Sunteți pe pagina 1din 28

1.

o
o
2.

3.

o
o
o
o
o
o
o
-

Halucinatii definitii, tipuri, exemple


= perceptie falsa, fara obiect
Se pot insoti de un drag de convingere mare, pacientul fiind convins de veridicitate, de autenticitetea lor si de faptul ca
trebuie sa le dea curs (asemenea ideilor delirante), motiv pt care prezenta clinica a halucinatiilor constituie o urgenta
psihiatrica majora.
Se pot clasifica in functie de natura senzoriala in :
exteroceptive:
vizuale (ex: in sindroame confuzionale toxice, schizofrenie paranoida, sevraj alcoolic figuri de animale in miniatura)
auditive: afectiuni in sfera ORL, boli neurologice, boli psihice (in schizofrenie au caracter bizar, neinteligibil; depresie
psihotica continut trist, dureros; delirium tremens; stari confuzionale onirice)
olfactive si gustative: in afectiuni organice (ex: crize uncinate, leziuni lob temporal), stari delirante persecutorii (schizofrenie),
stari confuzionale
tactile (frecvente in starile alcoolice, asociate halucinatiilor vizuale)
autoscopice (speculare, deutoscopice, beantoscopice): realizeaz o imagine dubl prin care subiectul i percepe vizual
propriul corp sau pri din corp.
interoceptive (viscerale)
proprioceptive (kinestezice): impresii de micare a unor segmente corporale sau corpului n ntregime
Iluzii - definitii, tipuri, exemple
Iluzia= perceptia deformata a unor obiecte sau fenomene existente in realitate
Iluziile pot fi:
fiziologice sau
patologice - acestea se clasifica dupa modalitati senzoriale in:
exteroceptive:
vizuale: metamorfopsii (deformare obiecte), porropsia (obiectele stationare par sa se indeparteze), pareidolia (percepe un
pattern familiar sau un lucru care nu exista in realitate), false recunoasteri si nerecunosteri, iluzia sosiilor
auditive
olfactive,
gustative;
interoceptive (viscerale)
cenestopatii = senzaii locale neplcute (arsuri, dureri, parestezii, furnicturi, nepturi) difuze, mobile, care nu respect nici
o repartiie metameric, fr un substrat organic obiectivabil
proprioceptive
modificari ale schemei corporale: desomatizare, dismorfofobie, heautoscopie (senzatia de a-si vedea corpul de la distanta)
Idei obsesive - definitii, tipuri, exemple
= o idee parazitara care intrerupe si asediaza gandirea pacientului, se impune constiintei, desi este in dezacord cu aceasta.
Este in discordanta cu realitatea si cu personalitatea individului.
Dpdv clinic, obsesiile imbraca urmatoarele forme:
Idei (obsesii ideative): corespund definitiei de mai sus, realizand o intoxicatie prin idee si apar cel mai frecvent in tulburarea
obsesiv-compulsiva, dar se pot intalni si in depresie, patologia de involutie sau debutul schizofreniei. Principalele teme
obsesive sunt:
contaminarea cu microbi,
dubitatia,
violenta fizica asupra propriei persoane sau asupra celorlalti,
preocupari religioase (indoieli cu privire la religie, blasfemii),
preocupari sexuale,
obsesia unui comportament inacceptabil,
ordinea
amintiri si reprezentari obsesive: amintirile obsesive se exprima clinic prin prezervarea rememorarii unor evenimente
neplacute, jenante
fobii (obsesii fobice) reprezinta teama fata de anumite lucruri, fiinte, situatii sau actiuni, teama nejustificata, apreiata critic
de pacient, dar pe care nu o poate alunga in ciuda faptului ca evita sitatia respectiva
tendinte impulsive (obsesii impulsive) impulsuri care indeamna bolnavul la acte particulare, irationale, inacceptabile sau
ridicole
compulsii/ actiuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri obsesive) sunt comportamente repetitive

4.

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Idei delirante - definitii, tipuri, exemple


= judecati sau rationamente care reflecta in mod eronat realitatea si modifica in sens patologic conceptia despre lume si
comportamentul bolnavului.
Ideile si temele delirante par a depinde de mediul in care s-a dezvoltat si traieste individul, de preocuparile lui individuale
si sociale din perioada respectiva, de nivelul socio-cultural, de electivitatile si stadiul de dezvoltare a psihismului propriu.
In functie de continutul lor tematic si de fondul afectiv pe care apar, ideile delirante se pot clasifica in:
Idei delirante expansive (macromanice): apar pe fondul unei incarcaturi afective pozitive (euforice). Se descriu:
Idei delirante de grandoare
Idei delirante de inventie
Idei delirante de reforma
Idei delirante de filiatie
Idei delirante erotomane
Idei delirante mistice (religioase)
Idei delirante altruiste
Idei delirante depresive (micromanice): apar pe fondul timic depresiv. Se descriu:
Idei delirante de presecutie
Idei delirante de revendicare
Idei delirante de gelozie
Idei delirante de relatie (de referinta)
Idei delirante de autoacuzare si vinovatie
Idei delirante de transformare si posesiune
Idei delirante de negatie
Idei delirante de de otravire
Idei delirante catatimice
Idei delirante mixte (combinate): pot fi intalnite pe fondul unei tonalitati afective ambigue. Se descriu:
Idei de interpretare
Idei de influenta
Idei metafizice (cosmogonice)
Apar n: tulburarea obsesiv- compulsiv; depresii; schizofrenia la debut (uneori).

5.

Legea regresiunii memoriei


Se uit n ordine :
1. evenimentele recente
2. evenimentele mai ndeprtate
3. afectele, sentimentele
4. obinuinele simple
Deteriorarea limbajului n sens invers evoluiei ontogenetice :
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complex a comunicrii (numele proprii, numele comune, adjectivele,
verbele, interjeciile)
- limbajul emoional
- limbajul mimico-pantomimic

6.

Amnezia lacunar = tulburare cantitativa de memorie


- Hiatus mnezic temporar in viata individului - lacun n evocarea trecutului
- Se refer la o perioad net delimitat de timp (ore, zile)
- Apar: - stri confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC, echivalene epileptice, stri de beie patologic, beie acut (stri
black-out)
- Pot fi : totale (stri comatoase, GM) sau pariale, cnd este meninut o oarecare capacitate de nregistrare

7.
-

Sindromul Korsakov
S.n. si psihoza alcoolica Korsakov/ psihoza polinevritica; apare consecutiv deficitului de tiamina
Se caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica, amnezie anterograda si retrograda), apatie, idiferenta,
puerilism, confabulatii generate de golurile de memorie, halucinatii
Paralel apar fenomene de polinevrita, cu diminuare ROT; ataxie cerebeloasa si atrofii musculare
Durata episodului este variabila (cateva luni, pana la un an si jumatate)

Evolutie: spre vindecare/ dementa/ moarte prin casexie

8.

Hiperprosexiile def, unde se intalnesc


= cresterea orientarii selective a activitatii de cunoastere
Poate fi:
Spontana: atentia este prea mobila, in detrimetul stabilitatii; in stari maniacale, de excitatie, de intoxicatie usoara
Voluntara: atentia este concentrata pe un anumit excitant care prezinta interes pt individ; in depresie, la cenestopati,
hipocondriaci, la deliranti si la paranoici, la fobici, la obsesionali

9.

10.

Hipoprosexiile def, unde se intalnesc


= scaderea orientarii selective a activitatii de cunoastere
Se intalneste in:
stari de surmenaj,
anxietate,
stari afective depresive,
tulburari cognitive (dezvoltare cognititva insuficienta, deteriorari organice, demente, delirium, schizofrenie, intoxicatii)
schizofrenie
stari confuzionale

Suicidul factori de risc:


varsta: varstnici, tineri>adulti
Izolare sociala
sex: barbati> femei
Boala psihica, handicap
Anotimp: primavara
Impulsivitate (hipofunctie serotoninergica)
Religie: protestantism > catolicism
Ereditate
Mediu: urban > rural
Tentative anterioare
Munca necalificata, somaj

11. Suicidul evaluarea riscului suicidar si atitudine terapeutica

Evaluare risc:
1. Identificarea prezentei ideatiei/gandurilor suicidare si a istoriei de suicid
2. Identificarea factorilor de risc,a factorilor protectivi si semnelor de alarma pt suicid
3. Determinarea nivelului de risc pt suicid
4. Documentarea evaluarii si a planului de interventie

Ia in considerare factorii de risc a individului;


Determina sentimentele de lipsa de speranta si de ajutor;
Identifica prezenta si detaliile planului de suicid;
Evalueaza contextul si semnificatia suicidului pentru subiect;
Determina intentia subiectului de suicid si letalitatea acestei intentii;
Intreaba de accesul la mijloace de suicid (arme, otravuri, medicamente, etc.);
Clarifica care sunt problemele pe care le vrea rezolvate prin suicid;
Identifica problemele mentale subjacente;
Identifica problemele fizice subjacente;
Evalueaza istoria comportamentului de suicid;
Evalueaza prezenta si magnitudinea suportului subiectului.

Intervention
The treatment of a suicidal patient involves a 2-phase process. First and foremost, the patients safety must be assured;
this is the intervention. Intervention is based on the application of risk factors coupled with a clinical inquiry. The second step
is treatment aimed at diagnosing and treating the underlying mental disorder.

