BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII

ANALIZĂ SWOT
A PROCESULUI EDUCAȚIONAL REALIZAT PRIN INTERMEDIUL NOILOR TEHNOLOGII
ÎN PERIOADA PANDEMIEI

Context :
Populația lumii în 14.01.2022 ora 19:05 : 7.920.264.457
Populația lumii în 14.01.2022 ora 19:10 : 7.920.265.234
Populația lumii live : https://www.worldometers.info/ro/
Numărul populației pe planetă crește într-un ritm îngrijorător. Se pare că problemele alimentației și energiei se
vor rezolva cumva dar apar alte probleme cum ar fi sănătatea : odată cu creșterea populației se mărește și
posibilitatea de transmitere a virusurilor și implicit apariția unor pandemii. Pandemii au mai fost ( în 1918, gripa
spaniolă a ucis între 25 și 50 milioane, mai mulți morți decât în primul război mondial ) sunt acum ( Covid-19 ) și este
foarte probabil să mai apară și altele.
Omul este dator să se adapteze. De aceea și din motive de sănătate dar nu numai, sistemul de învățământ la
nivel global și implicit la nivel național trebuie să fie pregătit în orice moment să funcționeze ONLINE. Pentru a
funcționa ONLINE este nevoie de TIC.

TIC = totalitatea instrumentelor ce se bazează pe un calculator, folosite de oameni pentru a prelucra și a

transmite informații; este formată atât din echipamentele necesare prelucrării informației (hardware) cat si din
software-ul necesar pentru obținerea informațiilor, prelucrarea și transmiterea lor ( sistem de operare, program pentru
prelucrarea textelor, imaginilor, programe pentru evidența contabila, programe pentru comunicații, etc ).
Este denumirea care se oferă unui ansamblu de instrumente şi resurse tehnologice utilizate pentru a
comunica şi pentru a creea,difuza, stoca şi gestiona informaţia destinată procesului educativ.
În ultimii ani, accesarea sistemelor educative ale aplicaţiilor, reţelelor şi suporturilor numerice ale TIC a
cunoscut o expansiune spectaculoasă oriunde în lume.
Potrivit Raportului mondial UNESCO asupra educaţiei, lumea educaţiei se găseşte în faţa unei probleme
majore, aceea de a pregăti elevii şi profesorii pentru "societatea de mâine" deoarece majoritatea cadrelor didactice n-
au fost pregătite într-o manieră TIC, iar "majoritatea unităţilor de învăţământ actuale, chiar şi în ţările dezvoltate nu
sunt pe deplin pregătite pentru noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor".

Noile TIC-uri numerice şi în particular utilizarea Internet-ului şi Web-ului în învăţământ nu sunt simple
tehnologii, ci combinaţii de hardware, software, suporturi şi sisteme de distribuţie, într- o continuă evoluţie. Aceste noi
TIC-uri se deosebesc de tehnologiile anterioare prin mai multe aspecte importante, şi anume :
- aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple într-o singură aplicaţie;
- capabilitatea de a stăpâni şi îmbogăţi mediul informaţional;
- flexibilitatea utilizării, mai ales în situaţia restricţiilor de timp şi spaţiu;
- conectivitatea, adică posibilitatea oferită oricărei persoane, oriunde în lume, de a dispunede o conexiune la
Internet şi de a accede la informaţii Web.

Introducerea noilor TIC-uri a suscitat în comunitatea specialiştilor din educaţie dezbateri

destul de aprinse cu privire la aportul acestora la procesul educativ, evoluţia rapidă şi posibilităţile de evaluare.
În continuare se vor examina diferite aspecte cu privire la TIC-uri :
- prezentarea situaţiei statistice pe cinci continente care confirmă faptul că TIC-urile au unimpact într-
adevăr mondial;
- efectele TIC-urilor asupra ameliorării exerciţiului normal al funcţionării învăţământului prin
introducerea noilor metode;
- examinarea unor probleme generale ridicate de recurgerea la TIC şi în particular acelea de formare a
cadrelor didactice.

