Sunteți pe pagina 1din 21

NEUROPSIHOLOGIA ESTE O DISCIPLINĂ DE GRANIȚĂ ÎNTRE:

a. Științele neurale, psihologice, sociale, tehnice


b. Științele sociale și tehnice
c. Științele neurale și psihologice

NEUROPSIHOLOGIA STUDIAZĂ:

a. Baza neurofiziologică a proceselor psihice, limbajului și


comportamentului
b. Raportul între psihic și creier
c. Neuronal și funcțiile sale
d. Organizarea psiho-neuro-comportamentală a creierului

DIRECȚIA EVOLUȚIONISTĂ DE STUDIU AL NEUROPSIHOLOGIEI


URMĂREȘTE:

a. Formularea legilor generale ale devenirii psihocomportamentale pe


scara animală
b. Elementele component ale unui comportament
c. Mecanismele relizării actelor psihocomportamentale
d. Stadiile parcurse de un comportament de la naștere până la
maturizare

PSIHICUL ESTE:

a. Funcția de receptare, prelucrare, interpretare și stocare a


informațiilor
b. Funcția de gândire și simțire a creierului
c. Funcția de integrare a întregului organism

ENTITĂȚILE DE TIP COGNITIV SUNT:

a. Voința și trebuințele
b. Senzațiile, percepțiile, reprezentările și gândirea
c. Emoțiile și sentimentele

PRINCIPIUL CORTICALIZĂRII STABILEȘTE FAPTUL CĂ:

a. Scoarța cerebrală este cea mai veche formațiune filogenetică a


creierului
b. Scoarța cerebrală este centrul superior de comandă și control al SNC
c. Creierul este un sistem ierarhizat și specializat

CREIERUL ARE TREI CATEGORII MARI DE FUNCȚII:

a. Neurologice, instrumental-simbolice și integratoare


b. Primare, secundare și terțiare
c. Interne, externe și intermediare
d. Neurologice, psihologice și de relație

NEURONUL ESTE:

a. Celula cu proprietăți unice în organism


b. Celula cu mai multe dendrite și axoni
c. Nu o celula, ci un sistem funcțional

DIN PUNCT DE VEDERE ANATOMO-FUNCȚIONAL, SINAPSA ARE:


a. O componentă
b. Două componente
c. Trei componente
d. Patru componente

DUPĂ NUMĂRUL PRELUNGIRILOR, NEURONII POT FI:

a. Somatocromi, citocromi, cariocromi


b. Unipolari, bipolari, multipolari
c. Motori, senzitivi, intercalari (de asociație)

STIMULENTUL ESENȚIAL AL DEZVOLTĂRII FUNCȚIILOR CREIERULUI


ESTE:

a. Alimentația sănătoasă
b. Informația
c. Apa

PRINCIPIUL CENTRALIZĂRII SE REFERĂ LA URMĂTOAREA AFIRMAȚIE:

a. Creierul este un organism central


b. Neuronii se grupează în centri nervoși
c. Centrii nervoși se grupează în mijlocul creierului

FUNCȚIILE: SENZITIVE, SENZORIALE, MOTORII, REFLEXE, DE


COORDONARE ȘI DE ECHILIBRU SUNT:

a. Funcții integratoare ale creierului


b. Funcții instrumental-simbolice ale creierului
c. Funcții pur neurologice ale creierului

GNOZIILE, PRAXIILE, LIMBAJUL, ORIENTAREA SPAȚIALĂ, SCHEMA


CORPORALĂ SUNT:

a. Funcții pur neurologice


b. Funcții instrumental-simbolice
c. Funcții integratoare

ATENȚA, ORIENTAREA, DISPOZIȚIA AFECTIVĂ, MEMORIA,


ACTIVITATEA, COMPORTAMENTUL, CONȘTIINȚA REPREZINTĂ:

a. Funcții instrumental-simbolice
b. Funcții integratoare
c. Funcții pur neurologice ale creierului