First phase of intervention

In many cases, swift, decisive intervention can prevent a person from committing suicide. Because of this preventable
aspect of suicide, recognizing and taking action if the potential arises is critical. Based on the clinical assessment and all of
the information available, if the person is indeed suicidal, the intervention should consist of multiple steps.
The individual must not be left alone. In the ED, such a recommendation is handled easily by hospital security personnel.
In other settings, summon assistance quickly. In an isolated place, call 911. Involve family or friends; they can remain with
the patient while treatment arrangements are made.
Remove anything that the patient may use to hurt or kill him or herself. Remove sharp or potentially dangerous objects.
Ask the patient for any weapon, such as knives or pills, and secure them away from the patient.
The suicidal patient should be treated initially in a secure, safe, and highly supervised place. Inpatient care at a hospital
offers one of the best settings. Most managed care companies recognize the medical necessity of hospitalization in situations
in which the suicide danger is acute.
A study of the association between the provision of mental health services and suicide rates found that removing ligature
points (places where things like ropes could be attached to) was associated with significant reductions in the overall
psychiatric inpatient suicide rate and in the rate of inpatient suicide by hanging.[100]Similarly, assessing other available sources
of self-destructive implements such as pills and guns is critical.
Patients who attempt to commit suicide with prescribed medications represent one of the greatest clinical challenges. The
dilemma involves balancing the fact that psychotropic drugs alleviate mental illness symptoms with the reality that some
patients will use the very same medications to commit suicide. Gjelsvik et al highlight this conundrum in their study in which
patients who engage in deliberate self-poisoning had a greater prescribed medication load compared with the general
population, and that this medical load is more important in determining self-poisoning episodes than the timing of collection
of prescribed medication prior to an episode.[101] This study points out the need to pay attention to the amount of stockpiled
medications available to the potentially self-destructive patient.

Second phase of intervention

After the initial intervention, which usually includes hospitalization, it is critical that there be in place an ongoing
management treatment plan. The heart of the second phase of the intervention is addressing the underlying cause of the selfdestructive behavior. If the patient has selected suicide to escape physical pain, then a comprehensive pain management
program must be initiated. If the patient is depressed, then the depression must be treated with medication and psychotherapy.
If the suicide attempt has been in response to the patient with schizophrenia struggling with destructive hallucinations and
delusions, then these must be aggressively treated. The key remains an accurate assessment and diagnosis followed by a
comprehensive treatment plan.
One would expect that intense intervention efforts following a suicide attempt would be effective in lowing morbidity
and mortality. To test this theory, Morthorst et al assessed the efficacy of outpatient intervention in patients older than 12
years admitted to regional hospitals in Copenhagen with a suicide attempt within the past 14 days. Intervention consisted of
assertive outreach that provided crisis intervention and flexible problem solving. This approach, assertive intervention for
deliberate self-harm, incorporated motivational support and actively assisted patients to scheduled appointments. The study
followed 243 patients for 12 months. Rates of subsequent suicide attempts did not differ significantly between the
intervention and control groups. Although this study did not show the advantage of an intensive follow-up care, it does point
out the need for a clear, definite, and defined postsuicide attempt treatment plan. [102]
A study of brief CBT in a cohort of active-duty military personnel in Colorado who either attempted suicide or
experienced suicidal ideation found the treatment effective in preventing follow-up suicide attempts. Over the course of two
years, 8 out of 76 participants (13.8%) in treatment as usual combined with brief CBT and 18 participants out of 76 (40.2%)
who did not receive CBT made at least one attempt at suicide. Data show that soldiers treated with brief CBT were
approximately 60% less likely to attempt suicide than soldiers who did not receive the therapy.[103]

12. Schizofrenie paranoida: diagnostic (Di) si descriere clinica (KL).

idei delirante + halucinatii auditive


tensionati, suspiciosi, ostili +/- agresivi
debut mai tardiv decat schizofrenia decat in cazul altor tipuri
prognostic favorabil
raspuns bun la th.

13. Schizofrenua catatonica: Di si KL


imobilitate: catalepsie flexibilitate ceroasa, stupor
agitatie psihomotorie
negativism (verbal, motor, alimentar), mutism
sterotipii, bizarerii, manierisme
ecolalie, ecopraxie
forma rara
evolutie buna (risc mare insa de malnutritie)

14. Schizofrenia hebefrenica (syn: dezorganizata): Di si KL


dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)
dezorganizarea comportamentului
tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
debut timpuriu: sub 25 ani
Pro: slab, evolutie deteriorativa

Pt. subiectele 12, 13,14: Di. de schizofrenie este acelasi:

CIM-10 (ICD-10)
DSM IV (revizuit)
- idei delirante
Durata de 1 luna
- halucinatii dezorganizarea gandirii (incoerenta)
Simptome:
- dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie)
ecoul gandirii, insertia, furtul sau transmiterea
- simptome negative: apatie (avolitie), saracire limbaj
gandurilor
(alogie), tocire afectiva
idei delirante de control, de influenta
- incapacitate functionala: sociala, profesionala,
halucinatii verbale, comentative
familiala
alte idei delirante si fenomene halucinatorii
- simptomatologie persistenta 6 luni, incluzand
incoerenta ideoverbala, neologisme, baraj verbal
semnele prodromale si reziduale.
comportament bizar, catatonie
simpt. negative: apatie, saracire limbaj, tocire
afectiva

15. Principii de tratament (Th) in schizofrenie:


Spitalizare: evaluare diagnostica, stabilirea th., siguranta pacientului (suicid, comportament de risc), simptomatologie ++,
incapacitatea de a se ingrijii, stabilirea legaturilor cu servicile ambulatorii.
Principii:
definirea simptomelor de th.
ce neuroleptic a fost eficient in trecut
a se alege in functie de efecte adverse
un neuroleptic
se trataeaza 4-6 saptamani cu doze adecvate inainte de a se decide ca un neuroleptic nu e bun si trebuie schimbat
se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de evolutia acesteia.
ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 sapt
un raspuns th. se obtine la doze de 4-6mg/zi de haloperidol, 80% dintre receptorii D2 fiind blocati; cresterea dozelor nu este
justificata
raspunsuri similare la 10-15 mg de olanzapina sau 4-6mg de risperidona.

Farmacoth: Antipsihotice (= neuroleptice)

Clasice

haloperidol (sol, inj, tablete)


clopromazina (tb, inj)
NL depot retard: flufenazina,

efecte adverse:
cardiace: hTA, aritmii V
anticolinergice periferice:

haloperidol

Moderne
Novel
(atipice)

1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)

sulpirid; amisulpirid
riseridona; olanzapina, clozapina.
mai eficiente pe simptome negative si pt.
ameliorarea functiei cognitive
se leaga mai puternic de 5HT2 > D2

uscaciune muc., constipatie, ret.


urinara
anticolinergice centrale:
delirum
endocrine:
hiperprolactinemie
neurologice: parkinsonism,
distonie, diskinezie
risc de convulsii

clozapina: agranulocitoza
(HLG) si convulsii
risperidona: efecte extrapi. si
hTA ortostatica
olanzapina: creste greutate,
hiperglicemie

Th. de intretinere:
urmarirea posibilitatii recaderii si a efectelor adverse
primele 3-6 luni stabilizare
dupa 1-ul episod: 1-2 ani, 2 episoade: 5 ani; 3 episoade life long
in caz de intrerupere th. risc de recadere de 60% in 6 luni
pt. pacientii necomplianti th. cu NL depot
Medicatie adjuvanta:
benzodiazepine pt. neliniste, agitatie, anxietate, insomnie
antiparkinsoniene in cazul efectelor adverse
Indicatii NL:
schizofrenie acuta si de intretinere
episoade depresive severe cu episoade psihotice
episoade maniacale cu ep. psihotice
tulb. schizoafectiva
tulb. deliranta
tulb. schizofreniforma, tulb. psihotica scurta
tulb. psihotice organice
dementa cu elemente psihotice
Terapie psihosociala: comportamentala, de grup si familiala + reinsertia sociala.

16. Tulburarea schizoafectiva maniacala si depresiva: Di si KL


= un fel de definitie: apartine schizofreniei sau tulburarilor de dispozitie sau simultan a amanduroara? Sau este un alt tip
de psihoza.
debut brusc, la adolescenti
o buna functionare premorbida
prezentarea unui factor precipitant
AHC: tulb de dispozitie
prognostic bun fata de SK, dar mai rezervat decat cei cu tulb dispozitive
raspund la timoregulatoare
Di: ICD vs DSM:
CIM/ICD
di. depinde de aproxiamrea balantei intre importanta
KL de SK si cele afective
intruneste criterille pt. una dintre tulb de dispozitie
KL aproape identica cu cea de SK trebuie sa fie
prezenta (cea mai mare parte a timpului) pe o
perioada de 2S
cele 2 criterii au fost intalnite in acelasi episod si in
aceasi perioada

DSM
o perioada neintrerupta de boala in care, la un
moment dat se evidentiaza depresie sau manie sau
mixt concomitent cu simptome de tip A ale SK
in aceasta perioada de boala au existat delir sau
halucinatii min 2S in apsenta simptomelor afective
proeminente
simptomele care intrunesc crt. de tulb dispozitie
sunt prezente pt. o perioada substantiala din durata
bolii.