Un tur de orizont :
America de Nord pare mai avansată în ceea ce priveşte dotarea cu TIC-uri
ş i conectarea la Internet. Astfel, în SUA raportul număr_elevi/număr_calculatoare a evoluat de la 63/1 la 6/1 între
1985 şi 1997. În Europa, peste 80% din unităţile de învăţământ au acces la Internet în ţările mai dezvoltate. În Marea
Britanie, guvernul a asigurat până la sfârşitul anului 2002 conectarea la Internet a tuturor unităţilor şcolare şi
universitare, a bibliotecilor şi a unui număr însemnat de centre comunitare. În Germania, 10.000 de şcoli erau legate
la Internet în anul 1999, iar Italia a anunţat că la sfâşitulanului 2000 au fost instalate calculatoare şi dispozitive
multimedia într-un număr de 15.000 deşcoli.
Asia cunoaşte o evoluţie asemănătoare ţărilor europene. În Japonia, în 1997, mai mult de 94 % din şcolile
publice erau dotate cu calculatoare, iar 10% dintre acestea erau conectate la Internet. În 2003 toate şcolile publice
japoneze aveau conexiune la Internet. În China de derulează proiecte importante care vizează dezvoltarea

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 1

BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII
programelor educaționale care fac apel la Internet. În Noua Zeelandă 83% din şcolile primare şi 94% din cele
secundare dispun de acces la Internet. În America de Sud, pe baza proiectelor lansate s-a realizat conectarea la
Internet a peste50% din şcolile primare, iar cele secundare aproape în totalitate. În Africa, iniţiativa pentru
crearea reţelelor de formare a profesorilor africani vizează o pregnantă schimbare în domeniul educaţiei prin :
deschiderea unităţilor educative asupra comunităţii şi transformarea lor în centre comunitare dedocumentare,
informare şi învăţare ; schimbarea comportamentului profesorilor prin stimularea perfecţionării
profesionale permanente.

Eficienţa TIC-urilor :
Conexiunea organismelor educative la Internet este în parte rezultatul presiunii sociale, de aceea se
impune o analiză profundă pentru determinarea consecințelor pozitive, gradul de eficacitate al
instrumentelor TIC în domeniul educaţiei. Această chestiune comportă trei aspecte :
- comparaţia între tehnicile tradiţionale de învăţământ şi cele cu TIC-uri ;
- activităţile pedagogice care nu se pot dispensa de TIC-uri ;
- rentabilizarea utilizării TIC-urilor.

O altă modalitate de a evalua contribuţia TIC-urilor la educaţie constă în a aprecia dacă aceste tehnologii
permit elevilor şi profesorilor să desfăşoare activităţi imposibil de realizat prin alte mijloace. Această
chestiune comportă cinci aspecte :
- TIC-urile permit o aplicare mai bună a noilor metode pedagogice;
- exploatarea resurselor distribuite la distanţă;
- munca în colectiv;
- extinderea programelor de învăţământ;
- obţinerea calificărilor cerute de piaţa muncii.

Un exemplu din care se poate deduce modul în care TIC-urile pot favoriza
m e t o d e l e pedagogice constructiviste este acela al mediilor de învăţare intenţională asistate decalculator, CSILE
(Computer Supported Intentional Learning Environments), elaborate la Institutul de studii pedagogice din Ontario.
Este un sistem în reţea care permite învăţarea şi interogarea în comun în cadrul unei unităţi de învăţământ.
Sistemul CSILE favorizează interacţiunea între elevi prin elaborarea de referinţe, interconexiunea
ideilor, crearea colectivă şi valorificarea eforturilor de avangardă ale unora pentru asigurarea progresului tuturor.
Sistemul CSILE pivotează în jurul unei baze de date "colectivă" unde elevii pot introduce texte sau
imagini şi pot consulta, îmbogăţi şi comenta realizările altor elevi.

