Sunteți pe pagina 1din 12

Obiectul de studiu al sociologiei

Nume, prenume : Baciu Mirela -Cristina


Facultatea : Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj
An : II, ID
Specializare : Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar
Constituirea sociologiei ca stiinta

 Sociologia este considerată o ştiinţă relativ tânără. Ca demers ştiinţific al socialului, ea


s-a născut doar în a doua jumătate a secolului XIX, fiind un răspuns epistemic la
necesitatea mai multor serii de transformări de ordin economic, social, politic şi
intelectual.
 Termenul de sociologie a fost utilizat pentru prima dată de filosoful francez Auguste
Comte1 în anul 1939 după ce iniţial corpul de cunoştinţe despre societate era inclus în
disciplinele: istorie socială, statistică socială, fizică socială, etc. biologia.

 Deviza sub care ar trebui să acţioneze noua disciplină, de altfel invocată frecvent în
sociologie, exprimă părerea lui Comte privind rostul sociologiei “savoir pour prevoir,
prevoir pour pouvoir” (“ a şti pentru a prevedea, a prevedea pentru a putea”). Prin
urmare, încă de la începuturile .
Filozoful Auguste Comte
 August Comte s-a născut la 20 ianuarie 1798 (în conformitate cu
calendarul revoluționar folosit apoi în Franța), în Montpellier, Franța.
El a fost un filosof care este, de asemenea, considerat a fi tatăl
sociologiei , studiul dezvoltării și funcției societății umane și un
mijloc de a folosi dovezile științifice pentru a discerne cauzele
comportamentului uman.
 Deși Comte nu a inițiat conceptul de sociologie sau domeniul său de
studiu, el a elaborat foarte mult domeniul. Comte divizată în două
domenii principale sau ramuri: statica socială sau studiul forțelor
care țin societatea împreună; și dinamica socială sau studiul
cauzelor schimbă
 Publicații majore
• Cursul cu privire la filozofia pozitivă (1830-1842)
• Discursul asupra Spritei pozitive (1844)
• O viziune generală a pozitivismului (1848)
• Religia umanității (1856
Obiectul şi temele majore ale
sociologiei
 Actiuni sociale(munca, educatia,activismul social, voluntariat)
 Institutii sociale( institutiile infrastructurii fiecarei localitati: centrale si locale :
medicale,educative,politice, administrative,cultural, religioase
 Institutii total existente in orice societate(case de copii,aziluri de batrani.
 Grupuri sociale
 Fenomene sociale (mobilitatea sociala, delincventa)
 Procese sociale(marginalizare sociala,excluziune,discriminare)
 Cultura si societatea umana
 Unitatile fundamentale ale vietii sociale
Functiile sociologiei

  Functia desprictiva- se concretizeaza intr-o acumulare de date , fapte, informatii,pentru


respective realitate.
 Functia explicativa - permite sociologiei sa inteleaga realitatea sociala , sa identifice
mecanismele de functionare si schimbare a realitatii sociale, de producer si derulare a
faptelor ,a fenomenelor sociale, a vietii sociale in general
 Functia predictiva- prin intermediul careia sociologia cerceteaza atent si aprofundat
realitatile sociale prezente pentru identificarea directiilor probabile de evolutie
ulterioara a societatii
 Functia critica -presupune ca cercetarea sociologica sa nu se rezume la descrierea si
explicarea societatii asa cum este la un moment dat si la descrierea tendintelor
probabile de evolutie ulterioara.
 Functia educativa- majoritatea sociologilor activeaza in domenii educationale.
Disciplinele sociologiei

 Disciplina sociologie care studiază instituţiile sociale, cum ar fi : familia, instituţiile de


