Eremia Cristina-Elena

INTEGRAREA TIC ÎN CADRUL

ACTIVITĂȚILOR PREȘCOLARILOR PRIVIND
DOMENIUL ȘTIINȚĂ
(CUNOAȘTEREA MEDIULUI)
- lucrare științifică -

Craiova, 2023
Corectura aparţine autoarei.

© Editura REVERS Craiova

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autoarei. Orice reproducere integrală sau
parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia
editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate
utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.

© Editura REVERS Craiova

All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be
reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information
storage and retrieval system without written permision from the copyright owner.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

EREMIA, CRISTINA-ELENA
INTEGRAREA TIC ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR PREȘCOLARILOR
PRIVIND DOMENIUL ȘTIINȚĂ (CUNOAȘTEREA MEDIULUI) / Cristina-Elena
Eremia. - Craiova: Revers, 2023
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-41-2318-3

Editura Revers
ISBN: 978-606-41-2318-3

2
 Cuvânt înainte

Educația este fenomenul care a aluat naștere o dată cu societatea umană și a suferit pe
durata evoluției sale modificări esențiale.
Plecând de la o acțiune empirică de adaptare și pregătire a tinerei generații pentru
viitor, pentru adaptarea la o viața socială activă, educația a evoluat și s-a transformat într-o
știință cu statut propriu.
Societatea actuală a interculturalității și interdependențelor culturale, a digitalizării, a
călătoriilor în spațiu, a exploziei culturale, economice, științifice, ridică probleme pe care
umanitatea nu le-a prevăzut. Obiectivată prin cele trei laturi ale sale (formală, nonformală şi
informală), educația este obligată să formeze personalități care să se adapteze cu ușurință la
schimbări, să fie creative, independente și responsabile, capabile să participe la evoluția
societății.
Pentru ca educația să răspundă acestor cerințe, în cadrul procesului de predare-
învățare-evaluare a fost introdus un nou termen TIC sau Tehnologia informației și
comunicațiilor. TIC are rolul de a îmbunătăți, a susține și a dezvolta demersul didactic prin
prisma celor doi piloni ai săi: copilul și cadrul didactic. Cu ajutorul tehnologiei informației și
comunicațiilor se realizează individualizarea învățării, acțiunea de învățare este centrată pe
copil, în timp ce cadrul didactic se transformă în mediatorul, coordonatorul acesteia. Pe de altă
parte, cadrul didactic este obligat să facă față acestor schimbări însușindu-și în mod corect
competențe digitale.
Jocurile interactive, aplicațiile de pe diferite platforme educaționale online și offline,
îl ajută pe copil să gândească rapid, îl responsabilizează, îi stimulează dezvoltarea unor
competențe cognitive, motrice și socio-emoționale. De asemenea, animațiile, imaginile
atractive și inedite, textele scurte, sarcinile simple și complexe de rezolvat, transpuse pe un
monitor îl fac să perceapă realitatea într-un mod personal, să o exploreze mai atent și să
gestioneze corect. Activitățile de cunoaștere a mediului din grădiniță îl pun pe copil în situația
de a observa natura, de a o investiga, de a-și pune întrebări despre cele observate îi facilitează
copilului dorința de a proteja și ocroti mediul pe viitor.

3
 INTRODUCERE

Trăind în era digitală și într-o societate bazată pe cunoaștere, Tehnologia informației

și comunicațiilor (TIC) joacă un rol major în aproape toate aspectele vieții moderne și în special
în educație. Multe țări și-au dat seama de importanța TIC în educație. Prin urmare, au emis
relativ politici educaționale și investit în hardware, software, acces la internet în unitatea de
învățământ și cursuri de formare pentru cadrele didactice.
Atunci când un mijloc de comunicare își face din ce în ce mai simțită prezența, el este
acceptat mai întâi de copii, în măsura în care acesta le este accesibil, apoi de tineri și adolescenți.
În această manieră s-au desfășurat lucrurile pentru filmul cinematografic al anilor 20, pentru
revistele de benzi desenate ale anilor 70 – 80, pentru micul ecran sau televiziune anii 50, pentru
calculatoare, jocuri pe calculator, console, tablete etc., începând cu anii 80 și până în prezent.
Și în țara noastră, toate aceste mijloace de comunicare au pătruns, evident puțin mai târziu, însă
efectele asupra populației, mai ales asupra copiilor au fost aceleași.
Domeniul TIC este extrem de atractiv, inedit și interesant este un domeniu al
provocării intelectuale, al socializării și al flexibilității, al adaptării la nou.
Transformările economico-sociale pe plan internațional și național solicită utilizarea
frecventă a televizorului, calculatorului, ce astăzi simbolizează pentru omenire ceea ce acum
mai bine de cinci secole o reprezenta apariția tiparului.
Deși există studii recente care afirmă efectele negative ale utilizării TIC de către copiii
mici, mulți cercetători din întreaga lume au demonstrat importanța utilizării TIC de către copiii
mici, fie la grădiniță sau acasă. Mulți preșcolari, numiți în zilele noastre „nativi digitali” sunt
deja familiarizați cu TIC chiar și în mediul lor de acasă folosindu-le ca instrumente educaționale
și de divertisment.
Datorită caracteristicilor inerente, unul dintre avantajele TIC se referă la faptul că se
pot adapta cu ușurință la nevoile și abilitățile individuale specifice fiecărui copil.
În special la nivel preșcolar, TIC se regăsește în diferite activități de dezvoltare și
învățare ale copiilor. Cea mai importantă întrebare în mintea unora în legătură cu copiii mici și
TIC este: ar trebui TIC poate fi folosit cu copiii mici?
Tehnologia Informației și Comunicațiilor poate avea un efect semnificativ asupra
abilităților cognitive, emoționale, lingvistice și de alfabetizare ale copiilor. Predarea și învățarea
prin intermediul TIC pot determina progresul copiilor în raport cu el însuși și îmbunătăți

4
rezultatele copiilor. Mai precis, aceste rezultate ar putea fi concentrate pe diverse subiecte
precum știința, matematica, româna, muzica, sportul. Chiar și copiii care sunt expuși riscului
de dificultăți de învățare pot obține rezultate bune de învățare prin intermediul utilizării TIC.
Mai mult, motivația copiilor, capacitatea socială și creativitatea ar putea fi declanșate în acest
proces al utilizării TIC.
TIC poate juca un rol important și în dezvoltarea mentală a copiilor, gândirea abstractă
și, mai târziu, în performanță. Unii cercetători susțin că, dacă profesorii preșcolari sunt capabili
să aplice eficient TIC, poate îmbunătăți abilitățile sociale; creativitatea și dezvoltarea
imaginației. Într-un sens mai larg, expunerea timpurie a copiilor la TIC poate aduce beneficii
vieții și carierei viitoare.
Astfel ne-am propus să abordăm în această lucrare integrarea tehnologiei în activitățile
de învățare ale preșcolarilor, cu precădere în activitățile din cadrul domeniului Știință
(Cunoașterea mediului).
Lucrarea Integrarea TIC în cadrul activităților preșcolarilor privind domeniul Știință
(Cunoașterea mediului) este structurată pe două capitole.
În primul capitol am tratat diverse probleme teoretice și practice ale demersului
didactic în educația timpurie. Plecând de la importanța educației timpurii, am scos în evidență
rolul activităților de cunoaștere a mediului pentru cunoașterea și gestionarea realității, dar și a
necesității cunoașterii și aplicării corecte la grupă a tehnologiei informațiilor și comunicațiilor,
pentru a răspunde necesităților preșcolarului și ale societății zilelor noastre.
În ultimul capitol al lucrării de disertație cu tema Importanța integrării tehnologiei în
cadrul activităților de Cunoașterea mediului, am aplicat la grupa de preșcolari pe care o
coordonez o cercetare de tip experimentală și constatativă unde mi-am stabilit ca scop
verificarea măsurii în care un demers didactic centrat pe copil, folosind ca element definitoriu
TIC, în cadrul unui proces didactic integrat, poate să conducă la obținerea unor progrese
remarcabile în cadrul Domeniului Știință (Cunoașterea mediului).
Chiar dacă pentru copilul de 5-6 ani cele mai benefice experiențe sunt cele directe cu
obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare, folosindu-și toți analizatorii, prin utilizarea
mijloacelor TIC, el își dezvoltă un stil cognitiv, care este la fel de eficient ca învățarea prin
contact direct cu mediul, pentru că îl îndreaptă spre independență, îi dezvoltă creativitatea
tehnică și artistică, cultura vizuală, îl introduce într-un climat de autodepășire, de competiție și
îl pune în situația de a învăța prin efort propriu.

5
 CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND INTEGRAREA TIC ÎN
ACTIVITĂȚILE PREȘCOLARILOR

I. 1. Predarea, învățarea, evaluarea – esența demersului didactic

Societatea actuală se definește prin revoluție culturală, științifică, tehnică și

informațională, iar acestea sunt caracterizate prin amploare, profunzime, rapiditate, marcând
puternic toate elementele forțelor de producție și domeniile de activitate.
Dezvoltarea într-un ritm alert a științei și tehnicii a dus la schimbări majore pe toate
planurile vieții sociale. Pentru ca individul să poată face față acestor schimbări, se impune o
regândire a educației, o extindere a acțiunilor acesteia la nivelul întregii societăți. Educația se
răspândește cu ajutorul canalelor sociale, antrenând toți factorii sociali să asimileze capacități
educative, pentru că ea „se extinde și se diversifică de-a lungul întregii vieți a omului, devenind
educație permanentă” (Tomșa, Oprescu, 2007, p. 25).
În acest context, preșcolarul trebuie să fie învățat să „învețe”, pentru a putea rezolva
diferite probleme pe care mediul le pune în fața adaptării și integrării sale socio-profesionale
ulterioare. Privind la natură și la viața socială, copilul se va confrunta cu degradarea mediului,
poluarea, din ce în ce mai mare și consecințele acesteia, sărăcia, rasismul, războiul, dar și cu
fascinanta explozie a științei și tehnologiei contemporane. Între aceste două tendințe actuale și
viitoare, educația are datoria să ofere soluții cât mai viabile, adecvate și flexibile. Ansamblul
acestor soluții este inițiat prin elaborarea și proiectarea unei „viziuni unitare asupra educației
la vârstele mici” (Tomșa, Oprescu, 2007, p.5).
În ultimii ani, la nivelul educației timpurii au apărut concepte, idei și practici care au
promovat schimbarea abordării de la curriculum centrat pe disciplină la un curriculum centrat
pe copil. Plasarea preșcolarului în centrul demersului didactic a constituit o schimbare majoră
care a atras după sine necesitatea identificării unor soluții didactice care să stimuleze
dezvoltarea copilului la nivel cognitiv, motric, socio-emoțional și practic-acțional.
Conceptul de educație timpurie s-a impus la nivel mondial după 1990, când s-a
desfășurat Conferința Mondială de la Jomtien (Thailanda), eveniment ce a consacrat ideea de
„educație pentru toți - EPT”, și a promovat mesajul „educație pe parcursul întregii vieți - EPIV”.
Dacă ideea educației timpurii era asociată în mod tradițional cu educația preșcolarilor, cu
formarea și educarea copiilor în grădinițe, după Jomtien, aceasta a vizat și copiii mai mici de 3
ani aflați în familie, creșe, centre de zi sau alte forme de supraveghere, susținere, asistență,
educație.
6
 Sintagma „educația pentru toți” este descrisă de Ecaterina Vrăsmaș ca fiind un obiectiv
central în pedagogia contemporană, toate persoanele trebuie integrate într-o formă de educație,
nici un copil, nici cel de câteva luni nu trebuie să rămână în afara acțiunii educative (Munteanu,
2008, p. 12).
Educația timpurie se bazează pe ideea că perioada 0-6/7 ani constituie fundamentul
personalității și pentru a o stimula și dezvolta, trebuie să acționăm în consecință, să-i asigurăm
copilului contexte adecvate de învățare, să-i cooptăm ca parteneri activi pe toți adulții
preocupați de educația lui: familia, personalul didactic, alți membrii ai comunității. Prin modul
în care ne preocupă în educația timpurie, îngrijirea și protecția copilului, dar mai ales
dezvoltarea sa holistică, evităm mortalitatea infantilă, diversele boli ale copilăriei, cu efecte
dramatice mai târziu, abuzurile, traumele emoționale, eșecurile etc.
Astfel, educația timpurie are la bază două concepte esențiale:
-inițierea preocupărilor educaționale de la cea mai fragedă vârstă;
- implicarea familiei și comunității în educarea copilului.
Privind importanța educației timpurii, fiecare nouă generație de profesori pentru
învățământ preșcolar/educatori sunt puși în situația de a descoperi și redescoperi în permanență
copilul, de a exersa diferite căi de modelare și stimulare a dezvoltării personalității copilului,
de a elabora și desfășura situații de învățare care să se plieze pe individualitatea fiecăruia.
Educația timpurie este pilonul central al educației formale și acoperă intervalul de la
naștere până la intrarea în mediul școlar, oferind condiții specifice pentru o dezvoltare deplină,
în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale fiecăruia.
Actualul curriculum pentru educație timpurie recomandă aplicarea de metode active,
integrarea tehnologiei informațiilor și comunicării (TIC) în cadrul demersului didactic,
elaborarea planificării pe proiecte tematice, acestea centrându-se pe cele șase teme anuale dar
și desfășurarea procesului instructiv-educativ, într-un mod integrat, prin întrepătrunderea
disciplinelor, prin valorificarea de conținuturi interesante, atractive în conformitate cu
particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor.
Educația timpurie promovează diversificarea strategiilor de stimulare și dezvoltare a
copilului în mediul familial, pornind de la igiena și îngrijirea sugarului, la stimularea
preșcolarului de a învăța prin descoperire, cooperare, experimentare.
Specialiștii consideră că perioada de timp pentru educația timpurie este definită de la
concepție până la vârsta de 7 ani, perioadă când are loc cea mai rapidă dezvoltare a creierului.
Totuși, cei mai importanți sunt primii doi ani de viață, când apar cele mai semnificative
schimbări din punct de vedere intelectual, emoțional, psihologic și social. Această perioadă
7
este văzută ca un „interval al învățării cu efecte esențiale pentru întreaga viață ulterioară a
individului” (Stan, 2014, p. 31).
Cercetările în domeniul educației timpurii preșcolare au scos în evidență relațiile
stabilite între frecventarea grădiniței și experiența dobândită de copii. Mai concret, se remarcă:
progresul în plan cognitiv și socioemoțional pentru copii, indiferent de mediul din care provin,
efectele pozitive ce vizează adaptarea la diferite contexte de viață, descoperirea de către fiecare
copil a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, creșterea
motivației copiilor pentru învățare.
Învățarea în educația timpurie determină schimbări asupra particularităților umane,
asupra dezvoltării ulterioare și se derulează pe durata întregii vieți. Realizarea preînvățării și a
învățării anumitor abilități, deprinderi, priceperi, comportamente, constituie o finalitate
generală a formării copiilor mici. În educația timpurie, învățarea angajează educația
antepreșcolară, preșcolară și din școlaritatea mică. Educația „urmărește determinarea și
stimularea învățării în funcție de potențialul educaților, de caracteristicile acestei activități în
intervalul primilor ani de viață, ca și de unele presiuni exterioare contextuale acestora cu
conținut și coloratură socială” (Stan, 2014, p. 110).
În educația timpurie, învățarea este naturală și spontană. Curiozitatea și gândirea care-
l stimulează în joc sunt parte integrată din plăcerea sa de a învăța. Prin joc, copilul se
aventurează în necunoscut, încercând să vadă cât poate să construiască de înalt un turn din
cuburi; câte obiecte diferite poate modela din plastilină, testând astfel și materialul de joc și pe
sine. Îmbinarea judicioasă a elementelor de joc cu cele de învățare constituie un mijloc
important de pregătire psihologică a copilului pentru școală.
Jocul dă copilului preșcolar ideile importante, care treptat constituie mijloacele cu
ajutorul cărora el va cuprinde mai târziu, mai multe concepte complexe, când preșcolarul va
dobândi o gândire profundă.
Tot jocul este cel care dă posibilitatea copilului de a fi mai de grabă un inițiator în
propria sa lume decât o persoană manipulată și disciplinată tot jocul determină creșterea
încrederii în sine a copilului, cât și dorința de autodepășire, lăsându-i la îndemână liberă
opțiune, liberă direcționare, fantezia și imaginația.
Învățarea la vârsta preșcolară se deosebește în mod distinct de învățarea în cadrul
activităților obligatorii.
Învățarea este o activitate complexă a omului în care sunt implicate și alte procese
cognitive. O contribuție importantă în învățare o au procesele afective, voința și motivația ca
și atenția și utilizarea numeroaselor deprinderi de toate felurile. Această vârstă este și stadiul în

8
care se realizează o evidentă învățare afectivă prin observarea conduitelor celorlalți, prin
imitarea dar și prin asimilarea unor cerințe și norme .
Între trei și șase ani învățarea apare frecvent în împletirea cu jocul, iar la cei mari, și
ca activitate de sine stătătoare atât în forme spontane cât și organizate.
Învățarea reprezintă o activitate menită să schimbe comportamentul copilului, să-i
faciliteze asimilarea de informații, să ajute copilul să se adapteze la mediu. Ea presupune
asimilarea de cunoștințe și abilități, formarea de capacități de adaptare, prelucrare de informații,
aplicarea în practică și evaluare a propriilor performanțe.
Tot ceea ce învață preșcolarul la această vârstă îl ajută să se adapteze la mediu, să
asimileze cu ușurință noutatea, să stabilească interacțiuni pozitive cu cei din jurul său.
Grădinița este mediul care garantează siguranța și sănătatea preșcolarilor și bazân-
du-se pe caracteristicile psihologice ale acestora, de vârstă și individuale, le asigură evoluția și
dezvoltare, având ca parteneri în procesul de învățare, familia și comunitatea. Educația formală
în perioada timpurie reprezintă activitatea desfășurată în cadrul grădiniței în vederea formării
și dezvoltării personalității. Acesta are un caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, este
organizată, condusă și supravegheată de către educatoare. Educația formală întregește educația
informală, oferită la vârste mici în cadrul familiei și educația non-formală care se realizează
prin unele activități desfășurate în afara grădiniței și familiei.
În cadrul programului zilnic al copilului din grădiniță, toate activitățile care se
derulează împreună cu copiii sunt experiențe de învățare pentru copil, pornind de la activitățile
integrate (centrate pe anumite obiective și conținuturi), până la momentele de rutină sau
tranziție, care consolidează anumite deprinderi, abilități ce contribuie la autonomia copilului,
conviețuirea socială, sănătatea, igiena și protecția lui, utilizând cunoștințele și experiențele
acumulate prin activitățile integrate.
Activitățile integrate se desfășoară prin alternarea diferitelor forme de organizare
formele de organizare a activității:
- frontal (atunci când este oportun);
- în grupuri mici, în perechi și individual, în funcție de conținut, particularitățile de
vârstă și individuale ale copiilor, de conținuturile abordate, de tema anuală etc.
Activitățile integrate se pot desfășura după scenarii zilnice cu generice diferite,
reunind activități pe domenii experiențiale și activități alese. O condiție a reușitei activității
integrate o reprezintă elaborarea atentă a scenariului de către educatoare, scenariu care poate fi
realizat sub forma unei povestiri, a unei întâlniri cu un personaj surpriză, a vizitei unei persoane
adulte, a unui animal, a relatării unei întâmplări trăite sau imaginate. Scenariul oferă opțiunea
9
alegerii domeniilor de învățare și a materialelor, încurajând copiii să se manifeste activ și
creativ, să observe și să gândească, să investigheze, să facă predicții, să-și expună părerile și
ideile, să-și asume diverse roluri.
Procesul instructiv-educativ derulat în grădiniță, asigură posibilitatea fiecărei
educatoare să pună în valoare propria experiență didactică, prin activități educative desfășurate
în manieră integrată și cu o abordare complexă, coerentă a conținuturilor. Procesul educațional
trebuie să fie creativ, să dețină un caracter interdisciplinar, să pună accentul pe capacitatea
copiilor de a rezolva probleme și de a le aplica în contexte reale.
În cadrul unei activități integrate regăsim cunoștințe din cadrul mai multor discipline
care pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi, și, cu acest prilej, în activitatea
integrată intră și jocurile și activitățile alese sau cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe
anumite domenii experiențiale iar jocurile și activitățile alese se desfășoară în afara acesteia.
Un proces de predare – învățare – evaluare la grădiniță, este influențat de o multitudine
de factori: stilul/tipul de predare și evaluare al educatoareai, stilul de învățare al copilului,
reacția copiilor la informațiile primite și capacitatea acestora de a le asimila, utilizarea unor
metode de predare – învățare – evaluare adaptate particularităților de vârstă și individule ale
copiilor, creativitate în prezentarea conținuturilor, empatie, respect, dragoste față de copii,-
relația pe care educatoarea o stabilește cu preșcolarii, părinții, comunitatea.
Toate acestea se reflectă în calitatea actului didactic și reușesc să transforme copilul
în formatorul propriei dezvoltări, în participant activ la propria formare. Dacă în trecut procesul
instructiv-educativ era centrat pe cadrul didactic, minimalizând rolul și activitateapreșcolarului,
în prezent actul de predare – învățare – evaluare a duferit schimbări remarcabile, s-a
îmbunătățit, totul centrnâdu-se pe nevoile subiectului educației.
Demersul didactic actual favorizează comunicarea interactivă pe mai multe nivele:
preșcolar – preșcolar, preșcolar – grup, preșcolar -educatoare, grup – educatoare, educatoare –
părinte, educatoare – alți factori educaționali, preșcolar – părinte, preșcolar – comunitate.
Întreg demersul didactic promovează o alternanță logică și permanentă a unor activități
ce vizează predarea, învățarea și evaluarea care formează o unitate organică. Această unitate
îmbină activitatea de comunicare, de transmitere de cunoștințe cu un efort de conștientizare,
înțelegere, integrare a acestora de către preșcolar.
A învăța nu mai înseamnă a expune o multitudine de informații, a preda nu mai este
sinonim cu a spune sau a dicta, iar a evalua nu mai are sensul reproducerii mecanice a celor
prezentate.