Acces la resurse la distanţă :

Conectivitatea pentru accesarea resurselor materiale şi cele umane situate la distanţă
constituie o diferenţă esenţială între TIC-urile vechi şi cele noi. Pe plan mondial, proiectele de biblioteci
numerice au fost lansate în ideea realizării de colecţii accesibile în mod electronic prin Internet. Aceste colecţii
cuprind reviste, ilustraţii, cărţi, scheme, fotografii, filme, benzi video, picturi, modele în 3D, grafice, animaţie, produse
software, documente de referință, fişiere de sunet etc. Există astăzi milioane de site-uri Web unde se pot găsi colecţii
regrupând ghiduri pentru elaborarea programelor de învăţământ, programe analitice de cursuri şi activităţi
pedagogice. Din ce în ce mai multe resurse existente sunt trecute sau se vor transfera pe suporturi digitale, şi
deci elevii şi profesorii trebuiesă fie capabili să acceseze TIC-urile.

Permite munca în colaborare :

TIC-urile permit colaborările pedagogice între indivizi şi/sau grupe. E-mail-ul, reuniunile asistate de
calculator, videoconferinţele sunt tehnici care facilitează munca în colaborare a indivizilor sau grupurilor.

Există o multitudine de aplicații online/platforme utilizate în învățământ. Nu toate aplicațiile sunt gratuite. Unele
platforme oferă posibilitatea creării gratuite a unui număr limitat de lecții online / jocuri / fișe interactive online, cerând
ulterior abonamente. Multe dintre ele necesită limba engleză. Pentru folosirea lor este necesară o adresă de e-mail
validă, deoarece platformele educaționale necesită înregistrarea. Se recomandă scrierea parolelor într-o agendă și
pentru siguranță acestea ar trebui să fie diferite de parola e-mail-ului. Youtube este o resursă gratuită unde se pot
găsi tutoriale pentru platforme / aplicații. Orice soft poate fi folosit creativ în domeniul didactic.

Instrumente ONLINE pentru educație :

123 edu https://123edu.ro/ platformă cu exerciții de matematică, limba română și cultură generală pentru nivel primar
Adversio https://www.adversio.ro/ platformă cu funcții administrative (catalog electronic școlar etc.)
Animaker https://www.animaker.com/ platformă pentru realizarea animațiilor
Animoto https://animoto.com/ colaje video pe baza unor fotografii

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 2

BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII

ArmoredPenguin https://www.armoredpenguin.com/ platformă pentru crearea puzzle-urilor

