INTRODUCERE ÎN

SOCIOLOGIE
ALIONA CHIRA, DRD., LECTOR USM
 CONŢINUTUL CURSULUI

Constituirea sociologiei ca ştiinţă

Termenul de sociologie şi definirea lui
Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică
Obiectul de studiu şi temele majore ale sociologiei
Funcţiile sociologiei
Locul sociologiei în cadrul ştiinţelor sociale
Abordarea realităţilor sociale în sociologie
Ramurile sociologiei.
Interferenţa cu alte discipline.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 2

 CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ

În contextul socio-politic al Europei din a 2-a

jumătate a sec. al 19-lea şi pe fondul derulării unor
procese economico-sociale de amploare, au fost
necesare studii prin care să se descrie şi să se
explice realităţile sociale şi să se prefigureze evoluţii
ale fenomenelor sociale. Probleme precum:
industrializarea, modernizarea, urbanizarea
necesitau preocupări pentru organizarea vieţii
sociale şi rezolvarea problemelor sociale generate de
aceste procese având costuri sociale cât mai mici.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 3

 CONSTITUIREA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ

Noţiunea de sociologie a fost introdusă de Auguste

Comte (1798-1857), în anul 1832, în locul noţiunii de fizică
socială, lansată de el în anul 1822 în lucrarea Planul lucrărilor
necesare pentru reorganizarea societăţii. Comte foloseşte
pentru prima dată acest termen în lucrarea Curs de filozofie
pozitivă, publicată în 1838. În această lucrarea el a definit
conceptul de sociologie ca fiind o „ştiinţă a societăţii”. În opinia
lui, sociologia este ştiinţa care cercetează componentele
sistemului social pentru a determina raporturile dintre acestea,
modul de funcţionare şi legităţile după care ele interacţionează.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 4

 TERMENUL DE SOCIOLOGIE ŞI DEFINIREA LUI

Sociologia – ştiinţa despre societate

Termenul e compus din socius+logos
lat. socius – soţ, asociat, companion,
tovarăş;
gr. logos – discurs, teorie, sistem, cuvânt.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 5

 TERMENUL DE SOCIOLOGIE ŞI DEFINIREA LUI

„Numim sociologie – scria Max Weber – o ştiinţă care-şi

propune să înţeleagă prin interpretare, activitatea socială şi,
prin aceasta, să explice cauzal derularea şi efectele ei. Noi
înţelegem prin activitate un comportament uman (puţin
importă dacă este vorba despre un act exterior sau intim, de
omisiune sau de toleranţă), atunci când şi atât cât agentul sau
agenţii îi comunică un sens subiectiv; iar prin activitate
socială acţiunea care, după sensul vizat de agent sau agenţi,
permite raportarea la comportamentul altuia, în funcţie de
care se şi orientează derularea sa”.
(Max Weber, Economie et societe, vol I, Paris, Plon 1971, p.1)

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 6

 TERMENUL DE SOCIOLOGIE ŞI DEFINIREA LUI

Max Weber a apreciat sociologia drept ştiinţa care studiază

acţiunea socială.

George Gurtvich a considerat că „sociologia este ştiinţa

fenomenelor sociale totale, care are drept obiect studiul global
al relaţiilor sociale, societatea ca integralitate de raporturi”.

Alain Touraine răspunzând la întrebarea „ce este sociologia?”

afirmă că ea constă în „studierea conduitelor unui actor
identificat, individual sau colectiv, orientat spre un alt actor,
atunci când relaţiile lor sunt definibie în raport cu nişte norme
sau valori sociologice”.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 7

 DEFINIŢII ALE SOCIOLOGIE DE AUTORI ROMÂNI

Sociologia – ştiinţa unităţilor sociale, de la cele mai simple (cercuri

de prieteni, familie, echipe de muncă), până la cele mai complexe
(popoare, naţiuni, ţări, organizaţii internaţionale).
Sociologia – ştiinţa naţiunii care are ca funcţie cunoaşterea
realităţii sociale (Dimitrie Gusti).
Sociologia – ştiinţa societăţilor omeneşti ce se ocupă cu studiul
vieţii sociale, al formelor de comunitate umană, de convieţuire
socială (Traian Herseni).
Sociologia – ştiinţa care se ocupă cu studiul vieţii sociale în
general şi cu studiul comparativ al societăţilor (Mihail Ralea).
Sociologia – studiul integrativ structural şi dinamic al societăţii,
abordată în unitatea şi diversitatea componentelor sale unitare (Petre
Andrei).