10
 În învățământul preșcolar actual învățarea semnifică o activitate bazată pe acțiunea
directă a copilului apărută ca urmare a explorarea activă a obiectelor și a ideilor, părerilor,
sentimentelor formulate în urma acesteia, în timp ce predarea presupune un proces amplu, logic
de îndrumare și control a activității de învățare. Astfel, ,,predarea nu se reduce la transmiterea
unui volum de informații propriu unei anumite discipline de studiu, ci ea presupune acțiuni și
operații sistematice întreprinse în vederea organizării, desfășurării și îndrumării optime a
activității de învățare desfășurate de elevi”(Bocoș, Jucan, 2008, p. 36).
Prin complexitatea și bogăția aspectelor sale, predarea semnifică nucleul dur ce conferă
substrat întregii activități didactice. Nicio altă secvență din activitatea didactică nu formulează
cerințe și exigențe mai numeroase privite din perspectiva a ceea ce trebuie să știe și a ceea ce
trebuie să facă un educator, decât partea care se referă la predare.
În demersul didactic putem asocia termenul de „predare” cu „arta de a învăța pe alții”
deoarece aici cadrul didactic își pune în valoare aptitudinea și talentul de a învăța și instrui pe
alții, copilul fiind aici cel care este învățat, modelat din exterior, de către dascăl. Dacă învățarea,
în viziunea didacticii moderne, semnifică schimbarea în comportamentul copilului, determinată
de experiența organizată pedagogic, atunci a preda semnifică a provoca schimbarea a ceea ce
există în ceea ce trebuie să existe, angajând copiii într-o nouă experiență de cunoaștere.
În același timp, evaluarea capătă noi valențe, ea fiind cea care determină progresul
înregistrat de preșcolari în urma activităților de predare și învățare. Cu ajutorul evaluării,
educatoarea stabilește cum integrează copiii noile conținuturi în experiența anterioară, îi
motivează, îi ajută să-și recunoască propriile succese sau eșecuri, să-și amelioreze
performanțele, să-și gestioneze mai bine eforturile, dar, în același timp, elaborează judecăți de
valoare despre ea însăși, despre măiestria sa pedagogică, despre reușita sau nereușita strategiilor
didactice aplicate.
Evaluarea urmărește progresul copiilor în raport cu ei înșiși și mai puțin raportarea la
norme de grup. Progresul copiilor trebuie să fie monitorizat cu atenție, înregistrat, comunicat
și discutat cu părinții. Evaluarea trebuie să îndeplinească trei funcții: măsurare, predicție și
diagnoză. O evaluare eficientă este bazată pe observarea sistematică a copiilor în timpul
diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu părinții, pe portofoliul copilului etc.

11
 I.2. Noi orientări și tendințe în demersul didactic din grădiniță

Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru ne sugerează o revalorizare a locului educației

în contextul societății contemporane. Pe de o parte, se simte o nevoie acută de a oferi
preșcolarului instrumente reale pentru a-l ajuta să se înțeleagă pe sine și, pe de altă parte, pentru
o mai bună interacțiune cu ceilalți.
Educația personalizată și diferențiată a copiilor este unul dintre răspunsurile
instituțiilor de învățământ, indiferent de nivelul acestora, la cerințele și normativele societății.
Dacă pentru o perioadă îndelungată copilul trebuia să se adapteze la regimul grădiniței/școlii,
în zilele noastre este mai mult decât evident că, grădinița sau școala trebuie să adapteze la
nevoile și necesitățile preșcolarului sau ale școlarului. Abordarea diferențiată aduce în prim
plan adaptarea învățământului la particularitățile psihofizice ale copilului, aceasta presupunând
o cunoaștere foarte bună a lui în ceea ce privește potențialul intelectual și creativ, trăsăturile de
personalitate, temperamentul, bagajul de cunoștințe însușit anterior și o proiectare elaborată în
consecință.
Curriculumul pentru educația timpurie are stabilite anumite strategii privind abordarea
procesului educativ la grupa de copii:
• unicitatea fiecărui copil, acesta are nevoi particulare, din această cauză educația
timpurie nu se adresează copiilor, ci fiecărui în parte;
• educația este continuă, transparentă, liniară, ea este în permanentă adaptare, începe din
primele zile de viață și se desfășoară pe toată durata ei;
• evoluția copilului este determinată de ocaziile oferite de joc, indiferent de tipul acestuia;
• educația timpurie se adresează în egală măsură fiecărui partener implicat în procesul
educațional: copil, educator, părinte/tutore, comunitate;
• amenajarea spațiului educațional pe centre de stimulare/ arii de dezvoltare constituie o
modalitate propice și viabilă de realizare a situațiilor de observare, explorare,
experimentare și învățare.
Curriculumul pentru educaţia timpurie este un adevărat instrument ce facilitează
experienţa de cunoaştere pe care o traversează copilul, fiind gândit, proiectat astfel încât să
răspundă obiectivelor educaţiei timpurii, şi anume pregătirea copilului pentru şcoală, dar, mai
ales, pentru viaţă.
Curriculum-ul reprezintă un instrument de optimizare a experienței educaționale a
copiilor. Acest document stabilește cadrul pedagogic pentru sprijinirea dezvoltării copiilor într-

12
un mod holistic, „prin practici educaționale și de îngrijire care permit copiilor să-și atingă
întregul potențial, permițând totodată educatorilor să-și personalizeze abordarea în funcție de
interesele, necesitățile și potențialul fiecărui copil. În acest sens, o serie de documente europene
accentuează că există un impact important al curriculum-ului predat asupra dezvoltării copiilor
- Comisia Europeană, EACEA și Eurydice, 2019 (M.E.N. Curriculumul pentru educaţia
timpurie, 2019, p. 4).
Una dintre particularitățile promovate de curriculumul pentru educația timpurie se
referă la dezvoltarea globală a preșcolarului, adică abordarea acestuia ca un tot unitar, pe toate
domeniile de dezvoltare. Acestea sunt:
1. Domeniul Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale cuprinde o gamă
largă de abilități și deprinderi motrice, dar și informații, capacități referitoare la îngrijire și
igienă personală, nutriție și practici de menținere a securității personale. O dezvoltare motorie
echilibrată este un deziderat al educației generale și influențează dezvoltarea celorlalte
componente, „contribuie la echilibrul personalități și se constituie ca o nevoie vitală pentru
copil” (Vrăjmaș, 1999, p. 137).
2. Domeniul Dezvoltarea socio-emoțională vizează aspecte ce țin de învățarea
socială, relațiile cu ceilalți și adaptarea la diferite contexte sociale, dar și aspecte ce reflectă
construirea conceptului de sine, a identității și conștiinței de sine. Dezvoltarea emoțională
vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-și percepe și exprima emoțiile, dar și de a înțelege
și răspunde emoțiilor celorlalți. Copilul simte nevoia de întărire pozitivă, pentru a continua să
exploreze în continuare.
3. Domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și
scrierii se referă la capacitățile de exprimare verbală și prin limbajul grafic. Acest domeniu se
referă la comunicare, la suportul acesteia în viața și activitatea preșcolarului, la modul în care
copilul se dezvoltă cu ajutorul limbajului.
4. Domeniul Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii privește capacitatea
preșcolarului de a înțelege și explica relațiile dintre obiecte, fenomene, acțiuni, evenimente și
persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Acest domeniu înglobează abilitățile de gândire
logică și rezolvare de probleme, cunoștințe elementare de matematică și cele referitoare la
mediul înconjurător.
5. Domeniul Capacități și atitudini în învățare se referă la ansamblul factorilor ce
descriu comportamentul de învățare al preșcolarului și sunt interpretate ca precondiții ale
învățării. Referindu-ne la gradul în care acești factori se manifestă, se poate anticipa într-o

13
măsură mai mare sau mai mică reușita procesului de învățare. Acest domeniu vizează
următoarele dimensiuni: inițiativă, curiozitate și interes, creativitate, persistență în activitate.
Cunoașterea particularităților corespunzătoare acestor domenii este primordială,
deoarece în perioada preșcolară „se formează toate conduitele importante adaptative, se
nuanțează și civilizează conduitele, se pun bazele personalității, se constituie structurile mai
importante energetice, intelectuale, creative, inclusiv sociabilitatea, o serie de aptitudini,
caracteristicile comportamentelor de bază, reacțiile afectiv-voliționale, multilaritatea
aspirațiilor” (Șchiopu, Verza 1995, p. 44).
O altă condiție esențială pentru desfășurarea unei activități instructiv-educative
eficiente o constituie cunoașterea elementelor definitorii ale curriculumului pentru educație
timpurie, ca:
• învățământul preșcolar este cu precădere un învățământ educativ-formativ;
• conținutul învățământului preșcolar are la bază un învățământ preponderent științific;
• conținutul învățământului preșcolar este structurat pe categorii de activități și dirijat de
o programă globală;
• disciplinele care fac obiectul conținutului preșcolar nu sunt obiecte de studiu, ci domenii
de învățare numite activități, ce cuprind cunoștințe elementare din diferite științe, arte
și cultură, în general;
• durata fiecărei activități corespunde rezistenței fizice și intelectuale a copilului preșcolar
– nivel I (grupa mică și mijlocie 20 – 25 de minute) și nivel II (grupa mare 30 – 35 de
minute);
• respectarea celor trei categorii de activităţi de învăţare:
A. (ADE)/Activităţile pe domenii experienţiale
1. Domeniul Limbă și comunicare;
2. Domeniul Științe (Activitate matematică și Cunoașterea mediului);
3. Domeniul Om și societate (Educație pentru societate și Activitate practică);
4. Domeniul Estetic și creativ (Educație muzicală și Educație artistico-plastică);
5. Domeniul Psiho – motric (Educație fizică);
B. (ADP)/Activităţile de dezvoltare personală –cuprind mai multe elemente: rutine,
tranziţii, activităţi de după-amiază pentru recuperarea cunoștințelor sau stimularea unor
competențe/aptitudini – pentru grupele cu program prelungit sau săptămânal, inclusiv
activităţile opţionale);

14
 C. (ALA)/Jocuri şi activităţi didactice alese desfășurate în ariile de interes (Artă,
Știință, Joc de rol, Construcții, Joc de masă, Nisip și apă);
Jocul, la vârsta preșcolară, este un mecanism specific de asimilare a influențelor
mediului socio-uman care, nu acționează întâmplător, ci sunt dirijate de către cadrul didactic.
Jocul reprezintă o „activitate fizică sau mentală, spontană sau urmărită prin ea însăși, fără
utilitate imediată, generatoare de distracție, de plăcere, de reconfortare” (Cerghit, 1976, p. 78),
pe care educatoare o transformă într-un important mijloc de a exercita asupra copilului un
sistem determinat de influențe instructiv-educative ce determină dezvoltarea armonioasă a
personalității lui. Jocul este un mijloc excelent de activare a potențialului creativ, de stimulare
creativă și de integrare psihosocială, modelând în primul rând personalitatea copilului. De
asemenea, el reprezintă elementul fundamental în dezvoltarea psihomotorie, senzorială,
intelectuală și socio-afectivă a preșcolarului.
O altă particularitate a curriculumului preșcolar actual o reprezintă elaborarea unei
proiectări didactice anuală, pe module și săptămânală bazată pe metoda proiectelor.
Metoda proiectelor este o „strategie de învățare și evaluare a cărei caracteristică se
concentrează pe efortul deliberat de cercetare, pe căutarea și găsirea răspunsurilor legate de
tema propusă” (Preda, 2016, p. 17).
Proiectul tematic este o metodă pedagogică alternativă, destinată evaluării calitative,
centrată îndeosebi pe procesul învățării. Punctul de plecare în întocmirea și desfășurarea unui
proiect este o temă bine definită, care urmează să fie studiată prin îmbinarea cunoștințelor
teoretice cu activitatea practică. Subiectul proiectului este inspirat din mediul apropiat,
presupunând interacțiunea directă dintre copil și mediu. Conținuturile subtemelor, respectă
particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, printr-o înlănțuire logică care să-l satisface
din punct de vedere cognitiv, emoțional, social și practic-acțional.
Proiectul poate lua forme variate în funcție de natura activității, de gradul de
complexitate a temei, de interesele, aptitudinile și particularitățile de vârstă ale copiilor:
- proiecte, acțiuni practice de ecologie, sănătate, educație rutieră;
- investigații/ anchete privind istoria, strămoșii, orașul, județul, țara;
- strângerea de materiale și prelucrarea acestora despre familie, anotimpuri, corpul
omenesc, animale sălbatice, animale domestice, animale pe cale de dispariție, igienă, păstrarea
sănătății etc.;
- pregătirea unui ciclu de activității organizate riguros într-un dosar tematic despre
păstarea tradițiilor și a obiceiurilor de Paște, Crăciun, Sfântul Dumitru etc.;
- diseminarea activităților;
15
 - organizarea de parade, dramatizări, montaje literar – artistice, concursuri, expoziții
cu lucrări ale copiilor.
Astfel, proiectele tematice – presupun investigarea unor subiecte propuse de copii, de
educatoare sau părinți, sugerate de anumite evenimente, întâmplări, ordinea derulării lor fiind
la latitudinea educatoarei și a copiilor, ele putându-se desfășura într-o singură zi (durata
minimă) sau cinci săptămâni (durata maximă a unui proiect).
Activitățile integrate, desfășurate pe parcursul proiectelor tematice aduc un plus de
lejeritate și mai mult, coerența procesului de predare – învățare – evaluare. Aceste activități
asigură o învățare activă, care se extinde până la limita pe care copilul o stabilește și reflectă
interesele, preocupările, experiența copiilor, având o finalitate reală.
Educatoarea, în colaborare cu copilul, are în vedere coordonarea activității pe timpul
derulării proiectului, având rolul de ghid și mentor a întregii activități. Prin activitățile
desfășurate pe parcursul proiectelor tematice copiii își vor putea aprofunda cunoștințele despre
subiectul dat. Alături de ei sunt implicați: specialiști, părinți, membrii ai comunității.
În centrul metodei proiectelor se află o temă, în a cărei abordare și soluționare vor fi
implicate mai multe discipline. Predarea prin proiecte contribuie la învățarea unui mod de
gândire interdisciplinară și a unui mod de abordare unitar - modul integrat.
Maniera integrată presupune abordarea realității printr-un demers globalizat, în care
granițele dintre tipurile de activități dispar, se îmbină într-un scenariu unitar în cadrul căruia
tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe. De această dată, accentul cade pe
activitățile de grup, nu pe cele cu întreaga grupă.
Proiectarea tematică este un demers elaborat, care necesită o bună pregătire a cadrului
didactic în ce privește utilizarea conceptelor și conținuturilor științifice, iar activitățile
desfășurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinților, specialiștilor, membrilor
comunității sau a altor factori.
De asemenea, evoluția activităților într-un proiect este însoțită de o hartă tematică
care conține, prin direcțiile de dezvoltare stabilite, traseul învățării. Acesta trebuie permanent
monitorizat și evaluat pe parcursul derulării.
Este necesară existența unui centru tematic, care se îmbogățește permanent prin
strădania copiilor, a educatoarei , a părinților sau a celorlalți parteneri (membri ai comunității
și alții).
Centrul tematic este locul unde expunem materiale legate de tema proiectului, în așa
fel încât copiii să le poată primi și mânui, să se poată juca cu ele, să le descrie și să li se citească

16
despre ele, să poată adaugă altele noi, produse sau procurate de ei. Acesta poate fi un dulap sau
ușa acestuia, un raft, o cutie de carton, o perdea, un panou etc.
Procurarea materialelor necesare pentru acest centru tematic se va face în urma
studierii cu atenție a temei de către educatoare. Materialele vor fi aduse de regulă, de către
copii, pentru a fi arătate și pentru a discuta despre ele, pentru a le studia etc. Adesea,
educatoarea va apela la biblioteca publică sau biblioteca școlii, la un muzeu, la persoane fizice
sau la instituții ale comunității, pentru procurarea unor materiale interesante și stimulative, în
acord cu tema proiectului.
Materialele de care avem nevoie în cadrul proiectului vor fi trecute pe afișul de
anunțare a temei acestuia, după stabilirea direcțiilor de dezvoltare, deci după elaborarea hărții
proiectului și a inventarului de probleme. Pentru diferiții colaboratori din comunitate sau
parteneri educaționali, care pot și sprijini derularea proiectului prin furnizarea de materiale
specifice, educatoarea va putea gândi, împreuna cu copiii, mici scrisori de intenție, prin care
să-și facă cunoscute dorințele.
Alături de materialele procurate prin aportul diferiților factori implicați, pot fi folosite
și cele existente deja în dotarea grădiniței, cum ar fi: mulaje, planșe, cărți de colorat sau cărți
cu povești ilustrate, jetoane, jucării, rechizite specifice unor activități incluse în planul de
învățământ.
Un aspect deosebit de important este acela că toate proiectele tematice trebuie „să aibă
o finalitate – o lucrare colectivă, o acțiune amplă, în care sunt antrenați toți factorii implicați, o
expoziție, un act umanitar, un obiect de decor sau de folosință în grădiniță, un poster, un afiș,
un cod sau un regulament pentru copii, etc.”(M.E.C.T, 2008, p. 24).
Pentru fiecare proiect derulat trebuie să se întocmească portofoliul proiectului, ca o
dovadă a parcurgerii sale. El trebuie să conțină materiale cu conținut informațional vizând tema
proiectului, harta proiectului, tot proiectul tematic, lucrări realizate de către copii, imagini
sugestive din timpul derulării proiectului, materiale create, albume.
De asemenea, odată cu începerea unui proiect este necesar elaborarea unui inventar de
probleme ce stabilește încă de la debut ce știu și ce nu știu, dar doresc să afle copiii despre tema
respectivă, reflectând profunzimea abordărilor și preocupărilor cadrului didactic pentru detalii.
Trebuie să ținem seama de necesitatea selectării obiectivelor, pentru întreaga perioadă a
derulării proiectului tematic, deoarece succesul activității didactice este condiționat de
claritatea și ordonarea obiectivelor pe care le urmărește.
Conținutul proiectelor tematice sau săptămânilor independente se stabilesc în
concordanță cu cele șase teme anuale: Cine sunt, suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?,
17
Cine și cum planifică /organizează o activitate?, Ce și cum vreau să fiu?, Cu ce și cum
exprimăm ceea ce simțim?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
Aceste teme anuale încearcă să acopere conținuturile învățării care pot fi abordate cu
copiii într-un an școlar, ținând seama de particularitățile și interesele copilului, dar și de
posibilitățile educatoarei de a le aborda, ținând cont că:
- Cine sunt, suntem? – pune accentul pe cunoașterea copilului (omului) ca
individualitate, dar și parte integrantă a societății;
- Când, cum şi de ce se întâmplă? – vizează prezentarea cât mai explicită și variată a
caracteristicilor mediului fizic, social și material, a raporturilor pe care le stabilește omul cu
mediul;
- Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ? – se raportează la cunoașterea unor elemente
istorice și geografice, pe plan local, național și global, dar și a unor aspecte ce privesc mediul
terestru și solar;
- Cine şi cum planifică /organizează o activitate? – se referă la importanța, rolul și
utilitatea acțiunilor omului în comunitate/societate;
- Ce şi cum vreau să fiu? – oferă o explorare amănunțită a muncii ca activitate specific
umană, cunoașterea și recunoașterea meseriilor, a responsabilităților individului în cadrul
societății;
- Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? – promovează felul în care omul/copilul se
raportează la sine, dar și la ceilalți în plan afectiv-atitudinal, modul prin care ne exprimăm în
plan artistic și al limbajului.
Curriculumul pentru educație timpurie pune accent pe activitatea integrată, pe crearea
unor legături importante între teme/conținuturi și comportamente, pe stabilirea de conexiuni a
acestora cu contexte cotidiene care să-l ajute pe copil să se adapteze cu facilitate la mediu.
Prin aplicarea corectă a curriculumului pentru educație timpurie se promovează o
educație ce încearcă să-l ajute pe copil în achiziționare unor:
- comportamente sociale și interpersonale (îi ajută pe copii să se cunoască mai bine, să
stabilească relații pozitive cu ceilalți și le dezvoltă sentimentele de compasiune);
- comportamente ce țin de abilitățile de autoajutorare (le dezvoltă la copii independența
și spiritul de autonomie);
- comportamente ce țin de stima de sine (îi ajută să își dezvolte un sentiment puternic al
valorii de sine prin intermediul experiențelor finalizate favorabil, îi face părtași la cunoașterea
și recunoașterea propriilor puteri);

18
- comportamente academice, obiective ce țin de abilitățile de gândire (antrenarea copiilor
în activități care îi ajută să își dezvolte competențele esențiale pentru construirea schemelor, a
asocierilor și serierilor);
- comportamente ce țin de limbă și de alfabetizare (îi ajută să-și dezvolte competențele
lingvistice, să își dezvolte vocabularul și abilitățile comunicării expresive etc.).