Asq.ro https://asq.ro/ platformă educațională româneasacă pentru verificarea în timp real a exercițiilor și testelor
Bit Benefit https://bitbenefit.ro/ platformă online de cursuri pentru copii
Classcraft https://www.classcraft.com/ activități interactive sub formă de jocuri
Comics https://www.gocomics.com/comics/popular benzi desenate pentru activități online
Digital Edu CRED https://digital.educred.ro/ portal românesc dedicat profesorilor care doresc să valorifice noile
tehnologii în educație
Digital Edu https://digitaledu.ro/resurse-educationale-deschise/ bază de date cu resursele educaționale deschise în
format digital create de cadre didactice, organizate pe discipline și ani de studiu
Digitaliada https://digitaliada.ro/ platformă cu resurse educaționale digitale create de cadre didactice într-un cadru și
cu proceduri bine stabilite
Discord https://discord.com/new conferință web
EdPuzzle https://edpuzzle.com/ facilitează transformarea unui video într-un material interactiv
Edu Online https://eduonline.roedu.net/ biblioteca românească de resurse digitale ce conține și softurile din suita AeL
eduweb.ro https://www.eduweb.ro/ platformă pentru cursuri online
Emedi https://www.emedi.ro/ platformă cu cursuri-meditații pentru probele de Limba și literatura română și de Istorie
de la bacalaureat
Examenul Tău https://www.examenultau.ro/ platformă dezvoltată de Intuitext pentru pregătirea în vederea susținerii
examenului de Evaluare Națională la clasa a VIII-a
Flipgrid https://info.flipgrid.com/ mesaje audio de grup
Fotobabble https://www.fotobabble.com/ fotografii vorbitoare
Fotojet https://www.fotojet.com/ colaje digitale text și imagini
Genially https://www.genial.ly/en colaje, postere și prezentări colorate
Geogra https://www.geogra.ro/joc/ro/ jocuri pentru geografia României, a Europei și a lumii
Giphy https://giphy.com/ aplicație pentru crearea gif-urilor
Google Earth https://www.google.com/int/ro/earth/ program pentru explorarea Terrei
Google Forms aplicație pentru crearea de teste online cu punctaj. Puteți accesa un tutorial scris și unul video.
https://www.youtube.com/watch?v=phw6B3ivEMI
Google Meet https://gsuite.google.com/signup/basic/welcome?hl=en-lE aplicație pentru conferințe online
Google Sites creare de site-uri
HitFilm Express https://fxhome.com/hitfilm-express editor video gratuit foarte capabil
iTeach https://iteach.ro/ platformă românească pentru formarea continuă a cadrelor didactice, publicarea de articole,
știri, anunțuri
ISSUU https://issuu.com/ partajarea de documente și prezentări power point
Izi Bac https://izibac.ro/ aplicație pentru telefon cu ajutorul căreia elevii se pot pregătii pentru examenul de
bacalaureat
Jamboard tablă interactivă
Jeopardy Labs https://jeopardylabs.com/ jocuri interactive
Kinderpedia https://www.kinderpedia.co/ platformă completă de comunicare și management pentru educație,
construită în România
Lizard Point https://lizardpoint.com/geography/ jocuri pentru geografia lumii
Loom https://www.loom.com/ pentru înregistrarea activității de pe ecranul calculatorului
LRE http://lreforschools.eun.org/web/guest/home portal al UE cu diverse jocuri pentru disciplinele școlare
Make Beliefs Comics https://www.makebeliefscomix.com/ benzi desenate
Marble https://marble.kde.org/ aplicație interactivă pentru explorarea locurilor de pe Terra
Microsoft Teams https://www.microsoft.com/en/microsoft-365/microsoft-teams/group-chat-software platformă pentru
conferințe online
Mondly https://www.mondly.com/ aplicație pentru învățarea limbilor străine, cu interfață și în română
MyKoolio https://www.mykoolio.com/ platformă românească care conține un pachet consistent de lecții interactive,
exerciții de matematică și de limba română destinate elevilor din clasele I-VIII
My Own Conference https://myownconference.com/ pentru conferințe web
OpenBoard https://openboard.ch/download.en.html tablă interactivă online
PHET https://phet.colorado.edu/ platformă pentru simulări interactive la matematică, fizică, chimie, biologie
PhotoPeach https://photopeach.com/ colaje animate text și imagini
Purpose Games https://www.purposegames.com/ jocuri interactive
Quiz Whizzer https://quizwhizzer.com/ jocuri interactive sub formă de teste
Quizalize https://www.quizalize.com/ platformă pentru învățare interactivă la clasă / teste interactive online
Quizlet https://quizlet.com/ instrument de învățare gratuit cu ajutorul flashcards, jocurilor ș.a.
Quizziz https://quizizz.com crearea de chestionare / teste interactive online
Recordcast https://www.recordcast.com/ aplicație gratuită pentru înregistrarea activității de pe ecran ( screen
recording )

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 3

BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII

Școala Intuitext https://www.scoalaintuitext.ro/ platformă ce conține animații, experimente, jocuri educaționale și teste
adaptate pentru ciclul primar
Tactile Image https://tactileimages.org/ro/acasa/ platformă educațională în limba română dedicată elevilor cu
deficiențe vizuale
ThingLink https://www.thinglink.com/ platformă gratuită care oferă posibilitatea de a transforma orice imagine statică
într-una interactivă / postere digitale
VideoAnt https://ant.umn.edu/ un instrument de adnotare pentru utilizare YouTube, videoclipuri Flash, mp4 și mov.
Vooks https://www.vooks.com/ platformă de streaming pentru crearea cărților de povești animate
Wand Education https://wand.education/ platformă pentru crearea, personalizarea și folosirea de conținuturi online
pe orice dispozitiv / crearea lecțiilor online

Zoom https://zoom.us/ aplicație pentru conferințe online

Lecţiile pandemiei: Educaţia la distanţă are nevoie de sprijinul industriei ITC

Milioane de elevi, studenţi şi profesori au fost trimişi acasă în încercarea autorităţilor de a limita efectele pandemiei.
Trecerea la şcoala online nu a fost însă un proces simplu şi a arătat lacunele de digitalizare existente în România.
Cauzele sunt multiple şi ţin de la lipsa echipamentelor şi conexiunii la internet, până la incapacitatea şcolilor de a
organiza lecţii online. Industria ITC a fost în primul val de companii care şi-au aratat disponibilitatea pentru susţinerea
învăţământului online, iar iniţiativele generate au fostt în egală măsură prompte şi diversificate.