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 8

 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ

Apariţia sociologiei ştiinţifice a fost precedată de o sociologie

spontană, de o cunoaştere comună a societăţii, înţelegând prin
aceasta un set de cunoştinţe lipsite de sistemicitate referitoare la
viaţa socială şi care erau originate în simţul comun sau bunul –
simţ.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 9

 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ

Cunoaşterea comună este cunoaşterea pe care oamenii o

realizează prin intermediul mijloa-celor naturale (simţurile,
gândirea necritică, limbajul natural), în cadrul experienţei
cotidiene, pe baza activităţilor practic-nemijlocite (activităţi în
care valoarea supremă este „utilul” celelalte valori, inclusiv
„adevărul”, fiind valori subordonate sau derivate).

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 10

 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ
Cunoaşterea comună a vieţii sociale se mai numeşte şi cunoaştere
cotidiană sau raţionalitate eronată şi are următoarele caracteristici:
este DEZORGANIZATĂ, HAOTICĂ, ÎNTÂMPLĂTOARE:
cunoştinţele sunt izolate, dobândite fără o cercetare prealabilă;
este TACITĂ sau IMPLICITĂ – multe fenomene şi comportamente
sociale sunt lipsite de temeiuri, fiind „de la sine înţelese”;
este SUBIECTIVĂ, EMOŢIONALĂ, PASIONALĂ – se întemeiază
pe interese, trăiri, convingeri personale;
este adesea SELECTIVĂ / LIMITATĂ – informaţiile sunt triate pe
criteriul utilităţii subiective sau în măsura în care confirmă opiniile
prealabile.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 11

 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ
este FALS GENERALIZATOARE – un eveniment singular
este în mod nejustificat extins la totalitatea cazurilor;
este INFLUENŢATĂ DE SOCIETATE – ceilalţi ne
furnizează credinţe, convingeri despre viaţa socială adesea
eronate;
este CONSTRUITĂ FRECVENT PE PREJUDECĂŢI;
este adesea CONTRADICTORIE – de exemplu: absenteismul
şcolar este adesea „explicat” de elevi şi părinţi prin calitatea
slabă a instruirii iar de profesori prin dezinteresul pentru
educaţie al elevilor şi părinţilor;
este INCONSISTENTĂ ÎN TIMP – acelaşi fenomen social
este explicat diferit în perioade distincte.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 12

 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ
Sociologia spontană a simţului comun suferă de câteva mari
neajunsuri:
• cunoaşterea spontană are un caracter pasional – oamenii nu se mulţumesc numai să constate
ceea ce se întâmplă în jurul lor, ci adoptă atitudini, interpretează şi judecă realitatea prin
perspectiva propriilor interese, concepţii, prejudecăţi, atracţii şi fobii, răstălmăcind-o şi
falsificând-o. O imagine obiectivă a realităţii este imposibilă în absenţa unei pregătiri
speciale şi a unui permanent examen critic;
• cunoaşterea spontană are adesea un caracter iluzoriu – în cunoaşterea vieţii sociale, oamenii
se iluzionează adesea, se amăgesc, autoînşelarea având şi un rop pozitiv: îl ajută pe individ să
depăşească anumite obstacole, îl mobilizează să acţioneze, îl ajută să nu se lase doborât de
obstacole;
• cunoaşterea spontană este limitată – individul (sau grupul) are experienţe de viaţă limitate la
mediul social în care trăieşte; despre ceea ce se întâmplă în alte grupuri sau în alte societăţi,
individul nu află decât ocazional sau nu ştie nimic; ceea ce nu îi este familiar este considerat
anormal sau scandalos;
• cunoaşterea spontană este contradictorie – oamenii oscilează permanent între sentimentul
fatalităţii şi cel al liberului arbitru: când îşi fac planuri sau când îşi analizează succesele,
consideră că totul depinde de ei, de priceperea şi calităţile lor, că îşi pot decide destinul; dacă
se confruntă cu eşecuri, ei invocă împrejurările neprielnice, ostilităţile şi comploturile puse la
cale de duşmani sau de vitregia soartei. Deşi este un mecanism psihosocial cu funcţie
pozitivă, pendularea în cauză este inacceptabilă într-un demers ştiinţific.
9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 13
 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ

Începând cu a doua jumătate a secolului al

XIX-lea, cunoaşterea spontană a vieţii sociale,
bazată pe bunul-simţ, a fost înlocuită cu cunoaş-
terea ştiinţifică. Între cunoaşterea spontană şi cea
ştiinţifică există deosebiri esenţiale: ştiinţa se
bazează pe evidenţe verificabile, pe observarea
riguroasă a faptelor.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 14

 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ
Cunoaşterea ştiinţifică se întemeiază pe trei principii de bază:
oamenii de ştiinţă admit că există o lume reală, independentă de
subiectul observator, că faptele observate sunt reale, şi nu un
produs al minţii observatorului;
oamenii de ştiinţă admit că raporturile dintre lucruri nu sunt
întâmplătoare, ci au un sens – principiul determinismului
admite între lucruri o relaţie de tipul cauză – efect.
Determinismul social este mult mai dificil de probat şi analizat,
comparativ cu determinismul fizic, însă nu este mai puţin
valabil;
oamenii de ştiinţă admit că lumea exterioară poate fi cunoscută
prin observaţie obiectivă. Adevărurile ştiinţifice pot fi probate
cu mijloace riguroase şi verificate de către alţi oameni de ştiinţă.
9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 15
 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ A VIEŢII SOCIALE are următoarele
particularităţi:
 are un CARACTER SISTEMATIC, ORGANIZAT – teoriile sunt bine
articulate, fiind acceptate de comunitatea cercetătorilor;
 este realizată în baza unor NORME METODOLOGICE bine definite,
riguroase;
 are REZULTATE VERIFICABILE (confirmate sau infirmate) în timp;
 este OBIECTIVĂ – se bazează pe instrumente de măsurare precum
chestionarele sau grilele de observaţie;
 este CENTRATĂ PE DESCOPERIREA DE DOVEZI;
 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE SPECIFICE, care îşi propun înregistrarea/
măsurarea fidelă a aspectelor vieţii sociale;
 este AUTOCONSISTENTĂ (conţinuturile teoriilor sociologice nu se schimbă
în timp sub presiunea opiniilor personale)
 este NON-CONTRADICTORIE – chiar dacă unele teorii se contrazic, totuşi nu
sunt intern contradictorii.
9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 16
 CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI
CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ

Problema raportului dintre cunoaşterea comună şi

cunoaşterea ştiinţifică a apărut odată cu îndepărtarea tot mai
evidentă a acestora. Această îndepărtare constituie o tendinţă
mai veche, dar ea s-a acutizat odată cu ştiinţele moderne ale
naturii şi a devenit o problemă epistemologică centrală odată cu
ştiinţa contemporană.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 17

 OBIECTUL DE STUDIU AL SOCIOLOGIEI

În mod concret obiectul de studiu al

sociologiei îl constituie studiul colectivităţilor
umane şi al relaţiilor interumane din cadrul
acestora, precum şi comportamentul uman în
interiorul grupurilor şi comunităţilor umane.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 18

 OBIECTUL DE STUDIU AL SOCIOLOGIEI

Traian Rotariu sintetizează obiectul de studiu al sociologiei în

câteva mari aspecte sau părţi:
 acţiuni sociale (munca, educaţia, propaganda politică etc.);
 instituţii sociale (şcoala, familia, biserica, partidele politice);
 grupurile sociale (de la microgrupuri până la cele cu
dimensiunile cele mai mari: clasele sociale, populaţia unei ţări
privită în ansamblul ei);
 fenomenele sociale diverse (mobilitatea socială, delicvenţa,
sinuciderea).