I. 3. Activitățile pe domenii experiențiale (Domeniul Știință – Cunoașterea mediului)

Pregătirea preșcolarului pentru viață și integrarea optimă în societate se realizează prin

intermediul activităților desfășurate în cadrul Domeniului Știință (Cunoașterea Mediului),
activități ce au la bază identificarea, observarea, perceperea schimbărilor din mediul apropiat.
„Prin funcțiile ei culturale și socio-pedagogice, educația pune în valoare cea mai
prețioasă energie - energia umană, furnizând un agent al dezvoltării care, prin calitatea lui, are
un impact direct asupra calității vieții sociale și a productivității muncii, în toate sectoarele de
activitate.” (Văideanu, 1988, p. 20)
Mediul înconjurător în care copiii își desfășoară activitatea, prin diversitatea lui și
aspectele inedite, atractive și interesante, constituie o sursă permanentă de influență asupra
personalității acestora. Pentru copil, mediul, cu toate condițiile materiale, culturale, naturale pe
care le oferă, constituie un context necesar dezvoltării lui și, totodată, principala sursă de
informații, care vor sta la baza procesului de cunoaștere a realității.
Cunoștințele despre lumea vie (familie, activitatea omului în natură, meserii, corpul
omenesc, alte ființe), apă, sol, plante, fenomenele naturii etc.), îl vor ajuta pe copil să rezolve
cu succes situații problemă, să-și formeze o atitudine pozitivă, corectă, protectivă față de tot
ceea ce-l înconjoară.
Curiozitatea specifică vărstei, pe care copiii o manifestă faţă de natură, trebuie
menţinută şi transformată într-o puternică dorinţă de a o cunoaşte şi înţelege din ce în ce mai
bine. Observarea sistematică a dezvoltării şi schimbării în timp a plantelor, a creşterii şi
îngrijirii animalelor, educă atenţia, spiritul de observaţie, deprinderea de a sesiza schimbările
din natură şi dorinţa de a cunoaşte cauzele acestora. Noile cunoştinţe transmise copiilor, cu
prilejul observării diferitelor fenomene ale naturii, sunt înţelese şi memorate cu uşurinţă.
Răspunzând la întrebările educabililor, cadrul didactic trebuie să le explice
fenomenele respective în raport cu capacitatea lor de înţelegere. Astfel, orizontul de cunoaştere

19
al copiilor se îmbogăţeşte treptat, ceea ce le permite să înţeleagă că plantele şi animalele au
nevoie de anumite condiţii de dezvoltare.
Prin participarea sistematică la activităţile de cunoaşterea mediului, copii au prilejul
de a percepe procesele şi fenomenele din realitatea înconjurătoare. Astfel, ei intră în contact cu
lumea vieţuitoarelor şi a corpurilor lipsite de viaţă (apă, aer, sol), cu procesele şi fenomenele
din mediul înconjurător. Prin intermediul acestor activităţi, preşcolarii îşi formează capacitatea
de a sesiza transformările din natură, relaţiile dintre vieţuitoare, unitatea dintre organism şi
mediu.
O deosebită însemnătate o reprezintă fenomenele naturii, care oferă copiilor prilejul
de a comunica în cadrul grupei descoperirile lor şi de a interpreta date şi simboluri din care ei
extrag informaţii, îţi însuşesc priceperi şi deprinderi. Aici vorbim despre calendarul naturii,
tabelul responsabilităţilor, regulile grupei cu, care copiii operează zilnic. De asemenea, mediul
înconjurător oferă copiilor şi alte posibilităţi de cunoaştere. Este vorba de cunoaşterea muncii
oamenilor, a diferitelor meserii, a rezultatelor activităţii umane în diferite domenii. Prin
însuşirea de noi cunoştinţe despre aceste aspecte ale vieţii sociale, copiii îşi lărgesc orizontul,
îşi dezvoltă interesul pentru cunoaşterea activităţii omului, li se educă dragostea şi respectul
faţă de om şi de rezultatele muncii lui. În contact cu obiectele şi fenomenele naturii şi societăţii,
se dezvoltă şi se perfecţionează sensibilitatea unor analizatori, se adânceşte şi se îmbogăţeşte
conţinutul senzaţiilor şi percepţiilor, se formează reprezentările corespunzătoare şi se lărgeşte
sfera lor.
În acest mod, este facilitată cunoașterea treptată și înțelegerea a mediului
înconjurător, dar și integrarea copilului în el, toate constituind poziția pe care mai târziu copilul
o va avea față de tot ceea ce-l înconjoară, el devenind o ființă umană, capabilă să muncească
individual sau colectiv cu unicul scop de a atinge, de a menţine echilibrul dinamic dintre
calitatea mediului și a vieții.
Activitățile de cunoaștere a mediului îi formează copilului o percepție corectă a lumii,
îl ajută să gestioneze situațiile necunoscute, îi facilitează achiziția de informații, îi sporește
potențialul cognitiv și creativ. Aceste activități îi satisfac copiilor curiozitatea, le dezvoltă
capacitatea de cercetare, analiză și sinteză, îi ajută să descopere relații între fenomene, cauză și
efect/ consecințe. Prin contactul direct cu obiectele din jur, copilul observă, formulează păreri,
negociază soluții, își pune întrebări și caută soluții la ele.
Mediul înconjurător este o sursă bogată și permanentă de influențare și stimulare a
capacităților cognitive ale copiilor, el stimulându-l pe copil prin noutate, prin dorința de
explorare și experimentare. Activitățile de cunoașterea mediului „asigură copiilor formarea
20
cunoștințelor și deprinderilor de bază necesare înțelegerii lumii înconjurătoare și a relaționării
cu aceasta” (Anghelache, 2017, p. 110).
În cadrul activităților de cunoaștere a mediului, preșcolarul învață:
- să exploreze/experimenteze situații practice din lumea înconjurătoare;
- să observe diferite fenomene, ființe, modificări ale naturii;
- să descrie cele observate, utilizând un limbaj adecvat;
- să comunice datele și să le împărtășească colegilor;
- să stabilească relații între fenomenele naturale și sociale, între partea umană și
mediu;
- să-și formeze deprinderi de îngrijire și protejare a mediului înconjurător;
Pentru ca preșcolarul să atingă toate aceste comportamente, educatoarea are în vedere
următoarele:
- să organizeze într-un mod detaliat activitățile de observare și experimentare,
pentru a stimula curiozitatea copiilor;
- să asigure suficient material didactic necesar pentru a permite fiecăruia să-l
manipuleze și să-și formeze propriile idei;
- să încurajeze activitatea fiecărui preșcolar, să le stimuleze interacțiunile,
colaborarea în vederea finalizării sarcinilor de lucru;
- să asigure sarcini de lucru problematice și atractive, adaptate nivelului de
înțelegere al copilului.
Așa cum se vede din cele de mai sus, activitățile de cunoaștere a mediului sunt
importante pentru ca preșcolarul să perceapă și să înțeleagă realitatea înconjurătoare, iar
jocurile desfășurate sunt calea cea mai utilă de învățare și integrare, de stimulare a motivației,
curiozității, dorinței de a experimenta, de a relaționa cu mediul și cei din jurul său.

I. 4. Tehnologia Informațiilor şi a Comunicațiilor (TIC) în grădiniță – delimitări

conceptuale

În grădiniță, jocul este primordial în desfășurarea demersului didactic, iar calculatorul,

reprezintă pentru preșcolar o nouă situație de învățare cu ajutorul unui joc interactiv, virtual.
Acesta îi satisface dorința de joacă cu un partener, îi creează o stare de satisfacție, siguranță si
confort. Totodată, jocurile pe calculator, filmele educaționale, îi creează contexte de identificare

21
rapidă a soluțiilor, de adaptare la o lume virtuală, unde informația este foarte importanță,
stimulează comunicarea non verbală și rapiditatea în mișcări.
În sistemul educațional TIC-ul este din ce în ce mai prezent în demersul educativ,
reușind să-i dinamizeze pe copii și să-i motiveze intrinsec și extrinsec, fiind tot mai vizibil și
pregnant prezent termenul de „tehnologie educațională”.
Sorin Cristea în „Dictionarul de pedagogie” conferă următoarea definițiea termenului
„tehnologie educaţională”, numită aici „tehnologie pedagogică”: „Tehnologia pedagogică
reprezintă ansamblul tehnicilor şi cunoştinţelor practice imaginat pentru a organiza, a testa şi a
asigura funcţionalitatea instituţiei şcolare la nivel de sistem” (2006, p. 135).
Pentru a stabili importanța mijloacelor TIC în educație, am pornit de la ideile lui
Masalagiu C. şi Asiminoaei I., conform cărora: „Societatea viitorului este societatea
informaţională (Information Society), care va apărea datorită vastei răspândiri a noilor
tehnologii privind informaţia şi comunicarea”, mi se pare extrem de importantă dezvoltarea de
capacități informatice fiecărui copil pentru a putea face față exploziei informaționale pe care o
trăim” (2004, p. 15).
Societatea informațională are la bază o economie şi o societate unde informația,
achiziția, stocarea, înțelegerea, prelucrarea, răspândirea ei joacă un rol decisiv. În acest context,
tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale ocupă un loc foarte important în toate
domneniile de activitate generând situații pozitive și negative (desființarea unor locuri de
muncă, achiziția de mijloace educaționale etc.).
Într-o societatea informaţională, utilizarea tehnicilor ştiinţei calculatoarelor este
permanentă şi profesionistă din partea (într-un cadru ideal) fiecărui membru al ei. Societatea
informațională are la bază o arhitectură, un domeniu bine structurat, construit din obiecte/
entități și asocieri, relații între acestea și promovează o nouă relație de tip preșcolar-calculator-
educatoare. Această arhitectură este formată din:
- baza de cunoştinţe existentă iniţial, împreună cu contextul acesteia;
- baza de cunoştinţe care va trebui să fie achiziţionată pe parcursul utilizării sistemului;
- informaţiile colaterale presupuse a fi fost deja achiziţionate; – interfaţa disponibilă
dintre (de exemplu) elev şi profesor” (Masalagiu, Asiminoaei, 2004, p. 20).
În sistemul de învățământ actual, termeni precum teleprezenţa, platformă online,
platformă offline, interconectarea, puzzle interactiv, chestionar interactiv cu imagini, tabla
interactivă nu se regăseau în vocabularul curent al educatoarei și copiilor.
Conținutul activităților poate fi înregistrat și accesat de pe o platformă online (youtube)
pentru a fi prezentat copiilor într-o manieră cât mai inedită și atractivă. Orice imagine poate să

22
cuprindă animații, sarcini diferențiate, care să-l atragă pe preșcolar, să-l stimuleze cognitiv și
verbal. Prin intermediul tehnologiei asigurăm oricui accesul la o educație de calitate,
diseminarea și multiplicarea bunelor practici, a rezultatelor, experiențelor didactice create
reprezintă un nou demers educațional complex, provocator și inovator. Prin aceste activități,
oferim copiilor șanse egale la educație, indiferent de mediul în care cresc și se dezvoltă.
Învățarea asistată de calculator reprezintă o cale de instruire eficientă. Experiențele
cognitive și de exprimare care îi introduc pe copii în lumea oferită de programele multimedia
trebuie să fie în concordanță cu mediul educațional din care provin ei.
Cele mai utilizate mijloace de învățământ ale tehnologiei informaționale și comunicării
în cadrul demersului didactic în grădiniță, pe lângă internet și platforme educaționale, sunt:
Calculatorul/laptopul/tableta
- sunt cele mai moderne mijloace folosite în procesul instructiv-educativ;
- utilizarea lor depinde de dotarea grădinițelor, cunoştinţele în domeniu ale educatorilorr,
programele adecvate activităților
- sunt o resursă valoroasă de informații datorită complexităţii lor şi noii forme de
concepere şi de realizare a învăţării, denumită instruirea asistată pe calculator (IAC).
CD-urile/DVD-urile/PPT-urile
- sunt foarte utile şi eficiente, în special dacă sunt realizate de către educatoare împreună
cu preșcolarii;
- realizarea unor filmări video în natură, împreună cu copiii, este o activitate formativă;
- sunt uşor de manevrat şi au o capacitate mare de stocare.
Filmul educațional/didactic - este doar o parte a metodei audiovizuale, preșcolarii îşi
pot crea o imagine mentală asupra unui anumit subiect. Eficacitatea metodei constă în proporţia
fericită a raportului dintre o activitate tradiţională şi una virtuală, modernă, acestea
completându-se reciproc. Prezentarea include text, imagine, sunet, animaţie, într-un cuvânt,
multimedia (combinaţie de diferite media: text+imagine; text+sunet; sunet+vorbire;
text+imagine+sunet), apanajul nu mai este exclusiv al lecturii.
În cadrul demersului didactic filmul didactic poate fi folosit în orice activitate și în
orice moment al zilei, dar, mai ales în activitățile de cunoaștere a mediului.
Cele mai utilizate sunt cele din colecția de filmulețe educaționale, create de Educație
în Mureș, youtube etc. Însă, orice cadru didactic își poate realiza propriul filmuleț, (folosind
diverse programe: movie maker, animoto video maker) care sa corespundă temei de interes și
particularităților de vărstă ale copiilor.
Exemple de filme educative pentru preșcolari, realizate de educatori găsim aici:
23
http://educatie.inmures.ro/materiale-didactice-pentru-prescolari/filmulete-video-pentru-
prescolari.html

Figura nr. 1 - Platforma Educație în Mureș – domeniul preșcolari

Videoproiectorul este destinat proiecţiei materialelor didactice care se află pe suport
transparent sau, prin combinarea cu un adaptor LCD (Liquid Cristal Display), la proiectarea
imaginii care este pe ecranul unui computer. Este unul dintre cele mai utilizate mijloace tehnice
de instruire la ora actuală şi se integrează oricărei metode didactice.
Utilizarea calculatorului în activitatea didactică crește randamentul profesorului,
încurajează inovația/ modernizarea procesului didactic, facilitează înțelegerea fenomenelor de
către copii, promovează învățarea cooperativă, dezvoltând abilități de lucru în echipă, permite
o învățare individualizată, personalizată.
În cadrul demersului didactic, cu precădere în activitățile de cunoașterea mediului,
TIC-ul se poate utiliza pentru următoarele tipuri de activități:
- predarea, învățarea, evaluarea utilizând activități multimedia, electronice, interactive,
(un joc interactiv sau didactic, un film educațional, o pagină web sau un PPT etc.),
- softuri educaționale ce au ca și conținut tema proiectului tematic sau tema săptămânii;
- jocuri de tip puzzle, extrem de potrivite pentru captarea atenției;
- jocuri de logică, de gândire creativă, de explorare, activități în preșcolarii sunt
solicitați să exploreze, să experimenteze, utilizând Internetul, îmbogățindu-și cunoștințele cu
informații din domenii variate.
Toate aceste mijloace de învățământ dezvoltă viteza de reacție, gândirea logică, spiritul
competitiv. Copilul poate învăța prin joc, într-un mod plăcut și accesibil, despre anotimpuri,

24
animale, plante, culorile, cifrele, formele geometrice, mijloacele de transport terestre, maritime
și aeriene, meseriile, diferite sărbători sau evenimente istorice, tradiții și obiceiuri, orașul,
județul, țara etc.

I.5. Rolul tehnologiei informaționale în optimizarea procesului instructiv-educativ –

exemple de bune practici

Folosind TIC-ul, procesul de predare-învățare-evaluare capătă noi valențe și dimensiuni,

cunoștințele transmise sunt prezentate într-o formă extrem de atractivă, imaginile viu colorate se
întipăresc cu ușurință în mintea preșcolarului, iar textele sugestive, accesibile copiilor stimulează
dezvoltarea limbajului. Procesul de învățare devine mai atractiv, priceperile și deprinderile se
formează într-o înlănțuire logică de la simplu la complex, dând posibilitatea copiilor să acumuleze
o experiență vastă, pe care să o poată folosi în activitățile cotidiene, mai ales în exteriorul grădiniței,
deoarece, „instrumentele tehnologiei informaționale au capacitatea de a oferi cursanților experiențe
foarte apropiate de cele pe care le au în viața de zi cu zi” (Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară, 2020,
p. 172)
Această învățare de tip interactiv prezintă numeroase avantaje, educatoarea utilizând
informația într-un mod extrem de eficient, pe mai multe planuri, transversal și longitudinal, iar
copilul, coordonat de aceasta reușește să filtreze esențialul din ea.
Un alt avantaj o reprezintă apropierea de copil, platformele online și offline, aflându-se
doar la un click distanță. Dacă elevii mai mari utilizează platformele online pentru a participa la
lecții, pentru a interacționa cu alți prieteni, preșcolarul le folosește pentru a căuta informații, pentru
a urmări diferite filme educative sau pentru a se juca.
Platformele on-line digitale definesc rolul actual al educatoarei și al preșcolarului în cadrul
demersului educativ: educatoarea este coordonatorul, mediatorul activității de învățare, iar copilul
este direct responsabil de propria formare.
Platforma este definită drept „infrastructura unitară a unui calculator, specifică unei
configurații aparte, ce determină tipurile de programe care pot rula un program sau un grup de
programe folosit de programatori pentru dezvoltarea rapidă de aplicații web” (Dănilă, Dănilă,
2011, p. 122).

25
 Platformele online utilizează internetul ca și spațiu de lucru, au la bază o situație de
învățare virtuală și promovează accesul liber la informație.
Cele mai cunoscute platforme educaționale on-line pentru preșcolari sunt următoarele:
ZOOM – https://zoom.us/
Este o platformă utilizată în principal de educatoare, pentru a organiza o activitate
comună cu părinții (aceștia primesc link-ul) și devin participanți. Zoom are avantajul de a crea
minicamere pentru copii, pentru a facilita comunicarea și lucrul în grupuri mici.
GoogleMeet – https://meet.google.com/
Este o aplicație asemănătoare cu Skype de la Microsoft, o platformă de comunicare
unde se creează un link de întâlnire, participanții îl accesează și intră în sesiune online.
Learningapps - https://learningapps.org/
Este o platformă online care asigură modele de aplicații și posibilitatea de a crea
conținuturi, de tipul (joc puzzle, completează ce lipsește, ordonare după anumite criterii etc.).

Figura nr. 2 - Platforma LearningApps – domeniul preșcolar

Această platformă prezintă avantajul că jocurile, indiferent de tipul lor, pot fi partajate
cu ușurință (link, cod de încorporare) sau se pot folosi ca material de învățare direct pe
platformă.
Kinderpedia - https://www.kinderpedia.co/ro/

26
 Kinderpedia este o platformă de tip management a resurselor educaționale și a
întregului demers educativ. Ea conține module, orare, rapoarte de activități, teme, mesagerie,
fiind foarte utilă atunci când preșcolarul nu poate fi prezent fizic la activități.
ISSUU - https://issuu.com/
Această platformă ce permite stocarea de materiale digitale, transmitere și descărcarea
acestora. Ea este gratuită și este extrem de utilă pentru educatoare.
eTwinning Twinspace - www.etwinning.net
Platforma eTwinning este platforma care găzduiește diferite proiecte între țările din
Uniune, punând accent pe cooperare, pe investigarea unor teme comune, pe stabilirea de relații
cu preșcolari din altă țară, pe dezvoltarea unor valori ca: empatia, toleranța, acceptarea
diversității etc.
Una dintre cel mai fascinante platforme pentru copii este metkids,
https://www.metmuseum.org/art/online-features/metkids/, creată de Muzeul Metropolitan de
Artă din New York. Acesta a găsit modaltatea de a se prezenta copiilor din întreaga lume într-
o formă și un limbaj accesibil copiilor. Copiii pot descoperi toate formele de artă, pot călători
în mașina timpului, pot ifentifica cu ahutorul hărților interactive locuri, perioade care-i
interesează.

Figura nr. 3 - Platforma Metkids – interfața

Pe toate aceste platforme, una dintre cela mai folosite expresii este aplicația.

27
 Aplicația se definește drept un „program sau un complex de programe destinat unei
utilizări specifice( elaborări de texte, gestionare de baze de date etc). Aplicația în timp real este
un software care presupune prelucrarea imediată a datelor, timp scurt de răspuns, interacțiune
frecventă utilizator-sistem de calcul, fiabilitate în funcționare, securitate a informației” (Dănilă,
Dănilă, 2011, p. 1).
Dintre aplicațiile cele mai îndrăgite de preșcolari amintim următoarele:
PADLET- www.padlet.com este o aplicație ce asigură copiilor și educatoarelor
afișarea, încărcarea unor materiale de interes comun pe un perete virtual sau mai bine zis, pe o
pagină web.
Asemănătoare cu padlet mai găsim Quizizz- https://quizizz.com/admin ,Kahoot-
https://kahoot.com, etc. Toate aceste aplicații sunt pentru a exprima feed-backul, adică, ele
urmăresc să măsoare impactul învățării la preșcolari. Pe lângă cuvinte se pot insera imagini,
poze, filmulețe, clipuri video, forme, diagrame pentru a spori curiozitatea copiilor și tipul de
interacțiune în cadrul jocului. Kahoot se joacă pe orice și se folosește cu succes la obținerea
performanței sau la complicarea jocului. Rezultatele jocului apar la finalizarea lui, sub formă
de clasament, lucru foarte important pentru a stabili progresul copilului în raport cu el însuși.
Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, ce ne ajută să realizăm evaluări
formative într-un mod inedit, distractiv și atractiv pentru preșcolari. Acesta ne permite inserarea
unor itemi/răspunsuri multiple, răspunsuri deschise, imagini, filme etc.
ZEEMAPS - www.zeemaps.com este cea mai ușoară aplicație pentru a identifica
poziția copilului, a sălii de grupă, a grădiniţei. Acest instrument permite vizualizarea unor date
geografice.
Totuși, cele mai îndrăgite aplicații de către copiii rămân jocurile interactive.
Cele mai atractive și utilizate jocuri în educația timpurie sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET – www.jingsawplanet.comeste cea mai des folosită aplicație care permite
încărcarea unui fișier (imagine sau poză) și decuparea/tăierea sub forme unor piese de puzzle
în funcţie de gradul de dificultate dorit sau nivelul copiilor.
Alte jocuri extrem de îndrăgite de copii sunt creatoarele online de tip Pizap, Pixl,
Kizoa, Animoto, cu ajutorul cărora realizăm colaje, slide-showuri, filme, diferite animații etc.
Cel mai utilizat este PIZAP - https://www.pizap.com/, o aplicație de tip editor on-line
ce ne ajută să realizăm afișe, postere, imagini pentru lecturare, totul în format digital.

