Sunteți pe pagina 1din 6

1 Sociologia ca ştiinţă are drept obiect de studiu:

1 comportamentele oamenilor luate individual


2 individul în context social
3 societatea omenească ca întreg
2 Termenul de "sociologie" a fost folosit pentru prima dată de:
1 Max Weber
2 Auguste Comte
3 Dimitrie Gusti
3 Emile Durkheim a desemnat ca obiect de cercetare precis al sociologiei:
1 lupta de clasă
2 societatea ca un organism
3 faptele sociale
4 Contribuţii importante la determinarea obiectului de studiu al sociologiei le-au avut:
1 Platon, Wilhelm Wundt, John B. Watson
2 Dimitrie Gusti, Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu
3 Max Weber, Karl Marx, Talcott Parsons
5 Perspectiva sociologică poate fi definită:
1 ca o analiză a societăţii făcută dintr-un anumit punct de vedere
2 ca o cale de a privi societatea, de a studia viaţa socială şi de a o explica
3 ca o analiză a individului asupra trăsăturilor sale particulare
6 Perspectivele care s-au impus în sociologie sunt:
1 evoluţionismul, scepticismul, funcţionalismul, conflictualismul
2 evoluţionismul, funcţionalismul, interacţionismul, conservatorismul
3 evoluţionismul, funcţionalismul, conflictualism, interacţionismul
7 Perspectiva evoluţionistă a fost fundamentată în special pe lucrările lui:
1 Immanuel Kant, Herbert Spencer;
2 Talcot Parsons, Auguste Comte;
3 Auguste Comte, Herbert Spencer.
8 Evoluţionismul ca variantă a pozitivismului sociologic afirmă că "Legea fundamentală" a întregii
1 Anomia
2 Revoluţia
3 Aculturaţia
4 Evoluţia
9 Perspectiva funcţionalistă a fost perspectiva dominantă în anii:
1 1945 - 1954
2 1950 - 1960
3 1962 - 1970
10 Funcţionalismul are ca principali reprezentanţi:
1 Platon, Karl Marx, Auguste Comte
2 Auguste Comte, Emile Durkheim, Talcot Parsons

Page 1 of 6
Auguste Comte, Dimitrie Gusti, Herbert Spencer
3
11 Funcţionalismul insistă asupra:
1 consensului, integrării şi stabilităţii
2 conflictelor, instrabilităţii şi neintegrării

3 societăţii ca sistem, ca pe un întreg compus din mai multe părţi aflate în interacţiune fiecare îndeplinind
12 Perspectiva conflictuală derivă din ideile lui:
1 Auguste Comte
2 Karl Marx
3 Georg Simmel
4 Rene Descartes
5 Talcot Parsons
13 Iniţiatorii perspectivei conflictualiste consideră conflictul:
1 element al dezechilibrului social
2 factor cu virtuţi progresiste stimulând schimbarea socială
3 factor al evoluţiei şi funcţionării societăţii
14 Perspectiva interacţionistă are la bază studiile lui:
1 Rene Descartes
2 Charles Horton Cooley
3 George Herbert Mead
4 Auguste Comte
5 Karl Marx
15 Adepţii perspectivei interacţioniste afirmă că:
1 societatea este produsul acţiunii umane pe baza modului în care oamenii interpretează semnificaţia infor
2 societatea este produsul conflictului dintre clasele sociale
3 societatea este produsul evoluţiei după modelul organicist

16 Pentru a îndeplini funcţia expozitivă sociologia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:


1 completitudine
2 selectare arbitrară
3 obiectivitate
4 apropiere de fapte având idei preconcepute
17 Sociologia prin funcţia critică trebuie să respecte următoarele condiţii:
1 să ignore disfuncţionalităţile
2 să se bazeze pe o cunoaştere temeinică, aprofundată a realităţii sociale
3 surprinderea a ceea ce împiedică funcţionarea şi dezvoltarea normală, firească a societăţii în ansamblul

