Psihopatologia afectivitatii si vointei

AFECTIVITATEA
Ansamblu de manifestari psihice care reflecta realitatea prin trairi pozitive si negative ;
Este un proces dinamic, continuu, in care rezoneaza doua realitati: a ambiantei si a subiectului ;
Tulburarea starilor afective a fost apreciata dupa urmatoarele criterii:- natura, intensitate, forta,
labilitatea, continutul, adecvarea motivationala, motivarea deliranta
Tulburari cantitative
a) hipotimia- scaderea in grade variabile a tensiunii afective si a elanului vital pana la apatie si
indiferenta poate apare:
- apatie(pacientul prezinta o incarcatura redusa emotionala, este detasat , indifferent)
-aplatizare, tocire afectiva reducerea pana la disparitie a rezonantei emotionale, in asociere cu
facies imobil si voce monotona
- anhedonia-absenta placerii in existenta cotidiana
- apare in oligofrenii - stari de deteriorare cognitive - traumatisme cranio cerebrale - stari
confuzionale cu etiologie variata
b) atimia, indiferentismul afectiv, athymhormia, se caracterizeaza prin scaderea foarte
accentuate a tonusului afectiv si a capacitatii de rezonanta afectiva
--apare in -starile de idiotie,- demente - stari confuzionale grave - catatonii sau stari defectuale
schizofrene
-- forma sinonima: apatia lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si
ambianta
b) hipertimii -exagerarea afectivitatii ce se traduce prin dezechilibrul vietii psiho-afective
Hipertimia pozitiva
1)Euforia: - exagerarea dispozitiei in trairi placute, vesele, bucurie, ras, optimism stare de
plenitudine, bine general sanatate, putere, insotita de fuga de idei, logoree, mimica expresiva,
bogata, glume contagioase, tendinta de supraapreciere, exacerbarea tendintelor si trebuintelor (in
special sexuale)
- Este increzator, comunicativ, i se pare totul posibil
- Apare in - episoadele maniacale - intoxicatii usoare(alcool, cafea, cocaine, morfina) - starile
nevrotice - stari subfebrile - stari dementiale - oligofrenii
- Apare dupa succese de mica amplitudine
2) dispozitia expansiva mai mica decat euphoria apare in sdr. maniacal la debut
3) hipomania varianta mai putin intense care consta in crestere patologica a pragului starii
subiective de bine, se intalneste in faza incipienta a fazei maniacale din tulb. bipolara
Hipertimia negativa - depresie- prabusire a dispozitiei bazale spre polul negativ
tristete profunda, pesimism exagerat, participare afectiva intensa, sentimentul durerii morale,
inutilitate, devalorizare
Ideatie lenta, continut trist (bradipsihie)
Se exteriorizeaza pe plan motor printr-o inhibitie marcata sau pintr-o neliniste anxioasa,
mimica, pantomimica exprimand concordant continutul dureros al trairilor afective(frunte
incretita in omega melancholic, treimea interioara a pleoapelor ridicata, comisurile bucale
coborate, corpul inconvoiat,bratele cad pasiv pe langa corp)
In tot ce simte, intrezareste nenorocirea, prevestirea de rau
Forma culminanta poate antrena raptus suicidar (riscul mare de suicid este in perioada de
initiere sau terminala)
Apare in : -sindroamele nevrotice din bolile somatice
1

