Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
o
o
2.
3.
o
o
o
o
o
o
o
-
4.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
5.
6.
7.
-
Sindromul Korsakov
S.n. si psihoza alcoolica Korsakov/ psihoza polinevritica; apare consecutiv deficitului de tiamina
Se caracterizeaza prin tulburari de memorie (dezorientare amnestica, amnezie anterograda si retrograda), apatie, idiferenta,
puerilism, confabulatii generate de golurile de memorie, halucinatii
Paralel apar fenomene de polinevrita, cu diminuare ROT; ataxie cerebeloasa si atrofii musculare
Durata episodului este variabila (cateva luni, pana la un an si jumatate)
8.
9.
10.
Evaluare risc:
1. Identificarea prezentei ideatiei/gandurilor suicidare si a istoriei de suicid
2. Identificarea factorilor de risc,a factorilor protectivi si semnelor de alarma pt suicid
3. Determinarea nivelului de risc pt suicid
4. Documentarea evaluarii si a planului de interventie
Intervention
The treatment of a suicidal patient involves a 2-phase process. First and foremost, the patients safety must be assured;
this is the intervention. Intervention is based on the application of risk factors coupled with a clinical inquiry. The second step
is treatment aimed at diagnosing and treating the underlying mental disorder.
In many cases, swift, decisive intervention can prevent a person from committing suicide. Because of this preventable
aspect of suicide, recognizing and taking action if the potential arises is critical. Based on the clinical assessment and all of
the information available, if the person is indeed suicidal, the intervention should consist of multiple steps.
The individual must not be left alone. In the ED, such a recommendation is handled easily by hospital security personnel.
In other settings, summon assistance quickly. In an isolated place, call 911. Involve family or friends; they can remain with
the patient while treatment arrangements are made.
Remove anything that the patient may use to hurt or kill him or herself. Remove sharp or potentially dangerous objects.
Ask the patient for any weapon, such as knives or pills, and secure them away from the patient.
The suicidal patient should be treated initially in a secure, safe, and highly supervised place. Inpatient care at a hospital
offers one of the best settings. Most managed care companies recognize the medical necessity of hospitalization in situations
in which the suicide danger is acute.
A study of the association between the provision of mental health services and suicide rates found that removing ligature
points (places where things like ropes could be attached to) was associated with significant reductions in the overall
psychiatric inpatient suicide rate and in the rate of inpatient suicide by hanging.[100]Similarly, assessing other available sources
of self-destructive implements such as pills and guns is critical.
Patients who attempt to commit suicide with prescribed medications represent one of the greatest clinical challenges. The
dilemma involves balancing the fact that psychotropic drugs alleviate mental illness symptoms with the reality that some
patients will use the very same medications to commit suicide. Gjelsvik et al highlight this conundrum in their study in which
patients who engage in deliberate self-poisoning had a greater prescribed medication load compared with the general
population, and that this medical load is more important in determining self-poisoning episodes than the timing of collection
of prescribed medication prior to an episode.[101] This study points out the need to pay attention to the amount of stockpiled
medications available to the potentially self-destructive patient.
After the initial intervention, which usually includes hospitalization, it is critical that there be in place an ongoing
management treatment plan. The heart of the second phase of the intervention is addressing the underlying cause of the selfdestructive behavior. If the patient has selected suicide to escape physical pain, then a comprehensive pain management
program must be initiated. If the patient is depressed, then the depression must be treated with medication and psychotherapy.
If the suicide attempt has been in response to the patient with schizophrenia struggling with destructive hallucinations and
delusions, then these must be aggressively treated. The key remains an accurate assessment and diagnosis followed by a
comprehensive treatment plan.
