Tulburări de percepție.

Tulburări
de memorie. Tulburări ale
proceselor afective

A elaborat studenta gr. CP11M

Vremea Lilia
A verificat conf. univ.,dr. Briceag Silvia
Tulburări
de percepție
1. Agnoziile,
pseudoagnoziile
2. Iluziile
3. Halucinațiile,
pseudohalucinațiile
 Agnoziile
• Au cauză neurologică,
precum ar fi leziunile de
centri nervoși în sistemul
nervos central,
reprezentând defect de
integrare gnozică.
Tipuri:
• Prossopagnozia
• Agnozia culorilor
• Agnozia simbolurilor
grafice (alexia,
agrafia, dislexie, alexia
cifrelor)
 Agnoziile
• Agnozia spațială
• Agnozia auditivă
• Agnozia tactilă (amorfognozie, astereognozie)

În cazul agnoziiilor se
pierde capacitatea de a
recunoaște obiectele după
calitățile lor senzoriale.
 Iluziile
Iluziile fiziologice,
nepatologice:
 Iluzii prin modificarea
condițiilor perceptive;
 Iluzii prin modificarea
mediului perceptual;
 Iluzii prin modificarea
condițiilor interne
 Iluziile
patologice(percepții false
cu obiect)
 Iluzii vizuale:

porropsiile metamorfopsiile

Fenomene
pareidolia de ,,deja
vu,,

Falsele Iluzia
recunoașteri sosiilor
 - Iluziile auditive;
- Iluziile olfactive;
- Iluzii viscerale;
- Iluziile de modificare a schemei corporale

Iluziile pot fi întâlnite și la personae normale, în anumite circumstanțe, datorită unor

modificări fiziologice sau stări febrile. În patologie apar în tulburări neurologice sau
disfuncții la nivel analizatorilor. În general sunt percepute pe fondul tuturor tulburărilor
nevrotice sau psihotice(tulburări obsesive, fobice, disociative/schizofrenie, stări delirante,
depresii), având anumite particularități în funcție de tulburare.
 Halucinațiile
sunt percepția fără obiect de perceput;
H. Ey obervă că definiția explică halucinația prin eroarea
fundamentală de percepție pe care o creează;
Tipuri de halucinații:
- Halucinații funcționale
- Halucinoidele: halucinații hipnagogice și
hipnapompice
- Halucinozele
- Halucinațiile propriu-zise psihosenzoriale
 Halucinațiile exteroceptive
Halucinații Halucinații Halucinații
auditive vizuale autoscopice

Halucinații
Halucinații
olfactive și
tactile
gustative

Halucinațiile interoceptive (viscerale)

Halucinațiile proprioceptive pot fi motorii sau kinestezice
 Pseudohalucinațiile

Se caracterizează prin:
incoercibilitate, automatism,
exogenitate
Pot fi:
 Auditive
 Vizuale
 Gustative și olfactive
 Tactile
 Interoceptive
 Motorii (kinestetice)
 Tulburări de
memorie
Memoria este un proces
psihic al orientării
retrospective realizat prin
fixare, conservare și
reactualizare; oglindește
experiența anterioară și
constituie rezervorul gândirii
și imaginației; suportul forței
cognitive a individului,
strâns corelată cu procesele
afective.
 Dismnezii cantitative

hipomnezii amnezii hipermneziile

• Anterograde • Hipermnezii
• Apare în
(de fixare) selective
surmenaj, • Mentismul
involuție • Retrograda (de • tematica; autistă;
• Depresie, evocare) mecanică;
anxietate • lacunara oneiroida
Dismnezii calitative – paramneziile
sunt amintiri deformate, false fie sub aspectul desfășurării cronologice, fie sub

aspectul lipsei legăturii cu realitatea obiectivă trăită de individ .

Tulburări ale Tulburările
sintezei rememorării
mnezice trecutului-
imediate allomnezii Pseudoreminiscente
Criptomnezia
Confabulații (Pick)
Înstrăinarea
(halucinații de
amintirilor
memorie)