- fazele depressive ale psihozei maniaco-depresive

Anestezie psihica dureroasa
Bolnavul se plange ca nu se poate bucura, intrista, induiosa, nu mai poate simti intens afectiunea
pentru persoanele apropiate
Pierde capacitatea de rezonanta afectiva
Depresia si anestezia psihica dureroasa culmineaza prin exacerbari critice raptus melancolic
(afectiune rapida, brusca, cu durata scurta si foarte intensa, cu risc suicidar foarte mare)
Apare in :- fazele tardive ale unor depresie
- sindroame de depersonalizare si derealizare
- forme de debut sau in stadiile preremisionale ale schizofreniei
Anxietatea= teama fara obiect
- se considera ca insoteste de cele mai multe ori starile depressive
-se manifesta prin: neliniste psiho- motorize,cu rasunet neurovegetati( palpitatii, tulburari
vasomotorii, oscilatii tensionale, transpiratii difuze)
-forme: limitata in timp, determinate de evenimente puternic stresante, anxietatea determinate de
dificultati de adptare mai ales dupa stress, anxietatea generalizata nesituationala, anxietatea
situatonala cuprinsa in starile fobice( agorafobie, fobie sociala, fobie simpla, agorafobie cu
atacuri de panica si atacurile acute de panica)
- atunci cand anxietatea este centrata pe un obiect, pe o situatie este vb de fobie
Labilitatea emotionala (versatilitatea timica)- alternanta a dispozitiei intre polulu pozitiv sic el
negate; intre euforie si depresie
- apare in manie, oligofrenie, unele psihopatii
- forma extrema= incontinenta afectiva=trecerea rapida de la o stare la alta)
Disforie stare mixta, tulburare afectiva
- dispozitie depresiva (mai mult anxioasa, de rau general, de discomfort somatic, de neluiniste la
care se asociaza logoreea, excitabilitatea crescuta, impulsivitatea)
- apare - alcoolicii cronici
- encefalopatii posttraumatice, postencefalitice
- ii perioadele de abstinenta ale toxicomanilor
- in perioadele intercritice ale epilepticilor
Tulburari calitative paratimii
- reactii aberante, inadecvate contextului si intregii motivatii care le declanseaza
- schizofrenia patologia de electie in care se intalnesc
- afectivitatea paradoxala raspuns foarte mare la un stimul foarte mic
- ambivalenta afectiva trairi afective opuse fata de aceeasi persoana (dragoste-ura, placereneplacere, atractie-respingere); apare in schizofrenie
- inversiunea afectiva; consta in reactie afectiva- univoc negative- bolnavul dezvolta ostilitate
fate de persoanele pe care inainte de boala le-a iubit, sau pe care in mod fires car trebui sa le
iubeasca
- apare in schizofrenie, parafrenie, delirul de gelozie si mai rar in paranoia
VOINTA
Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee sau rationament la o
activitate sau inhibitia unei activitati, in vederea realizarii unui anumit scop
Tulburarile de vointa disbulii
CANTITATIV
1. Hiperbulia
2