One would expect that intense intervention efforts following a suicide attempt would be effective in lowing morbidity
and mortality. To test this theory, Morthorst et al assessed the efficacy of outpatient intervention in patients older than 12
years admitted to regional hospitals in Copenhagen with a suicide attempt within the past 14 days. Intervention consisted of
assertive outreach that provided crisis intervention and flexible problem solving. This approach, assertive intervention for
deliberate self-harm, incorporated motivational support and actively assisted patients to scheduled appointments. The study
followed 243 patients for 12 months. Rates of subsequent suicide attempts did not differ significantly between the
intervention and control groups. Although this study did not show the advantage of an intensive follow-up care, it does point
out the need for a clear, definite, and defined postsuicide attempt treatment plan. [102]
A study of brief CBT in a cohort of active-duty military personnel in Colorado who either attempted suicide or
experienced suicidal ideation found the treatment effective in preventing follow-up suicide attempts. Over the course of two
years, 8 out of 76 participants (13.8%) in treatment as usual combined with brief CBT and 18 participants out of 76 (40.2%)
who did not receive CBT made at least one attempt at suicide. Data show that soldiers treated with brief CBT were
approximately 60% less likely to attempt suicide than soldiers who did not receive the therapy.[103]
CIM-10 (ICD-10)
DSM IV (revizuit)
- idei delirante
Durata de 1 luna
- halucinatii dezorganizarea gandirii (incoerenta)
Simptome:
- dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie)
ecoul gandirii, insertia, furtul sau transmiterea
- simptome negative: apatie (avolitie), saracire limbaj
gandurilor
(alogie), tocire afectiva
idei delirante de control, de influenta
- incapacitate functionala: sociala, profesionala,
halucinatii verbale, comentative
familiala
alte idei delirante si fenomene halucinatorii
- simptomatologie persistenta 6 luni, incluzand
incoerenta ideoverbala, neologisme, baraj verbal
semnele prodromale si reziduale.
comportament bizar, catatonie
simpt. negative: apatie, saracire limbaj, tocire
afectiva
Clasice
efecte adverse:
cardiace: hTA, aritmii V
anticolinergice periferice:
haloperidol
Moderne
Novel
(atipice)
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
sulpirid; amisulpirid
riseridona; olanzapina, clozapina.
mai eficiente pe simptome negative si pt.
ameliorarea functiei cognitive
se leaga mai puternic de 5HT2 > D2
clozapina: agranulocitoza
(HLG) si convulsii
risperidona: efecte extrapi. si
hTA ortostatica
olanzapina: creste greutate,
hiperglicemie
Th. de intretinere:
urmarirea posibilitatii recaderii si a efectelor adverse
primele 3-6 luni stabilizare
dupa 1-ul episod: 1-2 ani, 2 episoade: 5 ani; 3 episoade life long
in caz de intrerupere th. risc de recadere de 60% in 6 luni
pt. pacientii necomplianti th. cu NL depot
Medicatie adjuvanta:
benzodiazepine pt. neliniste, agitatie, anxietate, insomnie
antiparkinsoniene in cazul efectelor adverse
Indicatii NL:
schizofrenie acuta si de intretinere
episoade depresive severe cu episoade psihotice
episoade maniacale cu ep. psihotice
tulb. schizoafectiva
tulb. deliranta
tulb. schizofreniforma, tulb. psihotica scurta
tulb. psihotice organice
dementa cu elemente psihotice
Terapie psihosociala: comportamentala, de grup si familiala + reinsertia sociala.
DSM
o perioada neintrerupta de boala in care, la un
moment dat se evidentiaza depresie sau manie sau
mixt concomitent cu simptome de tip A ale SK
in aceasta perioada de boala au existat delir sau
halucinatii min 2S in apsenta simptomelor afective
proeminente
simptomele care intrunesc crt. de tulb dispozitie
sunt prezente pt. o perioada substantiala din durata
bolii.