18 Pentru realizarea funcţiei practic-operaţionale sociologia trebuie să ţină cont de următoarele:

Page 2 of 6
soluţiile propuse trebuie să fie rezultatul unei analize atente atât a realităţii sociale prezente cât şi a
1
sociale

2 să fie oferite un set de soluţii bine fundamentate şi argumentate realist şi raţional, set de soluţii din care

3 după oferirea soluţiilor sociologul nu mai este obligat să acorde asistenţă tehnică la implementarea soluţ
19 Structura socială reprezintă:
1 ansamblul aşteptărilor care definesc comportamentul oamenilor exprimate în drepturi şi responsabilităţi

un ansamblu de legături ce cuprinde minimum doi parteneri (indivizi sau grupuri), un contact, atitudini,
2
partenerii trebuie să le realizeze;

3 ansamblu de interacţiuni umane şi sociale integrate într-un sistem, căruia îi conferă omogenitate şi conti
20 Structurile sociale sunt:
1 colective de indivizi care acţionează în anumite moduri percepute ca o convieţuire;
2 statusuri organizate ierarhic în virtutea unui scop;
3 roluri jucate de indivizi în funcţie de trăsăturile ce-i particularizează.
21 Statusul este definit drept:
1 colective de indivizi care acţionează în anumite moduri percepute ca o convieţuire
2 poziţia sau rangul unui individ în cadrul grupului sau ale unui grup în raport cu alte grupuri
3 totalitatea aşteptărilor care definesc comportamentul oamenilor exprimate în drepturi şi responsabilităţi

Fiecare individ deţine o multitudine de statusuri şi trece mereu de la un status la altul. Care din e
22
prescris?
1 student;
2 director
3 bărbat

23 Fiecare individ deţine o multitudine de statusuri şi trece mereu de la un status la altul. Care din ex
român;
1
bărbat
2
3 profesor
24 Rolul social exprimă:
1 totalitatea aşteptărilor care definesc comportamentul oamenilor exprimate în drepturi şi responsabilităţi
colective de indivizi care acţionează în anumite moduri percepute ca o convieţuire;
2
3 poziţia sau rangul unui individ în cadrul grupului sau ale unui grup în raport cu alte grupuri
25 Relaţiile sociale – reprezintă:
1 ansamblul aşteptărilor care definesc comportamentul oamenilor exprimate în drepturi şi responsabilităţi

Page 3 of 6
un sistem de legături ce cuprinde minimum doi parteneri (indivizi sau grupuri), un contact, atitudini, int
2
partenerii trebuie să le realizeze

3 ansamblu de interacţiuni umane şi sociale integrate într-un sistem, căruia îi conferă omogenitate şi conti
26 Monismul, sau “naturalismul metodologic,”, afirmă:
1 că structura explicaţiei este, în principiu, identică în ştiinţele naturale şi în ştiinţele sociale

2 că există o diferenţă de pricipiu nu doar de grad, între metoda ştiinţelor naturale şi metoda ştiinţelor soc
3 că există un pluralism metodologic chiar în interiorul ştiinţelor sociale.
27 Conceptul de metodologie are o sferă de cuprindere mai largă decât cel de metodă. În cazul ştiinţe
ansamblul metodelor folosite în investigarea socialului şi are un caracter predominant normativ;
1
2 tehnici, procedee, instrumente, norme, principii;
3 prevederea eventualelor dificultăţi ce pot apare în desfăşurarea investigaţiilor
28 Delimitarea obiectului se referă la:
1 pretestarea instrumentelor de cercetare;

2 decuparea din multitudinea faptelor, fenomenelor sociale a celor pe care urmează să le investigăm în lum
3 prevederea eventualelor dificultăţi ce pot apare în desfăşurarea investigaţiilor
29 În viziunea lui C. Zamfir, problema socială însumează următoarele clase de fapte, fenomene, pro
1 starea socială perimată (tensiunile rasiale, organizarea deficitară) ;
2 căi de obţinere a unor rezultate valide din punct de vedere ştiinţific
3 consecinţele negative ale unui proces social pozitiv (ex. efectele negative ale industrializării);
30 Preancheta, constă în:
1 determinarea obiectivelor şi formularea explicită a ipotezelor cercetării
2 analiza detaliată a ipotezelor posibile în vederea selectării celor verificabile
3 decuparea din multitudinea faptelor, fenomenelor sociale a celor pe care urmează să le investigăm