- Exagerarea fortei volitionale; apare la persoane voluntare, ferme, tenace

- In patologie apare rar, deoarece se dezorganizeaza suportul motivational.
- Stari obsesivo-fobice, intalnim mai mult efort
- La toxicomani hiperbulie cu caracter unidirectional si electiv in scopul procurarii drogului, pe
fondul general de hipobulie
- paranoia- hiperbulie selective si unilaterala - Hiperbulia deliranta concentrarea extrema a
interesului si eforturilor cu predilectie spre temele delirante
2. Hipobulia
- Scaderea fortei volitionale ce se traduce prin scaderea capacitatii de a actiona
- Se traduce in plan comportamental prin scaderea capacitatii de a actiona
- Pacientul stie ce trebuie sa faca, dar nu poate
- Apare in -tulburari de personalitate, boli somatice( pacientul se concentreaza asupra
simptomelor somatice) tulburari depressive toxicomani TCC Stari maniacale(datorita tulburarilor
de atentie, apare hipobulia) si hipomaniacale in oligofrenie, demente
- Hipobulia electiva vizeaza tematica fobica si compromite trecerea la anumite actiuni
3. Abulia=Lipsa de initiativa,si incapacitatea de a actiona
- Apare in catatonie(pacientul este asemenea unei statui, nu intreprinde nici o actiune, nu
executa nici un act, nu face nici un gest, fiind abolite chiar miscarile mimice si pantomimice),
- depresii profunde, de natura predominant endogena( bolnavul este lipsit de orice initiative, nu
poate trece nici materializarea actului final suicidal-, astfel abulia realizeaza, la un moment dat
o profilaxie a suicidului)
Tulburarile calitative ale vointei:
1. Disabulia- forma particulara de abulie
- Dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfarsi o actiune inceputa, insotita de perplexitate si
nota afectiva negativa.
- Apare in debutul schizofrenie- neurastenie
2. Parabulia
- insuficienta volitionala insotita sau determinata de anumite dorinte, pulsiuni sau acte paralele.
- Apare in - nevroze motorii ( insuficienta volitionala este insotita de ticuri, spasme si alte
manifestari motorii) - schizofrenie
3. Impulsivitatea
- insuficienta vointei pasive, inhibitorii duce la lipsa de frana si comportament impulsive ;rezulta
acte impulsive, intempestive, cu un caracter antisocial, reprobabil si dramatic ; spontane sau
reflexe, actele impulsive se desfasoara pe un fond limitat al campului constiintei
- apare la oameni colerici in starile psihopatice- la psihopatii excitabili impulsive la nevrotici,
in special cei anxiosi, care izbucnesc in momentele de maxima tensiune afectiva
4. raptusurile anxioase
Apare in : - psihoze, stari delirante si pasionale ; stari maniacale ; raptusul melancholic ;
Schizofrenie ; epilepsie

Contiina

Procesul de reflectare a propriului eu i a lumii nconjurtoare

Jaspers (1965) viaa psihic la un moment dat
Tulburarea contiinei starea de contien (starea de luciditate): att capacitatea i claritatea
reflectrii, ct i nelegerea realitii obiective
Criteriile de clasificare (Jaspers):
Detaarea de realitate:
Ridicarea pragurilor senzoriale perceperea realitii estompat, mai puin distinct
Hipoprosexie de fixare
Hipomnezie sau amnezia evenimentelor: fixarea evenimentelor este fragmentar, superficial
Tulburarea memoriei:
Amnezie postcritic
Dificulti n privina evocrii unor fapte importante din antecedentele insului, chiar dac sunt
foarte bine fixate i redate n afara strii confuzive
Hipomnezia i amnezia sunt generate de perturbarea profund a funciilor psihice
Dezorientarea:
Este secundar tulburrilor mnezice i prosexice
Are intensitate diferit
Se poate referi la: spaiul geografic n care se afl, spaiul fizic, la orientarea n timp, n cazuri
grave la orientarea autopsihic
Incoerena ideativ i a activitii:
Evolueaz nsoite de semnele enumerate mai sus
Incoerena ideativ nu urmeaz direct proporional intensitatea tulburrii de contiin
Poate asocia productivitatea senzorial psihotic.
Contiina, din punct de vedere psihologic, reprezint acel proces de reflectare a propriului eu i
a lumii nconjurtoare. Din punct de vedere psihopatologic, cnd se vorbete despre contiin, se
face referire i la tulburrile, n diferite grade, ale strii de luciditate.
Tulburri cantitative ale contiinei

Starea de veghe: funciile psihice se desfoar cu claritate, luciditate i sub controlul

raiunii.
Forme:

Obtuzie: imprecizie, dificulti asociative, pierderea mobilitii ideative;

Hebetudine: perplexitate, detaare, indiferen fa de situaia n care se afl;

Torpoare: dezorientare uoar, hipokinezie, reducerea iniiativei, indiferen, apatie.

Obnubilare: orientare incomplet i dificil n spaiul imediat, bradipsihie, bradikinezie,

influene vagi despre propria persoan

Stupoare: activitatea psihomotorie pare suspendat, rspunde numai la stimuli foarte

puternici

Sopor: reaciile la stimuli sunt foarte reduse, somnolen accentuat

Com: apsihism, pierderea complet a contiinei, se realizeaz prin disoluia funciei de

relaie, conservarea uneori relativ a funciilor vegetative.