KL:
SK-afectiv de tip maniacal:
KL de SK si manie proeminenta
tulb de dispozitie: expansivitate, autostima crescuta, grandoare sau agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de
persecutie
hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
sunt necesare simptome tipice de SK:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, automatism mintal
idei delirante
de obicei e vorba de o psihoza florida
SK-afectiv de tip depresiv: dispozitie depresiva + alte simptome depresive:
retard psiho-motor
insomnie
scadere apetiti si scadere in greutate
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid
+ Simptome de SK: episoade mai putin floride, durata mai lunga, prognosticul mai rezervat:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
halucinatii comentative amenintatoare
Gelozie
Persecutie
Somatic (hipocondriac)
Mixt
Alte deliruri (TD nespecificata): sd. Capgras; sd. Fregoli; sd. Cotard (delir de negatie)
Reactivitate emotionala
cresterea apetitului +/- crestere in G
Hipersomnie
senzatie de greutate in membre
senzitivitate in relatiile interpersonale
Femei, debut timpuriu, personalitate Hy
evaluare diagnostica
plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele secundare
optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)
Antidepresive
60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise
Triciclice:
clomipramina: 75-150 mg/zi
doxepina: 50 - 75 mg/zi
amitriptilina: 75-150 mg/zi
Tetraciclice: depresii usoare
mianserina: 30-60 mg/zi
maprotilina: 75-150 mg/zi
Inhibitoare de monoaminoxidaza (IMAO) - depresii atipice:
moclobemid (reversibil)
Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI):
fluoxetina: 20-80 mg/zi
sertralina: 50-200 mg/zi
paroxetina: 20-60 mg/zi
fluvoxamina: 50-150 mg/zi
Serotonina + norepinefrina:
venlafaxina: 75-200 mg/zi, chiar 300 mg/zi
Principiile tratamentului cu antidepresive:
Daca a raspuns pacientul sau o ruda la un AD
Se iau in consideratie:
starea somatica a pacientului
efectele secundare ale AD
interactiunile posibile
potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI)
complianta
accesul la tratament, costul
doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina)
doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD nu este eficient
toate AD au o perioada de latenta de aprox. 14 zile
odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6 -9 luni, pentru a preveni recaderea !!!
daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in consideratie ttm intretinere
daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent
Ttm de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor
Precautii,CI: gravide, perioada de alaptare, tulb renale, hepatice grave
Educarea pacientilor cu privire la riscurile si beneficiile ttm
Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu ttm
psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta
Indicaiile AD:
DEPRESIE:
Tulburarea depresiva recurenta
EDM din tulburarea bipolara I sau II - atentie la virajul afectiv !!
Tulburari de dispozitie pe fond organic
ANXIETATE
24. Fobia social, fobia simpl, fobiile specifice descriere clinic, diagnostic.
o
o
o
o
o
Fobia specifica/simpla
Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau anticiparea unei situatii/obiect
Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila
Situatia fobica este evitata/suportata greu
Tipuri:
animal
de mediu: inaltimi, furtuni, apa
sange/injectie: forma frecvent familiala
situationala: avion, lift, spatii inchise
altele
Fobia sociala
Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu persoane necunoscute sau este
supus unei posibile observatii (critici).
Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant
Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica
Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila
Situatiile respective sunt evitate
Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului
Obsesii:
ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si inadecvate si determina la subiect,
anxietate marcata sau suferinta
gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale
subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni
subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti
Compulsii
comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale repetitive (rugaciuni, numaratoare)
la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict
comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de temut. Aceste
comportamente sunt excesive
Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de evenimente si activitati uzuale: scoala,
serviciu
Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea
Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare, iritabilitate, tulburari de somn,
hipertonie musculara
Simptomele duc la suferinta semnificativa
Excitabilitate persistenta
tulburari de somn
iritabilitate
tulburari de concentrare
vigilenta crescuta, se sperie usor
Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului
Tulburare acuta de stres
Durata 2-4 saptamani, apare la max 4 sapt de la eveniment
Diagnosticul:
expunerea la eveniment
aparitia unor simptome in timpul/imediat dupa trauma
retrairea
evitarea
hipervigilenta, excitabilitate, suferinta semnificativa a subiectului
28. Dismorfofobia - descriere clinic.
Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o anomalie minora, preocuparea este
excesiva
Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare
De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta
Daca preocuparea - intensitate deliranta de dg. Tulburare deliranta tip somatic
depresie, anxietate.
Nencreztor, suspicios fa de alii, ale cror motive sunt interpretate ca ruvoitoare, ilustrat:
banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
interpreteaza negativ remarci, evenimente
ranchiunos, nu uita
se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
suspiciune permanenta fata de partener/sot
tensionati,ostili, ncpnai, defensivi
uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
diag. mai frecvent la barbati
frecvent la rudele celor cu schizofrenie, tulburare deliranta
Deficite sociale si interpersonale, disconfort si reducerea capacitii de a stabili relaii apropiate + distorsiuni cognitive si
de perceptie + comportament excentric, ilustrate:
idei de referinta (NU idei delirante)
credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara normelor subculturale (telepatie, al saselea
simt etc)
perceptii neobisnuite - iluzii somatice
gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala excesiv, asociat cu frici paranoide
mai frecvent la barbati
posibile decompensari psihotice
frecvent la rudele celor cu schizofrenie
ICD -10: Tulburarea schizotipala, alaturi de schizofrenie si nu tulburare de personalitate
33.
Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, deschiderii,
eficientei:
preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul principal se pierde
perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
constinciozitate excesiva, scrupulos, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica, valori
nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala
reticent in a delega anumite sarcini
zgarcit cu el si altii
rigiditate, incapatanare
Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea emotiilor, totul trebuie planificat,
verificare excesiva
mai frecvent la barbati
ICD-10: T.p. anancasta
Debut
Evolutie
Factori de
risc
Diagnosti
Se poate
asocia cu
Dementa vascular
Mai brusc
la fel
+ Semne neurologice de
focar
delirium
depresie
idei delirante
Durata
medie
supravietuire
Clinica (comun):
Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare la nou
Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi, date personale importante (varsta,
date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa inchida apa, gazul
Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit, desenat (teste)
Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria reflectie in oglinda
Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori heteroagresivitate, comportament
dezinhibat
Risc de suicid - stadiul timpuriu
Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
Depresie - mai ales la debut
Anxietate - frecvent
Semene neurologice in special in D. vasculara
Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)
NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial
Dementa Alzheimer
Insidios
Timpuriu: <65 ani
Tardiv: > 65 ani
Deteriorare progresiva in 5-10 ani, cu
declin cognitiv continuu
Sex feminin
AHC
TCC in antecedente
Sdr Down
Deficite cognitive multiple:
tulburri ale memoriei (fixare, evocare)
afazie (limbaj)
apraxie (activiti motorii)
agnosie (nu mai recunoate)
dificulti in executarea sarcinilor
(planificare, organizare)
Disfuncie sociala/ocupaional, declin fata
de nivelul anterior
delirium
depresie
idei delirante
8 ani
Depdendenta = pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
toleranta = nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit; scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
sevraj = privarea de substanta cu simptomul caracteristic; aceeasi substanta/una asemanatoare este luata pt ameliorarea
simptomelor
substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu poate controla consumul)
exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este preocupat excesiv de consum)
continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta
Tratament:
Benzodiazepine: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu sevrajul la alcool
oral sau parenteral (iv de preferat)
diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
lorazepam 2-10 mg
Carbamazepin 800 mg/zi asociat
dezorientare TS si la persoana
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
Clinica:
Debut brusc, evolutie fluctuenta
Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o suferinta organica
Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Apatie, perplexitate, agitatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa
supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal
diaree
dureri musculare
febra
lacrimare, rinoree
insomie
19
PSIHIATRIA COPILULUI
ADHD este caracterizat printr-un debut precoce, nainte de 7 ani, i printr-o combinaie ntre
hiperactivitate, comportament dezordonat i lips de atenie, incapacitate de utilizare corect a deprinderilor,
nelinite, impulsivitate i un mare grad de distractibilitate. Aceste particulariti sunt pervazive i persistente
n timp.
Definiia DSM IV este aproape similar, cu meniunea c acest comportament trebuie s fie
prezent cel puin 6 luni i s cuprind cel puin 6 din cele 18 criterii i n principal: neastmpr, incapacitate
de a sta linitit, nivel crescut de distractibilitate i impulsivitate.
Formularea diagnosticului, conform DSM IV, necesit prezena fie a 6 simptome din grupul (1)
(inatenie), fie 6 criterii din grupul (2) (hiperactivitate / impulsivitate), spre deosebire de ICD 10 care cere
prezena a 10 criterii din toate cele trei categorii separate.
1. Inatentia
a)adesea face greeli din neatenie la coal sau n alt parte; nu d atenie detaliilor;
b)are dificulti n a-i menine atenia n cursul jocului sau n timpul orelor de coal;
d) nu are rbdarea cuvenit s dea atenie instruciunilor i astfel nu reuete s-i termine
leciile (nu pentru c nu poate s neleag sau pentru c se opune)
f) i displace, evit sau devine agresiv cnd este obligat s depun un efort de atenie i mental
susinut;
g) adesea pierde din neatenie lucruri sau obiecte care-i sunt necesare (cri, caiete, creioane,
jucrii).
