmne s fie determinat.
Efuziune pericardic apare cu o frecven crescut la persoanele cu ADPKD, posibil ca
urmare a respectrii crescut de pericardului parietal. Aceste efuziuni sunt, n general, bine
tolerate i clinic inconsecvente. n absena unor factori cunoscui predispun, interveniile
extinse de investigare i / sau terapeutice pentru efuziune pericardic tcut la persoanele cu
ADPKD nu sunt indicate [ Qian et al 2007a ].
Boala diverticulara. diverticuloza colonului si diverticulita, sunt mult mai frecvente la
persoanele cu BRST asociata cu ADPKD dect la cei cu alte boli renale [ Sharp et al
1999 , Lederman et al 2000 ]. Dac acest risc crescut se extinde la persoanele cu ADPKD,
nainte de dezvoltarea a IRST este incert.

Boala diverticulara Extracolonic poate aparea, de asemenea, cu frecven crescut i a

devenit punct de vedere clinic semnificativ ntr-o minoritate de afectate persoanelor fizice
[ Kumar et al 2006 ].
Modificatori genetice i demografice. semnificativ variabilitatea fenotipic intrafamilial
este vzut n severitatea bolii renale, precum i numrul i tipul de manifestri extrarenal,
indicnd faptul c modificatori genetice i de mediu influeneaz n mod semnificativ de
prezentare i cursul bolii. Analiza de variabilitate, n funcie renal ntre gemenii monozigoti
si sibs susine rolul factorilor genetici de modificare [ Persu et al 2004 ]. Studii cantitative
estimeaza ca 18% la 59% din variaia n vrsta la care apare IRST ar putea rezulta din cainca neidentificate ereditare factori de modificare [ Fain et al 2005 , Paterson et al 2005 ].
Fie c afro-americani sau persoane cu anumite genotipuri de la diferite gene sunt la un risc
crescut de progresie a bolii sau nu este controversat [ Rossetti & Harris 2007 ].
n PKD2 fenotipul , masculii trece la IRST mai rapid decat femeile [ Magistroni et al
2003 ]. Dac exist o diferen de gen la persoanele cu PKD1 fenotip , se pare a fi mult mai
modest [ Hateboer et al 1999 ,Rossetti et al 2002a , Harris et al 2006 ].

Genotip-fenotip Corelatii
Eterogenitatea genetica, mutaie n poziia PKD1, mutatie de tip , modificatori gene , i de
factori de mediu cont de variabilitatea substaniale n severitatea bolii renale i alte
manifestri de ADPKD [ Rossetti & Harris 2007 , Rossetti et al 2009 ].
O asociere clar ntre severitatea bolii renale i a genei implicate
( PKD1 sau PKD2 ). Mutatiile din PKD1sunt asociate cu boli mai severe, cu o varsta mai
devreme de la diagnostic i vrsta medie de debut a SFN (54,3 ani pentru PKD1 ; 74,0 ani
pentru PKD2 ) [ Hateboer et al 1999 ]. Prin urmare, n timp ce cele mai multe persoane
cu mutatii asociate cu PKD1 insuficien renal experien de varsta de 70 de ani, mai mult
de 50% din persoanele cu mutatii n PKD2 au funcia renal adecvat la aceast
vrst. Diferena ntre severitate PKD1 fenotipul i PKD2 fenotipul pot fi legate de rata de
dezvoltare a chistului (mai ales la inceputul bolii), mai degrab dect la diferene n rata de
expansiune chist [ Harris et al 2006 ].
Manifestrile extrarenal de ADPKD, inclusiv boli grave de ficat polichistic si un risc crescut de
anevrism intracranian, sunt asociate cu mutatie , fie n gena [ Rossetti et al 2003 ].
Printre persoanele cu PKD1 mutatii , poziia de mutatie poate corela cu severitatea bolii
[ Rossetti et al 2002a ]. Rossetti et al [2003] a sugerat c mutatii in jumatate din 5
'a PKD1 sunt mult mai probabil s duc la dezvoltarea de anevrisme intracraniene dect
schimbrile de 3 "[ Rossetti et al 2003 ]. Aceste asociaii cu mutatie de poziie ar putea
rezulta din scindarea de polycystin-1 n produs de proteine mai mult de o [Qian et al
2002 ]. Studiile populaionale de tip de PKD1 mutatie nu au gsit o asociere cu severitatea
bolii [Rossetti et al 2002a ].
Nu exist corelaii clare cu mutatie de tip sau de poziie au fost gsite n PKD2 [ Magistroni
et al 2003 ].
Homozigot sau heterozigot compus mutatii , fie n PKD1 sau PKD2 n om se anticipeaz a fi
incompatibil cu naterea n direct, n conformitate cu PKD1 sau PKD2 soareci knock-out,
care au rinichii chistica, dar sunt embrionare letale [ Lu et al 1997 , Wu et al 2000 ]. n
consecin, o familie consanguin n care ambii prini au fost afectate cu PKD1 a avut doua
avorturi spontane, la patru ani i ase luni de sarcina; fetale esut pentru analiza histologica
nu a fost disponibil [ Paterson et al 2002 ].
n schimb, hypomorphic alelele care conduc la incomplete penetranta ntr-o familie de
indivizi homozigoti pentru un PKD1 mutatie au fost raportate de ctre Rossetti et al
[2009] . Heterozigoiei pentru o hypomorphic alela poate fi asociat cu boala chistica uoar;
homozigozitii pentru un hypomorphic alelasau heterozigoiei compus pentru o
hypomorphic alela i o boal tipic cauzatoare de alela sunt asociate cu tipic pentru boala

severa [ Vujic et al 2010 ]. O combinaie de nul i o hypomorphic alela n trans de

configurare (de exemplu, pe diferite cromozomi ) conturi pentru unele ADPKD cu debut
precoce.
Dou persoane dintr-o familie, care au fost heterozigoi duble att pentru
o PKD1 si PKD2 mutatie a avut mai multe boli renale severe dect cele pentru heterozigot
fie PKD1 sau PKD2 mutatie , dar a trit n maturitate [ Pei et al 2001 ].

Penetranta
. Dezvoltarea Chist penetranta de ADPKD este foarte mare: practic toate persoanele n
vrst, cu o PKD1sau PKD2 mutaie a dezvolta chisturi multiple bilaterale. Deoarece boala
este progresiva, chisturi cteva pot fi evidente in timpul copilariei sau la maturitate tineri, n
special pentru PKD2.
End-insuficien renal n stadiu bolii (BRST). penetranta este redus pentru a IRST. n
timp ce majoritatea persoanelor cu experien PKD1 IRST n timpul vieii lor, multe persoane
cu PKD2 (n special femei) au funcia renal adecvat n vrst.
Potrivit Registrului Naional danez pe Dializ i Transplant Regular (NRDT), vrsta la care
persoanele cu ADPKD REACH IRST, a crescut de la 55,9 ani (1990, prin 1995) la 60,6 ani
(2002, prin 2007).
Anticipare
Anticiparea a fost sugerat n ADPKD, cu toate acestea, studiile de istorie natural arat c, n
ciuda considerabil variabilitatea fenotipic intrafamilial, printe-copil perechi sunt la fel de
probabil s apar boli mai severe n mam, n copil [ Geberth et al 1995 ].
Nomenclatur
Un termen pentru ADPKD care nu mai este n uz este "boala de rinichi polichistic adult"
(APKD).
Prevalena
ADPKD este cel mai comun potenial letal cu un singur gena tulburare. Prevalenta sa la
natere este ntre 1:400 i 1:1.000, i afecteaz aproximativ 600.000 de persoane din
Statele Unite [ Iglesias et al 1983 ].
Aproximativ 2700 de persoane cu ADPKD a nceput terapia de substituie renal (RRT), n
2008, n SUA, cu mai mult de 26.000 de pacienti RRT (4,8%), care au aceast boal [ SUA
renal Data System 2010 ].
Prevalena de ADPKD legate de IRST a crescut (6,45 milioane de euro la 7.59 milioane de
euro pentru fiecare) n timp, probabil ca un rezultat de supravieuire mai bun [ SUA renal
Data System 2009 , Orskov et al 2010 ].
Ratele anuale de prevalen n brbai i femei (respectiv) pentru IRST cauzate de ADPKD:

8,7 i 6,9 la milioane de euro (1998-2001, SUA)

7.8 i 6.0 pe milioane de euro (1998-1999, Europa) [ Stengel et al 2003 ]

5.6 i 4.0 pe milioane de euro (1999-2000, Japonia) [ Wakai et al 2004 ]

Varsta ajustate n funcie de raporturile sexuale s-au abordat unitate (1.6 - 1.1), n ultimii ani
[ SUA renal Data System 2009 , Orskov et al 2010 ].
Procentul de atribuit ADPKD SFN este mai mic randul afro-americani decat in randul albilor
din cauza incidenta mai mare a altor cauze de IRST printre afro-americani.

