Curs 1

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE:
OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI

http://www.free-powerpoint-templates-design.com
Cuprins:
1 Constituirea sociologiei ca ştiinţă

2 Definirea Sociologiei

3 Obiectul de studiu al Sociologiei

Sociologia Spontană și Sociologia

4 Științifică

Problematica și funcțiile
5 Sociologiei
 Constituirea sociologiei ca știință

Premise epistemologice Premise social-structurale

Factorii care au determinat evoluţia ideilor

Dezvoltarea ştiinţelor naturii a generat constituirea
sociologice au fost:
unui model exemplar de ştiinţă, ale cărui presupozi
1. revoluția franceză
ţii fundamentale erau:
2. Reforma industrială și dezvoltarea capi
1. obiectul ştiinţei îl constituie faptele reale din dom
talismului
eniul cercetării;
3. Apariția ideilor socialiste
2 .ştiinţa urmăreşte să descopere legile care guvern
4. Urbanizarea
ează apariţia şi dinamica fenomenelor;
5. Transformări religioase
3. ştiinţa trebuie să aibă o funcţie descriptiv-explica
6. Progresul științific
tivă;
7. Democratizarea și universalizarea drep
4. ştiinţa trebuie să fie compusă, atât din teorie cu
turilor
funcţie explicativ-predictivă, cât şi din metodologii
de descriere şi de prelucrare a faptelor, de construir
e a teoriilor şi testare a acestora.
 Întemeietorii Sociologiei

Auguste Comte Emile Durkheim Max Weber

Fondatorul sociologiei Părintele Sociologiei Dezvoltator
 Întemeietorii Sociologiei

Karl Marx Herbert Spencer Georg Simmel

Fondatorul materialis
Fondatorul Sociolog
mului istoric
evoluționismului
 Sociologi români

Dimitrie Gusti Henri H. Stahl Traian Herseni

Întemeietorul Școlii socio Sociolog român Sociolog român
logice de la București
 Etimologia cuvântului
Noţiunea de sociologie a fost introdusă de Auguste Comte (1798-1857), în anul 1832,
în locul noţiunii de fizică socială, lansată de el în anul 1822 în lucrarea Planul lucrări-
lor necesare pentru reorganizarea societăţii. Comte foloseşte pentru prima dată acest
termen în lucrarea Curs de filozofie pozitivă, publicată în 1838. În această lucrarea el a
definit conceptul de sociologie ca fiind o „ştiinţă a societăţii”.

Într-un sens foarte general, termenul de sociologie este folosit pentru a desemna ştii
nţa socialului. Termenul de sociologie este de origine latină şi este compus din două
rădăcini: socio şi logos, socio însemnând soţ, tovarăş, asociat şi logos – „cuvânt, ştiinţă, te
orie”. După alţi autori, termenul de sociologie provine de la termenii latini societas,
socialis, sociabilis care se traduc prin termeni relativi identici societate, social, sociabili-
tate. Prin urmare, am putea deduce numai din etimologia cuvântului sociologie că,
sociologia ar trebui să studieze:
- Societatea umană şi legile dezvoltării ei;
- Procesele sociale, relaţiile dintre oameni şi instituţiile din orânduirea socială existe
ntă.
 Definiții ale Sociologiei