KL:
SK-afectiv de tip maniacal:
KL de SK si manie proeminenta
tulb de dispozitie: expansivitate, autostima crescuta, grandoare sau agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de
persecutie
hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
sunt necesare simptome tipice de SK:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, automatism mintal
idei delirante
de obicei e vorba de o psihoza florida
SK-afectiv de tip depresiv: dispozitie depresiva + alte simptome depresive:
retard psiho-motor
insomnie
scadere apetiti si scadere in greutate
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid
+ Simptome de SK: episoade mai putin floride, durata mai lunga, prognosticul mai rezervat:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
halucinatii comentative amenintatoare

17. Tulburarea psihotica scurta: Di si KL.


Di. conform DSM:
un singur set de criterii diagnostice: delir, haluciantii, dezorganizarea vorbirii (incoerenta), comportament dezorganizat sau
catatonic
durata 1zi-1luna, cu remisiune completa
+/- factori psihotraumatizanti
debut postpartum
KL:
idei delirante cu aparitie brutala (sub 48h), delir polimorf si dezorganizat + halucinatii, iluzii
dezorganizarea psihica: labilitate emotionala (anxietate, furie) si afectiva (euforie, depresie); modificari bruste de
comportament psihomotor (agitatie, prostratie); depersonalizare, derealizare
evo. favorabila
fara APP psihiatruce in afara altor episoade psihotice acute
Di. diferential: tulburari organice, psihoze induse de substante, alte psihoze.

18. Tulburarea delirant persistent diagnostic, tipuri


Diagnostic CIM-10
O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice SK (altele decat cele total imposibile); ex:
persecutie, grandoare, hipocondriace, de gelozie sau erotice
Delirul - min. 3 luni
Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu)
Dg dif: SK, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante
Specificatii pt subtipuri: persecutie, litigiu, auto-referinta, grandoare, hipocondriace (somatice), gelozie, erotomanie
Diagnostic DSM-IV
Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei hipocondriace) - min 1 luna
Criteriile A pt SK (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome negative) nu au fost niciodata
indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir
In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata
Subtipuri in DSM-IV
Erotomanie
Grandoare

Gelozie
Persecutie
Somatic (hipocondriac)
Mixt
Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)

19. Episodul depresiv diagnostic, descriere clinic


Durata- min. 2 spt
dispoziie depresiv
scderea interesului i a plcerii
scderea/creterea apetitului alimentar i scdere/cretere n greutate (peste 5% ntr-o lun)
insomnie sau hipersomnie
retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
fatigabilitate, pierderea energiei
Sentimente de inutilitate, culpabilitate
autostima scazuta
scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala
Trsturi
Intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever
ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente), halucinatii
ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice
(depresia - intensitate nevrotica/ psihotica)
Elemente de melancolie
Pierderea placerii in toate ariile
lipsa reactivitatii
depresia mai accentuata dimineata
insomnii matinale (trezirea cu 2 ore mai devreme)
retard psihomotor marcat/agitatie
scaderea marcata a apetitului si a G
culpabilitate ++
scaderea marcata a libidoului

Reactivitate emotionala
cresterea apetitului +/- crestere in G
Hipersomnie
senzatie de greutate in membre
senzitivitate in relatiile interpersonale
Femei, debut timpuriu, personalitate Hy

Episodul depresiv atipic


20. Episodul maniacal diagnostic, descriere clinic
Durata - min 1 saptamana
Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
cresterea autostimei, idei de grandoare
scaderea nevoii de somn
logoree
fuga de idei
distractibilitate
implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli, investitii
dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat
afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale
Trsturi
EM usor, moderat, sever
EM sever fara/cu simptome psihotice (congruente/incongruente)
21. Principii de tratament n depresie
Siguranta pacientului

evaluare diagnostica
plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele secundare
optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)

Antidepresive
60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise
Triciclice:
clomipramina: 75-150 mg/zi
doxepina: 50 - 75 mg/zi
amitriptilina: 75-150 mg/zi
Tetraciclice: depresii usoare
mianserina: 30-60 mg/zi
maprotilina: 75-150 mg/zi
Inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO) - depresii atipice:
moclobemid (reversibil)
Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI):
fluoxetina: 20-80 mg/zi
sertralina: 50-200 mg/zi
paroxetina: 20-60 mg/zi
fluvoxamina: 50-150 mg/zi
Serotonina + norepinefrina:
venlafaxina: 75-200 mg/zi, chiar 300 mg/zi
Principiile tratamentului cu antidepresive:
Daca a raspuns pacientul sau o ruda la un AD
Se iau in consideratie:
starea somatica a pacientului
efectele secundare ale AD
interactiunile posibile
potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI)
complianta
accesul la tratament, costul
doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina)
doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD nu este eficient
toate AD au o perioada de latenta de aprox. 14 zile
odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6 -9 luni, pentru a preveni recaderea !!!
daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in consideratie ttm intretinere
daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent
Ttm de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor
Precautii,CI: gravide, perioada de alaptare, tulb renale, hepatice grave
Educarea pacientilor cu privire la riscurile si beneficiile ttm
Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu ttm
psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta

Indicaiile AD:
DEPRESIE:
Tulburarea depresiva recurenta
EDM din tulburarea bipolara I sau II - atentie la virajul afectiv !!
Tulburari de dispozitie pe fond organic
ANXIETATE

Tulburarile anxioase: tulburarea de panica, tulburarea anxioasa generalizata, tulburarea obsesiv-complusiva


Efecte secundare la AD:
Triciclice:
risc letal in supradoza !! De evaluat riscul suicidar
C-v: hipotensiune ortostatica, intarzieri in conducere, aritmii la doze mari
precautie la cei cu boli c-v
anticolinergice: uscaciunea gurii, dificultati de acomodare, constipatie, retentie urinara
CI in glaucom, Hipertrofie prostata
sedare, tremor
viraj afectiv in cazul diatezei bipolare
scaderea pragului convulsivant
NU: gravide, femei care alapteaza, la cei la care se aplica ECT
Precautii: insuficienta renala, hepatica
SSRI:
fluoxetina: anxietate, agitatie, insomnie
sertralina: diaree, tremor, uscaciunea gurii
fluvoxamina: greata, constipatie, sedare-ameteala
paroxetina: disfunctii sexuale, sedare, astenie, ameteli
sindrom serotoninergic (intreruperea brusca a ttm): mioclonii, agitatie, crampe, hiperpirexie, hipertensiune
ECT
Indicatii:
TDM, ED: risc + + suicidar/homicidar, agitatie, refuzul alimentarii, rezistent la ttm AD, contraindic. ttm cu AD
TDM, TB I - ED cu simptome psihotice
SK catatonica, tulb SK af depresiva
Contraindicatii: tumori, IMA recent, HTA severa
Efecte secundare: dismnezii tranzitorii, aritmii cardiace, stare apneica prelungita, deces: 1/1000 - 1/10.000
Consimtamant informat, eval. medicala
3/saptamana; aprox. 6-12 ECT in total NU e ttm de intretinere
se suprima NL, AD, timoregulatoarele, bz
premedicatie: atropina, tiopental, succinilcolina, +/-curarizant
monitorizare EEG, EMG, C-V
o faza tonica si una clonica
eficace (77-90% in EDM), inofensiv, efect imediat
Psihoterapie
Terapii scurte:
Terapia cognitiva
Terapia interpersonala
Terapia comportamantala
Terapii de orientare psihanalitica
Terapie familiala

22. Atacul de panic descriere clinic, diagnostic


(Sindrom)
= o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10 minute si se insoteste de 4 sau
mai multe din urmatoarele:
palpitatii
transpiratii
tremor
dispnee, senzatie de sufocare
nod in gat
durere/disconfort toracic
greata/disconfort abdominal
ameteala, lesin
derealizare, depersonalizare

frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni


frica de moarte
parestezii, amorteli, furnicaturi
frisoane sau senzatie de caldura
Pot aparea : din senin sau legat de anumite situatii

23. Agorafobia descriere clinic, diagnostic


Sindrom/ Boal
Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in care ajutorul nu este la indemana
in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
(Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un pod, intr-un mijloc de transport)
Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de prezenta unei alte persoane

Tulburarea de panic cu/fr agorafobie:


Atacuri de panica recurente
Cel putin unul dintre atacuri a fost urmat, timp de o luna de:
preocuparea persistenta de alte posibile atacuri
frica legata de implicatiile atacurilor
modificarea semnificativa a comportamentului, legata de atacuri (ex. renunta la un serviciu)
+/- Agorafobia

24. Fobia social, fobia simpl, fobiile specifice descriere clinic, diagnostic.

o
o
o
o
o

Fobia specifica/simpla
Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unei situatii/obiect
Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila
Situatia fobica este evitata/suportata greu
Tipuri:
animal
de mediu: inaltimi, furtuni, apa
sange/injectie: forma frecvent familiala
situationala: avion, lift, spatii inchise
altele

Fobia sociala
Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu persoane necunoscute sau este
supus unei posibile observatii (critici).
Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant
Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila
Situatiile respective sunt evitate
Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