DIN PUNCT DE VEDERE FILOGENETIC, ORDINEA DE APARIȚIE A


FUNCȚIILOR CREIERULUI ESTE URMĂTOAREA:
a. Neurologice, instrumental-simboloce, integratoare
b. Instrumental-simbolice, integratoare, neurologice
c. Integratoare, neurologice, instrumental-simbolice
d. Integratoare, instrumental-simbolice, neurologice
e. Neurologice, integratoare, instrumental-simbolice
f. Instrumental-simbolice, neurologice, integratoare

ORGANITELE CELULARE SPECIFICE NEURONULUI SUNT:

a. Lizozomii și reticulul endoplasmatic


b. Aparatul Golgi și corpusculii Nissl
c. Neurofibrilele și corpusculii Nissl
d. Substanța tigroidă și corpusculii Nissl

FUNCȚIA DENDRITELOR ESTE DE A:

a. Reacționa la excitații și de a le conduce către corpul neuronului


b. Reacționa la excitații și a le conduce către alți neuroni vecini
c. Conduce impulsul nervos spre celulele efectoare

FUNCȚIA AXONULUI ESTE DE A:

a. Conduce impulsul nervos către dendritele propriului neuron


b. Reacționa la excitațiile din exterior și a le prelucra
c. Conduce impulsul nervos către neuronul vecin sau către celulele
efectoare

TEACA DE MIELINĂ A AXONULUI ARE ROLUL DE A:

a. Crește rezistența neuronului


b. Hrăni neuronul
c. Crește viteza de transmitere a impulsului nervos

NEVROGLIA ESTE:

a. Celulă specifică sistemului nervos


b. Structura de transmitere a influxului nervos
c. Celulă cu aceeași origine cu neuronul, dar lipsită de funcție specifică
ZONA CARE FACE LEGĂTURA ÎNTRE AXONUL UNUI NEURON ȘI
AXONUL ALTUI NEURON POARTĂ NUMELE DE:

a. Sinapsă axo-axonală
b. Sinapsă axo-somatică
c. Sinapsă axo-dendritică

ZONA CARE FACE LEGĂTURA ÎNTRE DOI NEURONI POARTĂ NUMELE


DE:

a. Comunicare interneuronală
b. Spațiu de legătură
c. Sinapsă

ZONA CARE LEAGĂ AXONUL UNUI NEURON CU DENDRITELE ALTUI


NEURON SE NUMEȘTE:

a. Sinapsă axosomatică
b. Sinapsă axo-dendritică
c. Sinapsă axo-axonală

COMPONENTA PRESINAPTICĂ A SINAPSEI ESTE REPREZENTATĂ DE:

a. Spațiul sinaptic
b. Fanta sinaptică
c. Butonii terminali ai unui axon

COMPONENTA SINAPTICĂ A SINAPSEI ESTE REPREZENTATĂ DE:


a. Butonii terminali ai unui axon
b. Axonul altui neuron
c. Spațiul (fanta) sinaptică

COMPONENTA POSTSINAPTICĂ A SINAPSEI ESTE REPREZENTATĂ DE:

a. Corpul, dendritele sau axonul unui neuron


b. Butonii terminali ai unui axon
c. Spațiul sinaptic

SCHEMA MORFOLOGICĂ A ACTULUI REFLEX ESTE REPREZENTATĂ DE:

a. Neuron
b. Arcul reflex
c. Sinapsă

ARCUL REFLEX ESTE ALCĂTUIT DIN URMĂTOARELE COMPONENTE:

a. Receptor, centru nervos, efector


b. Receptor, calea aferentă, centru nervos, cale eferentă, efector
c. Presinaptică, sinaptică și postsinaptică
REACȚIA DE RĂSPUNS EFECTOR PRODUSĂ DE O EXCITAȚIE VENITĂ
DIN MEDIUL INTERN SAU EXTERN POARTĂ NUMELE DE:
a. Act reflex
b. Centru reflex
c. Arc reflex