George Max Petre Alain

A.Comte
Gurtvich Weber Andrei Touraine
Sociologia este şti Sociologia este şti Sociologia studia
Sociolgia constă în
inţa care cercetea inţa fenomenelor ză în mod obiecti
Sociologia este şti studierea conduitelo
ză componentele sociale totale, v, în primul rând,
inţa care studiază a r unui actor identific
sistemului social care are drept obi existenţa socială
cţiunea socială. at, individual sau co
pentru a determi ect studiul global sub aspectul ei st
lectiv, orientat spre
na raporturile din al relaţiilor social atic-structural, şi
un alt actor, atunci
tre acestea, modu e, societatea ca in- apoi sub aspectul
când relaţiile lor sun
l de funcţionare şi tegralitate de rap dinamic - funcţio
t definibile în raport
legităţile după car orturi. nal al ei, arătând f
cu nişte norme sau
e ele interacţionea azele şi tipurile so
valori sociologice”
ză. ciale realizate
 Definiții ale sociologiei
Ca o conluzie la finalul acestor definiţii am putea spune, la modul gene-
ral, că sociologia este:
• ştiinţa faptelor sociale (după Durkheim);
• ştiinţa fenomenelor sociale (după Gurvitch);
• ştiinţa realităţii sociale (după Gusti);
• ştiinţa societăţilor omeneşti (după Tr. Herseni).
Sociologia studiază viaţa socială a indivizilor, a grupurilor şi a comunită
ţilor. Este un demers îndrăzneţ şi de mare responsabilitate, întrucât subie
ctul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinţe sociale.
Scopul pe care şi-l propune studiul sociologic este extrem de larg, înce-
pând cu analiza întâlnirilor întâmplătoare dintre diferiţi indivizi pe stra-
dă până la investigarea proceselor sociale globale.
 Sociologia spontană versus Sociologia științifică
Sociologia spontană
 cunoaşterea spontană are un caracter
pasional
 cunoaşterea spontană are un caracter
iluzoriu
 cunoaşterea spontană este
contradictorie
 cunoaşterea spontată este limitată
Sociologia științifică
Cunoaşterea ştiinţifică se întemeiază
pe trei principii:
 principiul realismului
 principiul determinismului
 principiul cognoscibilităţii
 Obiectul și problematica de studiu a sociologiei
Obiectul de studiu
Traian Rotariu sintetizează obiectul de
studiu al sociologiei în câteva mari aspect
e sau părți:
- acțiuni sociale (munca, educația, propa
ganda politică);
- instituții sociale (școala, familia, biseric
a, partidele politice);
- grupurile sociale (de la microgrupuri p
ână la cele cu dimensiunile cele mai ma
ri: clasele sociale, populația unei țări pr
ivită în ansamblul ei);
- fenomenele sociale diverse (mobilitatea s
ocială, delicvența, sinuciderea).
Problematica sociologiei
După Alex Inkeles, sociolog american, problematici
le principale în prezentarea sociologiei sunt următo
arele:
- cultura și societatea umană în perspectivă sociolo
gică;
-unități primare ale vieții sociale (acte și relații soci
ale, persoana, grupurile, comunități urbane și rural
e, asociațiile și organizațiile, populația și societatea)
- instituțiile sociale fundamentale (familia și relațiil
e de rudenie, economia, politica și dreptul, religia, e
ducația și știința)
-procesele sociale fundamentale: diferențierea și str
atificarea, cooperarea, acomodarea, asimilarea, conf
lictele sociale, comunicarea și controlul social, intri
garea socială
 Funcțiile Sociologiei

Funcţia Funcţia explicati Funcţia de dia Funcţia Funcţia aplicativ-

critică: v-interpretativă gnoză socială predictivă constructivistă:

apărută în urma un se conturează graţie

or situaţii de criză, sociologia încearcă orice studiu sociolo
să surprindă condiţi capacităţii sociolog se manifestă prin însuş
sociologia nu putea gic asupra unei pro
ile şi cauzele feno iei de a cerceta fen irea acestei discipline
fi decât critică, pent bleme sau fenomen
omenele şi procesel ştiinţifice de a avea un
ru a curma şirul de menelor sociale, să social urmăreşte să
explice dimensiunil e sociale nu doar în statut activ şi implican
neajunsuri şi neputi pună un diagnostic
e existente şi repeta sensul cunoaşterii, î t, o vocaţie transforma
nţe. Obiectul critici realităţii investigate
bile ale acestora, să nţelegerii şi explică toare şi constructivistă
i echivalează cu fix , fără de care nu pot
formuleze legile sin rii lor, ci şi pentru f . Studiile concrete cont
area unor alternativ fi formulate orientă
croniei şi ale diacro ormularea unor pre ribuie la realizarea uno
e ale schimbării po rile, concluziile şi p
niei şi să confere se viziuni, prognoze r r modificări benefice î
zitive, în ultimă ins ropunerile practice
eferitoare la evoluţi n structurile sociale
tanţă – cu instituire mnificaţie unora di
n ele ile lor
a ordinii sociale.
Thank you