25. Tulburarea obsesiv-compulsiv descriere clinic, diagnostic.

Obsesii:
ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si inadecvate si determina la subiect,
anxietate marcata sau suferinta
gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale
subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni
subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti
Compulsii
comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale repetitive (rugaciuni, numaratoare)
la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict

comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de temut. Aceste
comportamente sunt excesive

Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile


Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza semnificativ cu viata subiectului

Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de evenimente si activitati uzuale: scoala,
serviciu
Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea
Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare, iritabilitate, tulburari de somn,
hipertonie musculara
Simptomele duc la suferinta semnificativa

26. Tulburarea anxioas generalizat descriere clinic, diagnostic.

27. Tulburarea de stres posttraumatic descriere clinic, diagnostic.

Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:


a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea, ranirea grava sau ameninta
integritatea sa sau a altor persoane
raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de neajutorare/neputinta
Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale sau provocate de om

Evenimentul traumatic este retrait:


imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
vise recurente
flashback-uri - sentiment de retraire
suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment
reactivitate vegetativa

Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:


evitarea gandurilor, locurilor
nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma
sentimente de detasare
scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor

Excitabilitate persistenta
tulburari de somn
iritabilitate
tulburari de concentrare
vigilenta crescuta, se sperie usor

Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului
Tulburare acuta de stres
Durata 2-4 saptamani, apare la max 4 sapt de la eveniment
Diagnosticul:
expunerea la eveniment
aparitia unor simptome in timpul/imediat dupa trauma
retrairea
evitarea
hipervigilenta, excitabilitate, suferinta semnificativa a subiectului
28. Dismorfofobia - descriere clinic.
Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o anomalie minora, preocuparea este
excesiva
Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare
De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta
Daca preocuparea - intensitate deliranta de dg. Tulburare deliranta tip somatic

Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei


Ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale
Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari din partea celorlalti
Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau TS,
Solicita interventii chirurgicale
29. Hipocondria descriere clinic.
Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe interpretarea eronata a senzatiilor corporale
Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale
NU este deliranta
Duce la suferinta si incapacitare
Durata min. 6 luni
Preocuparea:

functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism

anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni

senzatii fizice vagi: inima e obosita


Probleme asociate:

multiple consultatii la doctori diferiti

investigatii excesive, combinarea ttm

afecteaza viata familiala

depresie, anxietate.

30. Tulburarea de personalitate de tip paranoid descriere clinic


-

Nencreztor, suspicios fa de alii, ale cror motive sunt interpretate ca ruvoitoare, ilustrat:
banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
interpreteaza negativ remarci, evenimente
ranchiunos, nu uita
se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
suspiciune permanenta fata de partener/sot
tensionati,ostili, ncpnai, defensivi
uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
diag. mai frecvent la barbati
frecvent la rudele celor cu schizofrenie, tulburare deliranta

31. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal descriere clinic

Deficite sociale si interpersonale, disconfort si reducerea capacitii de a stabili relaii apropiate + distorsiuni cognitive si
de perceptie + comportament excentric, ilustrate:
idei de referinta (NU idei delirante)
credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara normelor subculturale (telepatie, al saselea
simt etc)
perceptii neobisnuite - iluzii somatice
gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala excesiv, asociat cu frici paranoide
mai frecvent la barbati
posibile decompensari psihotice
frecvent la rudele celor cu schizofrenie
ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de schizofrenie si nu tulburare de personalitate

32. Tulburarea de personalitate de tip histrionic descriere clinic

Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:

inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei


interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat, provocator
labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
limbajul - demonstrativ
dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
sugestibilitate
considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
mai frecvent femei
manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare

33.

Tulburarea de personalitate de tip narcisic descriere clinic


Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament), nevoia de a fi admirat = lipsa de empatie:
se simte foarte important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca superior)
fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
cere admiratie excesiva
considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
exploateaza pe ceilalti
nu are empatie
invidie ++ si crede ca si restul il invidiaza
aroganta
autostima si imaginea de sine foarte fragila
foarte vulnerabili fata de critica, infrangere
mai frecvent la barbati

34. Tulburarea de personalitate de tip borderline descriere clinic

Instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine, afectelor si impulsivitate marcata:


eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar
relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor, aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex neprotejat
in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate (automutilare)
instabilitate afectiva marcata
sentimente de gol interior
furie intensa, dificultatea de a controla furia
ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depersonalizare
tendinta la autodistrugere, viata haotica
moarte prin suicid 8-10%
decompensari psihotice
Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)
ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila

35. Tulburarea de personalitate de tip obsesional descriere clinic

Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, deschiderii,
eficientei:
preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul principal se pierde
perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
constinciozitate excesiva, scrupulos, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica, valori
nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala
reticent in a delega anumite sarcini
zgarcit cu el si altii
rigiditate, incapatanare

Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea emotiilor, totul trebuie planificat,
verificare excesiva
mai frecvent la barbati
ICD-10: T.p. anancasta

36. Dementa Alzheimer descriere clinic


37. Dementa vascular descriere clinic

Debut

Evolutie

Factori de
risc

Diagnosti

Se poate
asocia cu

Dementa vascular
Mai brusc

Declin in trepte (odata cu


fiecare infarct cerebral)
Sex masculin
HTA

la fel
+ Semne neurologice de
focar

delirium
depresie
idei delirante

Durata
medie
supravietuire

Clinica (comun):
Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare la nou
Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi, date personale importante (varsta,
date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida apa, gazul
Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit, desenat (teste)
Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria reflectie in oglinda
Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori heteroagresivitate, comportament
dezinhibat
Risc de suicid - stadiul timpuriu
Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
Depresie - mai ales la debut
Anxietate - frecvent
Semene neurologice in special in D. vasculara
Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)
NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial

Dementa Alzheimer
Insidios
Timpuriu: <65 ani
Tardiv: > 65 ani
Deteriorare progresiva in 5-10 ani, cu
declin cognitiv continuu
Sex feminin
AHC
TCC in antecedente
Sdr Down
Deficite cognitive multiple:
tulburri ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
apraxie (activiti motorii)
agnosie (nu mai recunoate)
dificulti in executarea sarcinilor
(planificare, organizare)
Disfuncie sociala/ocupaional, declin fata
de nivelul anterior
delirium
depresie
idei delirante
8 ani

38. Delirium- descriere clinic


= sindrom cu tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp.
Diagnostic:
Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de comutare a atentiei
Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata

39. Dependen, toleran, sevraj diagnostic

Depdendenta = pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
toleranta = nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit; scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
sevraj = privarea de substanta cu simptomul caracteristic; aceeasi substanta/una asemanatoare este luata pt ameliorarea
simptomelor
substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu poate controla consumul)
exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este preocupat excesiv de consum)
continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta

Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului


Dependenta psihologica = apetenta (craving) pt substanta pt a evita un disconfort

Tratament:
Benzodiazepine: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu sevrajul la alcool
oral sau parenteral (iv de preferat)
diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
lorazepam 2-10 mg
Carbamazepin 800 mg/zi asociat

dezorientare TS si la persoana
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
Clinica:
Debut brusc, evolutie fluctuenta
Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o suferinta organica
Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Apatie, perplexitate, agitatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa

40. Sevraj alcoolic diagnostic, tratament


= oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat
Simptome care apar la ore/zile:
hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
tremor extremitati - 6-8 h
insomnie
greata, voma, stare de rau
cefalee
agitatie psihomotorie
anxietate

41. Sevraj alcoolic complicat diagnostic, tratament (= urgenta psihiatrica)


Factori agravanti: epuizare, manutritie, boli somatice, depresie
Clinic:
iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
convulsii (grand mal) 12-24 h
cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h
Tratament delirium tremens:
Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar
hidratare eventual perfuzie
vitamine B: B1, B6

supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal

42. tulburari legate de consumul de amfetamine


Utilizarea recenta
Tulburari comportamentale, psihologice:
euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie, tulburarea judecatii
Tahicardie/bradicardie
dilatare pupilara
hTA/HTA
transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/lentoare psihomotorie
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
Sevraj :
incetarea consumului
Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, risc suicid
fatigabilitate
cosmaruri
insomnie/hipersomnie
cresterea apetutului
retard psihomotor/agitati

43. tulburari legate de consumul de cocaina


Blocheaza recaptarea DA, creste concentratia de DA (D1, D2), mai putin a norepinefrinei, serotoninei
utilizare: inhalare, inj(sc, iv), fumat
Comorbiditate: depresie, anxietate, tulburari de personalitate (antisocial)
Intoxicatia- Utilizare recenta
tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva, hipervigilenta, senzitivitate, tensiune, furie, tulb.
judecata
tahicardie/bradicardie
dilatatie pupilara
HTA/hTA
Transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/retard psihomotor
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
Sevraj: - oprirea sau diminuarea consumului
Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
fatigabilitate
cosmaruri
tulburari de somn
retard/agitatie psihomotorie
cresterea apetitului

44. tulburari legate de consumul de cannabis /marihuana, hasis


s-a identificat un receptor specific - concentrare mare in ganglionii bazali, hipocamp, cerebel
f raspandit intre pacientii psihiatrici -Sk
agraveaza evolutia unei SK !!
Consum recent