2.Hiperactivitate / impulsivitate
Hiperactivitatea
a) se "foiete ntr-una pe scaun - "d din mini i din picioare cnd trebuie s stea pe scaun;
b) de multe ori se ridic din banca n clas sau de pe scaun cnd este nevoit s stea aezat mai
mult timp;
c) cnd ar trebui "s stea cuminte" el nu reueste i ncepe s alerge i s cotrobie sau s se
caere;
Impulsivitatea
h) este foarte nerbdator, are mari dificulti n a-i atepta rndul la jocul cu reguli;
Caracteristici clinice
A. Particulariti de comportament:
- n jurul vrstei de 3 ani, prinii incep s se alarmeze c fiul sau fiica lor pare "a fi surd()",
c nu rspunde cnd i se vorbete, c nu ntoarce capul, c nu pare interesat de ce se ntampl n jur; ca sugar
era "foarte cuminte", se juca singur ore ntregi fr s plng, fr s cear companie.
- copilul se poart de parc n-ar vedea intrarea sau ieirea mamei din camer;
- nu sunt interesai de discuia cu ceilali, nu arat preocupare pentru a-i exprima sentimentele
sau emoiile, nu-i exteriorizeaz dorinele;
- nu li se poate capta atenia sau interesul, foarte rar privesc adultul n ochi; pot avea contact
vizual doar pentru foarte putin timp i pot fi atrai numai de obiectul care l preocup n mod special;
- nu se joac cu ali copii; copilul autist prefer jocurile solitare stereotipe, srace, neelaborate;
- copiii autiti au aceast incapacitate profund de a relaiona empatic cu propria mam sau cu
alte persoane.
Cnd limbajul nu a fost achiziionat (se pare c pn la 50% din copiii autiti rmn fr
limbaj), copilul pare c nu nelege ce i se spune sau nelege dar nu rspunde sau rspunsul este relativ rareori utilizeaz limbajul non verbal, aratnd cu degetul obiectul pe care-l dorete sau ia mna mamei
pentru a arta obiectul dorit;
Cnd limbajul a fost achiziionat exist cteva caracteristici: limbajul parc i-a pierdut funcia
de comunicare, copiii au dificulti de a nelege sensul cuvintelor; au dificulti pragmatice (uzul limbajului
n context adecvat) ; au dificulti de a nelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvntului nou nvat
nu se poate face dect n contextul i cu asocierea n care el a fost nvat; nu poate nva cuvinte noi dect
bazndu-se pe similariti perceptuale mai mult dect pe atribute funcionale; pot avea dificulti n a
nelege cuvintele cu mai multe sensuri; neleg greu verbele "a da " i "a lua" ct i utilizarea pronumelui
personal la persoana I; utilizeaz pronumele personal la persoana a II-a i a III-a copiii autiti repet uneori
cuvintele imediat ce le aud sau dup un interval de timp: ecolalie imediat sau ecolalie ntrziat;
- pot folosi aprecieri sau un limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic (ex: un ursulet de plu care
nu-i plcea de fapt i cu care nu se juca era denumit "animalul mpiat");
- copiii autiti au o mare dificultate de a purta o conversaie pentru c nu tiu cum s schimbe
un subiect sau cum s menin conversaia. Ei nu-i privesc interlocutorul n ochi, nu pot anticipa sensul
conversaiei - de fapt nu sunt interesai s o fac. Rspund numai la ntrebri sau pot repeta la nesfrit
ntrebrile n "band de magnetofon" - ntr-un joc parc numai de ei tiut;
- cei mai muli copii autiti prezint frecvent micri stereotipe precum "flfitul minilor",
"opit", "mers pe vrfuri", "legnat" - cei mai muli dintre ei au un grad crescut de hiperactivitate motorie
- copilul autist poate avea gesturi, atitudini, micri faciale sau posturi stereotipe pe care le
poate menine un timp ndelungat;
- poate repeta n mod stereotip diferite sunete far valoare de comunicare, sunete pe care le
poate nlocui cu altele dupa ctva timp.
- orice modificare n mediul lor i n stereotipul lor de via poate declana o stare emoional
accentuat, cu ipete i agitaie bizar.