Diagnosticul diferenial

Du-te la:
Top
Pentru informaii actuale privind disponibilitatea de testare genetica pentru tulburri incluse
n aceast seciune, a se vedea GeneTests Director de laborator . -ED.
n absena unui istoric familial de autozomal dominanta boala de rinichi polichistic (ADPKD),
i n prezena de prezentari atipice, chisturile benigne simple i a altor boli chistice ar trebui
s fie luate n considerare n diagnosticul diferenial. A se vedea Tabelul 4 .

Tabelul 4. Prevalena de chisturi renale simple n neafectate persoanelor fizice pe

Examinarea cu ultrasunete
Vrsta n Simple chisturi
ani
renale 1

Bilaterale chisturi
renale 2

15-29

0%

30-49

1,7%

1%

50-69

11,5%

4%

70

22,1%

9%

Prpastie et al [1993]
1. 1 chist renal
2. 1, n fiecare chist renal

Chisturi hepatice simple apar la 2,5% la 4,6% din persoanele prevzute pentru examenul
ecografic abdominal. Ele sunt mai frecvente in randul femeilor decat la barbati si creste in
frecventa odata cu varsta.Majoritatea chisturilor hepatice simple sunt solitare, i nu mai mult
de trei chisturi sunt prezente n acele persoane cu chisturi multiple.
Urmtoarele condiii sunt uneori confundate cu ADPKD.
Chisturi renale i (RCAD) diabet sindrom , de asemenea, cunoscut sub numele de
maturitate de tip 5-debut diabet zaharat de tineri (MODY5), este caracterizat prin
maturitate-debut diabet zaharat de eec tineri, pancreatice exocrine i atrofie pancreatice,
renale i malformaii genitale, ficat i anomalii. Renale variaz de la implicarea malformaii
ale tractului urinar i unilaterale sau bilaterale hipoplazie renal / displazie la bilaterale boala
chistica renala mimeaza ADPKD. RCAD este cauzata de mutatii in Hnf1b [Faguer et al
2007 , Heidet et al 2010 ].
Autozomal recesiva boli de rinichi polichistic (ARPKD) se caracterizeaz prin diferite
combinaii ale bilateral boli chistice renale rezult din dilatarea fusiform la nivelul tubilor
colectare i congenitale fibrozei hepatice. congenitale fibrozei hepatice sau disgenezie
biliar este o anomalie de dezvoltare, care duce la hipertensiune portal i se caracterizeaz
de zone extinse i fibroase portal cu proliferarea aparent a canalelor biliare, lipsa de
conducte biliare centrale, hipoplazie de ramurile venei porte, fibroza i, uneori, proeminent
n jurul valorii de vene centrale. Persoanele cu ARPKD au neafectate prini, n timp ce
persoanele cu ADPKD au de obicei o afectat printe. ntr-o minoritate de indivizi, ARPKD
poate prezenta mai tarziu, in copilarie sau la varsta adulta, cu boal hepatic semnificativ
i focal boala chistica renala asemanatoare cu ADPKD [ Adeva et al 2006 ].
Rareori, o combinaie de PKD1 mutatii poate imita ARPKD fenotipul [ Vujic et al
2010 ]. Vezi Tulburri genetic similare .
Autozomal dominanta boala de ficat polichistic (ADPLD), fr implicarea rinichi, o
tulburare mostenita distinct de ADPKD, este genetic eterogen [ Reynolds et al 2000 , Qian
et al 2003a , Tahvanainen et al 2003 ]. Doua gene , PRKCSH (19p13) i SEC63 (6q21) sunt,
se consider c doar o minoritate de familii [Drenth et al 2003 , Li et al 2003 , Davila et al
2004 ]. Diferenierea ntre ADPLD i ADPKD cauzata de oPKD2 mutaie poate fi dificil atunci
cnd PLD este prezent n legtur cu doar cteva chisturi renale cteva.
Scleroza tuberoasa complex (TSC), este un autozomal dominanta tulburare de multe ori
asociat cu anomalii ale pielii, creier, inima, rinichii i. Concluziile renale includ:
angiomyolipomas renale, chisturi renale, i, mai puin frecvent, carcinom cu celule
renale. Coexistena de chisturi renale i angiomyolipomas este patognomonice pentru
complex de scleroza tuberoasa. Cu toate acestea, chisturi renale se poate produce n

absena angiomyolipomas, n special n primul an de via. n aceste cazuri, rezultatele

radiografice imita pe cele de ADPKD.
Persoanele cu o contigu eliminarea a adiacente PKD1 i TSC2 gene se manifest de obicei,
caracteristicile clinice ale TSC i debut precoce PKD [ Sampson et al 1997 , Consugar et al
2008 ]. VeziTulburri genetic similare .
Von Hippel-Lindau Sindromul este un autozomal dominanta tulburare care se manifesta
cu hemangioblastomas retinei i / sau a sistemului nervos central, chisturi renale, carcinom
cu celule renale, chisturi pancreatice, feocromocitomului, i cystadenomas papilare ale
epididimului. Chisturi renale sunt de obicei multiple i bilaterale i sunt adesea asociate cu
multiple tumori solide. n absena de tumori solide, apariia de rinichi n von Hippel-Lindau
Sindromul poate mima c a ADPKD.
Oral-facial digital de tip sindrom 1 este o rara X-dominant legat de tulburare, care
este letal la brbai. afectate de sex feminin pot avea chisturi, care sunt imposibil de distins
de cele observate la ADPKD. Chisturi hepatice pot fi, de asemenea, prezeni. Diagnosticul
corect ar trebui s fie propuse de manifestri extrarenal, inclusiv anomalii orale (de
exemplu, hiperplastice frenula, limba despicat, palatoschizis sau buze, dini malpositioned),
anomalii faciale (de exemplu, radacina de larg nazal cu hipoplazie de alae nazale i os
malar), i anomalii digitale.
Boli de rinichi Glomerulocystic este un termen folosit pentru a descrie o boal slab
definite sau un grup de boli caracterizate prin predominanta de chisturi glomerulare, lipsa de
implicare sau de minim tubulare i lipsa de obstrucie ale tractului urinar, displazie renal,
sau dovada de o boala chistica de recunoscut sau de malformaii sindrom. Cele mai multe
persoane care au ndeplinit iniial descris aceast definiie, copiii au fost sau copii mici, fr
un istoric familial de boli renale, care prezint cu rinichii, mrite sau grade variabile de
insuficien renal. Mai recent, aceast boal a fost descris la copii si adulti din familii cu
un autosomal dominant model de motenire. n timp ce chisturi glomerulare pot fi gsite n
timpul perioadei fetale, n ADPKD [ Reederset al 1986 , Vujic et al 2010 ], legtura de
analiz n dou familii au artat c boala de rinichi glomerulocystic nu este legat
de PKD1 sau PKD2 .
Hajdu-Cheney sindrom poate fi asociat cu procesul de extindere cu chisturi renale
corticale i medular, cu sau fr insuficien renal [ Kaplan et al 1995 ]. Acest lucru
rar autosomal dominant tulburri, cauzate de mutatii in NOTCH2 [ Simpson et al 2011 ],
este, de asemenea, caracterizat prin statura scurt, midfacial aplatizare cu ptoza, indepartezi
brbie, hirsutism, acro-osteoliza a falangelor terminale, i invaginarea bazilare a craniului.
Localizat boala chistica renala se caracterizeaza prin degenerarea chistic de o parte
de un singur rinichi, cu un aspect histologic puternic care seamana cu cea a avansat ADPKD,
dar nu este nici progresiv, nici familial . Aceasta entitate ar trebui s fie difereniate de la
prezentarea asimetric de ADPKD, precum i de la alte leziuni, inclusiv multilocular
nephroma chistica, carcinom cu celule renale chistica, i segmentar displazie multicystic
renal.
Achiziionarea boal renal chistica se refer la degenerarea chistic a parenchimului
renal care apare n IRST. afectate persoane sunt adesea asimptomatice; complicaii
ocazionale sunt hematurie, hemoragie n chisturi, chist ruptura cu hemoragie
retroperitoneala, infecie chist, i de dezvoltare a adenoamelor sau carcinoamelor.
Not pentru medici: Pentru un pacient-specific "simultan a consulta" legate de aceast
tulburare, du-te la
, un instrument interactiv decizie de diagnostic softwareul de suport, care ofer diagnostice difereniale, pe baza constatrilor de pacieni (de
nregistrare sau de acces instituional necesar).

Administrare
Du-te la:

Top

Evalurile urma diagnosticul iniial

Pentru a stabili gradul de boala i de nevoile unei persoane diagnosticate cu autosomal
dominanta boala de rinichi polichistic (ADPKD), urmtoarele evaluri se recomand:

Examinare cu ultrasunete renal, de ajutor n screening-ul toate persoanele, cu

excepia celor cu o PKD2 mutatie care sunt mai tineri decat varsta de 30 de ani. n
aceste persoane, CT sau RMN-ul este de preferat, deoarece a sczut de
sensibilitate de examinare cu ultrasunete renale.