Tulburari comportamentale si psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate, sentimentul de incetinire a


timpului (deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii, izolare
conjunctivita, uscaciunea gurii, tahicardie, cresterea apetitului
Nu se descrie un sindrom de sevraj
Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul, reactivitatea imuna

45. tulburari legate de consumul de halucinogene


LSD
tineri
sistemul serotoninergic
nu se descrie sindrom de sevraj
Consum recent
tulburari de comportament si psihologice:
Dilatare pupilara
anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie paranoida,
tahicardie
afectarea judecatii,
transpiratii
tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de
tulburari de vedere
hipervigilenta: intensificarea perceptiilor,
tremor
depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii
incoordonare motorie

46. tulburari legate de consumul de opioide

Toleranta se dezvolta rapid


Co-morbiditate: depresie, alcoolomanie, tulburare de personalitate antisociala, anxietate
Consum recent:
Tulburari de comportament si psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau lentoare
psihomotorie, alterarea judecatii
mioza (midriaza in supradoza)
sedare, coma
dizartrie
tulburari de atentie si memorie
Supradoza:
Deces prin stop respirator
coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie
Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi
Urgenta!!
Naloxona, supravegherea functiilor vitale
Sevraj -oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o perioada de consum
de opioide:
disforie

Midriaza, piloerectie, transpiratii


greata, voma

diaree
dureri musculare

febra
lacrimare, rinoree

insomie

19

PSIHIATRIA COPILULUI

1.Caracteristici clinice in ADHD:

Copilul hiperactiv are o capacitate de concentrare a ateniei sczut, dificulti de control a


ateniei, manifestat prin impulsivitate comportamental i cognitiv, precum i nelinite i nerbdare
neadecvate.Aceti copii nu au rbdare, nu stau pe loc opie intr-una , au dificulti n relationarea cu
ceilalti . Aceste particulariti i fac s fie permanent n dezacord cu adulii i s nu fie acceptai de cei de
aceeai vrst. Au dificulti colare care nu se datoreaz IM, ci lipsei de atenie, dezorganizrii
comportamentului i stilului cognitiv impulsiv.

ADHD este caracterizat printr-un debut precoce, nainte de 7 ani, i printr-o combinaie ntre
hiperactivitate, comportament dezordonat i lips de atenie, incapacitate de utilizare corect a deprinderilor,
nelinite, impulsivitate i un mare grad de distractibilitate. Aceste particulariti sunt pervazive i persistente
n timp.

Definiia DSM IV este aproape similar, cu meniunea c acest comportament trebuie s fie
prezent cel puin 6 luni i s cuprind cel puin 6 din cele 18 criterii i n principal: neastmpr, incapacitate
de a sta linitit, nivel crescut de distractibilitate i impulsivitate.

Formularea diagnosticului, conform DSM IV, necesit prezena fie a 6 simptome din grupul (1)
(inatenie), fie 6 criterii din grupul (2) (hiperactivitate / impulsivitate), spre deosebire de ICD 10 care cere
prezena a 10 criterii din toate cele trei categorii separate.

1. Inatentia

a)adesea face greeli din neatenie la coal sau n alt parte; nu d atenie detaliilor;

b)are dificulti n a-i menine atenia n cursul jocului sau n timpul orelor de coal;

c)adesea pare a nu fi atent la ce i se spune sau la ce i se cere s fac;

d) nu are rbdarea cuvenit s dea atenie instruciunilor i astfel nu reuete s-i termine
leciile (nu pentru c nu poate s neleag sau pentru c se opune)

e) nu reuete s dea atenia cuvenit sarcinilor i activitilor;

f) i displace, evit sau devine agresiv cnd este obligat s depun un efort de atenie i mental
susinut;

g) adesea pierde din neatenie lucruri sau obiecte care-i sunt necesare (cri, caiete, creioane,
jucrii).

h) este foarte uor de distras de ctre orice stimul exterior;

i) este foarte "uituc" n ceea ce privete orarul i activitile zilnice

2.Hiperactivitate / impulsivitate

Hiperactivitatea

a) se "foiete ntr-una pe scaun - "d din mini i din picioare cnd trebuie s stea pe scaun;

b) de multe ori se ridic din banca n clas sau de pe scaun cnd este nevoit s stea aezat mai
mult timp;

c) cnd ar trebui "s stea cuminte" el nu reueste i ncepe s alerge i s cotrobie sau s se
caere;

d) i este foarte greu s "se joace n linite";

e) este tot timpul n micare, parc ar fi condus de "un motor" ;

f) vorbete mult, nentrebat;

Impulsivitatea

g) rspunde nentrebat sau nainte ca ntrebarea s fi fost formulat;

h) este foarte nerbdator, are mari dificulti n a-i atepta rndul la jocul cu reguli;

i)de multe ori i ntrerupe sau i deranjeaz pe ceilali

B. Simptomele de hiperactivitate, inatenie sau impulsivitate sunt prezente nainte de 7 ani.

C. Prezena simptomelor determin disfuncionalitate fie acas fie la scoala;

D. Dovada clar a afectrii clinice semnificative: social, colar, ocupaional;

E. Simptomatologia nu aparine unei alte tulburri precum Tulburri pervazive de dezvoltare,


Tulburri afective, Tulburri anxioase, Tulburri disociative

Sunt prezente urmtoarele tipuri de THDA:

- tipul combinat: deficit de atenie i hiperactivitate;

- tipul predominant cu neatenie;

- tipul predominant impulsiv hiperactiv

2.Caracteristici clinice in autismul infantil :

Criteriile de diagnostic ICD 10

-nainte de vrsta de 3 ani se observa o afectare a dezvoltrii n urmtoarele arii:


este afectat funcia de comunicare a limbajului receptiv sau expresiv
este afectat dezvoltarea abilitilor sociale cu instalarea incapacitii de a avea reciprocitate emoional sau
ataament

-Sunt necesare cel puin 6 simptome din urmtoarele categorii:


anomalii calitative n interaciunea social i exprimarea reciprocitii emoionale
copilul nu poate i nu tie s utilizeze adcvat mesajele faciale i corporale n exprimarea emoionalitii;
privirea ochi n ochi, gesturile i postura corpului
nu poate dobndi abilitatea de a relaiona cu cei de aceeai vrst, nu tie s i exprime interesul, bucuria, s
mpart jucariile.
reciprocitatea socio-emoional este srac, copilul avnd rspunsuri bizare sau deviate, modulrile
emoionale sunt neadecvate contextului, iar integrarea n contextul social se face printr-o comunicare
neadecvat i haotic.
Spontaneitatea emoional este aproape absent, copilul nu tie s i arate bucuria n timpul jocului, nu tie
s ofere, s cear, s participe la joc

-Anomalii calitative n comunicare:


limbajul verbal este insuficient dezvoltat i nu este acompaniat de limbajul non-verbal
incapacitate i eec n iniierea i susinerea conversaiei
limbajul este stereotip i repetitiv, cu utilizarea de cuvinte i fraze idiosincratice
Jocul imitativ este srac

-Patern de comportament stereotip, repetitv, srac, n activiti i interese


copii pot avea preocupri i interese anormale n coninutul lor i n intensitatea cu care se manifest
pot avea uneori o aderen exagerat pentru rutine i ritualuri proprii.
comportament motor stereotip i repetitv, cu fluturarea minilor, rotirea lor i micri ale ntregului corp,
preocupri pentru joc stereotip cu pri ale obiectelor, sau cu obiecte nefuncionale; miroase, atinge cu
limba, sau ascult zgomotul obiectelor

Simptomatologia nu poate fi atribuit altor Tulburri pervazive sau ntrzierii mintale cu


tulburri asociate emoionale sau de comportament; i nici tulburrilor de limbaj cu probleme socioemoionale asociate; i nici tulburrilor reactive de ataament.

Caracteristici clinice

A. Particulariti de comportament:

a. Modaliti de debut i specificul relaiilor sociale

- n jurul vrstei de 3 ani, prinii incep s se alarmeze c fiul sau fiica lor pare "a fi surd()",
c nu rspunde cnd i se vorbete, c nu ntoarce capul, c nu pare interesat de ce se ntampl n jur; ca sugar
era "foarte cuminte", se juca singur ore ntregi fr s plng, fr s cear companie.