28
 O altă platformă on-line care este extrem de atractivă prin diversitatea jocurilor și a
temelor abordate este WORLDWALL - https://wordwall.net. Pe această platformă descoperim
jocuri exercițiu, jocuri didactice de tip puzzle, cuvinte lipsă, chestionare cu imagini, adevărat
sau fals, jocul perechilor etc.

Figura nr. 4 - Platforma Wordwall – domeniul preșcolar (căutare insecte)

Aceste jocuri cu scop bine determinat și o sarcină de îndeplinit, ce intervine în anumite

secvențe de instruire, prin diverse acțiuni și operații.
Sarcini de lucru care par foarte dificile pentru copil devin accesibile acestuia prin
comunicarea interactivă computer-copil. Atmosfera relaxantă, caracterul ludic al activității,
posibilitatea de îndreptare a greșelilor, primirea unor recompense (aplauze, imagini cadou,
medalii etc.), îi trezesc copilului emoții pozitive, provocându-l să realizeze sarcinile de lucru.
Alte jocuri didactice extrem de îndrăgite de preșcolari și care ne ajută în munca noastră
sunt jocurile offline, jocurile deja înregistrate pe un soft educațional.
Soft-urile au o configurație care îi permite copilului să alegă, cu ajutorul mouse-ului,
orice etapă din joc sau repetarea unor secvenţe, ajutându-l să cunoască şi să înţeleagă conținutul
educativ al acestuia. Soft-ul educaţional destinat copiilor trebuie să întrunească trei condiții
esențiale: să fie educativ, distractiv şi interactiv. Softurile educaționale se pot folosi în cadrul
tuturor tipurilor de activități. Unele softuri educaționale pot fi utilizate în cadrul mai multor
discipline, deoarece sunt concepute interdisciplinar. Pe piața actuală există deja o multitudine
de softuri educaționale cu tematică diversă, colorit și muzicalitate atractive. Dintre acestea, am

29
folosit în diferite momente ale zilei softurile educaționale de la EduTeca, PitiClic și editura
EDU care i-au încântat pe copii ajutându-i să învețe sau să consolideze cunoștințele despre
anotimpuri, mijloace de transport, animale, norme de comportare, educație financiară etc., totul
într-o manieră accesibilă și adaptabilă nivelului de vârstă al copiilor. Caracterul interdisciplinar
al softurilor utilizate a oferit copiilor posibilitatea de a face conexiuni între noțiunile însușite și
situațiile practice în care acestea pot fi aplicate.

Figura nr. 5 - Softuri educaționale PitiClic – domeniul preșcolar

Dintre softurile educaționale utilizate achiziționate la grupă și utilizate în partea de

cercetare, amintim:
- Toamna;
- Iarna;
- Familia mea și primăvara;
- Mijloace de transport;
- Camera cu surprize;
- Cavalerul binelui;
- Omul;
- În împărăția timpului pierdut etc.
Soft-urile educaționale sunt bine structurate, copilul poate alege orice etapă din cele
prezentate cu ajutorul mouse-ului, sau poate repeta anumite secvențe, pentru a ajunge să

30
cunoască și să înțeleagă toate noțiunile cuprinse în jocul respectiv. Soft-ul educațional realizat
pentru copii poate fi educativ, distractiv și interactiv.
De exemplu, folosind curiozitatea copiilor, acesta este invitat într-o călătorie magică
unde descoperă, identifică, experimentează, explorează etc.
Preșcolarii își pot consolida cunoștințele, rezolvând sarcinile primite. Personajul îi
cere copilului să analizeze imaginea de pe ecran, să compare anumite elemente, să le identifice,
să le descrie, să le sorteze, să le așeze etc.
Imaginile individuale se prezintă pe rând și copilul trebuie să facă apel, fie la
imaginea de ansamblu care i se prezintă când greșește, fie la cunoștințele dobândite anterior.
Jocul se desfășoară interactiv, calculatorul îl sfătuiește pe cel ce se joacă, să se gândească bine
și îl încurajează să încerce din nou, dacă a greșit. Răspunsurile corecte sunt răsplătite cu
strigăte de bucurie, aplauze și aprecieri verbale. Fiecare soft educațional are mai multe variante
de joc: repară jucăria (trebuie asamblate piesele lipsă și apoi colorate după dorința copilului),
cunoașterea mediului cu ghicitori, asocieri, comparări, labirint, construcții, colorat etc.
După ce rezolvă toate sarcinile, copilul este lăudat, aplaudat și primește recompensă
o diplomă, o medalie sau un emoticon vesel, având și opțiunea de a le imprima.
O altă firmă ce elaborează și comercializează soft-uri educaționale este editura Edu, ce
are pe site o gamă extrem de variată, pe nivele de vârstă, cu conținuturi ce urmăresc
curriculumul pentru educația timpurie, metoda proiectelor și scrisorile metodice.

Figura nr. 6 - Softuri educaționale Edu – domeniul preșcolar

31
 Utilizarea calculatorului, în special, a jocurilor interactive de pe platformele on-line și
a softurilor educaționale, la vârsta preşcolară este benefică, pentru stimularea și dezvoltarea
competențelor cognitive, motrice și socio-emoționale. Eficiența demersului didactic este
condiționat de accesibilizarea conținuturilor, metodele și mijloacele de învățământ folosite.

I.6. Integrarea tehnologiei în cadrul demersului didactic din grădiniță

Tehnologiile educaționale moderne sunt instrumente reale, utile, creative și valoroase

care susțin actul educațional, pe două planuri: pentru educator, ca și un instrument pedagogic
complementar, pentru copil ca metodă interactivă de învățare. Ele „au un impact direct asupra
procesului învățării (la elevi, dar și la profesori) și se cer a fi reconvertite în piste directe sau
complementare de susținere sau transmitere a experienței. Ciberspațiul devine un ”teren”
educogen ce trebuie exploatat în perimetrul didactic, fie ca sursă de cunoaștere, fie în calitate
de facilitator al transmiterii și semnificării unui cumul valoric” (Cucoș, 2013, p.19)
Tehnologiile educaționale moderne promovează în mod direct învățarea centrată pe
copil deoarece toate sarcinile din cadrul jocului sunt rezolvate în ritmul propriu, învățarea este
reală, bazată pe experiența anterioară a copilului.
În comparație cu alte strategii didactice de învățare, (metode, procedee, mijloace de
învățământ tradiționale), reduse, uneori la simple modalități de prezentare a unor informații,
calculatorul depășește pragul de transmitere și de vizualizare a lor, devenind un ansamblu
complex, ce susține individualizarea învățării, dezvoltarea gândirii critice și divergente, dând
posibilitatea copilului nu doar de a recepționa informații, ci și de a le transmite, de a le utiliza
și prelucra după nevoi și capacitățile sale intelectuale, dar și de a le aplica în contexte socio-
umane. Astfel, contribuția educativă a tehnologiei informaționale se realizează nu doar prin
fluxul neîntreruptă și amplu de materiale informative, ci, mai ales, prin impunerea unor anumite
valori, atitudini, modele comportamentale, având un rol deosebit în generarea codului socio-
cultural și emoțional al copilului.
Spre deosebire de instruirea din sistemul clasic de învățământ preșcolar, structurat și
organizat pe baza metodologii, programe, planuri etc. și sub coordonarea unui personal calificat
și bine instruit, TIC-ul ne relevă anumite informații în mod spontan, neintenționat, difuz,
materializându-se într-un concept de educație de complementară, care ajută la dezvoltarea
armonioasă a personalității copilului pe toate planurile.

32
 Paradigma de instruire asistată de calculator pornește de la interacțiunea copilului cu
jocurile accesate din cadrul rețelei, activitățile ludice, programele/softurile de pe anumite
dispozitive, elaborate să asigure relaționarea dintre interesele copiilor și criteriile psiho-
pedagogice prestabilite.
Jocurile interactive educaționale au capacitatea de a motiva copilul, de a-l ajuta să
depășească dificultățile în procesul său de învățare, de a căpăta încredere în forțele proprii.
Foarte important este ca alături de mijloacele de învățământ moderne să integrăm
metode, tehnici și procedee tradiționale și interactive, care să asigure o bază reală pentru
reținerea și utilizarea informațiilor. Astfel, în cadrul activității de Cunoașterea mediului,
utilizând softul educațional „Familia mea și primăvara”, am desfășurat pe lângă o activitate de
observare (elementele componente ale plantelor, rolul și importanța lor în viața noastră), am
realizat diferite experimente virtuale, cu ajutorul mouse-lui observau cum frunzele își schimbă
poziția după lumină și cum florile se deschid ziua și se închid noaptea. Softul educațional a
adus activității un bogat conținut tematic, rezolvarea sarcinilor au avut la bază învățarea prin
cooperare și învățarea prin descoperire, iar răspunsurile corecte, au motivat copii să avanseze
în cadrul jocului.
În cadrul jocurilor de pe softul educațional „Toamna”, am desfășurat activitatea În țara lui
BrumVăjPic, acesta fiind și titlul jocului. Cu ajutorul conversației și al întrebărilor de tip
reproductiv – cognitiv: ( „Ce este?”, „Cum este?”, „Care este?”) și de tip productiv - cognitiv
(„Ce se întâmplă dacă?”) am atins următoarele obiective:
- recunoașterea anumitor schimbări și transformări din natură;
- înțelegerea relației cauză – efect;
- rolul și importanța activităților omului în anotimpul toamna.
Copiii au făcut cunoștință cu împăratul BrumVăjPic, care prin intermediul unor versuri
și cântecele ritmate, le-a prezentat schimbările și transformările din natură în anotimpul toamna,
provocându-i să realizeze diferite analogii cu realitatea. În cadrul activității de cunoașterea
mediului, preșcolarii au răspuns provocărilor lansate de PitiClic prin întrebări de tipul Ce
observi? (în grădină; în livadă), De ce? (De ce plouă?, De ce cad frunzele?), Ce se întâmplă
dacă....? Ce fac păsările călătoare? etc.
Cea mai des metodă folosită este exercițiul, acesta introduce preșcolarul în situații în
care va acționa efectiv. Exersarea anumitor acțiuni până la realizarea lor cu efort minim și
ușurință îi dezvoltă copilului abilitățile acționale și facilitează dobândirea de priceperi și
deprinderi.

33
 CAPITOLUL II.
FUNDAMENTAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII
IMPORTANȚA INTEGRĂRII TEHNOLOGIEI INFORMAȚIILOR ÎN CADRUL
ACTIVITĂȚILOR DE CUNOAȘTEREA MEDIULUI

II. 1. Motivația cercetării

Secolul vitezei a adus o schimbare majoră de viziune asupra societății noastre, în
special a proceselor interne, a evoluției, dar, mai ales a modului în care este percepută
inteligența socială. Tehnologia s-a transformat într-o parte integrantă a existenței noastre, fiind
acceptată ca un factor cheie în domeniul educațional, ea reprezentând baza în construirea
educației actuale.
Sistemul de învățământ românesc a trebuit să descopere și să aplice soluții în fața
exploziei tehnologice și mediatice, promovând o nouă abordare a educației. Astfel, pentru
atingerea nivelului optimal în proiectare și desfășurarea activităților de învățare, accentul cade
pe realizarea acestora din punct de vedere procedural, organizatoric și material.
În acest context își face apariția termenul de „tehnologie didactică”, care prezintă
două sensuri: ansamblul metodelor, strategiilor de predare – învățare – evaluare corelate cu
comportamentele și obiectivele pe care trebuie să le atingă copiii, conținuturile transmise și
mijloacele de învățământ folosite și ansamblul mijloacelor audio-video utilizate în cadrul
demersului instructiv-educativ.
Termenul metodă derivă etimologic din două cuvinte grecești (odos – cale; metha –
spre, către) și are înțelesul de „drum (către)…”, „cale (spre)...”. În didactică, metoda are
înțelesul de calea care trebuie urmată pentru atingerea obiectivelor educaționale.
Metodele de învățământ pot fi definite ca „modalități de acțiune cu ajutorul cărora,
elevii, în mod independent sau sub îndrumarea profesorului, își însușesc cunoștințe, își
formează priceperi și deprinderi, aptitudini, atitudini, concepția despre lume și viață”(Ionescu,
Chiș, 2006, p.126).
Metodele de învățământ sunt căile folosite în grădiniță de către educator pentru a-i
ajuta pe preșcolari să descopere societatea, natura, lumea, lucrurile, știința sau drumul pe care
îl parcurg copiii pentru rezolvarea sarcinilor.
Pentru preșcolari, metodele sunt mijloacele care-i ajută la formarea și dezvoltarea
deprinderilor, priceperilor, capacităților de a descoperi și acționa asupra naturii, de a-și folosi
achizițiile prin transformarea exteriorului în facilități interioare, ce conduc la formarea
34
caracterului și dezvoltarea multilaterală a personalității. De altfel principala, „calitatea
pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaștere
propusă de profesor într-o cale de învățare realizată efectiv de preșcolar, elev, student, în cadrul
instruirii formale și non formale, cu deschideri spre educația permanentă” (Cristea, 1998, p.
303).
Metodele nu au valoare fixă, ci ele capătă valoare prin eficiența cu care conduc
activitatea subiectului spre un obiectiv, în anumite condiții. Procesul de învățământ, fiind
complex și diferit, necesită, în ansamblul său, metode diferite. Pentru obiective restrânse,
punctuale și în condiții date este utilă o anumită metodă, în timp ce pentru obiective complexe
se recurge la strategii didactice, adică la ansambluri în care metode diferite își completează
reciproc efectele și constituie un demers coerent de educare, denumite și metode interactive sau
activ-participative.
Metodele activ-participative sau interactive asigură interacțiunea dintre mințile
participanților, copii și cadre didactice, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă
și cu rezultate evidente. „Tot ceea ce știm, credem și gândim despre copil se reflectă în tot ceea
ce facem pentru el. Cu cât ne vom apropia mai mult de el și îl vom înțelege mai bine, cu atât
vom învăța mai multe despre ceea ce ar trebui să facem pentru a-l ajuta să crească și să se
dezvolte la nivelul întregului potențial de care dispune” (M. E. C. T. Ghid de bune practici,
2008, p. 5).
Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situația de învățare
în care acesta este antrenat. Vizând copilul ca subiect al învățării, strategiile activ-participative
iau în considerare faptul că acțiunile instructive și cele formative ale actului educațional sunt
direct proporționale cu gradul de implicare și participare al acestuia în procesul de învățare; în
orice situația de învățare el este activ și face apel la aptitudinile sale intelectuale și nu numai.
A-și dezvolta capacitățile necesită anumite tipuri de procese intelectuale. Ele desemnează
resurse diferite ale fiecărui copil de a se conștientiza și asimila în mod personal actul învățării.
Referindu-ne la ansamblul mijloacelor care aparțin tehnologiei informațiilor și
comunicării (cunoscute sub numele de TIC) utilizate în cadrul demersului instructiv-educativ
putem enumera: laptopul, tableta, calculatorul, internetul, poșta electronică, videoproiectorul,
xeroxul, imprimanta, aparatul foto digital. Ele reprezintă o realitate experimentată de copii în
fiecare zi, în sistemul educațional.
Calculatorul, dar mai ales platformele online și offline, cu diferite tipuri de jocuri
interactive, filmulețe educative, softurile educaționale, animațiile etc. sunt utilizate pentru

35
asimilarea într-un mod cât mai inedit și atractiv a informațiilor, pentru stimularea comunicării
verbale și scrise.
Scopul principal al realizării acestui proiect de cercetare este de a verifica măsura în
care un demers didactic centrat pe copil, folosind ca element definitoriu TIC, în cadrul unui
proces didactic integrat, poate să conducă la obținerea unor progrese remarcabile în cadrul
Domeniului Știință (Cunoașterea mediului).

II. 2. Obiectivele cercetării

O1 – Identificarea valențelor formative ale TIC-ului utilizat în activitățile instructiv-
educative din grădiniță, în special în cadrul activităților de Cunoașterea mediului la grupa mare
A, grupa experimentală a proiectului de cercetare.
O2 – Creșterea gradului de atractivitate al preșcolarilor prin experimentarea unor
situații de învățare în cadrul Domeniului Științe (Cunoașterea mediului) în care este utilizat
TIC.

II. 3. Ipoteza cercetării

Dacă în cadrul activităților de Cunoașterea mediului, elementul preponderent este
reprezentat de TIC, utilizat în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale ale
copiilor și necesitățile acestora, atunci acestea vor contribui la creșterea relevanței
conținuturilor educaționale și a impactului formativ asupra preșcolarilor.

II. 4. Metodologia cercetării

Tipul cercetării: experimentală și constatativă
Metode/ tehnici/ instrumente de cercetare utilizate:
a. Documentarea (studierea literaturii de specialitate, cu profil psihopedagogic);
În această etapă a proiectului de cercetare am parcurs mai multe materiale de
specialitate, cu caracter informațional și practic, metodic și psihopedagogic. Documentarea a
fost de un real folos, ajutându-ne la configurarea unei viziuni de ansamblu privind tema noastră,
elaborarea scopului, ipotezei și obiectivelor.
Concepte fundamentale studiate:
Metoda proiectelor este o strategie didactică ce are la bază interesele, necesitățile și
posibilitățile de dezvoltare ale preșcolarului. Aceasta promovează lucrul în echipă,
interacțiunea directă, dar și brainstorming-ul, care devin mijloace de bază ale procesului
educativ. Prin utilizarea metodei proiectului se acordă copilului mai multă libertate de
36
exprimare și acțiune, i se oferă acestuia ocazii reale de a observa și investiga realitatea
înconjurătoare, de a emite păreri, observații , de a analiza fenomene, de lua singur decizii și de
a-și asuma responsabilități.
Învățarea activă este un obiectiv fundamental al procesului instructiv-educativ.
Schimbările societății actuale au impus tipul de învățarea activă, ce are drept caracteristici
esențiale: caracterul anticipativ și participativ.
Integrarea tehnologiilor informațiilor și comunicării în demersul didactic ca strategie
inovativă de lucru a educatoarei cu preșcolarii. Modul acesta nou de instruire asigură copiilor
argumente, demonstrări și imagini ale unor concepte și procese abstracte sau mai greu de
observat în sala de grupă.
Cu ajutorul calculatorului, prin lărgirea spațiului socio-cultural, prin crearea unor
situații de învățare care îl provoacă să găsească soluția optimă într-un timp cât mai rapid, prin
adaptarea la contexte virtuale, inspirate din viața cotidiană, se accentuează rolul jocului la vârsta
preșcolară se formează și consolidează limbajul și gândirea divergentă.
Utilizarea TIC în demersul didactic conduce la creșterea randamentului educatoarei,
prin încurajarea inovației și modernizarea procesului de predare, dar și a progresului înregistrat
de preșcolar datorită creșterii încrederii în forțele proprii, formarea unor abilități de lucru în
echipă sau în cadrul grupului și a învățării diferențiate. TIC facilitează comunicarea între copii,
îi motivează și îi ajută să înțeleagă mai ușor informațiile.
TIC este folosit în cadrul mai multor tipuri de activități:
- predarea/învățarea prin intermediul unor lecții interactive, multimedia (filme
educative, demonstrarea unor experimente, diverse prezentări științifice adaptate preșcolarilor
despre anotimpuri, fenomene ale naturii, insecte, animale sălbatice, domestice, polare, povești
audio cu animații ce prezintă lumea meseriilor, a culorilor, a formelor din mediul înconjurător,
a activităților omului în diferite contexte, o prezentare pe calculator despre familie, grădiniță,
corpul uman), softuri educaționale, situații care activează potențialul creativ al copiilor, spiritul
de observație și motricitatea fină;
- consolidarea unor activități de cunoașterea mediului prin utilizarea unor jocuri de tip
chestionar, joc didactic de asociere a imaginilor cu anotimpul corespunzător etc.;
- evaluarea unor cunoștințe, priceperi și deprinderi în cadrul activităților de
cunoașterea mediului, pe lângă structurarea și sistematizarea informațiilor, le dezvoltă
preșcolarilor viteza de reacție, spiritul competitiv, gândirea logică, imaginația, memoria,
limbajul.