- insist s mnnce din aceeai farfurie sau s fie mbrcat cu aceleai hinue ; refuz s se
mbrace cu orice alt hain. Ateapt s fie splat i uscat "rochia ei".
- uneori mncarea trebuie preparat n acelai mod i aezat pe mas ntotdeauna la fel;
nvrti sau atinge la nesfrit un obiect numai pentru sunetul pe care-l produce ; orice ncercare de a-i
despri de obiectul preferat, de a-i ndeparta de sursa de zgomot care le place, declaneaz reacii intense,
de nepotolit.
f. Reaciile acute emoionale : Orice modificare n stereotip i ritual duce la anxietate i agitatie
extrem. Se pot trage de pr, se pot lovi n piept, i pot muca degetul, se pot lovi peste fa pn se
nvineesc. Parc nu simt durerea, nici a lor dar nici a altora.
g. Particularitile jocului la copilul autist : Jocul este stereotip i repetitiv, nu este elaborat,
creativ; copilul autist mimeaz repetitiv atitudini sau gesturi; deficit n activitatea imaginativ la diferite
niveluri ale simbolismului; natura simbolic a jucriilor le este strin, nu o pot nelege; este afectat i
abilitatea de a substitui un obiect cu altul n "jocul simbolic", "jocuri cu roluri" ; copilul autist se joac cu
propriile lui stereotipii, el se distreaz rsucind obiectele, nvrtindu-le sau privind obiecte care se mic
repetitiv.
B. Dezvoltarea intelectual
a. Dezvoltarea intelectual general : copiii autiti sunt ntr-un procent de 75-80% cu deficit
cognitiv. Aproximativ 70 % din ei au un QI non verbal sub 70.
Unii copii autiti pot prezenta rspunsuri anormale la stimuli senzoriali: hipersensibilitate la
sunete (se pot speria la sunete obinuite precum soneria telefonului, ltratul cinilor); hipersensibilitate la
lumin (nu pot suporta o lumin mai puternic, dei sunt fascinai de ea); pot fi sensibili la atingere - nu
suport anumite texturi (ln sau haine cu etichete);
Limbajul lor este corect gramatical, are o intonaie particular i o prozodie bizar, este marcat
de preiozitate i pedanterie; dei ncearc s fie comunicativi i sociabili ei nu reuesc s fie acceptai de cei
de o vrst. QI-ul verbal este net superior QI-ului de performan. Aceti copii sunt nendemanatici,
stngaci, nepricepui, fr abiliti sportive, dar pot avea interese i performane ntr-un anumit domeniu. Pot
memora date, cifre, nume proprii cu o mare uurin dar numai dac se ncadreaz n sfera lor de interes
(astronomie, chimie, muzic etc). Pot desena cu mare uurin i talent personaje din "desene animate" sau
pot reda schema imaginar a unei "maini hidraulice" pe care vor s o inventeze. Totul este marcat totui de
bizar i stereotipie. Uneori dialogheaz cu personaje imaginare, crora le dau nume proprii ciudate, pot
folosi neologisme dar pot i"inventa neologisme" n aceste jocuri imaginative, bogate, interesante chiar, dar
de care nu se pot bucura decat ei singuri.
A. Existena afectrii calitative a interaciunii sociale manifestate prin cel puin dou din
urmatoarele criterii:
1. Afectare marcat a comportamentelor non verbale precum: absena privirii "ochi n ochi",
lipsa mobilitii i expresivitii faciale, inexistena gesturilor, i posturilor corporale cu scop de comunicare
interpersonal;
3. Lipsa spontaneitii n exprimarea bucuriei sau plcerii la ntlnirea unei persoane agreate i
incapacitatea de a mprti bucuria cu ceilali;
1. Existena unei preocupri anormale ca intensitate i interes i care sunt caracterizate prin
acelai pattern restrictiv i stereotip;
3. Manierisme motorii stereotipe i repetitive (ex: fluturarea sau rsucirea minilor sau
degetelor sau micri complexe de rsucire ale ntregului corp)
C. Prezena acestor simptome determin o afectare social, ocupaional sau n alte arii de
funcionare;
E. Nu exist nici un semn de afectare clinic generala sau a dezvoltrii cognitive sau a
abilitilor specifice vrstei (cu excepia interaciunii sociale);
- minte i-i ncalc promisiunile pentru a obine favoruri sau pentru a evita obligaiile pe care
le are;
- a folosit o arm care poate provoca rni grave (b, sticl spart, arm de foc);
- pleac de acas (de cel puin dou ori sau a fugit o dat noaptea);
- adesea se bate cu alte persoane (provocnd durere, rni, inclusiv intimidare, maltratare);
5. Ticuri
Ticurile sunt definite ca fiind micri sau vocalizri (sunete) brute, rapide, recurente,
neritmice, adesea controlate voluntar i care reproduc un act motor sau vocal normal.