- copilul se poart de parc n-ar vedea intrarea sau ieirea mamei din camer;

- au o atitudine indiferent, detaat; de fapt nu i exprim dorina unui contact interpersonal


chiar cu persoanele cele mai apropiate

- nu sunt interesai de discuia cu ceilali, nu arat preocupare pentru a-i exprima sentimentele
sau emoiile, nu-i exteriorizeaz dorinele;

- nu simt nevoia s fie mngiai, ludai;

- nu privesc interlocutorul n ochi, dnd impresia c se uita n gol;

- nu plng dac se lovesc, par neateni la obiectele din jur;

- nu li se poate capta atenia sau interesul, foarte rar privesc adultul n ochi; pot avea contact
vizual doar pentru foarte putin timp i pot fi atrai numai de obiectul care l preocup n mod special;


- nu se joac cu ali copii; copilul autist prefer jocurile solitare stereotipe, srace, neelaborate;

- copiii autiti au aceast incapacitate profund de a relaiona empatic cu propria mam sau cu
alte persoane.

b. Tulburrile particulare de limbaj

Copilul cu autism prezint o afectare calitativ a comunicarii verbale i non-verbale ct i a


jocului. Aceast tulburare se poate manifesta n dou moduri: fie limbajul este absent, fie exist, dar are
cteva particulariti specifice autismului;

Cnd limbajul nu a fost achiziionat (se pare c pn la 50% din copiii autiti rmn fr
limbaj), copilul pare c nu nelege ce i se spune sau nelege dar nu rspunde sau rspunsul este relativ rareori utilizeaz limbajul non verbal, aratnd cu degetul obiectul pe care-l dorete sau ia mna mamei
pentru a arta obiectul dorit;

Cnd limbajul a fost achiziionat exist cteva caracteristici: limbajul parc i-a pierdut funcia
de comunicare, copiii au dificulti de a nelege sensul cuvintelor; au dificulti pragmatice (uzul limbajului
n context adecvat) ; au dificulti de a nelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvntului nou nvat
nu se poate face dect n contextul i cu asocierea n care el a fost nvat; nu poate nva cuvinte noi dect
bazndu-se pe similariti perceptuale mai mult dect pe atribute funcionale; pot avea dificulti n a
nelege cuvintele cu mai multe sensuri; neleg greu verbele "a da " i "a lua" ct i utilizarea pronumelui
personal la persoana I; utilizeaz pronumele personal la persoana a II-a i a III-a copiii autiti repet uneori
cuvintele imediat ce le aud sau dup un interval de timp: ecolalie imediat sau ecolalie ntrziat;

- exist, de asemenea, o prozodie, o melodicitate particular, adic intonaia cu care sunt


pronunate cuvintele este deosebit, ei rspund la ntrebri meninnd caracteristicile interogaiei. Nu-i pot
exprima emoiile prin tonul vocii. Vorbirea are o not de pedanterie accentuat;

- pot folosi aprecieri sau un limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic (ex: un ursulet de plu care
nu-i plcea de fapt i cu care nu se juca era denumit "animalul mpiat");

- copiii autiti au o mare dificultate de a purta o conversaie pentru c nu tiu cum s schimbe
un subiect sau cum s menin conversaia. Ei nu-i privesc interlocutorul n ochi, nu pot anticipa sensul
conversaiei - de fapt nu sunt interesai s o fac. Rspund numai la ntrebri sau pot repeta la nesfrit
ntrebrile n "band de magnetofon" - ntr-un joc parc numai de ei tiut;

- comunicarea non verbal este de asemenea afectat, ei nu folosesc gesturile pentru a


comunica - doar dac au fost nvai pot mica mna sub form de "la revedere"- altfel nu tiu s fac nici
un gest.

c. Comportamentul motor, marcat de stereotipii i manierisme

- cei mai muli copii autiti prezint frecvent micri stereotipe precum "flfitul minilor",
"opit", "mers pe vrfuri", "legnat" - cei mai muli dintre ei au un grad crescut de hiperactivitate motorie

- copilul autist poate avea gesturi, atitudini, micri faciale sau posturi stereotipe pe care le
poate menine un timp ndelungat;

- examineaz obiectele strine mirosindu-le sau atingndu-le cu limba, pipindu-le structura,


ascultnd zgomotul pe care-l fac, pare uneori fascinat de ceea ce descoper;

- poate repeta n mod stereotip diferite sunete far valoare de comunicare, sunete pe care le
poate nlocui cu altele dupa ctva timp.

d. Rezisten la schimbare i repertoriu restrns de interese

Legat de aceast permanetizare a comportamentului este i rezistena la schimbare.

- orice modificare n mediul lor i n stereotipul lor de via poate declana o stare emoional
accentuat, cu ipete i agitaie bizar.

- insist s mnnce din aceeai farfurie sau s fie mbrcat cu aceleai hinue ; refuz s se
mbrace cu orice alt hain. Ateapt s fie splat i uscat "rochia ei".

- uneori mncarea trebuie preparat n acelai mod i aezat pe mas ntotdeauna la fel;

- copilul insist s fie respectat acelai drum spre magazin ;

- modificarea aranjamentului mobilei n camera copilului, schimbarea perdelelor sau a culorii


aternutului poate declana, la fel, reacii catastrofice ;

e. Ataamentul particular pentru obiecte : prefer s "se joace" cu obiecte, nu cu jucrii;


dezvolt uneori un ataament bizar fa de un ciob, o cheie, o sfoar, o cutiu, o bucat de material; alteori
prezint aceeai atitudine bizar, stereotip, fa de "sunetul apei care curge", fa de "fonetul hrtiei", pot

nvrti sau atinge la nesfrit un obiect numai pentru sunetul pe care-l produce ; orice ncercare de a-i
despri de obiectul preferat, de a-i ndeparta de sursa de zgomot care le place, declaneaz reacii intense,
de nepotolit.

f. Reaciile acute emoionale : Orice modificare n stereotip i ritual duce la anxietate i agitatie
extrem. Se pot trage de pr, se pot lovi n piept, i pot muca degetul, se pot lovi peste fa pn se
nvineesc. Parc nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.

g. Particularitile jocului la copilul autist : Jocul este stereotip i repetitiv, nu este elaborat,
creativ; copilul autist mimeaz repetitiv atitudini sau gesturi; deficit n activitatea imaginativ la diferite
niveluri ale simbolismului; natura simbolic a jucriilor le este strin, nu o pot nelege; este afectat i
abilitatea de a substitui un obiect cu altul n "jocul simbolic", "jocuri cu roluri" ; copilul autist se joac cu
propriile lui stereotipii, el se distreaz rsucind obiectele, nvrtindu-le sau privind obiecte care se mic
repetitiv.

B. Dezvoltarea intelectual

a. Dezvoltarea intelectual general : copiii autiti sunt ntr-un procent de 75-80% cu deficit
cognitiv. Aproximativ 70 % din ei au un QI non verbal sub 70.

b. Deficite specifice de nelegere a limbajului : gndirea simbolic nu este dezvoltat, de aceea


nu pot nelege ce simt i cum gndesc ceilali ; fragmentarea vorbirii i detaarea de ea; copilul autist este
incapabil de a atribui "statusuri mentale" celorlali; lips de empatie i intuiie social care le explic
comportamentul; o alt particularitate a inteligenei copiilor autiti este existena, la unii dintre ei, a unei
memorii de fixare excelent; probleme de organizare a informaiei i n a trece de la o idee la alta sau de la o
aciune la alta .

C. Dezvoltarea somatic: majoritatea sunt dezvoltai armonios, eutrofici, fr anomalii fizice ;


15% dezvolt epilepsie ; uneori, tulburri ale somnului (inversarea ritmului somn/veghe) ; pot prezenta
aversiune fa de unele alimente i pot avea un pattern alimentar foarte dificil de satisfcut.

Unii copii autiti pot prezenta rspunsuri anormale la stimuli senzoriali: hipersensibilitate la
sunete (se pot speria la sunete obinuite precum soneria telefonului, ltratul cinilor); hipersensibilitate la
lumin (nu pot suporta o lumin mai puternic, dei sunt fascinai de ea); pot fi sensibili la atingere - nu
suport anumite texturi (ln sau haine cu etichete);

3.Caracteristici clinice in tulburarea Asperger :

Tulburarea Asperger este o tulburare pervaziv de dezvoltare care se caracterizeaz printr-o


afectare a comportamentului social, a interaciunii sociale, prin existena unor preocupri i interese
restrictive, stereotipe, specifice autismului; aceti copii au o bun funcionare cognitiv i de limbaj, cu
caracteristici specifice vrstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectiv, de exprimare a reciprocitii
emoionale, de comunicare empatic. Limbajul acestor copii este corect gramatical, dar cu o intonaie i
prozodie particular, marcat de aceeai stereotipie i pedanterie.

Diagnosticul : Tulburarea Asperger necesit demonstrarea afectrii calitative a interaciunii


sociale i existena comportamentului restrictiv, repetitiv, cu stereotipii i incapacitatea de a rezona afectiv i
de a avea triri empatice - toate aceste modificri aprnd la copiii fr afectare cognitiv i de limbaj.

Limbajul lor este corect gramatical, are o intonaie particular i o prozodie bizar, este marcat
de preiozitate i pedanterie; dei ncearc s fie comunicativi i sociabili ei nu reuesc s fie acceptai de cei
de o vrst. QI-ul verbal este net superior QI-ului de performan. Aceti copii sunt nendemanatici,
stngaci, nepricepui, fr abiliti sportive, dar pot avea interese i performane ntr-un anumit domeniu. Pot
memora date, cifre, nume proprii cu o mare uurin dar numai dac se ncadreaz n sfera lor de interes
(astronomie, chimie, muzic etc). Pot desena cu mare uurin i talent personaje din "desene animate" sau
pot reda schema imaginar a unei "maini hidraulice" pe care vor s o inventeze. Totul este marcat totui de
bizar i stereotipie. Uneori dialogheaz cu personaje imaginare, crora le dau nume proprii ciudate, pot
folosi neologisme dar pot i"inventa neologisme" n aceste jocuri imaginative, bogate, interesante chiar, dar
de care nu se pot bucura decat ei singuri.