37
 b. Studiul documentelor a avut rolul de a completa datele obținute în urma derulării
experimentului. Fișa de apreciere a progresului individual, caietul de observații și grile de
observații personalizate, au oferit o imagine de ansamblu asupra subiecților din eșantioanele
investigate. Pe baza verificării acestor documente am obținut date despre proveniența socială a
acestora, starea lor de sănătate, despre relațiile care există în familie, despre nivelul cultural al
părinților și comportamentele înregistrate de preșcolari până la această dată.
c. Metoda testelor este o probă care facilitează descrierea comportamentului
preșcolarului în condiții bine determinate, o serie de probe bine gândite ce ilustrează un proces
psihic, o aptitudine, o reacție particulară într-un anumit context dat, de data aceasta exerciții
practice vizând cunoașterea TIC. Testul, ca probă științifică, am utilizat-o pentru a măsura
obiectiv cunoștințele însușite de copii și abilitățile pe care și le-au format în urma introducerii
TIC în cadrul activităților de cunoașterea mediului. Testele au fost folosite mai mult ca un
mijloc, ca tehnică, în cadrul metodei experimentale, spre a constata nivelul inițial al pregătirii
preșcolarilor, dar și evoluția înregistrată în urma introducerii factorului experimental.
În cadrul jocurilor, testul s-a regăsit chiar în desfășurarea propriu-zisă a acestora,
pentru a urmări atingerea obiectivelor propuse, prin situațiile- problemă, fișele de lucru
individuale sau alte sarcini. Toate răspunsurile au fost consemnate, rezultatele acestora
demonstrând eficiența integrării TIC în progresul realizat de copii. Fișa de muncă independentă
este un instrument care ajută la cunoașterea individualității copilului preșcolar, pentru scopurile
principale ale acestei cunoașteri și un mijloc de colectare a unor informații despre fiecare copil.
d. Studierea produselor activității preșcolarilor a constat în evaluarea exercițiilor
practice, a fișelor de muncă individuală sau a altor produse realizate de aceștia în urma
activităților de cunoașterea mediului, unde activitatea integrată a fost susținută cu ajutorul
tehnologiilor informațiilor și comunicării.
e. Observația ne-a ajutat să percepem și să înțelegem lucrurile așa cum ni le oferă
natura, în mod obișnuit. Observația poate fi spontană sau pasivă, observatorul urmărește
faptele, acțiunile subiectului în mod întâmplător, fără a fi condus de vreo idee provocată și
preconcepută, cu intenția de a verifica exactitatea unei afirmații sau presupuneri ce vizează
fenomenul cercetat și sistematică (intențională).
În cadrul programului zilnic, observarea comportamentului copiilor este posibilă și se
înregistrează prin atingerea itemilor din cadrul fișei de apreciere a progresului (aceasta scoate
în evidență progresul individual realizat de fiecare preșcolar în parte) și realizarea
comportamentelor pentru domeniul de dezvoltare cognitivă și de cunoaștere a lumii.

38
 Observația a vizat acțiunea învățării și perceperii tehnologiilor informaționale,
procesul dezvoltării motivației, timpul și gradul de asimilare a informațiilor desfășurate în aria
Știință sau în cadrul activităților de cunoașterea mediului.
Chiar dacă termenii de observație și experiment, sunt prezentați ca termeni diferiți, ei
„pășesc întotdeauna umăr la umăr, iar din punct de vedere al artei cercetării, observația și
experimentul trebuie considerate ca fapte puse în lumină de cercetare și că metoda de cercetare
nu face nicio deosebire între cel care observă și cel care experimentează” (Dumitru, 1985, p.
35).
Pe parcursul anului școlar a fost întocmită o listă de control/verificare cu scopul de a
observa dezvoltarea copiilor, pe mai multe domenii și subdomenii, privind indicatorii din fișa
de apreciere a progresului, ce corespund particularităților de vârstă și individuale ale acestora
şi vizează Cunoașterea mediului.
f. Experimentul a fost principala metodă utilizată în proiectul de cercetare, deoarece
ne-am propus îmbunătățirea demersului didactic și a rezultatelor obținute de preșcolari în cadrul
activităților de Cunoașterea mediului, printr-un demers didactic integrat și utilizarea TIC, am
formulat o ipoteză de lucru, am proiectat și desfășurat un experiment pentru confirmarea sau
infirmarea acesteia.
g. Ancheta prin chestionar este în același timp instrument și o tehnică de cercetare,
fiind „un ansamblu de întrebări scrise, imagini, grafice, ordonate logic și psihologic, care prin
administrarea de către operatorii de anchetă sau, prin autoadministrare, determină din partea
persoanelor anchetate răspunsuri care urmează să fie înregistrate în scris” (Anghel, 2017, p
121).
Chestionarul pe care l-am elaborat pentru a întreprinde această cercetare este alcătuit
din întrebări factuale sau generale, de identificare a cunoștințelor și de verificare a opiniilor.
Întrebările din cadrul chestionarului au vizat cunoașterea de către cadrele didactice din
învățământul preșcolar a importanței și rolului tehnologiei informației și a comunicării în
procesul de predare-învățare-evaluare, dar și gradul în care acestea o utilizează la grupă.

II. 5. Eșantionul cercetării

În cadrul experimentului realizat am utilizat două grupe preșcolari, grupa
experimentală și grupa martor, ambele grupe mari în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit
Voinicel, Chitila.
Numărul de participanți la cercetare este de 97 de persoane, din care 57 de preșcolari
și 20 de cadre didactice.
39
 Grupa experimentală, grupa mare A, coordonată de mine și P.L., colega mea, este
formată dintr-un număr de 27 de preșcolari, dintre care 14 sunt băieți (52 %), iar 13 sunt fete
(48 %), în timp ce grupa martor, grupa mare C, este formată din 30 de preșcolari, dintre care
14 sunt băieți (47%), iar 16 sunt fete (53%). Grupa martor este coordonată de doamnele
educatoare B. B. și D. A.
La ambele grupe, mai mult de jumătate din copiii provin din familii de intelectuali, în
timp ce ceilalți din familii cu părinți care au o pregătire medie.
O altă caracteristică comună celor două colective este eterogenitatea, atât în ceea ce
privește capacitățile cognitive, curiozitatea și dorința de a investiga mediul, dar și efortul,
determinarea pe care o au depun în realizarea sarcinilor, dar și din punct de vedere
comportamental. Părinții sunt partenerii noștri în permanență, se implică în activitățile
curriculare și extra curriculare pe care le desfășurăm, ne susțin în diferite proiecte educaționale
pe sănătate, ecologie, antreprenoriale. caritabile etc.

II.6. ETAPELE CERCETĂRII

În cadrul experimentului am parcurs mai multe etape de lucru:
a) etapa inițială (pre experimentală) - este orientată spre cunoașterea realității ce
urmează să fie supusă schimbării. Această etapă se caracterizează prin surprinderea realității.
În luna noiembrie, respectiv 01 - 11.11.2022, am aplicat la grupa experimentală, grupa
pe care o coordonez o evaluare inițială, o probă de constatare pentru a stabili nivelul de
cunoștințe, priceperi, deprinderi și capacități al copiilor în cadrul activității de Cunoașterea
mediului. De asemenea, aceleași probe le-am aplicat și în cadrul grupei martor. După aplicarea
testelor, am centralizat rezultatele și am realizat o planificare pentru Cunoașterea mediului
centrată pe conținuturi și integrând, ca element constant TIC-ul.
b) etapa experimentală – desfășurată în perioada 14.11.2022 – 06.04.2023, la grupa
experimentală, am intervenit în procesul instructiv – educativ cu demersuri didactice ce au la
bază utilizarea TIC în cadrul Domeniului Știință (Cunoașterea mediului), în timp ce la grupa
martor s-au desfășurat activități frontale sau integrate
Metodele și tehnicile pe care le-am desfășurat la grupă au fost foarte diverse, au fost
elaborate sub forma unor jocuri interactive și au răspuns nevoilor și dorinței de explorare a
copiilor. Am desfășurat permanent observări și observații directe pentru a verifica realizarea
obiectivelor stabilite, am notat rezultatele preșcolarilor pentru a proiecta și angaja preșcolarii
în situații de învățare cu scopul însușirii unor cunoștințe în cadrul activităților de Cunoașterea
mediului, dar și a unor abilități practice de utilizare a calculatorului.

40
 c) etapa finală (post experimentală) – pe care am desfășurat-o în perioada 23.04 -
05.05.2023 și a constat în realizarea unei evaluări finale la grupa experimentală.
În această perioadă am aplicat la grupă o probă asemănătoare cu cea din prima parte a
experimentului și am comparat rezultatele obținute în cele două etape.
Am interpretat datele utilizând comportamentele „atins”, „în dezvoltare” și „necesită
sprijin” și am notat progresul înregistrat de preșcolari în cadrul Domeniului Știință
(Cunoașterea mediului).

II.7. LIMITELE CERCETĂRII

Limita cercetării poate fi considerată numărul mic de platforme on-line care poate fi
accesat de preșcolari și educatoare, pentru acest segment de vârstă fiind specifice un număr
destul de restrâns.
O altă limită a cercetării este vârsta mică a unor preșcolari și refuzul acestora de a lucra
la calculator, de a accesa anumite jocuri interactive, de a refuza să-și comunice idei, opinii,
emoții, sau doleanțe, din cauza timidității sau a altor factori interni sau externi (dificultăți în
socializare, cerințe emoționale sporite datorită plecării unui părinte în străinătate etc.).

II.8. PREZENTAREA INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Grădinița „Voinicel”, este situată în orașul Chitila, județul Ilfov; inițial și-a început
activitatea într-o clădire veche (în prezent are peste 100 de ani vechime) cu două grupe.
În prezent, unitatea funcționează cu 13 grupe de preșcolari, într-o clădire nouă, „verde”
modernă, fiind executata din materiale naturale, iar acoperișul este de tip terasă, parțial terasă
verde, la etajul unu fiind folosita în scopuri recreaționale și o mini terasă tehnică utilizată pentru
montarea panourilor solare.
Misiunea Grădiniței „Voinicel”- este de a crea un mediu cald și stimulativ în care
fiecare copil să fie încurajat să-și dezvolte talentele și aptitudinile sale și să fie pregătit din
punct de vedere intelectual, social, fizic și emoțional să se integreze în realitatea complexă a
lumii înconjurătoare. Grădinița urmărește ca fiecare copil să atingă sau să depășească
standardele educaționale sociale și emoționale, să aibă capacitatea de a comunica , să manifeste
interes pentru studiu și cunoaștere, stima de sine și respect pentru aproapele său.

41
 Poza nr. 1 – Grădinița Voinicel Chitila

II.9. REZULTATELE CERCETĂRII ÎN URMA APLICĂRII

CHESTIONARULUI CADRELOR DIDACTICE
Chestionarul a fost adresat unui număr de 20 de cadre didactice care lucrează în cadrul
Grădiniței „Voinicel” Chitila. (vezi Anexa nr. 1)

Studii absolvite: 2 cadre didactice au absolvit Liceul, 10 cadre didactice au absolvit o

instituție de învățământ superior, iar 8 cadre didactice au absolvit studii postuniversitare
(masterul).

Întrebare nr. 1.
Studii absolvite:
Liceu
Facultate
Master…
10%
40% Liceu
50% Facultate
Master

Figura nr. 7: Nivelul studiilor celor chestionați

Centralizând rezultatele la prima întrebare, am observat că jumătate dintre cadrele
didactice chestionate au studii superioare, 40% studii postuniversitare și doar 10% au abolvit
liceul de profil (Școala Normală).
42
 Vechimea în învățământr: 2 cadre didactice cu vechimea între 0-5 ani, 4 cu vechimea
între 6 și 10 ani; 14 cu vechimea între 11 și 25 de ani.

Întrebarea nr. 2
Vechimea în învățământ:
0-5 ani
6-10 ani
11-25 ani…
10%
20% 0-5 ani
70% 6-10 ani
11-25 ani

Figura nr. 8: Vechimea cadrelor didactice chestionate

Monitorizând rezultatele la această întrebare, am stabilit că cele mai multe educatoare,

cadre didactice chestionate, au o vechime în învățământ între 11-25 ani, iar următoarea
categorie de vechime este 6-10 ani cu 20% și 0-5 ani cu 10%.

Gradul didactic al profesorilor: 2 cu grad didactic definitiv, 6 cu grad didactic 2 și

12 cu gradul didactic I;

Întrebarea nr. 3
Gradul didactic:
definitivat
gradul II… 10%

30% definitivat
60%
gradul II
gradul I

Figura nr. 9: Gradul didactic în învățământ al cadrelor didactice chestionate

În conformitate cu figura numărul 8, la întrebarea ce vizează gradul didactic al cadrelor

didactice, 60% au obținut gradul didactic I, 30 % gradul didactic II și 10 % gradul didactic
definitiv, de unde se vede preocuparea permanentă a acestora de a evolua în carieră.

43
 Mediul de predare: 20 cadre didactice (100%) predau în mediul urban;

Întrebarea nr. 4
Mediul de predare:
urban…

urban
100%

Figura nr. 10: Mediul de predare al cadrelor didactice chestionate

Așa cum se poate observa din figura cu numărul 9 toate cadrele didcatice lucrează în
mediul urban, fiind colege cu mine la Grădinița Voincel Chitila.

Grupa la care predați:

- nivel I (grupă mică/mijlocie) – 15 cadre didactice (75%)
- nivel II (grupă mare) – 5 cadre didactice (25%)

Întrebarea nr. 5 - „Grupa la care predați”

25%

75%

nivel I (grupa mică/mijlocie) nivel II (grupa mare)

Figura nr. 11: Nivelul grupei la care predau cadrele didactice chestionate

Prin întrebarea cu numărul cinci am stabilit nivelul la care predau cadrele didactice
chestionate, 75% coordonând grupe de nivel I (grupe mici și mijlocii) și 25% grupe de nivel II
(grupe mari).

44
 Cât de des utilizați în cadrul activităților instructiv-educative de la grupa
dumneavoastră tehnologia informaţiei şi comunicării?
- În permanență (3-5 ori pe săptămână) – 4 cadre didactice (20%)
- Destul de des (1-3 ori pe săptămână) – 10 cadre didactice (50 %)
- Rar - 6 cadre didactice (30 %) – cam o dată pe săptămână
- Foarte rar

Întrebare nr. 6 - „Cât de des utilizați în cadrul activităților instructiv-

educative de la grupa dumneavoastră tehnologia informaţiei şi
comunicării?”

30%
10% în permanență
destul de des
rar

60%

Figura nr. 12: Frecvența utilizării tehnologiei la grupă

Răspunsurile la întrebarea cu numărul 6, mi-au permis să aflu frecvența utilizării la

grupă a tehnologiilor informaționale și ale comunicării. Jumătate din numărul cadrelor
didactice chestionate au răspuns că utilizează destul de des în demersul didactic TIC-ul, ele
referindu-se aici la integrarea și utilizarea acestor resurse de către copii. Restul cadrelor
didactice, respectiv 30% utilizează în permanență tehnologiile informaționale, în timp ce 10%
le folosesc mai mult la elaborarea planificărilor, proiectelor tematice, proiectelor didactice și
deiferitelor fișe.

Alegeți din seria următoare acele resurse/ instrumente on-line și offline pe care le
utilizați cel mai frecvent:
- Jingsawpuzzle – 7 cadre didactice (35%)
- Kahoot -
- Padlet - 2 cadre didactice (10%)
- Wordwall - 5 cadre didactice (25%)

45
 - Platforma livresq -
- Altele – softuri educaționale - 6 cadre didactice (30%)

Întrebare nr. 7 - „Alegeți din seria următoare acele resurse/

instrumente on-line și offline pe care le utilizați cel mai frecvent”

Jingsawpuzzle
30% 35%
Padlet
Wordwall

25% 10% Softuri educaținale

Figura nr. 13: Identificarea platformelor educaționale/aplicațiilor utilizate cel mai frecvent

Cea de a șaptea întrebare a vizat identificarea platformelor educaționale online, offline

și a aplicațiilor pe care educatoarele le utilizează în mod frecvent, dar și gradul în care acestea
sunt accepate și îndrăgite de copii (le satisfac nevoia de curiozitate, îi motivează etc.). În urma
discuțiilor și a centralizării răspunsurilor am descoperit că cele mai multe cadre didactice (35%)
utilizează softurile educaționale, Edu și PitiClic, grădinița derulând și un parteneriat
educațional cu Editura Edu, 30% dintre educatoare folosesc cu succes platforma
Jingsawpuzzle, (puzzle-urile fiind adaptate nivelului de vârstă al preșcolarilor și răspunzând
cerinșelor curriculumului actual) în timp ce 25% utilizează cu precădere platforma Wordwall,
datorită diversității jocurilor.

În cadrul căror activități utilizați resurse și instrumente digitale?

- Domeniul Știință: 6 cadre didactice (30 %)
- Domeniul Limbă și comunicare: 5 cadre didactice (25%)
- Domeniul Om și societate: 1 cadru didactic (5 %)
- Domeniul Estetic și creativ: 8 cadre didactice (40%)

46
 Întrebare nr. 8 - „În cadrul căror activități utilizați resurse și
instrumente digitale?”

Domeniul Știință
35%
40% Domeniul Limbă și
comunicare
5% 25% Domeniul Om și societate

Figura nr. 14: Identificarea activităților unde sunt utilizate cel mai frecvent resursele și instrumentele digitale

Analizând cu atenție figura numărul 13, putem extrage întrebarea adresată cadrelor
didactice, anume, cea care se referă la activitățile pe domenii experiențiale unde sunt resursele
și instrumentele digitale. Răspunsurile la această întrebare sunt îmbucurătoare, majoritatea
cadeelor didactice, aproximativ 70%, utilizează resursele și instrumentele digitale în cadrul
DEC (Educație muzicală) și DȘ (Cunoașterea mediului și Activitate matematică).

În ce momente ale lecției utilizați tehnologia informaţiei şi comunicării?

- Doar în predare: 5 cadre didactice (25%)
- Doar în fixarea cunoștințelor: 8 cadre didactice (40%)
- Pe durata întregului program zilnic al copilului, când se simte nevoia: 7 cadre didactice
(35%)
- Nu apelez la resurse/ instrumente digitale

Întrebare nr. 9 - „În cadrul căror activități utilizați resurse și

instrumente digitale?”

Doar în predare
25%
35%
Doar în fixarea
cunoștințelor
40% Pe durata întregului
program zilnic al copilului

Figura nr. 15: Identificarea momentelor din activități unde sunt utilizate cel mai frecvent resursele și
instrumentele digitale

47
 Întrebarea cu numărul 9 a scos în evidență tipul de activitate unde educatoarele
utilizează tehnologia informaţiei şi comunicării. În timp ce 25% dintre educatoarele chestionate
utilizează resurse digitale atunci când predau informații noi sau formează priceperi și
deprinderi, 40% folosesc diferite aplicații pentru a fixa și consolida cunoștințele, priceperile și
deprinderile (jocuri, exercițiu, jocuri didactice, lecturi după imagini, fișe de lucru individual,
diferite metode interactive – brainstorming, pânza de păianjen, harta conceptuală, floarea de
lotus etc.).

Apelând în cadrul activităților la tehnologia informaţiei şi comunicării ați observat

o îmbunătățire a activității?
- Da: 14 cadre didactice (70%)
- Nu: 6 cadre didactice (30 %)

Întrebare nr.10 - „Apelând în cadrul activităților la tehnologia

informaţiei şi comunicării ați observat o îmbunătățire a activității?”

30%
Da
70 % Nu

Figura nr. 16: Rolul tehnologiei în eficientizarea actului didactic

Întrebarea cu numărul zece intenționează să afle opinia cadrelor didactice despre rolul
tehnologiei în eficientizarea demersului didactic. Majoritatea educatoarelor, 70%, consideră că
un act educațional de calitate este acela care răspunde provocărilor societății actuale, o societate
digitală. Din discuțiile cu acestea a reieșit că majoritatea preșcolaruilor sunt îndrumați și acasă
să utilizeze TIC-ul, sun supravegherea și îndrumarea părinților.

Dacă răspunsul la întrebarea anterioară a fost pozitiv, vă rog, enumerați mai jos
îmbunătățirile pe care le-ați observat în cadrul activității:
- copiii rezolvă sarcinile cu mai multă plăcere și ușurință pe calculator (9 cadre
didactice – 45 %);

48
 - copiii socializează mai ușor între ei și colaborează în rezolvarea sarcinilor (5 cadre
didactice - 25%);
- copiii solicită ajutorul la nevoie și oferă ajutorul cu mai multă ușurință ca înainte (2
cadre didactice - 15%);
- copiii sunt mai atenți la detalii (4 cadre didactice - 25%).

Întrebare nr. 11 - Dacă răspunsul la întrebarea anterioară a fost pozitiv, vă

rog, enumerați mai jos îmbunătățirile pe care le-ați observat în cadrul
activității

copiii rezolvă sarcinile cu mai

multă plăcere și ușurință pe
calculator (9 cadre didactice

copiii socializează mai ușor

25% între ei și colaborează în
45% rezolvarea sarcinilor (5 cadre
didactice
copiii solicită ajutorul la
15% nevoie și oferă ajutorul cu mai
multă ușurință ca înainte (2
cadre didactice
25% copiii sunt mai atenți la detalii

Figura nr. 17: Identificarea îmbunătățirilor în actul didactic în urma folosirii TIC

Întrebarea cu numărul unsprezece, urmărește identificarea opinilor cadrelor didactice

despre îmbunătățirile observate în comportamentul preșcolarilor în urma utilizării resurselor
digitale la grupă.
Rolul pe care îl au tehnologiile informaționale și ale comunicării în formarea și
consolidarea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, comportamentelor, este unul extrem de
important, 100% din educatoare au identificat aspecte pozitive la preșcolari, aspecte ce țin de
rapiditatea finalizării unor sarcini, interacțiunile pe care aceștia le stabilesc între ei, pe durata
desfășurării activităților. De asemenea, educatoarele au remarcat la preșcolari apariția unor
valori și capacități ce țin de acceptarea diversității; altruismul, generozitatea, empatia, toleranța
și concentrarea atenției, a spiritului de observație în descoperirea unor mici detalii, analogii,
comparații între cele observate (ființe, fenomene, plante, obiecte etc.).