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 19

 PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI

Abordarea problematicii sociologiei presupune opţiune:

trecerea de la macro- la microsocial, de la societate ca

întreg la componentele individuale.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 20

 PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI

După Alex Inkeles, sociolog american, problematicile

principale în prezentarea sociologiei sunt următoarele:
cultura şi societatea umană în perspectivă sociologică;
unităţi primare ale vieţii sociale (acte şi relaţii sociale,
persoana, grupurile, comunităţi urbane şi rurale, asociaţiile şi
organizaţiile, populaţia şi societatea);
instituţiile sociale fundamentale (familia şi relaţiile de
rudenie, economia, politica şi dreptul, religia, educaţia şii
ştiinţa)
procesele sociale fundamentale: diferenţierea şi stratificarea,
cooperarea, acomodarea, asimilarea, conflictele sociale,
comunicarea şi controlul social, intrigarea socială

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 21

 PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI

Cele patru manifestări menţionate de D. Gusti ca problematică a

sociologiei sunt:
• Manifestarea economică: averea personală şi a familiei, uneltele
folosite, bugetul de venituri şi cheltuieli, unităţile comerciale şi
meşteşugăreşti existente în comunitate etc.
• Manifestarea juridică: raporturile sociale din sat, ideile ţăranilor
referitoare la legi, obiceiul pământului, instituţii juridice, tipurile de
delicte mai des întâlnite etc.
• Manifestarea politică: existenţa grupărilor politice, ideile
conducătorilor, simţul civic, poziţia faţă de activitatea politică etc.
• Manifestarea spirituală: instituţiile de stimulare a activităţilor
intelectuale (şcoala, biblioteca, şezătorile culturale), gradul de
frecventare

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 22

 TEMELE MAJORE ALE SOCIOLOGIEI

H. Stahl, inspirat din concepţia lui D. Gusti şi din aceeaşi nevoie de

organizare şi eficientizare a demersurilor sociologilor, elaborează o
matrice cu probleme ale sociologiei care cuprinde cinci capitole:
• Natura fizică si umanizată: caracteristicile fizice ale mediului
înconjurător, zonele de munca, zonele rezidenţiale etc.
• Populaţia: caracteristicile bio-psihice, volumul, densitatea,
structura de distribuţie pe variabile multiple, mobilitatea etc.
• Viata economică: relaţii şi activităţi productive, structura forţei de
muncă, tipologia mijloacelor de muncă, sfera ocupaţiilor etc.
• Viata politică şi juridică: formele de organizare politică, tradiţiile
politice si juridice, formele de conducere etc.
• Viaţa culturală: modelul şi stilul cultural, gradul de realizare a
cunoaşterii, valorile culturale vehiculate etc.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 23

 TEMELE MAJORE ALE SOCIOLOGIEI
In Dictionnaire critique de la sociologie, R. Boudon şi Fr. Bourricaud
grupează problemele sociologiei în opt capitole mari dupa cum urmează:
1. Mari clase de fenomene sociale (conflict, ideologie, religie);
2. Tipuri şi aspecte fundamentale ale organizării sociale (birocraţie,
capitalism, partid);
3. Concepte majore proprii sociologiei (anomie, charisma);
4. Concepte de folosinţă curentă în sociologie şi comune mai multor
discipline (structură, sistem);
5. Paradigme şi teorii cu pretenţii generalizatoare (culturalism,
funcţionalism, structuralism);
6. Probleme teoretice majore (control social, putere);
7. Probleme epistemologice majore (obiectivitate, pozitivism, teorie);
8. Articole privitoare la principalii fondatori ai sociologiei (aportul lor
teoretic, metodologic şi aprecierea relevanţei lor actuale).

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 24

 FUNCŢIILE SOCIOLOGIEI

FUNCŢIA DESCRIPTIVĂ – descrierea, prezentarea faptelor şi

proceselor sociale, aşa cum acestea au loc; avem de-a face în acest
caz cu o diversificare sociografică a sociologiei;
FUNCŢIA EXPLICATIVĂ (COMPREHENSIVĂ) – dacă
sociologia s-ar limita numai la descrierea faptelor, fenomenelor şi
proceselor sociale, atunci aceasta ar fi doar sociografie; ea vizează
să stabilească relaţii de determinare sau de covarianţă între
diversele aspecte ale vieţii sociale.
FUNCŢIA DE AMELIORARE A VIEŢII SOCIALE –
sociologia se raportează în mod critic la societatea pe care o
studiază, propunându-şi schimbarea acesteia prin formularea de
politici sociale (ex: politici educaţionale, politici de organizare a
instituţiilor sociale, politici salariale etc.)