Platforme de videocolaborare gratuite pentru şcoli şi elevi

La începutul pandemiei, companiile tech şi-au aratat întrega disponibilitate pentru susţinerea învăţământului online.
Cele mai relevante platforme de colaborare şi comunicare au permis utilizarea gratuită de către organizaţiile din sfera
educaţiei. Cisco Webex, Microsoft Teams, Zoom, Google for Education au devenit rapid platforme utilizate în
majoritatea şcolilor.

Demersuri ale operatorilor de telecomunicații

O primă reacţie a operatorilor a constat în acordarea de trafic suplimentar de date pentru ca utilizatorii să se adapteze
mai uşor la regimul de muncă şi educaţie de la distanţă. Numeroase au fost şi campaniile de donaţii SIM-uri gratuite
pentru categoriile defavorizate, precum şi alocarea de surse pentru proiectele educaţionale. Exemplu : Inspectoratul
Şcolar Judeţean Satu Mare, printr-un parteneriat cu Telekom a oferit tuturor elevilor SIM-uri cu acces gratuit la internet
pe perioada carantinei. Similar, Orange România împreună cu Salvaţi Copiii şi Fundaţia Orange au oferit tablete şi
Internet nelimitat pentru 30.000 de elevi şi profesori din mediul rural. Proiectul a fost doar un episod al iniţiative
„Fiecare gest contează”, campanie de sprijin a comunităţii în contextul crizei generate de Covid-19.

Donaţii de echipamente

Un proiect de mare succes, lansat de o companie IT locală este şi Biblioteca de Laptopuri. Este o acţiune de
voluntariat prin care echipamente neutilizate sunt colectate, de la companii şi persoane fizice, reparate şi ulterior
distribuite către elevi lipsiţi de posibilităţi financiare. Demersul a stârnit un val mare de interes în mediul online, iar
numarul donaţiilor a depăşit cu mult aşteptările iniţiatorilor.

Analiza stadiului de întrebuințare a platformelor de învățare online, la nivel național, în unitățile de învățământ
preuniversitar de stat, efectuată de experții e-learning din cadrul proiectului CRED

În contextul pregătirii noului an școlar, cu adaptarea la condițiile actuale, conform Planului de acțiuni pentru
pregătirea anului școlar 2020-2021, experții e-learning locali și regionali din cadrul proiectului „Curriculum relevant,
educație deschisă pentru toți”- CRED, cu sprijinul inspectoratelor școlare județene, respectiv al Inspectoratului Școlar
al Municipiului București, au întreprins un demers național privind identificarea platformelor de învățare utilizate pentru
procesul didactic online în unitățile de învățământ preuniversitar de stat, nivelurile primar, gimnazial și liceal.

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 4

BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII

PUNCTE TARI :

La polul opus, sunt și câțiva elevi care susțin că educația este mai puțin stresantă în formatele hibrid sau online.

Profesorii caracterizează procesul actual de învățământ în termeni mai blânzi decât elevii. Astfel, 40% dintre
cadrele didactice evaluează educația din prima lună de școală ca fiind un compromis, iar 34% consideră că aceasta
este de calitate. Totodată, sunt și profesori care consideră că educația online s-a îmbunătățit de la o zi la alta, iar, în
ciuda provocărilor care apar, „se” fac eforturi și încercări pentru o educație cât mai bună.

Evoluția tehnologiei și penetrarea foarte mare a echipamentelor tehnologice în rândul poulației ( smartphones,
tablete, laptopuri, pc-uri ) este benefică.

Accesul la Internet-ul existent în România – suntem în primele țări din Uniunea Europeană la capitolul viteză a
internetului și avem o acoperire foarte mare ( 95% ) din totalul populației.