Ticurile pot fi tranzitorii sau persistente, avnd o component voluntar ct i una involuntar
(pot fi reproduse de copil sau pot fi controlate de acesta). Sunt accentuate n condiii de emoionalitate
crescut.
n copilrie sunt frecvente ticurile tranzitorii i formele uoare ale ticurilor, fr a avea o
semnificaie clinic major, spre deosebire de ticurile motorii i vocale multiple, care au de obicei un
prognostic rezervat.
tipuri:
Dup forma clinic (motorii, vocale), dup frecven i severitate pot fi definite urmtoarele
ticuri simple motorii: n care sunt implicate un numr mic de grupe musculare (clipitul, grimase faciale,
micri ale umrului, gtului) pot fi subdivizate n: ticuri clonice, ticuri tonice, ticuri distonice, dup forma
contracturii musculare (cele distonice apar n ST);
ticuri complexe motorii: n care micarea este mai complex, reproduce un gest, o micare, care implic mai
multe grupe musculare (gestul de aranjare a hainelor, de ridicare a braelor i scuturare a lor etc.); rareori n
ST pot s apar i gesturi obscene i copropraxie;
ticurile vocale: pot fi i ele simple sau complexe:
o ticurile vocale simple: suflat, fluierat;
o ticurile vocale complexe: repetarea unor silabe inteligibile, pn la repetarea unor propoziii sau expresii
uzuale; n ST apar expresii obscene definite prin termenul de coprolalie.
DSM IV TR
Ticuri tranzitorii;
Ticuri cronice: motorii sau vocale;
Tulburarea Tourette;
Ticuri fr alt specificaie.
ICD 10 (F95)
Ticuri tranzitorii F95.0
Ticuri motorii sau vocale cronice
F95.1
Enurezis-ul este definit n acelai mod n DSM-IV i ICD 10, ca fiind o eliminare involuntar
de urin n absena unei cauze organice, i care survine la un copil mai mare de 5 ani. Enurezis-ul poate fi
nocturn sau diurn, primar sau secundar.
A. Repetate emisii de urin n pat n timpul somnului sau n haine n timpul zilei (fie c sunt
involuntare sau voluntare);
C. Copilul trebuie s aib mai mult de 5 ani vrst cronologic sau vrst mintal n jur de 5
ani.
D. Comportamentul nu se datoreaz unor boli organice (diabet, spina bifida, epilepsie) sau
substante
- de cel puin dou ori pe lun, la copilul mai mic de 7 ani i de cel puin o dat pe lun la
copilul mai mare de 7 ani apare evenimentul enuretic involuntar sau intenionat
- vrsta mintal la subiectul devenit adult este similar cu cea a copilului ntre 7-10 - 12 ani
- dezvoltarea a fost bun n grupul familial i dac este susinut copilul dobndete limbajul
scris, calculul matematic simplu, cunotinele generale echivalente celor 4 clase elementare
- gndirea, incomplet dezvoltat, rmne dependena de concret; este lent, greoaie, iar
operaiile gndirii (analiza, sinteza, generalizarea, diferenierea, abstractizarea) se desfoara la nivelul
inferior, superficial, incomplet. Remarc mai uor deosebirile dect asemnrile. Nu poate sesiza cu uurin
corelaiile ntre fenomene. Enumer eronat sau incomplet nsusirile unor obiecte sau fenomene. Sesizeaz cu
dificultate "ideile principale", elementele de legtur ntre fenomene, elementele eseniale. Efortul de
"sintez" se reduce la descrierea fenomenlui. Sesizeaz cu dificultate sau chiar nu sesizeaz absurdul. Are
dificulti n a distinge ceva ce este "comun" de ceva ce este "particular". La proba de sortare i clasificare
dup criterii particulare eueaz frecvent. Efortul de "a defini" este dificil, pentru c nu poate face ncadrarea
n "genul proxim", chiar dac sesizeaz "diferena specific". Limbajul este srac, insuficient, cu sintaxa
deficitar, uneori dizartric sau dislexic.