CT sau RMN al abdomenului cu i fr mbuntirea contrastului pentru a

determina gradul de boala chistica de rinichi si ficat, precum i pentru a estima
prognosticul. CT, RMN, dar nu, poate detecta pietre i calcificri
parenchimatoase. CT sau MR angiografie (MRA), poate fi utilizat atunci cnd
vizualizarea arterelor renale este necesar. RMN-ul poate fi utilizat atunci cnd
administrarea de substanta de contrast iodate este contraindicat.

Standardizat tensiunii arteriale de screening pe recomandrile American

Heart Association a detecta stadiile incipiente ale hipertensiunii arteriale. Atunci
cnd "alb haina" hipertensiune arterial (de exemplu, tensiunii arteriale, care este
ridicat atunci cnd este msurat la clinica, dar normal, atunci cnd msoar n
afara clinicii) este suspectat, ambulatorie de monitorizare a presiunii arteriale este
necesar.

Msurare a concentraiilor de lipide din snge , deoarece hiperlipidemia este

un factor de risc pentru boli renale corectabile progresiva, inclusiv ADPKD.

Studii de urina pentru a detecta prezena de microalbuminurie sau proteinurie,

care, n prezena de sever este boala chistica renala indic un risc crescut de
progresie a bolii i a mandatelor de control strict al tensiunii arteriale

Ecocardiografia la persoanele cu murmurele cardiace sau a tensiunii arteriale

sistolice clicuri posibil rezultate de boli de inima valvulara, prolaps de valva mitrala,
sau congenitale anomalii cardiace

Ecocardiografia cardiace sau RMN pentru a ecran de persoane cu risc ridicat

din cauza unuiistoric familial de disectii aortei toracice

eful ARR sau CT angiografie pentru a ecran de persoane cu risc ridicat din
cauza unui istoric familial de anevrisme intracraniene. Not: Screening-ul pentru
anevrisme intracraniene la persoanele fara un istoric familial de anevrisme
intracraniene nu este recomandat [ Irazabal et al 2011 ].
Tratamentul de manifestri
Terapia de curent pentru ADPKD este ndreptat spre reducerea morbiditii i mortalitii la
complicaii renale i extrarenal ale bolii.
Hipertensiune. agent antihipertensiv (e) de alegere n ADPKD nu au fost stabilite n mod
clar. Datorit rolului sistemului renin-angiotensin n patogeneza hipertensiunii arteriale n
ADPKD, inhibitori ACE i antagoniti ai receptorilor angiotensinei II, poate fi superioara altor
ageni la persoanele cu funcia renal pstrat. Inhibitori ACE i blocani ai receptorilor
angiotensinei II, creste fluxul sanguin renal, avea un mic efect secundar profil, i poate
reduce proliferarea musculare netede vasculare i dezvoltarea aterosclerozei:

Administrarea de inhibitori ai ECA, dar nu administrarea de blocante ale canalelor

de calciu, a fost demonstrat de a reduce microalbuminurie la persoanele cu ADPKD
[ Ecder & Schrier 2001 ].

ntr-un istoric, non-studiu randomizat, administrarea de inhibitori ai enzimei de

conversie a fost gsit fr diuretice pentru a duce la o rat mai mic de scdere a
ratei de filtrare glomerular (RFG) i proteinurie mai puin de administrarea unui

diuretic, fr un inhibitor ACE pentru un control similar al tensiunii arteriale [ Ecder

& Schrier 2001 ].

Un alt studiu a constatat nici un efect protector renal a unui inhibitor ECA peste un
-blocant [ van Dijk et al 2003 ]; un alt studiu a constatat c, dei mult mai
riguroase de control a tensiunii arteriale nu a pastra functia renala, aceasta a dus la
o scdere mai mare n ventriculului stng masa [ Schrier et al 2002 ].

Un termen lung de urmarire a modificarea dietei in boala renala (MDRD), studiul a

aratat ca persoanele cu ADPKD randomizate, la un obiectiv de tensiune arterial
sczut (n medie presiunii arteriale [harta] <92 mmHg) au prezentat semnificativ
mai putin SFN i combinate SFN / deces dect cei randomizai la int obinuit a
tensiunii arteriale (MAP <107 mmHg) [ Sarnak et al 2005].
. Durere n flanc dup excluderea cauze de durere n flanc, care pot necesita intervenie,
cum ar fi infectia, piatra, sau tumora, o abordare conservatoare iniial pentru gestionarea
durerii este cel mai bun:

Agenii Nonopioid sunt de preferat i de ngrijire ar trebui s fie luate pentru a

evita administrarea pe termen lung de medicamente nefrotoxice, cum ar fi
analgezic asociere i de nonsteroidal medicamente anti-inflamatorii.

Antidepresive triciclice sunt de ajutor, la fel ca n toate sindroame de dureri

cronice, i sunt bine tolerate.

Analgezice narcotice, ar trebui s fie rezervate pentru gestionarea de episoade

acute, ca utilizarea cronica poate duce la dependen fizic i psihologic.

Blocada nervului splanchnic cu anestezice locale sau de steroizi poate duce la

ameliorarea durerii, dincolo de durata de anestezic local.
Cnd msuri conservatoare nu, terapia poate fi direcionat spre decompresie chist cu
aspiraie chist si a sclerozei:

Aspiraie chist, sub control ecografic sau CT de orientare, este o procedur

relativ simpl efectuat n mod obinuit de ctre radiologi
interventionala. Complicaiile de la aspiraia de chisturi situate central sunt mai
frecvente, si morbiditatea a procedurii este proporional cu numrul de chisturi
tratate. Aspiraie chist poate ajuta la stabilirea legturii de cauzalitate ntre un chist
i prezena de durere, dar rareori ofer ajutor de lunga durata din cauza
reaccumulation lichid.

Ageni sclerozant, cum ar fi etanolul 95% sau soluii acide de minociclina, sunt
de obicei folosite pentru a preveni reaccumulation lichidului din chist. Rezultate
bune au fost obinute cu 95% etanol, atingerea unei rate de succes de 90% n
benigne chisturi renale. Complicaii minore includ: microhematurie, dureri
localizate, febr tranzitorie, i absorbia sistemic a alcool. Complicatii mai grave,
cum ar fi pneumotorax, hematom perirenal, fistula arterio-venoase, urinoma, i
infecii sunt rare.
La persoanele cu mai multe chisturi contribuie la durere, ferestrelor chist laparoscopica sau
chirurgical, prin incizie sau lumbotomy flanc, denervare renal, i (n cei care au ajuns BRST)
nefrectomie pot fi de beneficii:

Decompresia chirurgicala a fost eficace la 80% la 90% din persoane fizice timp
de un an, 62% la 77% au sustinut ameliorarea durerii pentru mai mult de doi
ani. Interventia chirurgicala nu accelereaz declinul funciei renale i nici nu
pstreaz funcia renal rmas.

Laparoscopic ferestrelor a fost dovedit a fi la fel de eficace ca ferestrelor

deschise chirurgicale pe termen scurt follow-up pentru persoanele cu boala limitata
si are un timp mai scurt, perioada de recuperare mai puin complicat dect
chirurgia deschis.

Denervare renal printr-o abordare toracoscopic a fost de succes ntro afectat individ [ Chapuis et al 2004 ].

Nefrectomie laparoscopica si retroperitonoscopic i embolizarea

arterial au fost folosite pentru a trata rinichi polichistic simptomatice la
persoanele cu ADPKD care au IRST [ Ubara et al 1999 , Dunn et al 2000 ].

Mn-asistata de nefrectomie laparoscopica poate fi de preferat s

nefrectomie laparoscopica standard, din cauza timpului scurt de funcionare i de
morbiditate mai mici [ Lee & Clayman 2004].
Hemoragie chist brute i hematurie. episoade de hemoragie sau de chist brut hematuria
sunt de obicei auto-limitate i s rspund bine la gestionarea conservatoare, cu repaus la
pat, analgezice, i hidratare adecvat pentru a preveni dezvoltarea de cheaguri de care
obstrucioneaz.
Rareori, episoade de sngerare sunt severe, cu subcapsulara extins sau hematom
retroperitoneal, scderea semnificativ a hematocritului, i instabilitate hemodinamic. n
astfel de cazuri, persoane fizice necesit spitalizare, transfuzii, i de investigare prin CT sau
angiografie. n caz de hemoragie neobinuit de sever sau persistent, embolizarea
segmentar arterial poate fi de succes. Dac nu, interventii chirurgicale pot fi necesare
pentru a controla sangerarea.
Brut hematuria persista mai mult de o sptmn sau n curs de dezvoltare pentru prima
dat la un individ mai n vrst dect vrsta de 50 de ani necesit o investigaie
aprofundat.
Nefrolitiaz. mici pietre de acid uric poate fi ratat pe nephrotomography i sunt cel mai
bine detectate prin CT. CT ar trebui s fie obinute nainte i dup administrarea de
substanta de contrast pentru a confirma localizarea n cadrul sistemului de colectare i s se
diferenieze de la calcificari parenchimatoase calculi.Absorbie cu dubl CT faciliteaz acum
diferenierea pietre de acid uric din calciu care conin pietre.
Urografie excretor detecteaz precaliceal tubular Ectazia n 15% din persoanele cu ADPKD.
Tratamentul de nefrolitiaz la persoanele cu ADPKD este aceeai ca i pentru persoanele
fizice fara ADPKD:

Aportul de lichide de nalt i citrat de potasiu sunt tratamentul de alegere n

litiaza de acid uric, hypocitric nefrolitiaz oxalat de calciu, i defecte distale
acidificrii.