Reducerea timpului actual „neproductiv” petrecut pe drumuri pentru a avea ședințe de perfecționare cu un
cadru didactic. Eliminarea barierei actuale a distanțelor fizice dintre persoane și oferirea posibilității oricărei persoane
interesate să aibă ședințe de perfecționare cu cadre didactice/coach din alte localități fără a fi nevoie de deplasare
fizică însă cu același rezultat așteptat.

Folosirea tehnologiei la capacitate maximă în procesul de învățare.

Una dintre provocările menționate de cea mai mare parte a profesorilor a fost conexiunea reală cu elevii și
obținerea de feedback.
Deschiderea către o varietate de formule de predare / evaluare online. Comunicarea online este una dintre
formele preferate în rândul elevilor.

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 5

 BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII

PUNCTE SLABE :
Ce spun elevii despre școala online :

„Școala online nu m-a ajutat cu nimic în perioada martie-iunie, deși am susținut Evaluarea Națională. Tot ce
am reușit să învăț a fost de prin caiete sau de pe internet.”
„În timpul cursurilor online conexiunea este proastă, profesorii nu se aud bine de nenumărate ori, iar noi nu
mai înțelegem nimic din cursurile online, darămite să mai și învățăm ceva din ele. Eu una propun să ni se scadă din
materii și să rămânem numai cu cele 7 materii de bază.”
„Învățatul în mediul online este ceva nou, dar nu imposibil, însă asta nu înseamna că nu ne afectează - în
special pe cei din anii terminali, dar șii pe noi, ceilalți. Informația este mai greu de asimilat și prea multă pentru
sistemul online. Problema cea mai mare este că putem termina anul cu lacune mari sau materia făcută pe jumătate
sau în grabă, iar de recuperat este imposibil.”
„Consider că școala online nu este eficientă la nivelul de pregătire al cadrelor didactice din România, plus ca
petreci foarte mult timp în fața unui monitor, ceea ce, din punct de vedere al sănătății, este dăunător.”

Cea mai mare problemă a elevilor la școala online : lipsa competențelor digitale ale profesorilor

Cea mai mare problemă cu care elevii (50,4%) s-au confruntat în perioada orelor online este lipsa
competențelor digitale în rândul cadrelor didactice, dar și dezinteresul acestora privind predarea online, arată
un raport făcut de Consiliul Național al Elevilor, privind debutul anul școlar 2020-2021, făcut din perspectiva
elevilor, prin cosultarea a 13.000 de respondenți. ( 87,5% dintre ei provin din mediul urban și 12, 5% din rural )
Pe locul doi, printre nemulțumirile elevilor, se află dezinteresul profesorilor. Abia apoi urmează lipsa condițiilor
pentru desfășurarea propriu-zisă a școlii online : lipsa conexiunii la internet și lipsa de aparatură tehnică.

Peste 27% dintre elevi afirmă că o problemă majoră în cadrul orelor online este lipsa unei platforme unice de
e-learning pe care profesorul să poată interacționa cu elevii, dar și pe care să găsească materialele didactice de la
clasă.
Peste jumătate (50,7%) dintre respondenții chestionarului consideră că, în cazul continuării învățării online,
este necesară adaptarea curriculei naționale, astfel încât orele virtuale să pună accentul pe asimilarea conținuturilor
de bază din materie. Totodată, 49,6% dintre elevi afirmă că este necesară formarea cadrelor didactice în contextul
asimilării competențelor digitale pentru educația online. Peste 40% dintre respondenți susțin că este nevoie de o
platformă unică de învățare online la nivel național, pe care să poată regăsi și materialele didactice de la clasă, iar
34% dintre elevi cred că prioritatea principală pentru ca învățarea online să fie calitativă este dotarea cu dispozitive
conectate la o rețea de Internet.