31
În cercetarea sociologică empirică o ipoteză este validă dacă îndeplineşte următoarele trei condiţi
1
are estimate costurile cercetării, sunt stabilite termenele calendaristice, sunt prevăzute eventualele dificu
2 este verificabilă, este specifică şi sunt prevăzute eventualele dificultăţi;
3 este verificabilă, este specifică şi este în conformitate cu conţinutul actual al cunoştinţelor ştiinţifice din
32 Eşantionarea este o tehnică:
1 descriptivă
2 statistico-metodologică
3 inductiv-deductivă

Page 4 of 6
33 Principalele metode de culegere a datelor empirice sunt:
observaţia, interviul, ancheta socială, analiza documentelor sociale;
1 X
2 observaţia, experimentul, ancheta socială, analiza documentelor sociale;
3 observaţia, interviul, experimentul, focus-grupul.
34 Observaţia participativă presupune:
1
implicarea observatorului în activităţile sociale ale subiecţilor pentru a le înţelege mecanismele şi a le su
2
folosirea aparatelor tehnice pentru înregistrarea fenomenelor sociale în desfăşurarea lor naturală sau în l
3 producerea deliberată a unui fenomen şi în analiza manifestărilor subiecţilor
35 Experimentul constă în:
1 producerea deliberată a unui fenomen şi în analiza manifestărilor, direcţiei şi intensităţii acestei produce
generative
2
implicarea cercetătorului în activităţile sociale ale subiecţilor pentru a le înţelege mecanismele şi a le su
3
folosirea aparatelor tehnice pentru înregistrarea fenomenelor sociale în desfăşurarea lor naturală sau în l
36 În urma experimentului sociologic:
1 Nu este permisă generalizarea rezultatelor decât la populaţii din care au fost selecţionaţi subiecţii experi

2 Este permisă generalizarea rezultatelor la o populaţie mai mare decât la cea din care au fost selecţionaţi

3 Nu este permisă generalizarea rezultatelor decât la subiecţii care au participat la experimentul sociologic
37 Cele mai frecvente domenii în care se aplică analiza de conţinut sunt:
1
studiul campaniilor electorale, campaniilor de presă, stabilirea paternităţii textelor, studiul lizibilităţii în
2 studiul modelului culturii politice în România
3 studiul indicatorilor performanţelor cognitive politice
38 În efectuarea propriu-zisă a analizei de conţinut, principalele probleme le constituie:
1 adecvarea terminologiei la standardele culturale
2 fidelitatea şi validitatea.
3 atribuirea fiecărei categorii de informaţii a unui număr sau litere
39 După alegerea tehnicilor de cercetare, urmează:
1 prelucrarea datelor
2 analiza rezultatelor cercetării
3 pretestarea instrumentelor de cercetare
40 După prelucrarea datelor, urmează:
1
distribuirea răspunsurilor în mai multe categorii şi atribuirea unui număr de cod fiecărei categorii de răs
2 aplicarea în teren a instrumentelor de cercetare

Page 5 of 6
3 analiza rezultatelor cercetării în vederea confirmării sau infirmării ipotezelor avansate
41 Ultima etapă cu care se finalizează investigarea socială, susţine M. Mucchielli, constă în:
1 descrierea statistică (analiza cantitativă)
2 redactarea raportului de cercetare
3 explicaţia cauzală (analiza calitativă)
42 Modul în care se redactează raportul de cercetare diferă în funcţie de publicul căruia i se adrese
paşi:
1 redactarea completă a procedeelor utilizate pentru cunoaşterea şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea d
rezultatelor
2 codificarea informaţiilor obţinute, distribuirea răspunsurilor în mai multe categorii, valorificarea conclu

3
introducere în problema studiată, scurt istoric al proiectului de cercetare, rezumat al cercetărilor anterioa
43

Page 6 of 6