SALIVAȚIA, DEGLUTIȚIA, MASTICAȚIA ȘI CLIPITUL SUNT REFLECE:


a. Innascute
b. Necondiționate complexe
c. Necondiționate de tip A

REFLEXELE MIMICO-VEGETATIVE SUNT REFLEXE:

a. Condiționate
b. Necondiționate de tip C
c. Necondiționate de tip B

REFLEXUL ALIMENTAR ȘI CEL DE REPRODUCERE SUNT REFLEXE:

a. Condiționate
b. Necondiționate de tip C
c. Necondiționate complexe

REFLEXELE CONDIȚIONATE:
a. Sunt înnascute
b. Sunt dobândite
c. Sunt legături permanente între excitant și răspuns

REFLEXUL DE APĂRARE ESTE:

a. Dobândit de-a lungul vieții


b. Înnascut
c. Necondiționat complex
CERCETĂRILE CARE EVIDENȚIAZĂ COMPONENTELE UNUI
COMPORTAMENT ȘI RELAȚIILE DINTRE ACESTEA FAC PARTE DIN:

a. Direcția neuropsihologică de studiu


b. Direcția evoluționistă de studiu
c. Direcția descriptivă de studiu
d. Direcția ontogenetică de studiu în neuropsihologie

STUDIUL CÂMPURILOR ELECTROMAGNETICE CARE ÎNSOȚESC


ACTIVITATEA PSIHICĂ UMANĂ CONSTITUIE:

a. Direcția neuropsihologică de studiu


b. Modalitatea cibernetică de studiu
c. Modalitatea fizică de studiu în neuropsihologie

DETERMINISMUL PSIHOLOGIC AL MALADIILOR POATE AJUNGE PÂNĂ


LA:

a. 15%
b. 70%
c. 50%

65% DINTRE BOLI AU O DETERMINARE

a. Genetică
b. Somatică
c. Psihosomatică
AFIRMAȚIA ”FIBRA NERVOASĂ ESTE CAPABILĂ SĂ CONDUCĂ
INFORMAȚIA ÎN AMBELE SENSURI: CENTRIFUG ȘI CENTRIPET”, ESTE
PROPRIE:

a. Legii conducerii nedecremențiale


b. Legii conducerii bilaterale
c. Principiul comutări

POTRIVIT LEGII CONDUCERII IZOLATE, FIBRA NERVOASĂ ESTE


PROPRIETATEA DE A CONDUCE INFORMAȚIA:

a. Fără nicio pierdere în amplitudine


b. Centripet și centrifug
c. Fără a influența fibrele vecine
d. Exclusiv și independent, impulsurile proprii

COMPRIMAREA SAU ANESTEZIEREA FIBREI NERVOASE PRODUCE:

a. Anularea sau reducerea conductibilității nervoase


b. O disfuncție reversibilă sau nu, în funcție de importanța leziunii
c. Difuzia excitației către fibrele vecine

INTEGRITATEA ANATOMICĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A FIBREI NERVOASE


ESTE O CONDIȚIE OBLIGATORIE PENTRU:

a. Anularea sau reducerea conductibilității nervoase


b. Desfășurarea în bune condiții a conducerii impulsului nervos
c. Conducerea impulsului cu intensitate sub prag

LEZAREA TECII DE MIELINĂ A FIBREI NERVOASE DUCE LA:

a. Nerespectarea legii conducerii bilaterale


b. Nerespectarea legii conducerii nedecrementiale
c. Nerespectarea legii conducerii izolate

RESPECTÂND LEGEA ”TOTUL SAU NIMIC”, FIBRA NERVOASĂ:

a. Conduce un stimul cu intensitate prag maximal și nemodificat


b. Nu va conduce un stimul cu intensitate sub prag
c. Nu va conduce un stimul cu intensitate peste prag

LEGEA MULTIPLICĂRII IMPULSULUI NERVOS LA NIVELUL


TERMINAȚIILOR AXONALE ASIGURĂ DISTRIBUIREA IMPULSURILOR:

a. Către terminațiile cele mai importante


b. Către toate terminațiile, indiferent cât de multe sunt ele
c. Către cele mai mari terminații axonale

”ÎNTÂRZIEREA SINAPTICĂ” ESTE:

a. O proprietate a axonului
b. O proprietate a dendritei
c. O proprietate a sinapsei