Recomandările făcute de Consiliul Național al Elevilor :

 Pe termen scurt, este esențială realizarea unei formări de bază a cadrelor didactice în domeniul tehnologiei și
informației, pentru a putea deprinde un set minim de cunoștințe necesare operării dispozitivelor conectate la internet.
 Pe termen lung, includerea unui modul comprehensiv de educație digitală în formarea continuă a profesorilor și-a
dovedit necesitatea, întrucât aceste competențe s-au dovedit a fi indispensabile pentru toți actorii din sistemul
educațional;
 Realizarea, de către experții din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a unei platforme de e-learning, care să
permită comunicarea elev-profesor și să conțină resurse educaționale accesibile tuturor elevilor, conform art. 70 din
Legea Educației Naționale nr. 1/2011;

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 6

 BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII
 Elaborarea unui set de standarde de calitate pentru predarea online, a căror respectare să fie monitorizată de către
Ministerul Educației și Cercetării, prin intermediul Inspectoratelor Școlare Județene;

Digitalizarea forțată a învățământului românesc, avem ore online, dar cu aceleași metode :
Profesorul dictează, elevii scriu

Și deși educația este digitalizată, în continuare principala abordare utilizată în educația online este predarea și
realizarea de exerciții.
”Astfel, una dintre nemulțumirile elevilor și ale părinților este faptul că metodele de predare nu au fost adaptate
la specificul educației online, iar profesorii cel mai adesea dictează informațiile sau elevii sunt nevoiți să conspecteze/
copieze lecțiile din manuale”, arată sondajul.
Elevii consideră că profesorii reușesc doar parțial să adapteze conținutul educațional și predarea la nevoile
elevilor.
Cea mai apreciată categorie a profesorilor este cea care folosește metode inovative de predare (jocuri, quiz-
uri, proiecte).

În acest context, majoritatea elevilor (54%), cadrelor didactice (57%) și a părinților (62%) consideră că nivelul calității
educației oferite în anul școlar 2020-2021 până în prezent este mai scăzut, comparativ cu nivelul calității din anul
școlar 2019-2020.
De asemenea, aproximativ 30% dintre elevi consideră că, în prezent, modul în care se realizează școala este
un compromis valid din perspectiva crizei medicale în care se află România.
Cu toate acestea, există elevi pentru care educația în contextul actual este „dezastruoasă”, „foarte proastă”,
„grea”, „ineficientă”, „oribilă”, „un dezastru”.

”Părinții constată faptul că învățământul a devenit din ce în ce mai mult responsabilitatea elevilor și a părinților,
și mai puțin a reprezentaților școlii: „Din păcate, suplinesc munca învățătoarei, care preferă să nu se complice și predă
extrem de puțin, în schimb, dă enorm de multe teme. Astfel, sfârșesc prin a-i suplini munca, prin a lucra mult cu
copilul”. Un alt respondent (din grupul părinților) menționează apariția frustrării pentru toți actorii sociali implicați (elevi,
cadre didactice, părinți) și lipsa empatiei, așteptările între aceștia fiind exagerate”, arată sondajul.

Situația curentă a demonstrat gradul scăzut de alfabetizare IT în rândul profesorilor de toate vârstele. Astfel, s-a
menționat și inutilitatea unor cursuri urmate de profesori în trecut, inclusiv în programe oficiale de formare, care nu i-
au ajutat pe aceștia să își desfășoare activitatea în condiții optime în aceste momente. Nici în rândul elevilor situația
nu este neapărat mai bună, având în vedere că unii dintre elevi nu au reușit să se conecteze la lecții ușor pentru că ei
sau părinții lor nu aveau cunoștințe pentru a folosi astfel de instrumente.

OPORTUNITĂȚI :

”Profesorii depun eforturi pentru a-și îmbunătăți competențele digitale și de adaptare a conținutului
educațional, unii dintre ei caută singuri materiale pe internet, alții s-au înscris la diferite cursuri gratuite, însă nu există
o abordare unitară cu privire la materialele care ar trebui utilizate.
De asemenea, profesorii au fost nevoiți să aloce un timp mult mai mare, poate chiar dublu, pentru pregătirea
orelor online”, arată rezultatele sondajului ”Percepții despre calitatea educației online”.