educaţie, instituţii politice, juridice, economice, industriale, religioase etc
 Discipline sociologice care studiazã fenomene şi procese intra şi interpersonale, intra şi
intergrupale; procese privind geneza şi structura , organizarea şi dinamica grupurilor;
adaptarea şi integrarea socială; mobilitatea socială; inovaţiile şi transformările sociale;
mişcarea socială şi dezvoltarea socio-umană. Ca fenomene speciale, se au în vedere şi
cele de “anomie socială”- respectiv fenomenele de inadaptare şi devianţele
comportamentale. Tipologia fenomenelor şi proceselor sociale constituie baza
diferenţierii unor domenii de specializare în interiorul acestor discipline sociologice
Gandirea sociologica
 Include orice concepdie despre societate daca aceasta (societatea) este privita ca o
realitate autonom, Conform
 acestei concepdii Aristotel, Platon sunt considerati „adevaratii întemeietori= ai
sociologiei.
 Înca din antichitate, filosofii, juriştii, istoricii, s-au straduit sa cunoasca, sa înţeleagă şi
să îmbunătăţească
 realitatea lor socială. Ei s-au întrebat ce este societatea, cum functioneaza ea, cum
trebuie rezolvate problemele
 sociale etc. De asemenea metodele pe care le-au utilizat pentru cercetarea viedii sociale
au fost monografia,
 observadia, analiza documentelor, comparadia (metode specifice sociologiei)
 Pot fi mendionate „Codul lui Hammurabi= din Babilon, „Legile lui Manu= din India,
Codul moral din „Vechiul
Sociologia ca sistem. Caracteristici si
subsisteme
 Ca sistem, societatea poate fi îndeleasa ca un ansamblu unitar de componente, privite
ca subsisteme
 politic, administrativ, social etc), dispunând de anumite structuri interioare şi de
anumite niveluri de organizare, de un
 ansamblu coerent de institutii, aflate în relaţii de interacţiune.
 - Societatea apare ca un complex de subsisteme dispuse ierarhic şi în corelatie de ordin
cauzal şi funcdional. Sistemul
 economic nu poate fi privit separat de cel politic, de cel demografic sau de cel
educadional şi invers, sistemul de
 învatamânt nu poate fi privit independent de celelalte subsisteme.
 - În raport cu alte subsisteme, societatea constituie un sistem complex şi supraordont.
Ca sistem social global,
 societatea se afla în acelaşi timp în relatii cu sistemele care alcatuiesc mediul sau
ambiant (sistemul natural – ecologic)
Ramuri ale sociologiei preocupate de
educatie
 Sociologia scolara – abordeaza din perspectiva microsociologica fenomenele sociale
din interiorul grupului scolar si se concentreaza asupra singurului factor al
educatiei(scoala). Mass-media, familia, sunt analizate din perspectiva influentelor pe
care le exercita asupra scolii.
 Sociologia educationala – reprezinta un cumul de cunostinte sociologice utile oricarui
profesor pentru ca acesta sa-si indeplineasca misiunea.
 Pedagogia sociala - cuprinde mai multe discipline ( economia invatamantului,
psihologie sociala, pedagogia familiei, etc) care ajuta la intemeierea actului educativ
prin cunoasterea cerintelor sociale.
Metode de cercetare ale sociologiei
educative
 In 1895, E.Durkheim a publicat « Regulile metodei sociologice » care a marcat debutul
sociologiei stiintifice. El a definit foarte clar ca cercetarea unui fapt social - unitatea
elementara de analiza a sociologiei - trebuie sa se supuna unor reguli  :
 I regula - orice fapt social trebuie tratat ca un lucru. Un ‘‘lucru ‘‘nu poate fi modificat
printr-un simplu decret al vointei. Educatia, ca obiect de studiu, se concretizeaza in
fapte ce pot fi supuse observatiei obiective.
 II regula – se refera la necesitatea disocierii faptelor sociale cercetate de faptele
individuale. Astfel, faptele sociale au natura duala : ele se manifesta ca fapte
individuale, dar in acelasi timp sunt fapte colective, deoarece prin esenta si originea lor
sunt produse ale vietii colective.
 III regula – solicita ca explicarea unui fenomen sa puna in evidenta atat cauza care-l
produce cat si functia pe care o indeplineste. Cauzele unui fapt social trebuie cautate
printre alte fapte sociale care il preceda si nu in stari ale constiintei individuale.
Importanta socialului pentru educatie
 Educatia este un concept de mare generalitate, care cu greu se poate contura printr-o
definitie cat de cat riguroasa. Ca lucrurile stau asa este usor de constatat pentru oricine
are curiozitatea sa compare definitiile date termenului in dictionare, manuale, tratate
sau alte genuri de lucrari. Marea variabilitate a acestor definitii provine nu numai din
complexitatea fenomenului social pe care notiunea incearca sa-l surprinda, ci si din
diversitatea perspectivelor din care el este analizat sau a conteztelor ideatice in care
este inclus.
 Educatie – ansamblu de actiuni sociale de transmitere a culturii, de generare, organizare
si conducere a invatarii individuale sau colective”. ( C. Zamfir; L.Vlasceanu, 1993, p.
202).
„Educatia este actiunea exercitata de catre generatiile adulte asupra celor ce nu sunt
coapte pentru viata sociala. Ea are ca obiect sa provoace si sa dezvolte la copil un numar
oarecare de stari fizice, intelectuale si morale, pe care le reclama de la el atit societatea
politica in ansamblul ei, cat si mediul special caruia ii este cu deosebire destinat.”(E.
Durkheim, [1911], 1980, p. 39)
BIBLIOGRAFIE

1. Stănciulescu, E., & Rotariu, T. I. (1996). Teorii sociologice ale educaţiei: producerea
eului şi construcţia sociologiei. Polirom.
2. https://www.edusoft.ro/emile-durkheim/, accesat în data de 13 ianuarie 2023.
3. https://www.spektrum.de/lexikon/psychologie/mead-george-herbert/9368, accesat în
data de 13 ianuarie 2023.
4. https://www.deutsche-biographie.de/sfz117113.html, accesat în data de 13 ianuarie,
accesat în data de 13 ianuarie 2023.

S-ar putea să vă placă și