Falsa recunoaștere
Iluzia de Ecmnezia
nerecunoaștere Anecforia
Tulburări ale
proceselor
afective
Mania și depresia
sunt polii opuși ai
spectrului afectiv. În
sindromul maniacal
starea afectivă este
euforică, iar în
depresie este tristă,
pesimistă. Ambele
sindroame afectează
activitatea
subiectului.
Depresia
 dispoziție afectivă trsită și pesimism;
 uneori se asociază cu anxietatea , neliniștea, iritabilitatea;
 afectează masiv gândirea;
 Bolnavul are idei depresive care se referă la prezent, trecut sau viitor:
- el vede partea neplăcută a fiecărui eveniment prezent,
crede că are permanent eşecuri, ceilalţi îl privesc ca pe un ratat; nu are
încredere în sine, în capacitatea sa de a avea succes;
- cînd se gîndeşte la trecut, îşi aminteşte numai
întîmplările triste, eşecurile, neplăcerile; se simte vinovat şi se
autoacuză pentru motive minore;
- atunci cînd se gîndeşte la viitor se aşteaptă numai la
lucruri rele, eşecuri, pierderi materiale, nenorociri pentru el şi familia
sa; consideră că viaţa nu mai are nici o valoare şi moartea ar fi o
eliberare. Aceste idei sumbre pot progresa spre idei şi planuri de suicid.
Tulburările depresive de intensitatea medie sau
severă pot fi însoțite de unele
simptome ,,biologice,,

Lipsa apetitului și
Perturbarea somnului Pierderea libidoului
scăderea în greutate

Aspectul exterior și
Lentoare psihomotorie, comportamentul:
cantitate de energie neîngrijit, umerii
redusă aplecați, capul înclinat
înainte, gesturile reduse
Mania
 Un sindrom caracterizat prin stare afectivă euforică, poate să
se transforme în iritabilitate, mânie;
 Gândirea etse accelerată, vorbire rapidă, decizii pripite;
 Apetitul este accentuat, somnul redus, trezirea devreme cu
senzație de plinătate de energie, dorințe sexuale intense;
 Aspectul exterior și îmbrăcămintea reflectă starea afectivă
veselă(culori vii, tendiță spre a se ,,decora,, extravagant);
 - lipsește de obicei conștiința bolii;
 Hipomania –un grad mai ușor de manie, cu dispoziție ușor
euforică, subiectul are multă energie și e foarte activ, mai
sociabil, mai comunicativ ca de obicei.
Tulburări afective cantitative
Hipertimia
pozitivă –
euforie, • moria
stare de • extazul
plenitudine
generală

Hipertimia
negativă-
dispoziție • Forma culminantă
negativă,
tristețe
• Poate antrena raptus
profundă, suicidal
pesimism
exagerat
• Depresia și anestezia
psihică
Anestezie dureroasă(exacerbări
psihică critice-rapus
dureroasă melancolic)
• Disforia
Tulburări afective calitative - Paratimiile
Sunt reacţii aberante, inadecvate contextului şi
întregii motivaţii care le declanşează. Specific pentru
acest tip de dereglări este: afectivitatea paradoxală
( răspuns foarte mare la un stimul foarte mic);
ambivalenţa afectivă , adică trăiri afective opuse faţă de
aceeaşi persoană (dragoste-ură, plăcereneplăcere,
atracţie-respingere); inversiunea afectivă urmate de
crize nemotivate, tendinţe histrionice care se
declanşează şi se întrerup brusc.
Schizofrenia – patologia de elecţie în care se întîlnesc.
 Tulburările dinamicii relațiilor afective
• Este frecvent întâlnită la pacienții în vârstă, la cei cu
Labilitatea afectivă arterioscleroză,
• la alcoolici după faze de euforie

• Trăiri de împietrire
Rigiditatea afectivă • imposibil să i se citească pe chip ceva

Anxietatea și teama
difuză fără de • Este mai mult potențială decât prezentă

obiect
Tulburarea afectivă
bipolară(psihoză maniaco- • Episoade repetate de manie și depresie
depresivă)
Bibliografie:
1. Briceag, S. Psihopatologia/ Silvia Briceag; Univ. de Stat “Alecu
Russo” din Bălţi, Fac. de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte,
Catedra de Psihologie. – Bălţi : Universitatea de Stat “Alecu Russo” din
Bălţi, 2017.- /// 267 p. : tab. ISBN 978-9975-50-195-8.
http://
dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/1336/1/curs.pdf
2. BREDICEAN, A.-C.; et. al. Curs de psihiatrie generală. Timişoara:
Ed.”Victor Babeş”, 2014. 215 p.
4. LĂZĂRESCU, MIRCEA Ce este tulburarea mentală : Evoluţionism,
cultură, psihopatologie. Iaşi: Polirom, 2014. 459 p. ISBN 978-973-46-
4190-1.
5. FOUCAULT, MICHEL. Boala mentală şi psihologia. Timişoara:
Ed. Amarcord, 2000. 103 p. ISBN 973-9244-78-5.
6. PREDESCU, V. Psihiatria. Vol.I. Bucureşti: Ed. Medicală, 1989.
7. ROMILĂ, A. Psihiatrie. Ed. a 2.a. Bucureşti: Ed. Medicală, 2004.