Se îmbunătățește relația părinte-profesor :

În viziunea cadrelor didactice, colaborarea cu părinții din această perioadă (prima lună din anul școlar 2020-
2021) este una bună (61%) și foarte bună (24%). Perspectiva elevilor asupra acestei colaborări este mai critică, astfel,
18% dintre elevii respondenți susțin că relația dintre cadrele didactice și părinții lor este proastă și foarte proastă, în
timp ce alți 19% sunt de părere că nu există niciun fel de colaborare între aceștia.
Percepția părinților asupra subiectului este mai moderată, 73% evaluează relația cu cadrele didactice ca fiind
pozitivă, în timp ce 9% susțin că nu există o colaborare cu reprezentanții școlii. În interpretarea acestor rezultate,
trebuie avută în vedere dezirabilitatea anumitor răspunsuri, altfel, pe parcursul chestionarelor vom remarca o vină
constantă „pasată” de la cadre didactice la elevi și părinți.

"Solutia este imbunatatirea treptata a tehnicii si formarea continua a cadrelor didactice in vederea utilizarii
tuturor instrumentelor care se afla la dispozitia noastra si pe care nu avem de unde sa le stim daca nu beneficiem
de cursuri de formare. Ar trebui sa existe o arhitectura a retelei de calculatoare, in fiecare scoala, sa fie tipizata spune
Lacramioara Bozieru.

Trendul crescător al activităților desfășurate pe mediul online.

Creșterea gradului de adopție al tehnologiei în cadrul elevilor, profesorilor și cadrelor didactice.

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 7

BACIU MIRELA-CRISTINA TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ȘI COMUNICǍRII

Îndrumarea corectă a copiilor în folosirea tehnologiei.

RISCURI – AMENINȚĂRI :

Din perspectiva profesorilor, distribuirea echilibrată a atenției între elevii din clasă și cei de acasă este una
dintre principalele dificultăți ale educației în format hibrid: „Se muncește foarte mult și te trezești blocat de lipsa de
funcționalitate a transmisiei de internet, nu te poți ocupa cum trebuie de elevii din clasă, și, neapărat, trebuie activități
și pentru cei de acasă; în final, pierdere există în ambele tabere”.
Comparativ cu elevii, cadrele didactice remarcă într-o măsură mai mare (55%) lipsa accesului la educație
pentru anumiți elevi, aceștia menționând inclusiv faptul că pentru elevii cu CES și/ sau dizabilități există dificultăți mai
mari în desfășurarea orelor online.

"Daca elevii nu au avut un laptop sau o tabletă, mai ales în mediul rural, pentru ei nu a existat educație din
luna martie. Sunt riscuri mari ca elevii respectivi să abandoneze școala. Noi am făcut și o sesizare la Consiliul
Național pentru Combaterea Discriminării în acest sens, în primăvară. Astăzi am aflat că și a doua încercare de
licitație pentru achiziția dispozitivelor conectate la internet a eșuat", spune Andreea Spătariu.

"Cea mai mare problema o reprezinta lipsa accesului la educație pentru elevii care nu au buget să își cumpere
dispozitive, sau pentru cei care nu au internet. Soluțiile sunt reduse spre inexistente pentru ei. Am solicitat în
nenumărate rânduri ca guvernul să facă achiziția de tablete și dispozitive pentru elevi. Ne lovim de amânări", adaugă
Alexandru Rădulescu.

Cristina Tunegaru susține că educația nu mai este gratuită, că nu mai au toți copiii o șansă egală, ci doar cei
ai căror familii au posibilități financiare.
"Acum nu mai avem educație gratuită pentru toți copiii, nu mai există așa ceva. Acum, pentru a avea parte de
educație, ai nevoie de o conexiune la internet, ai nevoie de tabletă sau de laptop și s-ar putea să ai nevoie și de
meditații. Asta înseamnă că numai copiii din familii înstărite au parte de educație. Am șters cu buretele dreptul la
educație al copiilor din România. S-a ales praful de idealul școlii noastre. Nu mai facem educație pentru toți copiii, nu
le mai asigurăm o șansă", argumentează Cristina Tunegaru.

Lucrul cu grupe mari de elevi este dificil și obositor, iar în acest context interacțiunea scade. Și prezența
pentru un timp îndelungat în fața unui computer sau telefon a unui elev poate dăuna ; unii dintre respondenți au
considerat ca eficientă din acest punct de vedere combinarea muncii online cu cea individuală, care nu necesită
neapărat utilizarea unor resurse online.

Pot fi diluate / eliminate momente importante din procesul didactic.

ANALIZĂ SWOT [Tastai text] Pagină 8