Criterii de diagnostic DSM IV

A. Existena afectrii calitative a interaciunii sociale manifestate prin cel puin dou din
urmatoarele criterii:


1. Afectare marcat a comportamentelor non verbale precum: absena privirii "ochi n ochi",
lipsa mobilitii i expresivitii faciale, inexistena gesturilor, i posturilor corporale cu scop de comunicare
interpersonal;

2. Incapacitate i eec n iniierea relaiilor cu cei de o vrst;

3. Lipsa spontaneitii n exprimarea bucuriei sau plcerii la ntlnirea unei persoane agreate i
incapacitatea de a mprti bucuria cu ceilali;

4. Lipsa reciprocitii emoionale i sociale;

B. Existena unui pattern de comportament cu interes i activiti restrictive, repetative i


stereotipe, manifestate prin cel puin unul din urmtoarele criterii:

1. Existena unei preocupri anormale ca intensitate i interes i care sunt caracterizate prin
acelai pattern restrictiv i stereotip;

2. Aderena inflexibil la rutin i ritualuri proprii, nonfuncionale;

3. Manierisme motorii stereotipe i repetitive (ex: fluturarea sau rsucirea minilor sau
degetelor sau micri complexe de rsucire ale ntregului corp)

4. Joc persistent cu preocupare intens pentru anumite pri ale obiectelor;

C. Prezena acestor simptome determin o afectare social, ocupaional sau n alte arii de
funcionare;

D. Nu exist ntrziere n dezvoltarea psihomotorie sau de limbaj ;

E. Nu exist nici un semn de afectare clinic generala sau a dezvoltrii cognitive sau a
abilitilor specifice vrstei (cu excepia interaciunii sociale);

F. Nu sunt ndeplinite criteriile pentru alte tulburri pervazive de dezvoltare.

4.Caracteristici clinice in tulburarea de conduita :

TC este definit ca o conduit antisocial persistent la copil i adolescent.

Clasificare ICD 10: Exist un pattern de comportament repetitiv i persistent de nclcare a


drepturilor celorlali i de nclcare a regulilor i a normelor sociale de cel puin 6 luni. Simptomele
enumerate sunt urmtoarele:

- frecvent i pierde firea i se enerveaz; este adesea agresiv cu adulii;

- refuz adesea i sfideaz regulile adulilor;

- deliberat face lucruri care-i supr pe ceilali;

- i acuz pe ceilali de greelile lui;

- adesea se enerveaz sau se nfurie din cauza celorlali;

- este mereu nelinitit i nervos;

- este mereu "pus pe har", nemulumit;

- minte i-i ncalc promisiunile pentru a obine favoruri sau pentru a evita obligaiile pe care
le are;

- adesea sare la btaie cu ali copii (nu cu fraii);

- a folosit o arm care poate provoca rni grave (b, sticl spart, arm de foc);

- adesea rmne afar din cas noaptea, n ciuda restriciilor prinilor;

- este agresiv fizic cu alte persoane;

- este agresiv cu animalele;

- deliberat distruge proprietatea altora;

- deliberat d foc cu scopul de a provoca pagube;

- fur obiecte, fr a se confrunta cu victima (fur din magazine);

- chiulete adesea de la coal;a nceput s fac asta nainte de 13 ani;

- pleac de acas (de cel puin dou ori sau a fugit o dat noaptea);

- a fost agresiv cu victima, n timp ce fura (jaf armat);

- foreaz alte persoane la acte sexuale;

- adesea se bate cu alte persoane (provocnd durere, rni, inclusiv intimidare, maltratare);

- a spart casa sau maina altuia.

Tulburarea nu trebuie s ndeplineasc criteriile pentru: Tulburarea de personalitate disocial,


Schizofrenie, Episod maniacal, Episod depresiv, Tulburare pervaziv de dezvoltare sau Tulburare
hiperkinetic.

5. Ticuri

Ticurile sunt definite ca fiind micri sau vocalizri (sunete) brute, rapide, recurente,
neritmice, adesea controlate voluntar i care reproduc un act motor sau vocal normal.

Ticurile pot fi tranzitorii sau persistente, avnd o component voluntar ct i una involuntar
(pot fi reproduse de copil sau pot fi controlate de acesta). Sunt accentuate n condiii de emoionalitate
crescut.

n copilrie sunt frecvente ticurile tranzitorii i formele uoare ale ticurilor, fr a avea o
semnificaie clinic major, spre deosebire de ticurile motorii i vocale multiple, care au de obicei un
prognostic rezervat.

tipuri:

Dup forma clinic (motorii, vocale), dup frecven i severitate pot fi definite urmtoarele

ticuri simple motorii: n care sunt implicate un numr mic de grupe musculare (clipitul, grimase faciale,
micri ale umrului, gtului) pot fi subdivizate n: ticuri clonice, ticuri tonice, ticuri distonice, dup forma
contracturii musculare (cele distonice apar n ST);
ticuri complexe motorii: n care micarea este mai complex, reproduce un gest, o micare, care implic mai
multe grupe musculare (gestul de aranjare a hainelor, de ridicare a braelor i scuturare a lor etc.); rareori n
ST pot s apar i gesturi obscene i copropraxie;
ticurile vocale: pot fi i ele simple sau complexe:
o ticurile vocale simple: suflat, fluierat;
o ticurile vocale complexe: repetarea unor silabe inteligibile, pn la repetarea unor propoziii sau expresii
uzuale; n ST apar expresii obscene definite prin termenul de coprolalie.

n manualele DSM IV TR i ICD 10 sunt descrise urmtoarele forme:

DSM IV TR
Ticuri tranzitorii;
Ticuri cronice: motorii sau vocale;
Tulburarea Tourette;
Ticuri fr alt specificaie.

ICD 10 (F95)
Ticuri tranzitorii F95.0
Ticuri motorii sau vocale cronice

F95.1

Ticuri vocale asociate cu ticuri


motorii multiple (Sindrom la Tourette) F 95.2

Alte ticuri F95.8

Ticuri nespecificate F95.9

6. Caracteristici clinice in enurezis/ encoprezis :

Enurezis-ul este definit n acelai mod n DSM-IV i ICD 10, ca fiind o eliminare involuntar
de urin n absena unei cauze organice, i care survine la un copil mai mare de 5 ani. Enurezis-ul poate fi
nocturn sau diurn, primar sau secundar.

n DSM IV, Enurezis-ul este introdus n capitolul tulburri de eliminare, cu meniunea c nu se


datoreaz unei boli organice i prezint urmtoarele criterii de diagnostic:

A. Repetate emisii de urin n pat n timpul somnului sau n haine n timpul zilei (fie c sunt
involuntare sau voluntare);

B. Comportamentul devine semnificativ clinic cu o frecven de 2 ori/sptmn, pentru cel


puin 3 luni consecutiv, putnd fi declanat i de factori stresani (sociali, colari, ocupaionali)

C. Copilul trebuie s aib mai mult de 5 ani vrst cronologic sau vrst mintal n jur de 5
ani.

D. Comportamentul nu se datoreaz unor boli organice (diabet, spina bifida, epilepsie) sau
substante

Clasificarea OMS, ICD 10 introduce Enurezis-ul n capitolul Alte tulburri de comportament i


emoionale, aprnd de obicei n perioada copilriei i adolescenei. Criteriile ICD 10 sunt:

- vrsta cronologic i mintal a copilului s fie de cel puin 5 ani;


- de cel puin dou ori pe lun, la copilul mai mic de 7 ani i de cel puin o dat pe lun la
copilul mai mare de 7 ani apare evenimentul enuretic involuntar sau intenionat

- enurezisul nu este o consecin a epilepsiei sau a incontinenei de etiologie neurologic sau a


altor anomalii ale tractului urinar

-nu sunt ntrunite criteriile pentru alte tulburri psihice

-durata bolii este de cel puin 3 luni

7. Caracteristici clinice in intarzierea mintala :

A. ntrzierea Mintal Uoar : QI ntre 50-69

- vrsta mintal la subiectul devenit adult este similar cu cea a copilului ntre 7-10 - 12 ani

- dezvoltarea a fost bun n grupul familial i dac este susinut copilul dobndete limbajul
scris, calculul matematic simplu, cunotinele generale echivalente celor 4 clase elementare

- ca adult, poate desfura o activitate profesional simpl, i poate asigura necesarul


existenei

- i poate ntemeia o familie, are grad minim de autonomie social i capacitate de


autoconducere

- gndirea, incomplet dezvoltat, rmne dependena de concret; este lent, greoaie, iar
operaiile gndirii (analiza, sinteza, generalizarea, diferenierea, abstractizarea) se desfoara la nivelul
inferior, superficial, incomplet. Remarc mai uor deosebirile dect asemnrile. Nu poate sesiza cu uurin
corelaiile ntre fenomene. Enumer eronat sau incomplet nsusirile unor obiecte sau fenomene. Sesizeaz cu
dificultate "ideile principale", elementele de legtur ntre fenomene, elementele eseniale. Efortul de
"sintez" se reduce la descrierea fenomenlui. Sesizeaz cu dificultate sau chiar nu sesizeaz absurdul. Are
dificulti n a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". La proba de sortare i clasificare
dup criterii particulare eueaz frecvent. Efortul de "a defini" este dificil, pentru c nu poate face ncadrarea
n "genul proxim", chiar dac sesizeaz "diferena specific". Limbajul este srac, insuficient, cu sintaxa
deficitar, uneori dizartric sau dislexic.