Tulburri calitative ale contiinei

ngustarea cmpului contiinei

Focalizarea contiinei asupra unei idei, amintiri, aciune de care pacientul nu se poate desprinde
Contiina nu poate integra experiena prezent
Duce la deformarea relaiei cu realitatea
Starea crepuscular
Modificare de aspect critic cu debut i sfrit brusc
ngustarea cmpului contiinei n grade variabile
Se menin automatismele motorii
Alterarea profund a reflectrii senzoriale
Pot asocia idei delirante, halucinaii auditive sau vizuale
Confuzia mental
Consecina unei afeciuni organice cerebrale acute, care duce la modificri ale contiinei cu
caracter tranzitoriu
Debutul brutal n cteva ore
Aspect de ruptur, hiatus fa de comportamentul avut anterior
Denivelarea contiinei n diferite grade (torpoare, obnubilare, com)
Tulburri de contiin de tip delirant
Dezorientarea n spaiu i timp
Tulburri masive de percepie, terifiante
Evolueaz pe fondul unei anxieti marcate
Idei delirante polimorfe i fragmentare, absurde
Febr, deshidratare
Onirismul
Stare de vis patologic care invadeaz realitatea
Modificarea comportamentului
Halucinaii vizuale, viziuni haotice
Halucinaii auditive cu caracter neplcut, pacientul ncearc s scape de ele.
Starea oneiroid
Infiltrare a construciilor visului n gndirea vigil, la care pacientul asist, nu particip
Amestec ntre fragmente ale realitii reflectate i reprezentri senzoriale plastice
Reminiscene halucinatorii
Idei de vis ce au coeren i sistematizare.
Starea amentiv
Simptomatologie polimorf, alterarea profunda a contiinei propriului eu
Dezorientarea este total
Incoerena ideativ este maxim
Vorbirea neinteligibil
Agitaie dezordonat n limitele patului
Derealizare i depersonalizare
Poate viza impresia de desanimare: schimbare psihic; schimbare somatic desomatizare
Este redat prin sentimentul anxiogen al modificrii propriului Eu
5

Pacienii au impresia c nu mai sunt ei, caut s se regseasc pe ei nii, par a fi pierdut
entitatea personalitii lor
Starea de depersonalizare se triete prin impresia de inautenticitate
Aceast modificare atinge forul intim al individului, subiectivitatea sa profund
Este trit pe fundalul unei profunde ngrijorri
Reunete anxietate, perplexitate i stranietate
Apare la pacienii cu schizofrenie, cu epilepsie temporal
Derealizarea impresia, sentimentul de nstrinare, ndeprtare, nefamiliaritate a realitii trite
Pacientul are sentimentul iluzoriului, irealitii, cu un colorit cenuiu (mediul nconjurtor i se
pare schimbat, modificat, cu culori mai sumbre)
Se exprima prin pierderea autenticitii i a receptivitii psihosenzoriale a ambianei
Falsele recunoateri fenomen dj vu, dj connu, dj vecu sau negaia lui
Tulburarea instinctului alimentar
Scderea nevoii de hran
Anorexia scderea sau lipsa total a poftei de mncare
Apare n depresii, ia aspectul refuzului alimentar, n reacii nevrotice i ocuri
Sitifobia: refuzul alimentar, asociat cu tulburri de percepie, de gndire
Apare n schizofrenie
Exagerarea nevoii de hran
Bulimia apare n afeciuni organice cerebrale, dar exist i bulimia nervoas
Polifagia persoana are tendina de a ingera fr discriminare alimente sau produse
necomestibile
Apare n demen, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de personalitate
Potomania ingerarea unor cantiti exagerate de lichide
Exclude diabetul insipid
Apare n tulburri de personalitate histrionic i borderline
Dipsomania nevoia imperioas de a bea episodic buturi alcoolice n cantiti mari, urmat de o
perioad de abstinen
Opsomania dorina de a mnca dulciuri n exces, din dorina de a calma starea de anxietate
Pentru scurt timp, starea de tristee este nlturat prin consum de dulciuri (ciocolat)
Coprofagia consumul de excremente
Apare n oligofrenii grave i n demene
Pervertirea instinctului alimentar
Mercisismul complex de acte care urmeaz ingestiei alimentare
Regurgitarea i ruminaia alimentelor regurgitate
Apare n oligofrenie, demen, tulburri grave de personalitate
Pica nevoia de ingestie a unor alimente condimentate sau substane nealimentare
Apare pasager n graviditate
Tulburarea instinctului sexual
Exagerarea instinctului sexual
Nimfomanie la femei
Satiriazis la brbai
Apare n episoadele maniacale, demene, oligofrenie
Impotena sexual psihic scderea instinctului sexual fr modificri ale libidoului
6