- copilul cu IM uoar, de cele mai multe ori, are i tulburri emoionale i/sau de
comportament, precum instabilitate psihomotorie, agresivitate, ostilitate, opoziionism, anxietate i poate
dezvolta reacii depresive n condiii de tensiuni n microclimat.
- aceti subieci, devenii aduli, pot avea o vrst mintal asemntoare cu cea a copilului ntre
3-6-7 ani.
- pot efectua o munc necalificat automat, stereotip sub supraveghere (are un statut
semiindependent social)
- nu sunt capabili s ia decizii corecte pentru a putea locui singuri - nu se pot autoconduce
- au limbaj srac, vocabularul este restrns la cuvinte uzuale, sinteza simplificat, dislalie sau
dizartrie
- nu pot s-i nsueasc limbajul scris, pot recunoate litere sau cifre sau pot ajunge uneori s
numere automat
- gndirea este concret , modest, pot rezolva doar probleme de sortare. In situaii noi sunt
dezorientai, nu le pot rezolva dect cu scheme sau soluii deja existente. Procesele de generalizare,
abstractizare nu exist sau sunt extrem de rudimentare
- sfera emoional este srac dar se exprim uneori cu violen, sunt irascibili,
- aceti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformaii, tulburri neurologice, senzoriale,
endocrine, uneori comportament auto si hetero agresiv ,stari de agitatie marcata .
- pot prezenta frecvent paralizii cerebrale, epilepsie, tulburri de vedere i auz , malformaii,
stri de agitaie cu auto i hetero agresivitate.
8. Trsturile clinice ale unui copil cu Tulburare de opoziie pot fi grupate astfel:
copilul pare adesea a fi greu de controlat i de dirijat;
la vrsta de 4 ani nu respect regulile, ora de somn sau de mas, trebuie s-l chemi mereu pentru c nu
vrea s vin cnd i spui;
refuz s mnnce i are frecvente crize de ncpnare;
tolereaz cu greutate frustrarea - cnd este refuzat adesea se nfurie i plnge sau ip; prinii spun adesea
c refuz s-l ia la cumprturi, pentru c, dac nu i se cumpr ce vrea, el ip;
la 6 ani, conflictele se centreaz pe refuzul de a se pregti pentru coal, la fel i venitul la mas sau
mersul la culcare;
agresivitatea este nesesizat n primii ani de via, dei copilul pare mai nervos, uneori chiar lovete, zgrie
sau bate;
cnd este certat ridic mna la mama sa dar rareori face asta cu alte persoane. Aceste manifestri apar, de
obicei, n aceleai condiii, cnd refuz s mearg la culcare sau s vin la mas;
acte deliberate de distrugere a obiectelor apar adesea cnd se nfurie: lovete cu piciorul n mobil,
zgrie tapetul sau trntete uile;
cnd se afl n afara casei, astfel de stri apar cnd dorete o jucrie de la un alt copil sau cnd i se ia o
jucrie;
suprarea este urmat imediat de atac;
acest comportament este inacceptabil i sancionat de ceilali copii;
activitatea copilului este particular - nu are rbdare, este mereu nelinitit;
nivelul activitii ns pare rezonabil cnd vine prima oar la consultaie;
DSM
IV-TR:
criterii
de
Tulburare
opoziional
cu
Tulburare
opoziionalprovocare (F91.3)
sfidtoare
5) adesea i nvinovete pe
ceilali pentru popriile lui greeli;
6) se supr i se nfurie cu
uurin pe ceilali;
C. Comportamentul nu apare
numai n cursul unei tulburri psihotice sau
dispoziionale;
D. Nu se ndeplinesc criteriile de
tulburare de conduit, iar dac persoana a
mplinit 18 ani, nu sunt ndeplinite criteriile
pentru Personalitate antisocial.