Dizolvarea medical de pietre de acid uric pot fi realizate, de obicei, de un program

de aportul de lichide de nalt, alcalinizarea urinei (pentru a menine un pH de 66.5), precum i administrarea de alopurinol.

Extracorporeala oc val-litotriiei i percutanata nephrostolithotomy poate fi de

succes la persoanele cu ADPKD fr complicaii excesive [ Umbreit et al 2010 ].
Infecie chist. Daca infectia chist este suspectat, imagistica de diagnostic ar trebui s fie
ntreprinse pentru a ajuta la diagnosticul:

CT i RMN sunt sensibile pentru detectarea chisturilor complicate i s ofere

definiie anatomice, dar rezultatele nu sunt specifice pentru infectie.

Imagistica nuclear, n special indiu-etichetate scanare de celule albe, este util, dar
fals negative irezultatele fals pozitive sunt posibile.

18F-fluorodoxyglucose tomografia cu emisie de pozitroni de scanare este metoda

cea mai sensibil pentru a detecta un chist infectat, dar este scump, nu uor
disponibile i nu pot fi rambursate de ctre societile de asigurare [ Sallee et al
2009 ].
n cadru clinic adecvat de febr, durere n flanc, i imagini sugestive de diagnostic, de
aspiraie chist sub control ecografic sau CT orientri ar trebui s fie ntreprinse pentru a

culturii organismului si ajuta la selectarea tratamentului antimicrobian, mai ales n cazul n

care culturile de snge i urin sunt negative [Torres et al 2007a ].
Infecie chist este adesea dificil de tratat. Ea are o mare rat de eec de tratament in ciuda
tratamentului prelungit cu un antibiotic la care organismul este susceptibil. Rezultatele
esecul tratamentului de la incapacitatea de anumite antibiotice pentru a penetra epiteliul
chist cu succes i pentru a atinge concentraii terapeutice n cadrul chist. Epiteliul c liniile
de chisturi de gradient are caracteristici funcionale i ultrastructurale ale epiteliului tubului
distal. Penetrarea este prin intersecii nguste, permind doar lipide solubil agent de
acces. Non-gradient chisturi, care sunt mult mai frecvente, permite accesul solutului prin
difuzie. Cu toate acestea, studiile cinetice indic faptul c solubile n ap, ageni de
penetrare non-gradient de chisturi ncet i neregulat, rezultnd n concentraii de droguri nu
sunt credibile n cadrul chisturi. Ageni lipofile s-au dovedit a ptrunde ct gradientul i nongradient chisturi n mod egal i fiabil i s aib un pKa, care permite pentru pante favorabile
electrochimice n chisturi lichide acide.
Agenti terapeutici de alegere include trimetoprim-sulfametoxazol i
fluorochinolone. Clindamicina, vancomicin, i metronidazol sunt, de asemenea, posibilitatea
de a penetra chisturi bine. Cloramfenicolul a demonstrat eficacitatea terapeutic n boala
altfel refractare.
Dac febra persist dup una pn la dou sptmni de tratament antimicrobian adecvat,
percutanata sau drenaj chirurgical al chisturilor infectate ar trebui s fie ntreprinse. n cazul
n care reapare febra dupa ntreruperea de antibiotice, complicnd caracteristici cum ar fi
obstrucia, perinephric abces, sau pietre ar trebui s fie luate n considerare i tratate
corespunztor. n cazul n care caracteristicile complicaii nu sunt identificate, cursul de
tratament anterior efective ar trebui s fie extins, de mai multe luni ar putea fi necesare
pentru a eradica complet infecia.
Malignitate. Diagnosticul de carcinom cu celule renale (RCC), ntr-un rinichi polichistic
necesita un indice ridicat de suspiciune. RMN cu accesoriu gadoliniu este deosebit de utila
pentru a detecta mase atipice solide sau chistice, trombilor tumorii, i limfadenopatie
regional.
Diagnosticul de carcinom cu celule de tranziie ntr-un rinichi polichistic este la fel de
provocatoare i necesit, de obicei, pyelography retrograd sau ureteroscopy.
Stadiul final al bolii renale (BRST). intervenii terapeutice care vizeaz ncetinirea
progresiei de IRST n ADPKD include controlul hipertensiunii arteriale i de hiperlipidemie,
restricie de proteine dietetice, controlul de acidoz, i de prevenire a hiperfosfatemiei.
Datele obinute la animale sprijine rolul de proteine dietetice restricie i de control atent al
hipertensiunii arteriale n ncetinirea ratei de insuficien renal n PKD [ Qian et al
2001 ]. Cu toate acestea, modificarea dietei in boala renala (MDRD), studiul a aratat nici un
efect benefic asupra funciei renale de stricte (n comparaie cu standardul) de control al
presiunii arteriale i doar o uoar (la limita semnificativ), efectul benefic al unui regim
alimentar foarte scazut de proteine. Deoarece aceste intervenii au fost introduse ntr-o stare
avansat al bolii (GFR 13-55 ml / min pe 1,73 m 2 ), rezultatele nu exclude un efect benefic de
intervenii introduse ntr-o etap anterioar a bolii.
Datele actuariale indica faptul ca persoanele cu ADPKD face mai bine dect dializa
persoanelor fizice cu IRST, din alte cauze. Femele par a face mai bine dect brbaii. Motivul
pentru acest rezultat mai bun nu este clar, dar se poate referi la nivelul de hemoglobin mai
bine meninute prin producii mai mari eritropoietina endogen. Rar, hemodializa poate fi
complicat de hipotensiune arterial intradialytic dac vena cava inferioara este comprimat
de un chist renal localizat medial. n ciuda dimensiunilor renale, dializa peritoneal pot fi
efectuate de obicei la persoanele cu ADPKD, dei aceste persoane sunt la risc crescut pentru
hernii inghinale i ombilicale, care necesit reparaii chirurgicale.

Nu este nici o diferen n supravieuirea grefei pacient sau ntre persoane fizice, cu ADPKD
i cei cu IRST, cauzate de alte condiii. Transplant de donator viu pentru ADPKD, care
necesit excluderea din ADPKD n donator (a se vedea strategia de testare ), a crescut n
ultimele dou decenii. Nefrectomia de rinichi nativi este rezervat pentru afectate persoanele
cu o istorie de chisturi infectate, sangerari frecvente, hipertensiune arterial sever,
insuficien renal sau de extindere masiva. Nu exist nici un consens asupra momentului
optim de nefrectomie, dac nefrectomie se efectueaz nainte de, la, sau transplantul de
urmtorul text depinde, ntr-o anumit msur cu privire la indicarea pentru nefrectomie i
alte pacient consideraii specifice [ Lucas et al 2010 , Kirkman et al 2011 ]. Mana asistata de
nefrectomie laparoscopica este folosit din ce n ce [ Lee & Clayman 2004 ]. Complicatiile
dupa transplant nu sunt mai mari dect n populaia general. Complicatiile legate direct de
ADPKD sunt rare. Un studiu a sugerat un risc crescut de complicaii tromboembolice
[ Jacquet, et al 2011 ]. Dac persoanele cu ADPKD sunt la risc crescut
de nEW- o nset d iabetes zaharat o up T ransplantation (NODAT) este discutabil
[ Ruderman et al 2011 ].
Boli de ficat polichistic. Cele mai multe persoane cu boli de ficat polichistic nu au
simptome si nu necesita tratament.
Tratamentul simptomatic al bolii include evitarea de estrogeni i cafeina i utilizarea de
blocante H2 sau inhibitori ai pompei de protoni pentru ameliorarea simptomatica.
Simptomele severe pot necesita percutanata aspiraie i scleroz, ferestrelor laparoscopica,
rezecie hepatic combinat i ferestrelor chist, transplantul de ficat, sau selectiv artera
hepatic embolizarea.Oricare dintre aceste intervenii ar trebui s fie adaptate la individ
[ Torres 2007 , Drenth et al 2010 ].