ÎNTÂRZIEREA SINAPTICĂ ESTE CU ATÂT MAI MARE CU CÂT:

a. Există mai mulți neuroni în lanțul neuronal


b. Există mai multe sinapse în lanțul neuronal
c. Sinapsa este mai importantă

ANULAREA SAU REDUCEREA TRANSMITERII IMPULSULUI PRIN


SINAPSĂ SE PRODUCE CÂND:

a. Sinapsa este privată de oxigen


b. Se intoxică sinapsa cu noxe sau medicamente
c. Sinapsa are integritate morfofuncțională

FATIGABILITATEA SINAPSEI REPREZINTĂ:


a. Intoxicarea sinapsei cu noxe
b. Oboseala sinapsei datorită suprasolicitării prin stimulări repetate și
rapide
c. Anestezierea sinapsei

PROPRIETATEA SIANPSEI DE A ADUNA IMPULSURILE CU INTENSITATE


SUB PRAG PENTRU A ATINGE NIVELUL DE PRAG ȘI A LE TRANSMITE
POARTĂ NUMELE DE:

a. Ocluzie
b. Facilitare
c. Sumare temporo-spațială

POPULAȚIA UNIFORMĂ DE NEURONI CARE ÎNDEPLINESC ACEEAȘI


FUNCȚIE PE CĂI MULTIPLE ȘI DIFERITE POARTĂ NUMELE DE:

a. Rețea neuronală
b. Populație neuronală
c. Set neuronal

O REȚEA NEURONALĂ POATE FI ALCĂTUITĂ DIN:

a. Un singur neuron
b. Doi sau mai mulți neuroni
c. Sute sau mii de neuroni

”MIASTENIA GRAVIS” ESTE O BOALĂ CARE AFECTEAZĂ:

a. Neuronul
b. Transmiterea sinaptică
c. Nevroglia
MIASTENIA GRAVIS SE MANIFESTĂ PRIN:

a. Scăderea forței musculare


b. Creșterea forței musculare
c. Reducerea calciului din terminațiile presinaptice

BLOCAJUL NEUROMUSCULAR PRESINAPTIC POATE APARE LA:

a. Pacienții cu un anume tip de cancer muscular


b. Pacienții care nu au cancer pulmonar
c. Pacienții cu cancer muscular

MIASTENIA GRAVIS SE TRATEAZĂ PRIN:

a. Extirparea tumorii timusului


b. Extirparea tumorii timusului și apoi tratament medicamentos
c. Fizioterapie (masaj, gimnastică)

DIN PUNCT DE VEDERE FUNCȚIONAL, SISTEMUL NERVOS POATE FI


ÎMPĂRȚIT ÎN:

a. Sistemul nervos central și sistemul nervos periferic


b. Sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic
c. Sistemul nervos somatic și sistemul nervos vegetativ

SISTEMUL NERVOS SOMATIC (AL VIEȚII DE RELAȚIE) ASIGURĂ:

a. Legătura dintre organism și mediu


b. Legătura dintre sistemele organismului
c. Legătura dintre sistemul nervos vegetativ și sistemul nervos periferic

SISTEMUL NERVOS SOMATIC (AL VIEȚII DE RELAȚIE) ESTE ALCĂTUIT


DIN:

a. Sistemul nervos central și sistemul nervos periferic


b. Sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic
c. Sistemul nervos vegetativ și sistemul nervos central

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV ARE FUNCȚIA DE A CONTROLA:

a. Activitatea musculară a membrelor


b. Activitatea organelor interne
c. Activitatea sistemului nervos somatic

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV ESTE ALCĂTUIT DIN:

a. Sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic


b. sistemul nervos somatic și sistemul nervos central
c. sistemul nervos central și sistemul nervos periferic

SISTEMUL NERVOS CENTRAL ESTE COMPUS DIN DOUĂ SEGMENTE:

a. encefalul și măduva spinării


b. măduva spinării și nervii spinali
c. măduva spinării și nervii cranieni

ENCEFALUL ESTE ALCĂTUIT DIN:

a. două componente: diencefal, metencefal


b. trei componente: mezencefal, telencefal, diencefal
c. cinci componente: mielencefal, mezencefal, metencefal, diencefal,
telencefal