Apare n nevroze

Tulburrile instinctului sexual

Exagerarea instinctului sexual
nimfomanie la femei, satiriazis la brbai
apare n episoadele maniacale, demene, oligofrenie
impotena sexual psihic
scderea instinctului sexual fr modificarea libidoului
apare n nevroze i afeciuni somatice
anomalii n alegerea partenerului:
zoofilia (sodomia)
fetiism: contemplarea obiectelor de utilitate intim ale sexului opus, ce duce la satisfacerea
erotic
pygmalionismul: satisfacerea erotic prin raporturi sexuale cu statui
necrofilia
anomaliile desfurrii actului sexual
sado-masochismul, cu dou variante:
sadismul plcerea sexual deplin condiionat de provocarea unor stri de suferin fizic sau
moral
masochismul plcerea doar n msura n care partenerul provoac suferin fizic
exhibiionismul plcerea sexual obinut prin expunerea organelor sexuale n public.
Tulburrile instinctului de aprare
exagerat: teama excesiv de boal sau moarte (nevroze, hipocondrii) sau prin agresivitate
(toxicomanii)
diminuat: nepsare, indiferen fa de pericole; apare n oligofrenie
refuzul alimentar, autodenunuri, automutilri; apare n schizofrenie i n stri confuzive
abolirea: apare n oligofrenie i demene.
Tulburrile instinctului matern
exagerat: la mamele anxioase, obsesionale n scop de supraprotecie
diminuarea: apare la mame cu alcoolism, n tulburarea de narcisic personalitate i n
schizofrenie.
pervertirea instinctului matern
Abandonul sau neglijarea copilului. Apare n schizofrenie, alcoolism, oligofrenie
Pruncucidere forma extrem de pervertire. Apare n psihoze puerperale, sarcini nedorite, stri
de oc.
Infanticidul uciderea de ctre mam a propriului copil.
Apare n tulburri delirante, schizofrenie, epilepsie.
Tulburrile de somn
Tulburri de adormire i n meninerea somnului:
Insomnia
Total
7

Parial la adormire sau la trezire

Somnolena excesiv: narcolepsia, apneea n somn
Sindromul Kleine Levin: somnolen periodic, hiperfagie, hipersexualitate, ostilitate
Tulburri asociate stadiului de somn:
Somnambulism: automatism ambulator n timpul somnului
Pavor nocturn: agitaie n timpul somnului
Enuresis (encomprezis): pierderea de materii fecale n timpul somnului
Bruxismul: scrnirea dinilor n timpul stadiului I i II
Crize epileptice morfeice
Depersonalizarea
Situat la frontiera psihopatologiei contiinei i a persoanei (S. Folin)
Depersonalizarea este o stare (nu este un simptom/sindrom)
P. Janet consider c nu este o stare, ci un moment de evoluie
Elementul esenial: impresia de schimbare