Aspiraie chist i scleroz cu alcool sau minocyline este tratamentul de alegere

pentru simptomele cauzate de una sau de un numr mic
de dominante chisturi. nainte de instilarea a agentului sclerozant, un mediu de
contrast este injectat in chist pentru a evalua pentru comunicarea cu canalelor
biliare. Rata de succes a acestei proceduri (70%, dup un singur tratament i o
suplimentare de 20% dup tratament repetat) este invers corelat cu dimensiunea
de chist (e).

Fenestrare laparoscopic de chisturi hepatice, o procedura mai putin frecvent

efectuat, este complicat de ascit tranzitorii, n 40% din indivizi, iar rezultatele
sunt de multe ori de scurt durat. Astfel, ferestrelor chist laparoscopica este
indicat doar pentru tratamentul de chisturi disproporionat de mari ca o alternativ
la percutanata scleroza.

Nici percutanat scleroza nici laparoscopica ferestrelor este de ajutor la persoanele

cu ficat polichistic mari, cu multe chisturi mici i mijlocii. n cele mai multe
persoane, o parte din ficat este scutit, care permite un tratament de rezecie
hepatic combinat i ferestrelor chist. Deoarece operatie si recuperare poate fi
dificil, cu complicaii, cum ar fi ascita tranzitorii i scurgeri de bil i o mortalitate
perioperatorie de 2,5%, aceasta ar trebui s fie efectuat doar n centrele
specializate [ Schnelldorfer et al 2009 ]. Chirurgie are bune rezultate pe termen
lung la persoanele cu boli grave de ficat polichistic si este adesea preferat de
transplant de ficat, care este rezervat pentru acele persoane pentru care rezecie
hepatic nu este fezabil sau pentru acele persoane fizice, n care funcia hepatic
este afectat.

Deoarece persoanele cu boli hepatice severe, polichistica avea funcia hepatic

normal cea mai mare parte, de MELD ( m odel pentru e -a-stadiu L Iver d isease)
scorurile sunt mici, plasndu-le la un dezavantaj pentru alocare de organe. Pentru
persoanele foarte selectate n acest grup, care economisesc potasiul hepatectomy

Caval i, ulterior, donator viu transplant de ficat ar putea oferi o alternativ

potenial [ Mekeel et al 2008 ].

Selectiv artera hepatic embolizarea poate fi luat n considerare pentru pacienii

foarte simptomatici care nu sunt candidati chirurgicale [ Teodoru et al 2007 ].
Anevrism rupt sau simptomatic intracraniene. de temelie a terapiei este de clipping
chirurgicala de anevrism rupt de la gt.
Anevrisme asimptomatici

Aceste anevrisme de masurare 5.0 mm sau mai mici n diametru i diagnosticat

de ctre cei presimptomatici de screening pot fi respectate i urmate iniial, la
intervale de un an. n cazul n care dimensiunea crete, interventia chirurgicala este
indicata.

De gestionare a anevrisme 6.0-9.0 mm, n dimensiuni rmne controversat.

Interventia chirurgicala este de obicei indicat pentru anevrisme mai mari de 10,0
mm n diametru.
Pentru persoanele cu risc chirurgical ridicat sau cu punct de vedere tehnic dificil de gestionat
leziuni, tratament endovascular cu bobine de platina detasabile poate fi indicat. Tratament
endovascular pare a fi asociat cu mai putine complicatii decat de tiere, dar eficacitatea pe
termen lung a acestei metode este ca nc nedovedit [ Pirson et al 2002 ].
Disectie aortica. Atunci cnd diametrul rdcinii aortei ajunge la 55 mm la 60 mm, de
nlocuire a aortei este indicat.

Supraveghere
Anevrisme intracraniene. pe scara larga de screening nu este cost-eficient sau cel mai
indicat, deoarece anevrisme intracraniene constatate de screening-ul persoanelor
asimptomatice sunt mici, au un risc scazut de ruptura, si nu necesita tratament [ Gibbs et al
2004 , Irazabal et al 2011 ].
Indicatii pentru screening-ul din 20 - la 50 de ani, cu o speran de via bun include
un istoric familial de anevrisme intracraniene sau hemoragie subarahnoidian, ruptura
anterioar a unui anevrism, pregtirea pentru intervenie chirurgical electiv, cu potenial
de instabilitate hemodinamica, profesii cu risc ridicat, cum ar fi avionul piloi, i de anxietate
semnificativ din partea individului, n ciuda informaiilor de risc adecvate.
Angiografia prin rezonan magnetic (MRA) este modalitatea de diagnostic imagistic de
alegere pentru cei presimptomatici screening-ul , deoarece este neinvaziv si nu are nevoie
de materiale de contrast intravenos.Deoarece numai unul din 76 de persoane, cu un studiu
negativ iniial a avut un anevrism intracranian nou dupa o perioada medie de urmarire de
9,8 ani, rescreening dup un interval de zece ani a fost sugerat ca o abordare rezonabil
[ Schrier et al 2004 ].
Disecie aortic. Pn la mai multe informaii devin disponibile, este rezonabil s se primul
ecran-rudele de gradul de persoane adulte cu disecie de aort toracic folosind fie
ecocardiografic sau RMN. Dac rdcin dilatarea aortei este gsit, anual follow-up i de
controlul tensiunii arteriale strict cu beta-blocante, ar trebui s fie recomandat.
De ageni / circumstante de evitat
Urmtorul text ar trebui s fie evitate:

Administrarea pe termen lung de medicamente nefrotoxice, cum ar fi analgezice

combinaie i AINS

Cofeina, deoarece interfereaz cu defalcarea de tabr i, prin urmare, pot

promova creterea chist renal

Utilizarea de estrogeni la persoanele cu boli grave de ficat polichistic

Fumat
Evaluarea de la rudele de risc

Testarea de rude adulte, la risc . Evaluarea iniial de la rudele de risc de peste 18 ani ar
trebui s fie imagini cu examinarea ecografie abdominal, CT, sau RMN. n cazul n care
concluziile privind imaginii sunt echivoce sau n cazul n care boala cauzatoare de mutatie n
familie este cunoscut, teste genetice moleculare pot fi adecvate.
Diagnosticrii precoce:

Permite cei dovedit a fi afectate pentru a deveni mai bine educai cu privire la
boala;

Permite depistarea precoce si tratamentul complicatiilor si tulburari asociate;

Reasigura pe cei dovedit a fi afectate .

Nota: (1) consiliere adecvat nainte de depistare , inclusiv o discuie de impactul posibil
asupra de a fi asigurate i de inserie profesional, este cel mai important. (2) n prezent, nu
exist nici o indicaie pentru testarea de copii asimptomatice. Acest lucru se poate schimba
n viitor, dac i atunci cnd terapii eficiente sunt gsite.
Vezi consiliere genetica pentru problemele legate de testare de la rudele de risc
pentru consilierea geneticscopuri.

Sarcina de Management
Literatura de specialitate asupra sarcinii i PKD este limitat.

Femeile insarcinate cu ADPKD ar trebui s fie atent monitorizai pentru dezvoltarea

de hipertensiune arteriala si infectii ale tractului urinar.

Femeile gravide care dezvolta hipertensiune arterial n timpul sarcinii sau care au
insuficien renal sunt la risc crescut i trebuie s fie monitorizai ndeaproape
pentru dezvoltarea de preeclampsie, restricie de cretere intrauterin fetal, i
oligohidramnios.

Un examen al doilea trimestru prenatal ecografic este indicat n cazul n care unul
dintre prini a ADPKD pentru a evalua dimensiunea rinichilor fetale i ecogenitii,
prezena de chisturi renale fetale, i volumul de lichid amniotic [ Vora et al 2008 ].
Terapii aflate sub investigaie
Progrese semnificative n nelegerea de Genetica de ADPKD i mecanismelor de cretere
chist s-au evideniat obiectivele probabile de intervenie terapeutic.
De interes special sunt studii recente care au demonstrat c modularea nivelurilor de tabara
de orientarea receptorii de vasopresin V2 poate inhiba in mod dramatic dezvoltarea chist
pe modele animale de nephronophthisis, ARPKD, i ADPKD [ Gattone et al 2003 , Torres et al
2004 , Wang et al 2005 , Wang et al 2008 ]. O faz II, deschis-un studiu clinic cu un
antagonist al receptorilor de vasopresina V2 a fost finalizat [ Higashihara et al 2011 ], i o
faz III / IV la nivel mondial, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, este n prezent n
curs de desfurare [ Torres 2008 , Torres et al 2011b ].
Octreotid, o forma de lung durat al somatostatin, a fost demonstrat de a incetini
extinderea de rinichi polichistic si ficat intr-un model animal de PKD [ Masyuk et al 2007 ], i
de rinichi polichistic si ficat ntr-un studiu randomizat mici, controlat cu placebo, crossoverstudiu [ Ruggenenti et al 2005 , Caroli et al 2010 ].Dou studii randomizate, controlate cu
placebo de Octreotide i lanreotidul pentru rinichi polichistic i boli de ficat au artat c
administrarea acestor analogi de somatostatina produce o reducere moderat dar
semnificativ a volumului ficatului i scade viteza de cretere de rinichi polichistic,
comparativ cu placebo [van Keimpema et al 2009 , Hogan et al 2010 ]. Studii mai mari i
mai sunt necesare pentru a stabili dac aceste medicamente pot fi administrate n condiii
de siguran la pacienii cu ADPKD i / sau boli de ficat polichistic i dac efectele benefice
sunt sustinute.
inhibitori mTOR moduleaz extindere de rinichi polichistic, n modele animale de
PKD. Eficacitatea lor, ns, depinde de nivelurile de sange, care pot fi obinute n diferite
modele. Ele sunt n mod constant eficiente in modele de mouse-ul, dar nu de modele de