MĂDUVA SPINĂRII ESTE DIN PUNCT DE VEDERE FILOGENETIC,


FORMAȚIUNEA:

a. cea mai nouă


b. cea mai veche
c. cea mai importantă
MĂDUVA SPINĂRII ESTE LOCALIZATĂ:

a. în canalul vertebral
b. în cutia craniană
c. în afara canalului vertebral

MĂDUVA SPINĂRII ESTE ALCĂTUITĂ DIN:

a. două tipuri de substanță: albă și neagră


b. trei tipuri de substanță: albă, neagră, cenușie
c. două tipuri de substanță: albă și cenușie

SUBSTANȚA CENUȘIE A MĂDUVEI SPINĂRII ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎN ZONE


FUNCȚIONALE NUMITE:

a. cordoane
b. coarne
c. arii

ZONA FUNCȚIONALĂ A MĂDUVEI SPINĂRII CARE PRIMEȘTE


INFORMAȚII SENZORIALE ȘI LE TRANSMITE CĂTRE NIVELELE
SUPERIOARE ALE SNC ESTE:

a. cornul ventral (anterior)


b. cornul lateral
c. cornul dorsal (posterior)

ZONA MOTORIE A MĂDUVEI SPINĂRII ESTE:

a. cornul ventral (anterior)


b. cornul lateral
c. cornul dorsal (posterior)
ZONA FUNCȚIONALĂ A MĂDUVEI SPINĂRII CARE MEDIAZĂ
CONTROLUL VISCERAL ESTE:

a. cornul ventral (anterior)


b. cornul lateral
c. cornul dorsal (posterior)

SUBSTANȚA ALBĂ A MĂDUVEI SPINĂRII ESTE DISPUSĂ ÎN TREI


PERECHI DE:

a. cordoane
b. coarne
c. nervi

SUBSTANȚA ALBĂ A MĂDUVEI SPINĂRII ARE ROLUL DE A FACE


LEGĂTURA ÎNTRE:

a. periferie și nivelele superioare ale sistemului nervos central


b. segmentele medulare
c. substanța albă și substanța neagră

MĂDUVA SPINĂRII ÎNDEPLINEȘTE URMĂTOARELE FUNCȚII:

a. integrare reflexă, coordonare reflexă și conducere a impulsurilor


b. centru pentru gândire și memorie
c. centru pentru foame și sete

FUNCȚIA MĂDUVEI SPINĂRII PRIN CARE SE FORMEAZĂ CIRCUITE


COMPLEXE DE RĂSPUNS LA STIMULI SE NUMEȘTE:

a. funcție de integrare reflexă


b. funcția de coordonare reflexă
c. funcția de conducere a impulsurilor

MIȘCĂRILE ACTIVE: MERSUL, ÎNOTUL, GIMNASTICA, REPREZINTĂ


FUNCȚIA MĂDUVEI SPINĂRII:

a. de coordonare reflexă
b. de integrare refleză
c. de conducere a impulsurilor

CĂILE SENZITIVE ALE MĂDUVEI SPINĂRII SE MAI NUMESC:

a. căi ascendente
b. căi descendente
c. căi staționare

CĂILE MOTORII (DESCENDENTE) ALE MĂDUVEI SPINĂRII:

a. aduc informații senzitive la centru


b. trimit comenzi organelor de execuție
c. trimit impulsuri la receptorii senzitivi

SIMPTOMELE NEUROLOGICE ALE BOLII MEDULARE SE TRATEAZĂ PRIN:

a. terapie medicală
b. terapie psihologică
c. fizioterapie

SIMPTOMELE PSIHICE ASOCIATE BOLII MEDULARE SE TRATEAZĂ PRIN:

a. psihoterapie
b. terapie medicamentoasă
c. terapie chirurgicală

BULBUL RAHIDIAN, PUNTEA LUI VAROLIO ȘI MEZENCEFALUL


ALCĂTUIESC:
a. măduva spinării
b. trunchiul cerebral
c. emisferele cerebrale

NUCLEII BULBULUI RAHIDIAN SUNT:

a. motori, vegetativi și proprii


b. de asociație
c. de transmitere a informației

FIBRELE BULBULUI RAHIDIAN SUNT:

a. de tranziție și proprii
b. cenușii
c. reticulare

SUBSTANȚA SPECIFICĂ FORMAȚIUNILOR NERVOASE SUPERIOARE


ESTE:

a. substanță reticulară
b. substanță albă
c. substanță cenușie

BULBUL RAHIDIAN ÎNDEPLINEȘTE URMĂTOARELE MARI FUNCȚII:

a. integrare reflexă, conducere a implulsurilor, reglare a tonusului și


dinamicii psihice
b. numai conducere a impulsurilor
c. numai integrare reflexă

CENTRUL RESPIRATOR ȘI CENTRUL CARDIAC SE AFLĂ LA NIVELUL:

a. măduvei spinării
b. bulbului rahidian
c. mezencefalului

PUNTEA LUI VAROLIO ÎNDEPLINEȘTE URMĂTOARELE FUNCȚII:

a. integrare reflexă și conducere a impulsurilor


b. numai transmitere a impulsului nervos
c. integrare reflexă și reglare hormonală

MEZENCEFALUL ARE ACELEAȘI FUNCȚII MARI CA ȘI:

a. măduva spinării
b. bulbul rahidian
c. puntea lui Varolio

LEZIUNILE TRUNCHIULUI CEREBRAL SUNT PRODUSE PRIN:

a. tumori, abcese și hemoragii cerebrale


b. traumatisme ușoare
c. ingestia uneor alimente

SUBSTANȚA NERVOASĂ PARTICULARĂ CE SE LOCALIZEAZĂ SUPERIOR


PÂNĂ LA DIENCEFAL ȘI INFERIOR PÂNĂ LA MĂDUVA SPINĂRII ESTE:

a. substanța albă
b. substanța reticulară
c. substanța cenușie

SUBSTANȚA RETICULATĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL ESTE DISPUSĂ:

a. sub formă de nuclei nervoși


b. sub formă de rețea alcătuită din nuclei și fibre nervoase
c. sub formă de fibre nervoase

SUBSTANȚA RETICULATĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL CONTRIBUIE LA:


a. integrarea emoțiilor, motivațiilor, somnului și habituării
b. Efectuarea reflexelor musculare
c. Reglarea și menținerea tonusului cerebral și a stării vigile

URMĂTOARELE RELAȚII SUNT CORECTE ÎN LEGĂTURĂ CU SUBSTANȚA


RETICULATĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL:

a. Absența acțiunii sale duce la somn


b. Stimularea sa produce trezirea
c. Stimularea sa produce somnul

LEZAREA SISTEMULUI RETICULAT INHIBITOR ASCENDENT PRODUCE:

a. Scăderea tonusului cerebral


b. Activarea tonusului cerebral
c. Sindromul logoree-hiperkinezie

SUBSTANȚA RETICULATĂ ESTE IMPORTANTĂ ÎN SPECIAL ÎN:

a. Funcțiile neurologice ale creierului


b. Funcțiile psihice ale creierului
c. Funcțiile reflexe ale creierului

PLANUL PSIHOTERAPEUTIC ÎN BOLILE MEDULARE COMPORTĂ:

a. Trei etape
b. Două etape
c. Patru etape

CENTRII REFLECȘI: RESPIRATOR, CARDIAC, VASOMOTOR SE AFLĂ LA


NIVELUL:

a. Măduvei spinării
b. Bulbului rahidian
c. Punții lui Varolio

SUBSTANȚA CENUȘIE SE AFLĂ:

a. La exterior în măduva spinării și la interior în structurile trunchiului


cerebral
b. La interior în măduvă și la exterior în celelalte structuri ale
trunchiului cerebral
c. La interior și comasată în măduvă, tot la interior, dar fragmentată, în
celelalte structuri ale trunchiului cerebral

FUNCȚIA DE INTEGRARE REFLEXĂ A MĂDUVEI SPINĂRII ARE CIRCUITE


CU PATRU VERIGI:

a. Receptoare, musculară, hormonală și executivă


b. Receptoare, senzitivă, de comandă, de execuție
c. Senzorială, motorie, hormonală, sinaptică