49
 Vă rog să menționați succinct care ar fi, după părerea dumneavoastră, impactul
utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicării în activitatea didactică?
- dinamizează atmosfera, sporește curiozitatea copiilor și dorința de investigare (6 cadre
didactice - 30 %);
- reprezintă mijlocul de învățare preferat de copii, fiind viu, inedit, interactiv și animat (4 cadre
didactice - 20%);
- stimulează interesul, autonomia și independența copiilor în identificarea și negocierea
soluțiilor (4 cadre didactice - 20%);
- dezvoltă potențialul cognitiv și creativ al copiilor, dezvoltă perspicacitatea și îndemânarea,
stimulează coordonarea oculo-motorie (6 cadre didactice - 30 %).

Întrebare nr. 12 - Vă rog să menționați succinct care ar fi, după părerea

dumneavoastră, impactul utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicării în
activitatea didactică?

dinamizează atmosfera,
sporește curiozitatea copiilor
și dorința de investigare (6
cadre didactice

30%
30% reprezintă mijlocul de
învățare preferat de copii,
fiind viu, inedit, interactiv și
animat (4 cadre didactice

stimulează interesul,
20% 20%
autonomia și independența
copiilor în identificarea și
negocierea soluțiilor

Figura nr. 18: Păreri despre rolul TIC în actul didactic

Ultima întrebare a chestionarului a făcut apel la exemplificarea din partea cadrelor
didactice a influenței TIC-ului în eficientizarea demersului didactic.
Răspunsurile date de cadrele didactice chestionate, așa cum reies din figura numărul
șaptesprezece, reflectă schimbarea în bine produsă de integrarea TIC în actul educativ. Fiind
un mijloc de învățământ relativ nou, inedit, interactive, acesta reușește să mențină curiozitatea
specifică vârstei vie, să îmbine activitățile statice cu cele dinamice, să le stimuleze copiilor
dorința de a fi autonomi, liberi, independenți, responsabili.

50
 II.10. EXPERIMENTUL
Experimentul a constat în aplicarea la grupa experimentală a unui demers didactic ce
are în centru tehnologia informației și comunicării. Folosind TIC-ul ca element central al
planificării activităților, mi-am propus ameliorarea situației actuale și verificarea ipotezei de
lucru.
Învățarea de tip interactivă cu ajutorul platformelor on-line și offline este o variabilă
absolut necesară pentru a valoriza educația contemporană. Platformele educaționale promovează
în rândul preșcolarilor situații de învățare și instruire moderne, inedite, atractiv și interesante.
Înainte de a realiza experimentul, s-au precizat condiţiile în care acesta se va desfăşura:
- întregul experiment să aibă un caracter de joc – activitate, iar prin participarea activă a
copiilor să se realizeze obiectivele propuse;
- rolul cadrelor didactice să fie acela de „mediator/facilitator”, astfel încât copilul să ajungă la
rezultatul dorit printr-un raţionament independent (îndrumarea indirectă);
- formularea concluziilor să se facă prin stimulente verbale, materiale, morale, ştiind că la
această vârstă acţionează mai mult motivaţia extrinsecă decât cea intrinsecă.
Pentru început, am realizat o documentare pedagogică riguroasă, care a avut loc în
lunile septembrie-octombrie 2022, fiind urmată de experimentul care s-a desfășurat pe durata
anului școlar în curs, prin parcurgerea următoarelor etape:
• în noiembrie, la grupele mari A și C au fost aplicate probe inițiale la Cunoașterea
mediului;
• în modulele II, III și IV, la grupa mare A au fost desfășurate mai multe proiecte tematice,
activități la Cunoașterea mediului, având ca temă diferite evenimente istorice, culturale
etc., în care un loc central a fost ocupat de TIC.
• la sfârșitul lunii martie și în luna aprilie au fost aplicate probe finale la grupa
experimentală și grupa martor.

Variabilele cercetării:
Variabila independentă este reprezentată de schimbarea introdusă în cadrul
eșantionului, TIC-ul ca element preponderent în activitatea de Cunoașterea Mediului, pentru
studierea efectului produs.
Variabila dependentă se află în strânsă coeziune cu formarea comportamentelor și
capacităților conștiente, logice referitoare la mediul înconjurător și la om ca parte integrantă a
acestuia, creșterea motivației interioare și exterioare, îmbunătățirea rezultatelor copiilor.

51
 Rezultate obținute în cadrul etapei preexperimentale- pre-testul, în cadrul căreia am
măsurat nivelul variabilei dependente în cadrul celor două grupe de preșcolari: grupul
experimental și grupul martor.
Această etapă a constat în aplicarea unor probe care au evidențiat nivelul de cunoștințe,
capacități și comportamente al preșcolarilor în cadrul Domeniului Științe (Cunoașterea
mediului).
Toate probele au respectat prevederile acualului curriculum pentru educație timpurie
și au vizat ca și domeniu de dezvoltare Dezvoltarea cognitivă, cunoașterea lumii, iar ca și
dimensiune a dezvoltării: caractersticile structurale funcționale ale lumii înconjurătoare.
Prezentarea probelor:
Cunoașterea mediului (mijloc de realizare – „Săculețul fermecat?” - joc didactic);
- probă orală
- probă scrisă – fișă de lucru
Activitatea s-a desfășurat sub forma unui joc didactic, după ce ulterior desfășurasem
la grupă activități de tipul: „O zi din viața mea” – lectură după imagini, „Ce este și la ce
folosește?” – joc exercițiu, „Alege și grupează” – sortare de diferite jetoane ce aparțin aceleiași
categorii etc.
Obiective operaționale:
O1 - să realizeze corespondența între momentele zilei și activitățile pe care le desfășoară;
O2 - să recunoască printre obiectele concrete hrana omului și obiectele de igienă;
O3 - să identifice caracteristicile anotimpurilor prezentate în imagini (toamna, iarna,
primăvara);
O4 - să prezinte modificările apărute în viața omului și a animalelor în funcție de anotimp;
O5 - să grupeze imagini în raport cu două trei noțiuni generale – legume, fructe, flori, animale.
Itemi:
1. numește momentele zilei și activitățile corespunzătoare acestora – 2 puncte;
2. recunoaște alimentele de bază și obiectele de igienă prezentate – 2 puncte;
3. identifică caracteristicile unui anotimp prezentat în imagini (anotimpul pe care îl preferă) –
2 puncte;
4. prezintă/descrie modificări în viața omului și a animalelor în funcție de anotimp;
5. recunoaște imaginea de pe jeton și categoria căreia îi aparține – 2 puncte.
Rezultatele obținute în etapa pre experimentală de la ambele eșantioane au fost
repartizate potrivit calității sarcinilor rezolvate pe trei nivele, astfel:
Î – comportament însușit (8-10 puncte);
52
 D – comportament în dezvoltare (5-7puncte);
NS - comportament ce necesită sprijin (0-4 puncte)
Tabelul nr. 1 Rezultatele copiilor obținute în urma pre-testului la grupa experimentală

NUMELE Cunoașterea mediului

ŞI PRENUMELE
Nr. COPILULUI
crt (INIȚIALA)
O1/ I1 O2/ I2 O3/ I3 O4/ I4 O5/ I5
1. A. S. Î Î Î Î D
2. C. I.-A. D D D NS NS
3. C. M. -C. Î D D D D
4. C. R. I D NS D NS NS
5. D. E. M Î Î Î D D
6. F. T. A NS D NS NS D
7. G. P. M. D D NS NS NS
8. G. A. B. D NS NS D D
9. I. M. M. D NS NS NS NS
10. I. A. M. D NS NS NS NS
11. I. C. A. D NS D D D
12. M. E. M Î Î D NS NS
13. M. S. C. D D D NS NS
14 M. V. NS Î NS NS NS
15. M. I. T. Î Î Î D D
16. N. E. G. D D D D D
17. P. D. A NS D NS NS NS
18. P E. M. D D D D D
19. P. A . Î Î Î D D
20. P. D. S. NS NS D D D
21. R. A. I. D D D D D
22. R. M. C. D D NS NS NS
23. S. A. NS NS D D NS
24. T. L. D D NS NS NS
25. Ț. P.V. D D D D D
26. Ț. A. E. D D D D D
27. T. E. D D NS NS NS

Tabelul nr. 2 Comportamentele obținute de preșcolari în urma pre-testului la grupa

experimentală
Rezultatele obținute de grupa experimentală la pre - test
Comportamente Numărul de comportamente Procentaj
obținute de preșcolari

53
 Comportament 16 12%
însușit
Comportament 71 53%
în dezvoltare
Comportament 48 35%
ce necesită
sprijin

Tabelul nr. 3 Rezultatele copiilor obținute în urma pre-testului la grupa martor

NUMELE Cunoașterea mediului

ŞI PRENUMELE
Nr. COPILULUI
crt (INIȚIALA)
O1/ I1 O2/ I2 O3/ I3 O4/ I4 O5/ I5
1. A. P. A. D D D Î D
2. A. N. M. D D D NS NS
3. A. K. I . Î Î Î D D
4. B. D. A D NS D NS NS
5. B. A. S. D D D Î Î
6. B. E. M. D D NS NS NS
7. B. K. M. D D NS NS NS
8. C. E. M. D NS NS D NS
9. C .R. C. NS NS NS NS NS
10. C. A. A. D NS NS NS NS
11. D. S. I. D Î Î D Î
12. D. N. N. Î Î D NS NS
13. E. N. S. D D D NS NS
14 F. A. Î Î NS NS NS
15. G. D. D D D NS NS
16. G. R. D D D NS NS
17. G. A. D D NS NS NS
18. M. D. S. Î Î D D D
19. M. A. M. Î Î Î D D
20. M. T. D D D D D
21. M. R. D D D D D
22. M. V. A. Î Î NS NS NS
23. N. L. A. NS NS D D NS
24. R. A. I. D D D D NS
25. S. F. M. D D D D D

54
26. S. E. D D D D D
27. S. E. C. D D NS NS NS
28. S. M. I. D D Î Î D
29. T. A. M. NS NS D NS D
30. T. A. NS NS D D D

Tabelul nr. 4 Comportamentele obținute de preșcolari în urma pre-testului la grupa

martor
Rezultatele obținute de grupa experimentală la pre - test
Comportamente Numărul de preșcolari Procentaj
Comportament 22 15%
însușit
Comportament 76 50%
în dezvoltare
Comportament 52 35%
ce necesită
sprijin

Histogramă de comparație - pre -test

53%
50%

35% 35%

15%
12%

GRUPA GRUPA MARTOR

EXPERIMENTALĂ
C. Î. C. D. N.S

Figura nr. 19 – Histogramă de comparație pre-test grupa experimentală și grupa martor

55
 Analizând cu atenție rezultatele prezentate mai sus, putem trage următoarele concluzii:
• preșcolarii de la grupa experimentală și grupa martor au obținut în urma pre-testului
rezultate asemănătoare, deci cunoștințele achiziționate în activitățile de Cunoașterea
mediului sunt la același nivel;
• preșcolarii au perceput la fel dificultatea sarcinilor, majoritatea nu au reușit să identifice
toate caracteristicile anotimpurilor prezentate în imagini, în special la anotimpurile iarnă
și primăvara, iar la momentul descrierii activităților omului sau animalelor din imagini,
mulți nu le-au identificat (de exemplu: hibernarea ursului, activitățile de primăvară în
livadă, recoltarea cerealelor toamna etc.);
• sarcinile pe care preșcolarii le-au perceput ca foarte ușoare s-au referit la recunoașterea
în imagini a principalelor momente ale zilei și activitățile pe care le desfășoară
(dimineața – spălat pe mâini, față și dinți), programul zilnic de la grădiniță, programul
de joacă cu familia în parcul din cartier, povestea înainte de somn, somnul de noapte
etc.
• de asemenea, majoritatea preșcolarilor au recunoscut cu ușurință alimentele de bază
(carnea, pâinea, produsele lactate, fructele și legumele, dar și modul de consum al
acestora sau perioada în care le consumăm – copiii preferă ca și gustarea de dimineață
sau după-amiază fructele) și obiectele de igienă personală (preșcolarii au recunoscut
peria de păr, săpunul lichid, prosopul, pasta și periuța de dinți, cunosc foarte bine modul
de utilizare al acestora, dar nu și importanța în combaterea/prevenirea anumitor boli –
carii, microbii de pe mâini pot fi introduși în stomac prin gură și pot provoca diferite
boli);
• o altă sarcină care i-a pus în dificultate este integrarea unui anumit obiect/ființă în
categoria din care face parte (fructe, legume, flori, insecte, animale domestice, animale
sălbatice, animale de la Poli) dar mai ales așezarea fructelor și legumelor la anotimpul
de care aparțin sau activități pe care unele animale le desfășoară în anotimpul respectiv.
În funcție de aceste date am elaborat planificarea activităților de la Cunoașterea
mediului pentru etapa experimentală, am prezentat cunoștințele într-o manieră inedită,
relaxantă și atractivă, am introdus TIC-ul ca element preponderent. Toate informațiile
prezentate au urmărit să îmbogățească experiența anterioară a preșcolarilor, să-i determine să
efectueze investigații, să realizeze experimente, să schimbe opinii, să colaboreze în rezolvarea

56
sarcinilor. Toate activitățile desfășurate au fost integrate și au avut ca temă următoarele, dintre
care enumerăm:
Săptămâna: 14.11 -18.11.2023
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: „Toamna în joacă, artă și povești”
Subtema: „Cămara toamnei”
În fiecare zi, în cadrul acestei subteme am utilizat TIC în diferite momente ale zilei pentru a
rezolva o situație de învățare.
Luni: Întâlnirea de dimineață: „Pe tarabă în piață am văzut ...”
- film educativ despre legumele de toamnă
https://www.youtube.com/watch?v=DcI2m2C6jxI&list=PLmEJkaeBVlnF0PM6TGk
NcS1WXTbpCCbWp
Poza nr. 2 - Coșul toamnei (legume de toamnă) – identificarea acestora

Marți: în cadrul centrului Știință

- să învățăm despre legume, material educativ pentru cunoașterea legumelor
https://www.youtube.com/watch?v=k2KFxSwWsHk
Tema zilei: „În grădina de legume găsim multe vitamine”
Miercuri: puzzle – legume de toamnă
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=3b10d145cf12
puzzle – Grădina de legume
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=0ce70b7a2892
Legume de toamnă
https://wordwall.net/ro/resource/6390434/legume-de-toamna
57
 Joi: Domeniul Știință – Cunoașterea mediului: „În grădina de legume” – lectură
după imagini
Scopul activității: consolidarea capacității de observație, analiză și sinteză, a gândirii
divergente, prin identificarea caracteristicilor, importanței, consumului și conservării
legumelor de toamnă;
Activitatea de astăzi debutează cu salutul (educatoarea le va transmite un salut
copiilor, urmat de o apreciere: „Buna dimineața, copii frumoși și isteți!”, prezentarea invitaților
și a copiilor. Copiii se salută utilizând tehnica comunicării rotative și o jucărie de pluș (o varză).
Fiecare copil o pasează colegului din dreapta și îl salută.
Copiii vor intona cântecul „Supa de zarzavat”, apoi se vor așeza pe scăunele.
https://www.youtube.com/watch?v=zFYz3MVOSqw
Pentru a începe activitatea într-un mod pozitiv și a crea o stare de bine în rândul
copiilor, educatoarea recită împreună cu preșcolarii versurile:
,,Soarele de dimineață
S-a spălat frumos pe față
Și-a ieșit în lumea mare
Să ne zică: Salutare!
Toamna dragă a sosit
Pentru noi a pregătit,
Legume moi, colorate
Gustoase și aromate”.
Prezența: Se verifică prezenții și absenții, apoi se completează Calendarul naturii.
Se verbalizează fiecare acțiune: „Suntem în anotimpul ...., data de..... luna ....”,
,,Astăzi este joi, afară este ..., noi ne-am îmbrăcat cu ....
Educatoarea prezintă copiilor coșul plin cu legume aflat pe masă și îi solicită pe aceștia
să le descopere, apoi să le asocieze cu imaginile de la centrul tematic. Fiecare copil va identifica
o legumă din coș, apoi o asociază cu imaginea acesteia expusă la panoul tematic prin
identificarea unei însușiri.
Se inițiază o scurtă discuție cu preșcolarii despre importanța legumelor în alimentație
„Coșul cu vitamine”, dar și despre regulile de igienă pe care trebuie să le respecte atunci când
sunt consumate legumele.
Urmează jocul pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale „Grădina veseliei”.
Jocul este început de educatoare și continuat de toți preșcolarii. Educatoarea ia un jeton ce

58
exprimă emoția pe care o simte, argumentează alegerea făcută și o așază pe panoul pregătit.
Toți copiii sunt solicitați să-și exprime emoțiile și să așeze jetoanele corespunzătoare pe panou.
Împărtășirea cu ceilalți se realizează cu ajutorul metodei brainstormingul și jocului
„Găsește umbra potrivită.” Astfel, pentru fixarea și reactualizarea cunoștințelor despre
legumele anotimpului toamna, educatoarea le propune copiilor să identifice în fișa legumele și
umbra acestora.
https://www.liveworksheets.com/bq2537831qp
Poza nr. 3 - Legume de toamnă – fișă de lucru individual – asocierea legumei cu
umbra corespunzătoare

Noutatea zilei este realizată printr-o surpriză, un colet de la poștăriță. Aceasta le-a
adus un mesaj de la bunica Ilenuței, mai multe borcane cu conserve pentru iarnă, câteva unelte
de grădinărit și un coș.
Pentru început copiii sunt solicitați să folosească uneltele de grădinărit și să scoată din
pământ legumele, să le identifice, specificând partea de la legume pe care o consumăm și să le
așeze în coș.
În cadrul Domeniului Știință - Cunoașterea mediului se desfășoară activitatea „În ,
grădina de legume” – lectură după imagini. În grădina de legume” – lectură după imagini.
Desfășurarea activității conține următoarele secvențe:
1. anunțarea temei, prezentarea imaginilor și pregătirea pentru perceperea
acestora, imaginile sunt așezate pe stativ și se dezvăluie treptat la momentul potrivit.
2. perceperea/ intuirea ilustrațiilor se realizează prin descrierea, compararea și
interpretarea acestora, printr-o convorbire logică și conștientă între educatoare și copii, prin
prezentarea concluziilor parțiale;

59
 - după primul contact cu imaginea, se dirijează perceperea tabloului din planul central,
apoi urmează planul secundar;
- atât în planul principal, cât și în planul secundar, copiii trebuie să identifice
componentele, să le descrie, să relateze acțiuni, să descopere relații, cauze și efecte, să evalueze,
până se ajunge la concluzia finală;
3. fixarea conținutului principal al imaginilor și sinteza finală se realizează sub
forma unei povestiri care evidențiază semnificația globală a imaginii; tot acum preșcolarii sunt
solicitați să dea un titlu semnificativ fiecărei imagine;
4. încheierea activității se referă la integrarea noilor cunoștințe în experiența
anterioară și asigurarea retenției/transferului.

Poza nr. 4 - În grădina bunicilor – lectură după imagini (imagine scanată și

proiectată la videoproiector)

Activitatea se desfășoară sub formă de joc, bunicul și cei doi nepoți (se solicită copiilor
să dea un nume celor trei personaje) își doresc să adune ultimele legume din grădină. Unele
dintre acestea vor fi vândute la piață, altele se vor păstra în beci, iar cele care nu rezistă peste
iarnă vor fi transformate în conserve.
Copiii sunt ghidați să descrie activitățile care se desfășoară în grădina de legume în
anotimpul toamna, pornind de la planul central al imaginii, culesul legumelor și așezarea lor în
lădițe sau coșuri pentru a fi depozitate și păstrate peste iarnă. Acestea pot fi păstrate ca atare în
beciuri sau pivnițe sau pot fi transformate în conserve delicioase. Se identifică toate legumele

60
din imagine, precizându-se culoarea, forma acestora, modul de îngrijire, partea care poate fi
consumată de la ele și felul în care le putem păstra peste iarnă.
Sinteza parțială se realizează prin jocul „Adevărat sau fals” și metoda Trierea
aserțiunilor. Educatoarea formulează câteva enunțuri despre conținutul planșei, iar copiii vor
stabili veridicitatea acestora și vor repeta enunțul corect.
Sinteza finală se va realiza cu ajutorul unei scurte povestiri, în care este sintetizată
descrierea imaginii. Preșcolarii sunt solicitați să găsească un nume pentru aceasta: „Toamna în
grădina de legume”, „Grădina bunicilor” etc. și să identifice în coș legumele care se regăsesc
în imagine.Încheierea activității se realizează cu întrebărilor de pe roată:
https://wordwall.net/ro/resource/6406985/toamna-si-legume-de-toamna
Săptămâna: 21.11 -25.11.2022
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: „Toamna în joacă, artă și povești”
Subtema: „Aspecte și fenomene specifice toamnei?”
Tema zilei: „Stoluri de păsări zboară spre țările calde”
Domeniul Știință - Cunoașterea mediului: „Păsările călătoare se pregătesc de plecare” –
lectura educatoarei
- la captarea atenției ne-am jucat câteva puzzlu-ri interactive pe platforma jigsawplanet
barza și rândunica: https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=2d4fc643935c
iar la obținerea performanței am desfășurat jocul chestionar de asociere
https://wordwall.net/ro/resource/13393016/p%C4%83s%C4%83ri-c%C4%83l%C4%83toare
Alte resurse folosite pe durata întregii săptămâni: soft educațional: Piticlic și toamna

Poza nr. 5 - Soft educațional: Piticlic și toamna – identificarea aspectelor de toamnă

61
https://www.youtube.com/watch?v=qY2vS_pSzSY
prezentarea păsărilor călătoare/ caracteristici/rândunica/barza/mierla/stârcul/sturzul/ciocârlia
https://www.youtube.com/watch?v=mrpHr3k_k60
prezentare, mod de viață, hrană, adăpost etc.
Săptămâna: 28.11 -02.12.2022
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: „Toamna în joacă, artă și povești”
Subtema: „Magia toamnei” – evaluarea proiectului
Domeniul Știință - Cunoașterea mediului: „Ce știi despre toamnă” – joc didactic
https://www.youtube.com/watch?v=C1Yf9wetMh0
Săptămâna: 05.12 -09.12.2022
Tema anuală de studiu: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului: „Obiceiuri și tradiții străbune”
Subtema: „Cadouri sau nuielușe în ghetuțe”
Tema zilei: „Moș Nicolae, prietenul copiilor”
Domeniul Știință - Cunoașterea mediului: „Legenda Sfântului Nicolae” – lectura educatoarei
Puzzle „Vine Moș Nicolae”
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=3188ef016f0c
- vizionare PPT „Cine a fost Sfântul Nicolae?”