sobolan deoarece soareci tolera doze mai mari i niveluri de sange, comparativ cu obolani
[ Shillingford et al 2010 , Spirli et al 2010 , Zafar et al 2010 ].inhibitori ai mTOR sunt
eficiente ntr-o paradigm n care dezvolta chisturi la nivelul tubilor proximali [ Tao et al
2005 , Shillingford et al 2006 , Wahl et al 2006 ], dar nu intr-unul din care deriv de la
chisturi nefronului distal i colectarea canal [ Renken et Al 2011 ], aa cum este cazul n
ADPKD uman.

Un mic studiu retrospectiv a persoanelor cu ADPKD dup transplant renal a artat

c sirolimus (un inhibitor mTOR) a fost capabil de a promova regresie de rinichi
polichistic si ficat [ Shillingford et al 2006 ], n timp ce un studiu similar a indicat
faptul c sirolimus a fost mai eficace dect n ficat n rinichi [ Qian et al 2008 ].

Un studiu randomizat, studiu incrucisat, de 15 persoane, cu ADPKD i un EGFR

40 ml/min/1.73 m 2 a demonstrat ca tratamentul cu sirolimus timp de ase luni, a
fost asociat cu o cretere mai mic n volumul total de rinichi, comparativ cu
placebo [ Perico et al 2010 ].

Un studiu randomizat, deschis, controlat cu placebo studiu de 100

de afectate persoanele cu un clearance al creatininei estimat> 70 ml / min i
volumul mediu de rinichi de 907 ml (grupul tratat) i 1003 ml (grupul placebo) au
aratat nici un efect semnificativ al tratamentului cu sirolimus de 18 luni privind
volumul de rinichi, fie sau RFG [ Serra et al 2010 ], posibil din cauza ca doza
destinate a fost limitat de toxicitate a nivelurilor de droguri i de snge realizate
nu ar fi fost suficiente pentru a inhiba activitatea mTOR n rinichi [ Canaud et al
2010 ].

Un studiu randomizat, dublu-orb, placebo controlat de studiu de everolimus (un alt

inhibitor de mTOR), n 431 de afectate persoanele cu o rata estimat de filtrare
glomerular (EGFR)> 30 ml/min/1.73 m 2 i volumul mediu de rinichi ml 2028 (grup
de tratat) i 1911 ml (grupul placebo), a demonstrat c administrarea de
everolimus timp de 24 de luni, a fost asociat cu un ritm mai lent de cretere a
volumului total de rinichi i de un ritm mai rapid de declin n EGFR [ Walz et al
2010 ].Limitri ale acestui studiu includ stadiu avansat de insuficien renal, de
subiecte de studiu mai multe (6,2%, cu un EGFR la nscriere sub limita de
includerea de 30 ml / min) i rata de abandon mare printre subiectele de studiu, n
special n grupul de studiu (33% ).
Aceste trei studii clinice randomizate de inhibitori mTOR [ Perico et al 2010 , Serra et al
2010 , Walz et al 2010 ], au fost nsoite de toxicitate semnificativ de droguri.
Antagoniti ai receptorului factorului de cretere epidermic [ Sweeney et al 2000 ], precum
i ali ageni care vizeaz proliferarea celulelor sau secretia de lichid au fost eficiente n
modele animale de boli de rinichi polichistic, dar nu sunt nc n studiile clinice [ Torres et al
2007c ]. Un studiu clinic de inhibitor de Src bosutinib a fost recent nceput.
Cutai ClinicalTrials.gov pentru accesul la informaii privind studiile clinice pentru o gama
larga de boli i condiii.

Alte
Clinici genetica , cu personal format din profesionisti genetica, s furnizeze informaii
pentru persoanele fizice i familiile n ceea ce privete istoria natural, tratament, modul de
motenire , i riscurile genetice a altor membri ai familiei, precum i informaii despre
disponibile orientate spre consumator de resurse. Vezidirector Clinica GeneTests .
Vezi Resurse de consum pentru boli specifice i / sau organizaii de sprijin umbrel pentru
aceasta tulburare. Aceste organizaii au fost stabilite pentru persoane fizice si familii de a
furniza informaii, asisten, i contactul cu alte persoane afectate.

Consiliere genetica
Du-te la:

Top
Consilierea genetica este procesul de a oferi persoanelor i familiilor informaii cu privire la
natura, motenire, i implicaiile de tulburari genetice pentru a le ajuta s ia decizii
informate medicale i personale. Se ocup cu urmtoarele seciune genetice de evaluare a
riscurilor i utilizarea de istoria familiei i teste genetice pentru a clarifica statutul genetice
pentru membrii de familie. Aceast seciune nu este menit s abordeze toate problemele
personale, culturale, etice sau care se pot confrunta persoanele sau de a substitui de
consultare cu un profesionist genetica. Pentru a gsi un genetica sau de diagnostic
prenatal clinic, a se vedea director Clinica GeneTests .

Modul de motenire
Autozomal dominanta boala de rinichi polichistic (ADPKD) este motenit ntr-o autosomal
dominant mod.
Riscul membrilor de familie
Prinii unui proband

Cele mai afectate persoane au un printe care a ADPKD.

Incidena de novo mutaii este semnificativ, care apar n aproximativ 10%

din afectate familii.

Recomandri pentru evaluare a prinilor de proband cu o aparent de

novo mutatie include adecvatde screening prin metode imagistice, n special n
cazul de PKD2, i / sau testarea genetica moleculara de ambii prini,
dac mutaia n proband este cunoscut.
Not: istoricul familiei poate prea a fi negativ, din cauza eecului de a recunoate boala la
membrii familiei, moartea timpurie de mam nainte de debutul simptomelor, sau de debut
tardiv al bolii, n afectatemam.
Sibs de proband

Riscul de a sibs de proband depinde de statutul genetic al prinilor.

Dac un printe este afectat , riscul de a sibs este de 50%.

Atunci cnd analiza de imagine renal sugereaz c prinii

sunt afectate i mutaia boala cauzatoare de gsit n proband nu poate fi detectat
n ADN-ul , fie mam, boala n proband este probabil cauzata de o novo mutaie i
riscul de a sibs este mic . Cu toate acestea, studiile au raportat recent dou familii
n care mama a unui individ cu ADPKD, sau individual de el / ea, a
avutmozaicism [ Connor et al 2008 , Consugar et al 2008 ]. Aceste concluzii au
implicatii pentru riscul de a sibs de proband cu o aparent de novo mutatie .
Puii de o proband . Fiecare copil a unui individ cu ADPKD are o ans de 50% din
mostenirea mutatie .
Ali membri de familie ai proband . de risc de a altor membri ai familiei depinde de
statutul genetic alproband prinilor lui. Dac un printe este afectat sau are o mutatie
cauzatoare de boala , rudele lui sau ei sunt la risc.
Legate de donatori de rinichi. Rudele fiind considerate ca donatori de rinichi trebuie s
fie evaluate pentru a determina dac au ADPKD. Evaluarea const de obicei din analiz
cuprinztoare imagini renale prin ecografie, CT, i / sau RMN. Dac o mutatie cauzatoare de
boala a fost identificat n afectat relativ sau n cazul n care studiile au stabilit o legtur n
familie, testarea genetica moleculara este necesar s se stabileasc statutul genetic al
potenialului donator.
Probleme legate de genetice de consiliere
A se vedea de Management, Evaluarea de la rudele de risc pentru informaii cu privire la
evaluarea de risc de la rude, n scopul de diagnostic i tratament precoce.