- copilul cu IM uoar poate prezenta asociat: sindroame neurologice, malformaii, tulburri


senzoriale, dezechilibre endocrine care pot ngreuna efortul de a face achiziii psihice

- copilul cu IM uoar, de cele mai multe ori, are i tulburri emoionale i/sau de
comportament, precum instabilitate psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opoziionism, anxietate i poate
dezvolta reacii depresive n condiii de tensiuni n microclimat.

B. ntrzierea Mintal Medie i C.ntrzierea Mintal Sever

I.Intrziere Mintal Medie: QI 35-49

II.Intrziere Mintal Sever: QI 20-34

- aceti subieci, devenii aduli, pot avea o vrst mintal asemntoare cu cea a copilului ntre
3-6-7 ani.

- dac a primit ngrijirile i suportul necesar, copilul poate ajunge s se autoserveasc la un


nivel elementar cu "modelele de conduit" nvate.

- pot efectua o munc necalificat automat, stereotip sub supraveghere (are un statut
semiindependent social)

- nu sunt capabili s ia decizii corecte pentru a putea locui singuri - nu se pot autoconduce

- au limbaj srac, vocabularul este restrns la cuvinte uzuale, sinteza simplificat, dislalie sau
dizartrie

- nu pot s-i nsueasc limbajul scris, pot recunoate litere sau cifre sau pot ajunge uneori s
numere automat

- gndirea este concret , modest, pot rezolva doar probleme de sortare. In situaii noi sunt
dezorientai, nu le pot rezolva dect cu scheme sau soluii deja existente. Procesele de generalizare,
abstractizare nu exist sau sunt extrem de rudimentare

- atenia i memoria: au oarecare stabilitate i eficien n a se descurca n mediul inconjurtor.

- sfera emoional este srac dar se exprim uneori cu violen, sunt irascibili,

- nva s se fereasc de pericolele iminente, dar nu pot anticipa evenimentele nefavorabile


dect dac le-au mai trit.

- nu au discernmnt, nu pot rspunde de faptele lor

- aceti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformaii, tulburri neurologice, senzoriale,
endocrine, uneori comportament auto si hetero agresiv ,stari de agitatie marcata .

D. ntrzierea Mintal Profund : QI sub 20

- rmn cu o vrst mintal n jur de 2 ani, total dependeni social

- nu dispun de limbaj sau limbajul funcioneaz la nivelul sunetelor nearticulate

- nu se autoservesc, nu au cptat control sfincterian

- au o existen mai mult vegetativ

- rspunsurile la stimuli au caracter reflex

- nu pot recunoaste pericolul

- pot prezenta frecvent paralizii cerebrale, epilepsie, tulburri de vedere i auz , malformaii,
stri de agitaie cu auto i hetero agresivitate.

8. Trsturile clinice ale unui copil cu Tulburare de opoziie pot fi grupate astfel:
copilul pare adesea a fi greu de controlat i de dirijat;
la vrsta de 4 ani nu respect regulile, ora de somn sau de mas, trebuie s-l chemi mereu pentru c nu
vrea s vin cnd i spui;
refuz s mnnce i are frecvente crize de ncpnare;
tolereaz cu greutate frustrarea - cnd este refuzat adesea se nfurie i plnge sau ip; prinii spun adesea
c refuz s-l ia la cumprturi, pentru c, dac nu i se cumpr ce vrea, el ip;
la 6 ani, conflictele se centreaz pe refuzul de a se pregti pentru coal, la fel i venitul la mas sau
mersul la culcare;
agresivitatea este nesesizat n primii ani de via, dei copilul pare mai nervos, uneori chiar lovete, zgrie
sau bate;
cnd este certat ridic mna la mama sa dar rareori face asta cu alte persoane. Aceste manifestri apar, de
obicei, n aceleai condiii, cnd refuz s mearg la culcare sau s vin la mas;
acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cnd se nfurie: lovete cu piciorul n mobil,
zgrie tapetul sau trntete uile;
cnd se afl n afara casei, astfel de stri apar cnd dorete o jucrie de la un alt copil sau cnd i se ia o
jucrie;
suprarea este urmat imediat de atac;
acest comportament este inacceptabil i sancionat de ceilali copii;
activitatea copilului este particular - nu are rbdare, este mereu nelinitit;
nivelul activitii ns pare rezonabil cnd vine prima oar la consultaie;

Inconstant, copiii pot prezenta:


adesea i anxietate, copilul poate prea rejectant i incapabil de a respecta regulile jocului pentru c nu se
simte n siguran. Nu dorete s plece de lng mam sau nu o las s plece pentru c are o reacie de
panic;
spasm al hohotului de plns apare frecvent si este considerat ca un rspuns la frustrare i apare ntre 1 i 4
ani. Alteori poate aprea ca rspuns imediat la prima experien de anxietate. Uneori, oprirea respiraiei este
prelungit i urmat de pierderea contienei sau scurte convulsii;
comportamentul prinilor fa de aceti copii poate face parte din aspectul clinic al bolii. Prinii pot avea
sau pot dezvolta, ca o reacie secundar la acest copil dificil, un comportament critic, rejectiv, srac n
cldur afectiv, pasiv i nestimulativ.
mamele pot prea depresive, anxioase iar atmosfera n familie se poate modifica serios. Ali prini
reacioneaz altfel la aceti mici ncpnai; devin iritai i exagerat de intolerani.

Cnd un copil cu aceste particulariti de temperament i comportament se nate ntr-o familie,


care din motive sociale sau personale, nu este pregtit s accepte i s educe un astfel de copil, atunci
apare un cerc vicios ntre acetia i cel mic, care se simte rejectat i nesecurizat, devenind i mai dificil
de stpnit, afirm Terrie E. Moffitt i Stephen Scott, citai de M. Rutter n 2008.

DSM
IV-TR:
criterii
de

ICD 10: criterii de diagnostic


diagnostic

Tulburare
opoziional
cu

Tulburare
opoziionalprovocare (F91.3)

sfidtoare

A. Copilul are un pattern de


comportament negativist, ostil i sfidtor
care dureaz de cel puin 6 luni. Din
urmtoarele 8 simptome sunt necesare cel puin
4 pentru a putea pune diagnosticul:

1) adesea i iese din fire;

2) adesea se ceart cu adulii;

3) adesea refuz sau sfideaz activ


regulile stabilite de prini;

4) adesea enerveaz oamenii


deliberat;

5) adesea i nvinovete pe
ceilali pentru popriile lui greeli;

6) se supr i se nfurie cu
uurin pe ceilali;

7) este mnios i plin de


resentimente;

8) este adesea dispreuitor i


rutcios sau rzbuntor, chiar fr un motiv pe
msura rzbunrii;

Nota Bene: se va lua n


consideraie acest comportament numai dac
apare mai frecvent i este mai grav dect la
ceilali copii de aceeai vrst cu el.

B. Tulburrile sunt suficient de


severe nct produc o sever afectare a
funcionrii sociale i ocupaionale;

C. Comportamentul nu apare
numai n cursul unei tulburri psihotice sau
dispoziionale;

D. Nu se ndeplinesc criteriile de
tulburare de conduit, iar dac persoana a
mplinit 18 ani, nu sunt ndeplinite criteriile
pentru Personalitate antisocial.

Copil sub 18 ani care nu prezint antecedente


personale fiziologice sau patologice importante,
prezint o dezvoltare psihomotorie de obicei
normal, fr modificri somatice sau
neurologice importante;
Copilul prezint dintotdeauna sau de la 3-4
ani:
o crize de mnie, uneori cu spasm al hohotului de
plns, care apare destul de frecvent;
o un temperament mai iute care se nfurie
uor, care se ceart mereu;
o incapacitatea de a respecta regulile, un copil care
se opune tot timpul, un ncpnat de
mic, care face numai ce vrea el;
o pare tot timpul nemulumit i pus pe har, i
nvinovete pe ceilali pentru greelile lui;
o nu prea este acceptat la joac de ceilali copii
pentru c le stric jocul sau nu respect
regulile jocului, face numai cum vrea el,
sare iute la btaie, este certre, le stric
jucriile;
o uneori sunt anxioi, temtori n faa
evenimentelor noi; nu sunt prietenoi, i fac cu
greutate prieteni dat fiind felul lor de a fi;
Cnd ajung mai mari ncep s simt
resentimentele celor din jur i comportamentul
ostil se agraveaz: ncep s fac ru cu buntiin, s-i loveasc pe ceilali pe furi sau s
le distrug caietele sau ghiozdanul;
Simt c nu sunt iubii i parc se nriesc i mai
tare;
Vor s fie remarcai de educatori i profesori i
ajung s-i prasc pe ceilali copii, ceea ce le
atrage i mai mult dezaprobarea celorlali;
Puberii i adolescenii ncep s sfideze
autoritatea prinilor i regulile familiilor lor,
crescnd furia i rejetul acestora, ceea ce
agraveaz opoziia copilului, acetia alegnd
ulterior calea drogurilor.