Poza nr. 6 - „Cine a fost Sfântul Nicolae?” – vizionare PPT

62
Legenda lui Moș Nicolae
https://www.liveworksheets.com/oe1408802va
https://www.youtube.com/watch?v=wyg2rc5gJxo
Sarcini ce lucru interactive: Cine este Moș Nicolae?
https://www.youtube.com/watch?v=K3vyEM5j8qI
Săptămâna: 12.12 -22.12.2022
Tema anuală de studiu: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului: „Obiceiuri și tradiții străbune”
Subtema: „Tradiții și obiceiuri de Crăciun ”
Tema zilei: „Crăciunul la români”
Obiceiuri și tradiții de Crăciun la români:
Mersul cu capra https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=3b51e5ba0b57
Steaua https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=1273ad5ccedd
Colindători https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=1843a9616400

Săptămâna: 16.01 -27.01.2023

Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: ,,Magia iernii!” – aspecte și fenomene specifice anotimpului iarna
Subtema: „Iarna, anotimpul alb și rece”
Nivelul de vârstă: II
Grupa: – Grupa mare „A”
Tema zilei: „Ne jucăm cu iarna”
Tipul activității: formare de priceperi și deprinderi
Scopul activității: dezvoltarea cunoștințelor referitoare la fenomenele specifice
anotimpului iarna prin utilizarea unor experimente practice, exersarea atenției și a rapidității în
reacții, crearea unei stări de bine în rândul copiilor
Categorii de activități: ADP (Activități de dezvoltare personală) – ADE
(Cunoașterea mediului)
Întâlnirea de dimineață: „Iarna, anotimpul alb și rece”
Joc pentru stimularea capacităților de comunicare, socio-emoționale și abilităților
practice: „Micul meteorolog”
- Experiment: apă, zăpadă, gheață, abur
Soft educațional folosit: PitiClic „Iarna/În așteptarea lui Moș Crăciun”
Din jocurile interactive de pe acest soft, le-am utilizat pe cele referitoare la fenomenele
63
iernii, starea vremii și experimentele cu apa.
Copiii au identificat starea vremii în imagini și au observat fenomene precum: zăpada,
gheața, lapovița, crivățul, viscolul, furtuna de zăpadă, soare cu dinți.
Preșcolarii au stabilit temperatura sau fenomenul care era pe monitor după anumite
date meteorologice, au stabilit importanța zăpezii pentru păstrarea echilibrului climatic și au
efectuat un experiment ce a vizat circuitul apei în natură.

Poza nr. 7 - Soft educațional „Piticlic Iarna”/ „În așteptarea lui Moș Crăciun” –
identificarea aspectelor de iarnă, fenomene, tradiții, obiceiuri

Poza nr. 8 - Soft educațional „Piticlic Iarna” – joc „Micul meteorolog”

64
 Pentru a forma o experiență concretă, pe care preșcolarii să o folosească în diferite
contexte cotidiene am prezentat copiilor mai multe filme educative de pe platforma online
youtube: Cum se formează fulgii de zăpadă?
https://www.youtube.com/watch?v=sOqOeMJdK7s
Săptămâna: 06.02 -24.02.2023
Tema anuală de studiu: ,,Cum este, a fost și va fi pe Pământ?”
Tema proiectului: ,,Viețuitoarele Pământului”
Subtema: ,,În pădure”
Subtema: ,,În ograda bunicilor”
Subtema: „Animalele de la Poli”

Tabelul nr. 5 – Proiect didactic TIC – „În ogradă la bunici”

Nivel Domeniul experiențial Titlul activităţii didactice Timp
Grupa mare/ 5- Știință/ Cunoașterea
În ograda bunicilor 30-35 min.
6 ani mediului

Justificarea didactică pentru utilizarea TIC Obiective de învăţare

În cadrul activităţii „În ograda bunicilor”

resursele TIC vor consta într-un laptop, un O1: Să denumească corect cu
videoproiector și un monitor. Acestea vor fi utilizate ajutorul imaginilor din filmul
pentru prezentarea jocului PitiClic „Cine face așa?”, prezentat, noţiuni legate de animale
(copiii vor recunoaște animalul domestic după glas și domestice;
îi vor asocia imagine cu habitatul)a unui joc cu O2: Să răspundă corect la ghicitori
ghicitori pe platforma wordwall despre animale domestice;
https://wordwall.net/ro/resource/9690152/ghi O3: Să imită sunete produse de
citori-cu-animale și a unui film creat prin Windows animalele domestice prezentate;
Movie Maker care are drept scop ilustrarea atractivă a O4: Să se familiarizeze cu termenii :
unor animale domestice precum şi audiţia unor sunete lapt, videoproiector.
pe care acestea le produc.
Imaginile, precum şi animațiile din filmul/softul
educaţional care însoţesc latura informaţională a
activităţii au darul de a stârni curiozitatea şi interesul
copiilor.
Termeni cheie Resurse

65
 Laptop, videoproiector, soft, joc
interactiv cu ghicitori, CD cu film
Joc interactiv, soft educațional, sunete produse de
creat în Windows Movie Maker,
animale domestice, laptop, videoproiector, mouse.
jetoane ilustrând animale domestice,
fişe de lucru.
Desfăşurarea activităţii didactice
1. Moment organizatoric. Se pregătesc materialele necesare pentru activitate.
2. Captarea atenției. Se descoperă elementul surpriză: un film educativ despre animalele
domestice https://www.youtube.com/watch?v=fl9EZPqutHo
Poza nr. 9 - „Totul despre animalele de la fermă” – film educativ

În continuare, voi prezenta copiilor o fermă de animale, căsuțe pentru animale cu

etichete pentru fiecare și toate animalele domestice care trăiesc la fermă. Copiii vor
denumi animalele domestice (jucării), vor așeza fiecare animal în căsuța lui și îl vor
hrăni.
3. Anunțarea temei și a obiectivelor. Copiii vor fi anunțați că în activitatea de astăzi vor
recunoaște câteva animale domestice după glasul acestora, vor răspunde la ghicitori
şi vor imita sunetul produs de aceste animale.
4. Desfășurarea propriu-zisă a activității.

66
 Poza nr. 10 - „Roata animalelor domestice”- identificarea acestora după glasul lor

Cu ajutorul videoproiectorului educatoarea va prezenta copiilor filmul care conține

imagini ale unor animale domestice. Ei vor răspunde la întrebări legate de animalul respectiv:
„Cine este în imagine ?, Cum arată ...? “ „Cu ce se hrănește?”etc., apoi vor rezolva sarcina
problemă de pe softul educațional PitiClic.
Copiii vor fi solicitați să răspundă la ghicitori pentru a putea descoperi animalul
domestic prezentat. Apoi ei vor imita, individul și în grup, sunetele produse de animalele
domestice.
Poza nr. 11 - „Ghicitori cu animale domestice – platforma wordwall

67
 5. Realizarea feed-back-ului. Fiecare copil va primi câte o fișă de lucru pe care sunt
desenate animale domestice și va avea sarcina de a colora animalul preferat.
Finalizarea proiectului
Se va cere copiilor să denumească mijloacele tehnice folosite în activitate: laptop,
videoproiector, CD, monitor, platformă educațională online, joc interactiv, soft educațional.
Copiii vor fi apreciați pentru activitatea desfășurată.

Evaluarea
Abilităţi şi cunoştinţe Deprinderi tehnice
- Identifică toate animalele după caracteristicile Recunosc şi denumesc mijloacele
acestora tehnice utilizate în activitate.
- Răspunde la ghicitori;
- Imită sunetele produse de animale;
Copiii sunt apreciați pentru răspunsurile corecte -
aprecieri verbale, buline colorate, diplome cu prietenii
animalelor.
Autoreflecţia
Pe parcursul activității desfășurate am constatat că prin utilizarea instrumentelor TIC în
grădiniță au sporit semnificativ interesul și motivația copiilor pentru activitate.
Imaginile însoțite de muzică și sunete specifice au oferit activității, pe lângă latura educativă
și interactivă, și un aspect ludic, relaxant, distractiv față de care copiii au rămas impresionaţi.

Tabelul nr. 6 – Proiect didactic TIC – „Ce știi despre...” – joc didactic Cunoașterea
mediului
Nivel Domeniul experiențial Titlul activităţii didactice Timp
Știință/ Cunoașterea Ce știi despre ...? – joc
II/ Grupa mare 40 min
mediului didactic
Justificarea didactică pentru utilizarea
tehnologiilor informării şi comunicării
Obiective de învăţare
(TIC)

68
 - identificarea fiecarui animal pe baza
Calculatorul este necesar pentru sunetelor emise
aprofundarea cât mai atractivă a - recunoasterea unor animale pe baza locului
cunoştinţelor referitoare la animalele în care trăiesc și a hranei;
domestice, sălbatice și de la Poli. - sortarea imaginile de pe calculator
- rezolvarea sarcinilor din fișa de lucru

Termeni cheie Resurse

-Power Point -laptop, videoproiector, platforme

-Paint educaționale

Desfăşurarea activităţii didactice

Activitatea propriu-zisă
1. EVOCARE - 5 min- activităţi de încălzire - spargerea gheții, joc onomatopeic; „Spune
cum face”? - identificarea fiecarui animal pe baza sunetelor emise sau a mersului
(comportamentului). Educatoarea mimează iar preșcolarii sunt solicitați să răspundă.
Anunţarea temei şi a obiectivelor se realizează cu ajutorul unui balon și a trei mesaje.
Educatoarea sparge balonul, apoi citește cele trei mesaje despre cele trei grupe de
animale.
Astăzi vom vorbi despre animale şi vom juca jocul: „Ce știi despre...?” (se prezintă un
material in Power Point cu animale)
Brainstorming: - se cere copiilor să privească ilustraţia şi să răspundă la întrebările:” Ce
ştiţi despre animalele domestice”? Dar despre cele sălbatice”? Ce ştiţi despre animalele de la
Poli”? (asalt de idei).
2. REALIZAREA SENSULUI - ( 20 – 25 min)
Aşezaţi în grupuri, copiii sunt solicitaţi să sorteze imaginile de pe calculator, grupându-
le după cerinţele următoare:
Grupa1 - animale domestice
Grupa2 - animale salbatice
Grupa3 - animale de la Poli
Metoda folosită este floarea de lotus. Plecând de la pornind de la imaginea din centru
copiiii vor aranja următoarele imagini care au legatură cu tema centrală.

69
 În timpul activităţii se cooperează în pereche şi în grup; se realizează floarea de lotus,
se expune la tabla şi se prezintă de către reprezentantul grupului.
Poza nr. 12 și 13 - „Animale de la Poli” - metoda floarea de lotus

Apoi copiii primesc fişe de lucru diferenţiate pe nivele de dezvoltare privind hrana,
foloasele, adapostul şi insuşirile specifice animalelor. Metoda folosită: este Gândiţi/Lucraţi
în pereche/ Comunicaţi. Toţi copiii colaborează, discută, îşi dau opinii, se consultă,
comunică în vederea realizării corecte a fişei, se prezintă de către reprezentanţii grupului, se
completează (la nevoie) de către celelalte grupuri sau de educatoare.
3. REFLECŢIE ( 10 MIN. )

70
 Grupaţi la început în pereche, apoi în grupuri mici, copiii primesc sarcini diferite de
lucru: astfel unii vor crea ghicitori iar cei cu înclinaţii spre desen vor colora animalul
respectiv pe o fişă în cadrul grupurilor din care fac parte sau habitatul său, alţii vor sugera
prin desen mesajele lor către oamenii mari privind protecţia şi îngrijirea animalelor.
- copiii se consultă;
- colaborează cu alte grupuri ;
- compun mesaje (redate prin desen);
- reprezentanţii aleşi vor exprima oral ce au lucrat; se prezintă ghicitorile;
- educatoareă notează răspunsurile copiilor şi mesajele
- se completează, dacă e necesar. Metoda aplicată este turul galeriei.
Voi exemplifica cu câteva ghicitori create de copii:
„Este roz, este grăsun, îl cheamă Ghiţă şi îi place să se bălăcească în noroi”.
„Coada ei este mare, stufoasă, roşcată şi fură puii din coteț”.
„Îl cheamă Grivei, latră, mușcă şi păzeşte casa”.
„Este o pasăre mare, trăiește la Polul Sud și pare îmbărăcat în frac”.
În încheierea activităţii, se interpretează următoarele și se desfășoară jocul distractiv:
mima cu animale
Poza nr. 14 - Joc distractiv: „Mima cu animale”

Joc cu text și cânt:„Graiul animalelor” https://www.youtube.com/watch?v=548rWiy4Zuk

Cântecul animalelor sălbatice: https://www.youtube.com/watch?v=8PUaQYM1yBg
Dans: „Pinguini pe gheață” https://www.youtube.com/watch?v=j01pYWekHFU

71
 Reflecţii asupra lecţiei
- discuţiile în grup au ajutat copiii să repete şi să-şi extindă cunoştinţele, să le
consolideze pe cele însușite anterior;
- copiii au realizat conexiuni logice activizându-şi procesele de revizuire rapidă;
- fiecare copil a devenit răspunzător de sarcinile în grup, ajutând la coeziunea grupului;
- preșcolarii s-au sprijinit reciproc, au solicitat și acoradat ajutorul, au cooperat între ei
pentru identificarea soluției optime şi s-au învăţat reciproc;
- au devenit mai curajoşi, s-au bazat pe propriile puteri, dar și ale grupului, implicân-
du-se activ pe tot parcursul activităţii;
- aşezarea mobilierului le-a permis deplasarea liberă şi la celelalte grupuri comunicând
în vederea realizării sarcinilor date;
- desfăşurat în această atmosferă, copiii au fost mai relaxaţi şi mai deschişi în
comunicare.
Reflecţii ale copiilor
„Doresc să mai repetăm activitatea de azi”.
„Am aflat multe despre animale de la Poli de la prietenii mei”.
„Am inventat o ghicitoare despre căluț”.
„Din balon au căzut trei mesaje”.
Evaluarea
- se face de către copiii autoanalizându-se, apreciindu-se între ei iar în final îşi acordă
reciproc stimulente medalioane cu animale.
Se enumeră principalele activităţi de învăţare propuse în cadrul proiectului:
- identificarea fiecarui animal pe baza sunetelor emise
- recunoasterea unor animale pe baza imaginilor
- sortarea imaginile de pe calculator – în perechi
- aranjarea unor imagini care au legatură cu tema centrală –pe grupe
- rezolvarea unor sarcini din fișele de lucru
- desenarea unor animale preferate.
Finalizarea proiectului
-în final se va realiza un poster cu animale şi se va crea şi câte un slogan referitor la protejarea
acesteia
Evaluarea
Abilităţi şi cunoştinţe Deprinderi tehnice

72
 -copiii învață termeni noi, să folosească
- să utilizeze calculatorul
calculatorul, să coloreze utilizând Paint
Autoreflecţia
Scrieți câteva considerații personale privind desfășurarea activității didactice. Întrebările de
mai jos vă pot ghida reflecția:
1. Cât de reușită apreciați că este activitatea didactică pe care ați desfășurat-o?
Activitatea a fost reușită, preșcolarii fiind foarte activi pe toată durata
2. Care au fost punctele forte, dar punctele slabe ale activității?
PF - materialul variat, multe jocuri
PS – un singur laptop
3. Ce ați face în mod diferit data viitoare?
I-as pune sa utilizeze mai mult calculatorul.
4. Care a fost reacția copiilor la activitatea didactică propusă?
Preșcolarii au fost încântați.
5. Care a fost feedback-ul preșcolarilor?
Vor mai multe activități ca aceasta.
6. Care a fost atmosfera de lucru pe parcursul activității didactice?
Atmosfera plăcută, relaxată, potrivită colaborării între parteneri, care să incite la investigații,
observări etc. Jocul le-a stârnit motivația interioară, dar și exterioară.
În ultima etapă a experimentului, etapa finală sau post-experimentală, pe care am
desfășurat-o în perioada 23.04 -05.05.2023, am aplicat celor două grupe mai multe probe de
evaluare, prin care am urmărit nivelul de cunoștințe, abilități, capacități, comportamente şi
deprinderi însușite în urma etapei aplicativ experimentală.
Evaluarea finală s-a desfășurat la fel ca şi evaluarea iniţială, implicând strategii de
evaluare și adaptând conținuturile testărilor la interesele şi particularitățile copiilor, pentru
realiza cu mai multă acuratețe analiza comparativă între rezultatele obținute de copii de la cele
două grupe.
Cunoașterea mediului (mijloc de realizare – „Micii detectivi?” - joc didactic);
- probă orală
- probă scrisă – fișă de lucru;
Obiective operaționale:
O1 - să realizeze corespondența între momentele zilei și activitățile preferate desfășurate de ei;

73
O2 - să enumere printre obiectele concrete hrana omului și obiectele de igienă, precizând
importanța acestora în păstrarea sănătății;
O3 - să identifice caracteristicile anotimpurilor prezentate în imagini (toamna, iarna,
primăvara);
O4 - să prezinte modificările apărute în viața omului și a animalelor în funcție de anotimp;
O5 - să grupeze imagini în raport cu două trei noțiuni generale – legume, fructe, flori, animale.
Itemi:
1. numește momentele zilei și activitățile preferate corespunzătoare lor – 2 puncte;
2. enumeră alimente de bază și obiectele de igienă prezentate – 2 puncte;
3. identifică caracteristicile unui anotimp prezentat în imagini (anotimpul pe care îl preferă) –
2 puncte;
4. prezintă/descrie modificări în viața omului și a animalelor în funcție de anotimp;
5. recunoaște imaginea de pe jeton și categoria căreia îi aparține – 2 puncte;
Rezultatele obținute în etapa post experimentală de la ambele eșantioane au fost
repartizate potrivit calității sarcinilor rezolvate pe trei nivele, astfel:
Î – comportament însușit (8-10 puncte);
D – comportament în dezvoltare (5-7puncte);
NS - comportament ce necesită sprijin (0-4 puncte)

Tabelul nr. 7 Rezultatele copiilor obținute în urma post-testului la grupa experimentală

NUMELE Cunoașterea mediului

ŞI PRENUMELE
Nr. COPILULUI
crt (INIȚIALA)
O1/ I1 O2/ I2 O3/ I3 O4/ I4 O5/ I5
1. A. S. Î Î Î Î Î
2. C. I.-A. Î Î Î D Î
3. C. M. -C. Î Î Î Î Î
4. C. R. I Î D Î D D
5. D. E. M Î Î Î Î Î
6. F. T. A Î Î D D Î
7. G. P. M. Î Î Î Î Î
8. G. A. B. Î Î Î Î Î
9. I. M. M. Î Î D D D
10. I. A. M. Î Î Î Î Î
11. I. C. A. Î D Î Î Î
12. M. E. M Î Î Î Î Î
13. M. S. C. Î Î Î D D

74
14 M. V. Î Î Î Î Î
15. M. I. T. Î Î Î Î Î
16. N. E. G. Î Î Î Î Î
17. P. D. A D Î Î Î Î
18. P E. M. Î Î Î Î Î
19. P. A . Î Î Î Î Î
20. P. D. S. D D Î Î Î
21. R. A. I. Î Î Î Î Î
22. R. M. C. Î Î Î Î Î
23. S. A. D D Î Î D
24. T. L. Î Î Î Î Î
25. Ț. P.V. Î Î Î Î Î
26. Ț. A. E. Î Î Î Î Î
27. T. E. Î D Î Î D

Tabelul nr. 8 Comportamentele obținute de preșcolari în urma post-testului la grupa

experimentală
Rezultatele obținute de grupa experimentală la pre - test
Comportamente Numărul de comportamente Procentaj
obținute de preșcolari
Comportament 115 85%
însușit
Comportament 20 15%
în dezvoltare
Comportament 0 0%
ce necesită
sprijin

Tabelul nr. 9 Rezultatele copiilor obținute în urma post-testului la grupa martor

NUMELE Cunoașterea mediului

ŞI PRENUMELE
Nr. COPILULUI
crt (INIȚIALA)
O1/ I1 O2/ I2 O3/ I3 O4/ I4 O5/ I5
1. A. P. A. Î Î D Î D
2. A. N. M. Î Î D NS NS
3. A. K. I . Î Î Î D D
4. B. D. A D Î NS NS NS
5. B. A. S. D D D Î Î