Testarea la risc adulti asimptomatice. Testarea de la-risc pentru adulti asimptomatici

ADPKD ar trebui s implice prima analiza de imagine renal. testarea genetica
molecular este, de asemenea, posibil.Deoarece se pot face generalizri
despre fenotipul ateptat la persoanele cu mutatii n PKD1 fa de PKD2,cunoaterea a
implicat genei i cauzal mutaie ar putea oferi unele informaii cu privire la severitatea bolii
probabil la persoanele asimptomatice.
Testarea pentru boala n absena unor simptome clare de boala este de testare
predictiv . Renal imaginii ar trebui s fie considerate ca fiind primul mijloc de a testa
pentru ADPKD. testarea genetica molecular ar trebui s fie luate n considerare n cazul n
care rezultatele imagistice sunt echivoce sau n cazul n care un diagnostic clar ntr-o
persoan tnr (vrsta <30 ani) este necesar, ca pentru un transplant renal potenial
donator. La risc, membrii asimptomatici, aduli de familie poate solicita de testare, n scopul
de a lua decizii personale. Altii pot avea motivaii diferite, inclusiv pur i simplu "necesitii
de a cunoate."Testarea de asimptomatice, la risc, membrii aduli ai familiei implic, de
obicei, pre-test de interviuri n care motivele pentru solicitarea de testare, cunotinele
individuale de ADPKD, i impactul posibil al rezultatelor testelor pozitive i negative sunt
evaluate. Cei care caut de testare ar trebui s fie consiliate cu privire la posibilele probleme
care pot aprea n ceea ce privete sntatea, viaa, i acoperirea invaliditate, discriminare
ocuparea forei de munc, i de schimbri n interaciunea social i de familie. Alte aspecte
de luat n considerare sunt implicaiile pentru starea de risc de ali membri ai
familiei. consimmntul n cunotin de cauz ar trebui s fie achiziionate i nregistrri
pstrate confideniale. Persoanele cu un rezultat pozitiv al testului nevoie de modalitile de
urmrire pe termen lung-i evaluri.
Testarea genetic molecular a persoanelor asimptomatice mai tinere decat
varsta de 18 de ani , care sunt la risc pentru adult-debut tulburri pentru care nu exista un
tratament care nu este considerat oportun, n primul rnd pentru c neag autonomia
copilului, cu nici un beneficiu convingtoare. n plus, exist ngrijorarea cu privire la
potenialele efecte adverse nesntoase care astfel de informaii ar putea avea asupra
dinamicii familiei, riscul de discriminare i stigmatizare, n viitor, i de anxietate, care astfel
de informaii poate provoca. Cu toate acestea, un consens consider c monitorizarea clinic
pentru prezentri precoce a bolii la persoanele cu risc de o tulburare de adult-debut este
important.
Persoanele care devin simptomatice in timpul copilariei beneficia, de obicei, de a avea un
diagnostic specific stabilit. A se vedea, de asemenea, Societatea Naional a Consilierilor
genetica rezoluie privind testarea genetica a copiilor i de Societatea Americana de Human
Genetics si Colegiul American de Genetica Medicala puncte s ia n considerare implicaiile
etice, legale, i psihosociale ale testelor genetice la copii i adolesceni.
Consideraii n familiile cu un aparent de novo mutaii . Cnd nu-mam a
unei proband cu oautosomal dominant condiie are mutatie cauzatoare de boala sau de
dovezi clinice de tulburare, este probabil ca proband are o novo mutatie . Mozaicismul i
motenire complex poate juca, de asemenea, un rol important ntr-o minoritate de pacienti
[ Rossetti et al 2009 ]. Posibile explicaii non-medicale, inclusiv de paternitate alternativ sau
de maternitate (de exemplu, cu o reproducere asistat) sau adoptarea confideniale ar putea
fi, de asemenea, explorate.
De planificare familial

Timp optim de determinare a riscului genetic i discuii de disponibilitatea de teste

prenatale este inainte de sarcina.

Este necesar de a oferi consiliere genetica (inclusiv discuia de riscurile poteniale

la urmaii i opiuni de reproducere) la aduli tineri, care sunt afectate sau la risc.

ADN-ul bancar este de stocare a ADN-ului (de obicei extras din celulele albe din sange)
pentru o eventual utilizare viitoare. Deoarece este posibil ca metodologia de testare i
nelegerea noastr de gene ,mutatii , si a bolilor va mbunti n viitor, ar trebui s se
acorde bancar ADN-ul de afectate persoanelor fizice. A se vedea
laboratoarelor care ofer bancar ADN-ului .

pentru o list a

Testarea prenatal
Testarea genetic molecular . Diagnosticul prenatal pentru sarcinile cu risc crescut este
posibil prin analiza a ADN-ului extras din celule fetale obtinute prin amniocenteza, de obicei,
efectuate de la "gestaie sau prelevarea de vilozitati corionice (CVS), la aproximativ zece la
12 sptmni de aproximativ 15 la 18 sptmni de gestaie. Boala cauzatoare de alela a
unei afectat membru de familie trebuie s fie identificate sau legtura stabilit n familie,
nainte de testare prenatala poate fi efectuat.
Not: vrsta gestaional este exprimat n sptmni menstruale, fie calculate din prima zi a
perioadei normale de ultima menstrual sau de masuratori cu ultrasunete.
Cererile de teste prenatale pentru adult-debut condiii care (ca ADPKD) nu afecteaz
intelectul i s aib un tratament disponibile, nu sunt frecvente. Excepie posibil este familii
rare cu mortalitate perinatala, ca urmare a unei boli renale severe sau cu sugarii cu rinichii
extrem de extinsa. Deoarece astfel de familii sunt considerate a fi la risc ridicat pentru o
ulterioar grav afectat de monitorizare a copilului cu ultrasunete, pentru primele semne de
extindere renale este adecvat prenatal i testarea genetic molecular pot fi luate n
considerare n cazul n care boala cauzatoare de mutatie n familie este cunoscut [ Zerres et
al 1993 , Rossetti et al 2009 ].
Diferenele de perspectiv ar putea exista ntre medici i n familiile n ceea ce privete
utilizarea de teste prenatale, n special n cazul n care testarea este luat n considerare n
scopul de ntrerupere a sarcinii, mai degrab dect diagnosticarea precoce. Sondajele de
familii cu ADPKD sugereaz c numai 4% la 8% din membrii de familie ar putea termina o
sarcin pentru ADPKD [ Sujansky et al 1990 ]. Dei cele mai multe centre de ar lua n
considerare deciziile cu privire la testele prenatale pentru a fi alegerea prinilor, discutarea
acestor probleme este necesar.
Diagnosticul genetic preimplantare (PGD), a fost raportat [ De Rycke et al 2005 ], i pot
fi disponibile pentru familiile n care boala cauzatoare de mutatie a fost identificate
sau legtura stabilit n familie.Pentru oferta PGD laboratoare, a se vedea
.
Not: Este politica de GeneReviews s includ n GeneReviews capitole orice utilizri
clinice de testare disponibile din laboratoarele enumerate n GeneTests , de laborator
Director; includerea nu reflect n mod necesar aprobarea de astfel de utilizri de ctre autor
(i), redactor (e ), sau referent (e).

Genetica Moleculara

Du-te la:
Top
Informaii n genetica moleculara si tabele OMIM poate diferi de la faptul c n alt parte n
GeneReview: tabele pot conine informaii mai recente. - ED.
Tabelul A. boala de rinichi polichistic, autosomal dominanta: Genele i baze de date
Gene
Simbol

Cromozomiale
Locus

Nume de
proteine

Locus specifice

HGMD

PKD1

16p13.3-p13.1

Polycystin-1

ADPKD mutaie Baza de PKD1

date

PKD2

4q21-Q23

Polycystin-2

ADPKD mutaie Baza de PKD2

date
Datele sunt compilate din urmtoarele referine standard: simbol de gene de la HGNC ; locus
cromozomiale, numele de locus, regiunea critic, de grup de la completarea OMIM ; numele de
proteine din UniProt . Pentru o descriere a bazelor de date (Locus Specific, HGMD) legate la, facei
clic aici .