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 25

 FUNCŢIILE SOCIOLOGIEI

Sociologia este cunoscută, astăzi, „marelui public” prin unele

funcţii specifice, vizând în acelaşi timp rolul ei practic aplicativ:
1. Funcţia critică
2. Funcţia explicativ-interpretativă
3. Funcţia de diagnoză socială
4. Funcţia predictivă
5. Funcţia aplicativ-constructivistă

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 26

 ABORDAREA REALITĂŢILOR SOCIALE
ÎN SOCIOLOGIE
Orice aspect al vieţii sociale poate fi abordat din mai multe perspective:
de pe poziţia ştiinţelor sociale specializate: economia, ştiinţele juridice,
pedagogia, etica etc;
de pe o poziţie sociologică specializată, respectiv poziţia sociologiilor
particulare sau de ramura, corespunzatoare unor subsisteme ale
societăţii: sociologia economica, sociologia juridică, sociologia
educaţiei, sociologia moralei etc.
de pe poziţia sistematică, integratoare sau poziţia sociologiei generale.
Astfel, în timp ce sociologiile particulare realizează doar generalizări
„restrânse” şi valabile pentru domeniul analizat, sociologia generală, pe
baza informaţiilor preluate de la sociologia „bunului simţ”, de la
sociologiile de ramură şi de la celelalte ştiinţe despre societate, gândire,
natura, îşi elaborează teorii, modele, paradigme cu cel mai înalt grad de
cuprindere în generalitate, bazate pe dependenţele multiple între părţile
socialului, pe constante şi regularităţi.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 27

 LOCUL SOCIOLOGIEI ÎN CADRUL
ŞTIINŢELOR SOCIALE
Auguste Comte are meritul nu numai de a-i fi dat numele ştiinţei, dar şi meritul de a o
fi aşezat într-o clasificare a ştiinţelor. Conform lui, ştiinţele au apărut şi s-au dezvoltat
într-o ordine specială de complexitate crescândă. O ştiinţă complexă este acea care are
nevoie de toate celelalte ştiinţe de dinaintea ei pentru ale sintetiza într-o grupare nouă
şi deosebită. Astfel, el stabileşte următoarea ierarhie:
1. Matematica
2. Astronomia
3. Fizica
4. Chimia
5. Biologia
6. Sociologia
Mai târziu completează lista punând la început Logica şi la sfârşi Morala.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 28

 LOCUL SOCIOLOGIEI ÎN CADRUL
ŞTIINŢELOR SOCIALE
Mai târziu Herbert Spencer clasifică ştiinţele
astfel:
1.Ştiinţe abstracte: matematica, logica
2.Ştiinţe abstracte-concrete: matematica, fizica,
chimia
3.Ştiinţe concrete: astronomia, biologia,
psihologia şi sociologia

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 29

 LOCUL SOCIOLOGIEI ÎN CADRUL
ŞTIINŢELOR SOCIALE
Există mai multe tipuri de clasificări ale ştiinţelor socioumane în care este
cuprinsă şi sociologia. Menţionăm câteva dintre acestea:
• Clasificarea în cadrul căreia sociologia are un loc preferenţial în raport cu alte
ştiinţe socioumaniste (în taxonomiile lui Comte, Xenopol, Herseni)
• Clasificarea ce poziţionează sociologia pe două locuri - ca ştiinţă a totalităţii
şi ca ştiinţă a diferitelor părţi ale socialului. (ex. Duverger se referă la clasific-
area ştiinţelor sociale pe verticală – în cadrul aceluiaşi grup, şi orizontală –
urmărind diverse categorii de grupuri sociale)
• Clasificarea în care sociologia deţine un loc obişnuit. În literatura de specia-
litate se folosesc trei denumiri principale pentru a exprima anumite grupuri de
ştiinţe despre societate şi om în care apare şi sociologia. Aceste grupuri sunt
ştiinţele sociale (antropologia, economia, psihologia socială, sociologia),
disciplinele umaniste (filosofia, teologia, istoria, literatura, arta, muzica) şi
ştiinţele comportamentale (sociologia, antropologia, psihologia)