Tabelul B. Entries OMIM de boli de rinichi polichistic, autosomal dominanta ( Vezi toate n
OMIM )
1739 BOALA rinichi polichistic 1;
00
PKD1
1739 Polycystin 2; PKD2
10
6013 Polycystin 1; PKD1
13

Genetic molecular Patogeneza

Polycystin-1 i polycystin-2 se crede ca pentru a interaciona pentru a forma un complex
funcional.Acumularea de dovezi indic faptul c, n comun cu multe alte proteine PKD,
polycystin-1 i polycystin-2 sunt localizate pentru a cililor primar [ Pazour et al 2002 , Yoder
et al 2002 ]; PKD este o ciliopathy.
O teorie propune ca complex polycystin joac un rol important n detectarea debitului de
fluide n cadrul tubilor [ Nauli et al 2003 ]. Prin urmare, fluxul de nivelul tubilor de rezultatele
de rinichi normale la ndoire de cilia i de activare a senzorului de debit polycystin care
rezult ntr-o Ca 2 + influx n celul [ Praetorius & primvara anului 2001 , Nauli et al
2003 ]. Inactivarea polycystin complexe, ca urmare a mutaiilor din PKD1sau PKD2 (plus
evenimente somatice), rezultate din modificarea Ca 2 + homeostaziei care poate fi asociat
cu mai multe modificri celulare (de exemplu, a crescut de polaritate proliferarea si
apoptoza i modificarea si proprietatile secretorii), care sunt caracteristice de celule ADPKD
[ Torres & Harris 2006 , Torres et al 2007c ]. Este posibil ca vezicule urinare (sau exosomes),
care conin cantiti semnificative de polycystins ajuta la medierea acest raspuns flux
[ Hogan et al 2009 ].
O ipotez alternativ este faptul c polaritate celula plan (PCP), legate de non-canonic de
semnalizare Wnt, care reglementeaz unghiul de diviziuni mitotice i se asigur c acestea
apar n direcia de nivelul tubilor alungire, este anormal n PKD [ Fischer et al 2006 ]. Cu
toate acestea, date mai recente pun la ndoial dac apar defecte PCP nainte de chist de
dezvoltare i dac unghiul de anomalii mitotice duce ntotdeauna la dezvoltarea chist
[ Nishio et al 2010 ].
Comun la leziuni vasculare i cardiace este perturbare a cadrului de tesutului conjunctiv
responsabil pentru proprietile lor mecanice. Anomalii ale lamina elastic intern, care este
responsabil pentru cea mai mare a rezistenei la traciune a peretelui arterelor intracraniene,
cauza anevrisme intracraniene si dolichoectasias. Disecia aortei toracice i arterele
cervicocephalic este caracterizat prin perturbare a structurii normale lamelar myoelastic a
peretelui arterial. Se pare ca PKD1 si PKD2 mutatii sunt direct responsabili pentru
manifestrile vasculare i cardiace de ADPKD, deoarece polycystin-1 i polycystin-2 sunt
puternic exprimate n myocytes mediale ale arterelor mari elastice i de distribuire, precum
i n myocytes cardiace i valvulare myofibroblasts [ Torres et al 2001 , Qian et al 2003b ].
PKD1

Normal variante alelice. PKD1 codifica o transcriere de aproximativ 14 KB i cuprinde 46

de exonilor n termen de 50 de KB de genomice ADN-ului [ Hughes et al 1995 ]. Codificarea
regiune genomic PKD1 a fost supus unui complex de duplicare astfel c ase exemplare ale
reiterat 5 'de trei sferturi din gena sunt prezente ca pseudogenes n alt parte
pe cromozomul 16 [ European Boal de rinichi polichistic Consoriul 1994 , Loftus et al
1999 ]. Omologie de secvene de mare n rndul acestor pseudogenes si PKD1 a
complicat testarea genetica moleculara . Mai multe forme, alternativ, spliced de PKD1 , de
asemenea, au fost descrise; semnificaia funcional de oricare dintre acestea nu este
cunoscut.
PKD1 orthologs au fost ordonate de la o gam larg de specii de mamifere i de la amfibieni
i peti. Nici un adevrat orthologs se gsesc n mai multe specii primitive, dar proteine
omoloage din elegans C i arici de mare s-au oferit informatii in functia de polycystin-1-cum
ar fi proteinele [ Barr & Sternberg 1999 ,Mengerink et al 2002 ].
Variante alelice patologice. PKD1 este caracterizat prin variabilitatea alelic extrem, cu
aproximativ 70% din mutaii unice pentru o singur familie [ Rossetti et al
2007 ]. Cele mutatii sunt rspndite n ntreaga gena i majoritatea prezis pentru a trunchia
produsului. Modelul este n concordan cu mutaiilecare inactiveaz alela , i a fost sugerat
ca o somatic mutatie perturba n mod normal n alela este necesar pentru dezvoltarea
chist [ Qian et al 1996 ]. n cea mai recent versiune a ADPKD mutaie baza de date un
numar de aproximativ 880 patogene probabil PKD1 schimbri sunt enumerate, reprezentnd
mai mult de 1300 de familii cu PKD1.
Normal produs gena . PKD1 produs, polycystin, 4303 este un amino-acid (AA), proteine,
cu o mas molecular calculat de 460 KD [ Hughes et al 1995 , polichistic International
Boal de rinichi Consortium 1995 , Sandford et al 1997 ]. Membrana de proteine este
asociata cu o regiune extracelular mare i coada scurt citoplasmatic. De clivaj al proteinei
apare la GPS domeniu [ Ponting et al 1999 , Qian et al 2002 , Yu et al 2007 ]. Zona
extracelulare conine mai multe caracterizate domenii care sunt, n general, implicate n
interaciunile cu proteine sau carbohidrati. Funcia de proteine nu este cunoscut. Acesta
poate fi un receptor, dei ligand nu a fost identificat [ Ong & Harris, 2005 ].
Polycystin-1 este exprimat n epiteliul tubilor de scadente n rinichi i celulele epiteliale n
multe alte organe, cu cea mai nalt expresie n embrion i downregulation la
adult. Exprimarea este, de asemenea, gasite in musculare netede, scheletici, i cardiace,
sugernd c polycystin are un rol direct n multe dintre manifestrile extrarenal ale bolii.
Anormal produs gena . gam larg de trunchia mutatii n PKD1 care provoac ADPKD
sugereaz c dezactiveze gena cu nici o proteina produsa funcional. Boala se poate
dezvolta, ulterior, dup pierderea normal alela printr-un mecanism cu dou hit [ Qian et al
1996 ]. Cu toate acestea, dovezi de genotip /fenotip corelaii asociate cu mutatie poziie i
faptul c polycystin-1 poate fi desfcut n produs de proteine mai mult de o indic faptul c
toate mutatii nu pot inactiva pur i simplu toate produsele [ Qian et al 2002 ,Rossetti et al
2002b , Rossetti et al 2003 , Chauvet et al 2004 , Minima et al 2006 ]. Date recente indic
faptul c o reducere a nivelului de polycystin-1 de proteine poate fi suficient pentru
dezvoltarea i extinderea chist chist poate fi un proces complex [ Lantinga-van Leeuwen et
al 2004 , Nishio et al 2005 ,Jiang et al 2006 , Rossetti et Al 2009 , Harris 2010 ].
PKD2
Normal variante alelice. PKD2 are un kb de aproximativ 3- cadru de lectur deschis i
cuprinde 15exonilor ntr-o zon genomica de aproximativ 70 kb.
PKD2 orthologs sau omologii au fost caracterizate n multe specii de mamifere, broate,
peti i nevertebrate, multe, inclusiv C elegans i Drosophila. polycystin-2-cum ar fi
proteinele din aceste specii au o serie de roluri de influenare a comportamentului de
mperechere la motilitatea spermei modulant [ Barr & Sternberg 1999 , Gao et al 2003 ].

Variante alelice patologice. PKD2 este caracterizat prin variabilitatea alelic extrem, cu
aproximativ 60% din mutaii unice pentru o singur familie [ Rossetti et al 2007 ]. Ca i
n PKD1 , de mutatii sunt rspndite n ntreaga gena , iar majoritatea dintre ele sunt prezise
de a trunchia de proteine, n conformitate cu inactivarea de alele . Aproximativ 150 de
diferite PKD2 mutatii au fost descrise, reprezentnd mai mult de 330 de familii.
Normal produs gena . polycystin-2 se preconizeaz a avea sase
transmembranare domenii cu N-i citoplasmatice C-Termini. Acesta mparte o regiune de
omologie cu polycystin-1 n regiune transmembranar. Ea are, de asemenea similitudine
secventa de canale TRP, iar acum este considerat a fi o proteina TRP (TRPP2). Polycystin-2
acioneaz ca un Ca 2 + canale permeabile pentru cationi i defect de baz n ADPKD poate
fi n reglementarea aberanta a intracelular Ca 2 + [ Hanaoka et al 2000 ,Gonzlez-Perrett et
al 2001 , Vassilev et al 2001 , Koulen et al 2002 ]. Un accent recent a fost rolul de polycystin2 pe cilia primar i funcia sa, n influxul de Ca 2 + asociate cu debit, dei aceasta poate fi,
de asemenea, asociate cu intracelulare de Ca 2 + magazine din ER. Polycystin-2 expresie
este similar cu cel de polycystin-1, dar continu la un nivel mult mai consistent n rndul
adulilor.
Anormal produs gena . gam larg de trunchia mutaii n PKD2 sugereaz c
dezactiveze gena cu nici o proteina produsa funcional i un mecanism de doua hit boala
[ Wu et al 1998 ].

Resurse

Du-te la:
Top
Vezi Resurse de consum pentru boli specifice i / sau organizaii de sprijin umbrel pentru
aceasta tulburare. Aceste organizaii au fost stabilite pentru persoane fizice si familii de a
furniza informaii, asisten, i contactul cu alte persoane afectate. GeneTests ofer
informaii despre organizaiile selectate i resursele pentru beneficiul cititorului, GeneTests
nu este responsabil pentru informaiile furnizate de ctre alte organizaii -. ED.