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 30

 RAMURILE SOCIOLOGIEI
Complexitatea obiectului şi problematica sociologiei au determinat
constituirea unor domenii specializate (ramuri) care studiază
anumite compartimente ale vieţii sociale. Aceste constituie totodată
domenii de aplicare a rezultatelor cercetărilor concrete de teren.
Aceste domenii specializate ale sociologiei pot fi grupate, în funcţie
de problematica studiată astfel:
1. Ramuri care studiază grupuri şi colectivităţi umane:
sociologia grupurilor, sociologia urbană, sociologia rurală,
sociologie naţiunilor etc.
2. Ramuri care cercetează fenomene şi procese sociale:
sociologia opiniei publice, sociologia minciunii, sociologia
religiei, sociologia educaţiei, sociologia politică, sociologia
comunicării etc.
3. Ramuri care studiază instituţii sociale precum sunt: sociologia
familiei, sociologia şcolii, sociologia medicală etc.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 31

 RAMURILE SOCIOLOGIEI
Între sociologie şi ramurile sale există o strânsă legătura
ca de la întreg la parte. Sociologia oferă ramuzrilor sale
aparatul conceptual şi metodele de cercetare ştiinţifică,
la rândul ei, ea se îmbogăţeşte cu rezultatele cercetărilor
din teren oferite de tramurile sociologiei.
Autonomia domeniilor teoretice şi aplicative nu
împiedică manifestarea spiritului interdisciplinar. Au
apărut astfel ramuri ale sociologiei la graniţaa două sau
mai multe ştiinţe: psihosociologia, sociolingvistica,
sociogeografia etc.

9/16/2021 Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu 32

 NEVOIA DE SOCIOLOGIE

Nevoia de sociologie întotdeauna s-a resimţit în perioadele de criză şi de

tranziţie ale unei societăţi, fapt pentru care a fost şi mai este considerată o
„ştiinţă reacţionară” şi o„ştiinţă burgheză” ceea ce a determinat ca de
nenumărate ori să fie interzisă.
Nevoia de sociologie în societate apare le două nivele:
1. la nivelul individului instruit şi educat ce trăieşte în societate şi care are
nevoie să înţeleagă mecanismele de organizare socială pentru a acţiona
conştient şi responsabil şi să-şi formeze deprinderi de conveţuire socială şi
comportare civilizată.
2. la nivelul societăţii (la nivelul decizional) unde cel cu guvernează,
formulează legi, imperative, sentinţe morale, trebuie să stăpânească şi
cunoştinţe referitoare la realităţile sociale pe care doreşte să le influenţeze
prin acţiunea sa.

Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu

9/16/2021 33
 TEMĂ PENTRU ACASĂ

TEXT 1: „Sociologia are de îmbinat cunoştinţele parţiale căpătate

din diferite alte materii de învăţământ şi care altfel ar rămâne
dezbinate în mintea elevilor. Totuşi, fenomenele economice, juridice,
psihologice, istorice, etnografice, antropogeografice sunt în întregime
sau în parte fenomene sociale, ele sunt manifestări ale societăţii. De
aceea, după munca de analiză, trebuie să urmeze încercarea de
sinteză. Sociologia are de îndeplinit funcţia aceasta însemnată de
concentrare şi coordonare a cunoştinţelor pentru a pune în lumina
adevărată caracterul de totalitate al vieţii sociale, pentru a da
înţelesul deplin termenilor legaţi de societate şi de a forma în chip
unitar mintea elevilor.”
(Dimitrie Gusti, Traian Herseni – Elemente de sociologie).

Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu

9/16/2021 34
 TEMĂ PENTRU ACASĂ

TEXT 2: „ […] fiecare dintre noi este obişnuit să judece pe alţii

după sine însuşi. Fiecare dintre noi crede că activitatea
omenească are un scop, care se recunoaşte şi se apreciază în
urmă din fapte; mentalitatea noastră de profesionişti burghezi
nu poate concepe o activitate practică fără scop […] Sociologia
însă tocmai de aceea este făcută, ca să ne ridice peste
mentalitatea noastră prea strâmtă, sau mai bine peste
prejudecăţile noastre. Ea ne arată că ceea ce noi credem a fi cu
neputinţă se întâmplă totuşi. şi nu numai că se întâmplă, dar se
şi explică în modul cel mai raţional.”
(C. Rădulescu-Motru – Psihologia poporului român)

Curs 1: Introducere în sociologie: obiectul şi problematica de studiu

9/16/2021 35