75
 6. B. E. M. D D D NS NS
7. B. K. M. Î Î D D D
8. C. E. M. D NS NS D D
9. C .R. C. D D Î Î D
10. C. A. A. D D D Î Î
11. D. S. I. D D D NS NS
12. D. N. N. Î Î D D D
13. E. N. S. NS NS D D D
14 F. A. Î Î D D D
15. G. D. D D D NS D
16. G. R. D D D D D
17. G. A. Î Î D D D
18. M. D. S. Î Î D D D
19. M. A. M. Î Î D D D
20. M. T. D D D D D
21. M. R. Î Î Î D D
22. M. V. A. D D NS NS NS
23. N. L. A. NS NS D D D
24. R. A. I. Î Î Î NS NS
25. S. F. M. D D D D D
26. S. E. Î Î D D D
27. S. E. C. D D D D D
28. S. M. I. D D Î Î D
29. T. A. M. D NS D NS D
30. T. A. D D Î Î D

Tabelul nr. 10 Comportamentele obținute de preșcolari în urma post-testului la grupa

martor
Rezultatele obținute de grupa experimentală la post - test
Comportamente Numărul de comportamente Procentaj
obținute de preșcolari
Comportament 39 26%
însușit
Comportament 88 59%
în dezvoltare
Comportament 23 15%
ce necesită
sprijin

76
 Figura nr. 20 – Histogramă de comparație post-test grupa experimentală și grupa martor

Histogramă de comparație - pre -test

85%

59%

26%

15% 15%
0%

GRUPA GRUPA MARTOR

EXPERIMENTALĂ
C. Î. C. D. N.S

În urma derulării acestui experiment la grupă, am observat importanța integrării TIC

în cadrul scenariului zilnic la activitățile de cunoașterea mediului, respectarea metodei
proiectelor, respectarea particularităților de vârstă și individuale ale copiilor. Am desfășurat în
arii de interes anumite secvențe din activitățile integrate, iar lucrul acesta a dus la îmbunătățirea
relațiilor în cadrul grupului. Am observat că și preșcolarii mai puțin implicați, mai puțin
sociabili, ajung să discute despre tema proiectului, despre ce sarcini au avut de îndeplinit sau
ce jocuri le-au atras mai mult atenția. Preșcolarii au început să simtă empatie, li s-a dezvoltat
respectul pentru părerile celuilalt, simțul responsabilității, al autonomiei, al altruismului și
încrederea în forțele proprii.
În urma analizei rezultatelor de la probele inițiale și finale, de mai sus, se desprind
următoarele concluzii:
- se constată că preșcolarii grupei mari A, grupa experimentală, au înregistrat progrese
remarcabile în ceea ce privește însușirea cunoștințelor, deoarece TIC-ul pune accent pe
dezvoltarea gândirii critice și creative, oferindu-le copiilor posibilitatea de a investiga, de a
învăța să rezolve situații problemă, de a exprima puncte de vedere diferite; de a alege astfel, la
evaluările finale niciun preșcolar nu a obținut comportamentul „Necesită sprijin”,
comportamentul în „Dezvoltare” a crescut la toate obiectivele cu aproximativ 35%, iar

77
comportamentul „Însușit” cu aproximativ 70%, în timp ce preșcolarii grupei mari C, grupa
martor, au obținut comportamente relativ asemănătoare la ambele probe.
Am observat pe durata experimentului că utilizarea tehnologiei informației și
comunicării în grădiniță, ajută procesul de predare-învățare-evaluare să prindă noi dimensiuni,
îl restructurează, permite transmiterea unor informații ce activează mai mulți analizatori și
stimulează procesele învățării active.

II.11. CONCLUZIILE CERCETĂRII

Cercetarea a pornit de la verificarea măsurii în care un demers didactic centrat pe copil,

folosind ca element definitoriu TIC, în cadrul unui proces didactic integrat, poate să conducă
la obținerea unor progrese remarcabile în cadrul Domeniului Știință (Cunoașterea mediului).
Pe parcursul experimentului am demonstrat acest lucru, iar răspunsurile colegelor la întrebările
chestionarului au întărit afirmația de mai sus. Monitorizând rezultatele acestei cercetări, am
putut deduce care este rolul și importanța TIC în învățământul preșcolar, avantajele pe care le
aduce în calitatea actului didactic și îmbunătățirea rezultatelor preșcolarilor.
Cu ajutorul acestui experiment am demonstrat că eficiența procesului instructiv-
educativ din grădiniță depinde atât de stabilirea adecvată a conținutului cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor, cât și de modalitățile prin care ajung să fie însușite de copii. La
această vârstă, imaginația copiilor, parcurge mai multe etape de dezvoltare, iar formarea și
asimilarea anumitor comportamente nu mai este posibilă doar prin utilizarea strategiilor
didactice tradiționale, învățarea centrată pe copil realizându-se cu succes cu ajutorul
tehnologiilor informaționale.
Utilizarea calculatorului în cadrul activităților integrate, în diferite momente ale zilei,
conduce la îmbunătățirea procesului instructiv educativ, la creșterea calitativă a situațiilor de
predare, învățare, evaluare. Operarea pe calculator promovează o strategie modernă de lucru,
accesibilă, interactivă și individualizată.
Concluzia pe care o pot formula despre această cercetare constatativă pornește de la
identificarea ipotezei stabilite la început: dacă în cadrul activităților de Cunoașterea mediului,
elementul preponderent este reprezentat de TIC, utilizat în concordanță cu particularitățile de
vârstă și individuale ale copiilor și necesitățile acestora, atunci acestea vor contribui la creșterea
relevanței conținuturilor educaționale și a impactului formativ asupra preșcolarilor, ipoteză
care, după părerea mea, a fost atinsă.

78
 CAPITOLUL III. CONCLUZII

În societatea actuală are loc un proces dinamic, care obligă toate categoriile sociale să
țină pasul cu evoluția societății și, implicit, a educației. Educația se află într-o permanentă
schimbare. Evoluția societății, din ce în ce mai rapidă, devine tot mai marcată de necesitatea de
a cunoaște rapid, complet și corect realitatea înconjurătoare, pentru ca soluțiile găsite să fie
ferme, utile, complete valoroase și creative.
Nevoile și cerințele copiilor, inclusiv ale preșcolarilor, se modifică de la o etapă la
alta, fapt ce determină o schimbare în comportamentul educatorilor, în modul acestora de
abordare a activității didactice.
Instituția de învățământ, indiferent de nivelul ei, nu mai reprezintă demult doar o
instituție unde copiii vin să primească informații, iar cadrele didactice să le ofere, ci un loc unde
trebuie să învețe și să evolueze toți participanții la actul educațional. Acest fapt determină
amplificarea informațiilor oferite, care trebuie analizate, structurate și prelucrate, iar toate
acestea conduc la integrarea calculatorului nu doar în activitatea zilnică, ci, cu precădere în
procesul instructiv-educativ.
Cadrul didactic trebuie să asigure contexte variate pentru facilitarea dobândirii de noi
experiențe, formare de comportamente, deprinderi și priceperi, crearea unei stări de bine, prin
trăiri emoționale intense unor situații problemă.
Curriculum pentru educația timpurie recomandă o metodologie bazată pe interacțiune,
pe relaționare, pe acțiune, pe utilizarea unor metode care stimulează mecanismele gândirii, ale
inteligenței, precum și pe cele ale imaginației și creativității copilului. Integrarea tehnologiei
informației și comunicațiilor în actul de predare – învățare – evaluare reprezintă una dintre cele
mai importante provocări pentru educația de astăzi. Este timpul să trecem dincolo de zidurile
sălilor noastre de grupă pentru a revitaliza și însufleți educația.
Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) este o parte integrantă a lumii actuale
și are, de asemenea, un impact uriaș în domeniul educației, inclusiv al grădiniței.
În educația timpurie termenul TIC poate include hardware-ul computerului și
software, platforme educaționale online și offline, camere digitale, camere video, internet,
instrumente de telecomunicații și multe alte dispozitive și resurse educaționale. Apariția
tehnologiei a determinat dependența societăților moderne pentru informații și cunoștințe.
Deoarece tehnologia face parte din prezentul nostru este important ca educatorii să valorifice
potențialul pe care îl aduce aceasta, pentru a-l maximiza în învățarea preșcolarilor.
79
 Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) a revoluționat lumea, iar impactul ei
este resimțit în egală măsură și în domeniul educației, inclusiv în grădiniță. TIC este din ce în
ce mai mult văzută ca parte integrantă a viitorului în orice sală de studiu, de la grădiniță la
universitate, în special pentru a-i ajuta ca pe viitor să răspundă la cerințele societății.
Mediul virtual, jocurile interactive, platformele educaționale, nu sunt niște simple
expresii sau o adăugare la planul de învățământ, ci ele trebuie privite ca niște instrumente
valoroase care aduc valoare actului didactic și contribuie la dezvoltarea holistă a personalității
copilului, în special în cadrul domeniilor știință, limbă și comunicare, om și societate.
Integrarea tehnologiei în activitate de predare-învățare-evaluare reprezintă un act de
profesionalism și creativitate din partea cadrului didactic, ele având sarcina de a urma diferite
cursuri de formare pentru a putea face cerințelor inovării sistemului educațional. Integrarea TIC
este un proces cuprinzător de aplicare a tehnologiei în sistemul educațional pentru a îmbunătăți
predarea și învățarea.
Integrarea TIC în procesul instructiv-educativ reconsideră rolul și importanța cadrului
didactic, acesta transformându-se în antrenor. Antrenorul și coordonatorul activității de
învățare, va cultiva jocul, experimentarea și explorarea cu bună ştiinţă, rezultatul fiind să-l
învețe pe preșcolar să învețe. Procesul de învățare, se transformă, evoluează devine proiectul
personal al copilului de a se dezvolta, de a fi în centrul acțiunii, participând activ la propria
formare.
Sala de grupă este contextul favorabil pentru o învățare eficientă, iar centrele de interes
personal un ansamblu de ateliere diversificate, iar calculatorul pionul de legătură între ele.
Odată cu introducerea calculatorului în procesul instructiv-educativ își fac simțite idei
ca inteligențe multiple, gândire creativă, gândire critică, potențial creativ. Garanția integrării cu
succes a tehnologiei informației și comunicării în programul zilnic al copilului este dată de
abilitatea educatoarei în creare și promovarea situațiilor educaționale, care să determine
dezvoltarea gândirii creative și critice a acestuia. Noile finalități ale educației timpurii impun o
nouă viziune în proiectarea didactică, noi demersuri didactice, strategii noi şi metode noi.
Succesul actului didactic depinde nu numai de integrarea tehnologiei, dar și de modul
în care este utilizată pentru a realiza predarea informațiilor. Predarea este o practică complexă
care necesită interacțiunea multor diferite domenii de competențe. Predarea eficientă necesită
acces integrat la cunoașterea diverselor puncte forte ale preșcolarilor, stiluri de învățare,
cunoștințe, conținuturi și tot mai mult, o înțelegere a tehnologiei.
Chiar dacă nu există o formulă prin care să fie determinat nivelul optim de integrare
TIC în sistemul educațional, o educatoare creativă va găsi întotdeauna modalități de a îmbina

80
strategiile didactice tradiționale cu tehnologia informației și comunicațiilor, realizând un
echilibru între ele.
Integrarea TIC în curriculumul de bază ajută la satisfacerea nevoilor individuale de
învățare ale copiii într-un mod atractiv și distractiv, promovând în același timp independența și
accesul la o largă gama de informații.
În sala de grupă, calculatorul este un element extrem de util atât pentru copil, cât și
pentru cadrul didactic, dar utilizarea acestuia trebuie să conducă la îmbunătăţirea calitativă a
procesului instructiv-educativ și la progres vizibil realizat de copil.
Îm cadrul Domeniului Știință (Cunoașterea mediului) TIC-ul trebuie folosit astfel în
vederea achiziționării de cunoştinţe, formării unor priceperi, deprinderi și comportamente de
înțelegere, cunoaștere, gestionare și protejare a mediului înconjurător. Cunoașterea mediului,
gestionarea reală a sa, îl ajută pe copil să fie pregătit la schimbări, să le întâmpine curaj,
curiozitate și entuziasm.
În cadrul activităților de cunoaștere a mediului se pun bazele educației ecologice. În
societatea actuală, ecologia este o știință de bază, care încearcă să îndrepte greșelile din trecut și
să prevină altele în viitor. La vârsta preșcolară se pun bazele educației ecologice, în primă fază
copiii fiind coordonați să observe natura, să o înțeleagă. să îi aprecieze farmecul natural și
frumusețea brută, descoperindu-i componentele și particularitățile, protejând-o și ocrotind-o.
Entuziasmul și interesul copiilor în rezolvarea problemelor societății legate de distrugerea
mediului, credința lor sinceră că pot schimba lumea, voluntariatul în slujba binelui transformă niște
reguli simple, uneori independente, în comportamente sănătoase, conștiente și eficiente de
protejare a naturii.
Educaţia timpurie este baza educaţiei şi autoeducaţiei continue ale viitorului cetăţean,
căruia ne pregătim să-i asigurăm compatibilitatea cu valorile europene. Ceea ce învaţă copiii în
primii ani reprezintă mai mult de jumătate decât vor învăţa în tot restul vieţii. Aşadar, educarea
omului trebuie începută din copilărie, componentele dezvoltării sale fizice şi psihice mergând
în paralel cu componentele personalităţii.
Aprofundând cunoştinţele preșcolarilor/elevilor/viitorilor adulți şi acţionând cu mai
multă responsabilitate, putem asigura pentru noi înşine şi pentru posteritate, condiţii de viaţă
mai bune, într-un mediu înconjurător mai bine adaptat la nevoile şi aspiraţiile umanităţii.
Astfel, îndrumați cu încredere spre schimbare copiii vor simţi nevoia de a fi instruiţi
cât mai bine pentru a face față dinamismului societății.
Operarea pe calculator, de la vârsta preșcolară, reprezintă o strategie inovatoare de
lucru a educatoarei cu copiii, cu importante valențe formative şi informative.
81
 Tehnologiile educaţionale moderne facilitează într-un mod aparte comunicarea și
colaborarea între preșcolari, aduce în prim plan metode ca învățarea prin descoperire și
învățarea prin cooperare.
Totodată aplicarea corectă la grupă a tehnologiile educaţionale moderne produce un
impact pozitiv asupra restructurării informațiilor, a prezentării acestora într-o manieră inedită,
cât mai atractivă. Digitalizând informația, cunoștințele pot fi predate în moduri care să-i motive
pe preșcolari, intrinsec și extrinsec, să le stimuleze cogniția în rezolvarea problemelor, să-i
satisfacă ludic prin integrarea unor formate multimedia (jocuri, aprecieri sub forma gif-urilor
ilustrații, animații, filme).
Tehnologia nu doar facilitează accesul la informație, ci stimulează inițiativa
individuală, creativitatea și capacitatea rapidă de identificare a unor soluții optime.
Procesul educațional se transformă, devine interactiv, unde preșcolarii sunt încurajați
să participe cât mai activ, dezvoltându-și competențe emoționale și de socializare. Acest proces
de transformare are un grad mare în diferite domenii, pregătind copiii pentru viață.
Utilizarea TIC în educație devine din ce în ce mai importantă (chiar indispensabilă)
din două motive: are loc o informatizare amplă, prin mai multe canale, copiii putând selecta și
alege ceea ce este în conformitate cu particularitățile lor de vârstă și individuale.
Instruirea asistată de computer stimulează procesele cognitive prin calitatea
prezentării și multitudinea de informații pentru o anumită temă, stabilește interacțiunea dintre
preșcolar și cadrul didactic, dintre preșcolar și preșcolar și eficientizează procesul de predare -
învățare – evaluare a cunoștințelor.
Teoriile recente despre relația dintre preșcolarul și TIC au atras atenția asupra
procesului creativ corelat cu legătura copiilor cu mijlocul de comunicare. Astfel, includerea
imaginilor pline de fantezie și culoare, oferite de calculator în lumea proprie imaginată de copil,
îi dezvoltă acestuia potențialul creativ, îi stimulează imaginația, îl ajută să perceapă mai bine
activitățile reale ale adulților.
Psihologul Patricia Palmer vede în informațiile oferite de televizor și calculator
(informații pentru copii) o sursă de stimulare a creativității copilului: „în discuțiile și joaca lor
în jurul televiziunii și în comportamentul lor, ca telespectatori, copiii nu reacționează în mod
pasiv, ci, mai degrabă, se implică în actul specific uman de a-și defini propriile structuri și
sensuri în viață, utilizând pentru aceasta ceea ce este la îndemână în limitele dezvoltării lor
fizice și sociale” (Palmer, 1999, p. 183).

82
 Patricia Palmer pledează pentru recunoașterea importanței mijloacelor de comunicare
audio-video în viața copiilor, mai ales ca mijlocitor între realitate și iluzie și (atât în sens pozitiv,
cât și negativ) ca sursă importantă pentru activitățile prin care copilul verifică realitatea.
Folosirea TIC în învățământul preșcolar determină învățarea prin observare, iar
rezultatele acestui tip de învățare depind de gradul de inteligență, de atenția acordată, de
trebuințele copiilor, de capacitatea de identificare cu un anumit personaj, de gradul de
veridicitate al programelor sau al jocurilor incluse în activități. Odată cu învățarea se dezvoltă
și limbajul, spiritul de observație, memoria vizuală, atenția voluntară, coordonarea oculo-
motorie și deprinderile de lucru cu calculatorul.
Preșcolarii învață cu plăcere cu ajutorul mijloacelor TIC, mai ales datorită
componentei ludice prezente în acestea dar și motivației suplimentare pe care o asigură prin
trecerea de la un nivel la altul, depășirea obstacolelor, utilizarea unor strategii cât mai variate
pentru obținerea unui punctaj cât mai mare. Trăim în era informaticii, de aceea este absolut
necesar să învățăm de la o vârstă fragedă să controlăm tehnologia, pentru ca, mai târziu să nu
fim controlați de ea.
În concluzie, rolul nostru, al cadrelor didactice este de a prezenta copiilor, dar și
părinților, influențele pozitive pe care mijloacele mass-media le determină în dezvoltarea
personalității preșcolarilor și de a diminua sau a înlătura complet efectele negative.

83
 BIBLIOGRAFIA

1. Anghelache, V. (coordonator), Bențea, C., Cojocaru, V., Barna, I., Baroni, M.,
Colomeischi, A., Massari, G.-A., Mâță, L., Alexandrache, C., Gherguț, A., Seghedin, E. (2017).
Metodica activităților instructiv-educative din grădiniță – ghid pentru examenele de definitivat
și grade didactice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
2. Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M. (2006). Metode interactive de grup-ghid
metodic. Bucureşti: Editura Arves.
3. Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M. (2008). Învăţământul preşcolar în mileniul
III. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Craiova: Editura Reprograph.
4. Borţeanu, S., Preda, V., Vodiţă A. – C. (2016). Metoda proiectelor la vârste timpurii.
Bucureşti: Editura Miniped.
5. Ceobanu, C, Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară, I-O (2020). Educația digitală. Iaşi:
Editura Polirom.
6. Ceobanu, C. (2016). Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în
educație. Iaşi: Editura Polirom.
7. Cioflică, S. M, Iliescu, B., (2003). Prietenul meu, calculatorul. Petroșani: Editura
Tehno-Art.
8. Creţu, T. (2005). Psihologia vârstelor, Bucureşti: Editura: Credis.
9. Cristea, S. (2009). Studii de pedagogie generală. Bucureşti: Editura Didactică și
Pedagogică.
10. Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: Editura Didactică și
Pedagogică.
11. Cucoş, C. (2006). Pedagogie. Iaşi: Editura Polirom.
12. Ionescu, M., Radu I., (2001) Didactica modernă. Editura Dacia, Cluj-Napoca
13. Manea, A., Mirela, T. (2017). Suport didactic pentru aplicarea curriculumului pentru
învățământul preșcolar – nivel I. Pitești: Editura Delta Cart Educațional.
14. Mateiaş, A. (2003). Pedagogie pentru învăţământul preprimar. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică, R. A.
15. Munteanu, C. (2008), Ghid pentru învățământul preşcolar. O abordare din perspectiva
noului curriculum, Iaşi: Editura Polirom.
16. Nell, M., Drew, W. (2016). De la joc la învățare – cum folosim jocul didactic în
educația timpurie, București: Editura Trei.

84
17. Pletea, M., Grama, F., Culea, L., Ciobotaru A. (2009). Aplicații ale noului curriculum.
București: Editura Dacia Publishing House.
18. Stan, L. (2014). Pedagogia preșcolarității și școlarității mic. București: Editura
Polirom.
19. Stan, L. (2016). Educaţia timpurie. Probleme şi soluţii. Bucureşti: Editura Polirom.
20. Şchiopu, U., Verza, E. (1997). Psihologia vârstelor. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A.
21. Șchiopu, U. (2008). Psihologia modernă. București: Editura România Press.
22. Tomşa, Ghe., Oprescu, N. (2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare,
Bucureşti: V & I Integral.
23. Voiculescu, E. (2003). Pedagogie Preșcolară. Bucureşti: Editura Aramis.
24. Vrășmaş, E. (2014). Educaţia timpurie. București: Editura Arlequin.

*** (2008). Curriculum pentru Învățământul Preșcolar 3-6/7 ani. Ministerul

Educației Cercetării și Tineretului.
*** (2019). Curriculum pentru educația timpurie. Ministerul Educației Naționale.
*** (2008). Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar. București:
Editura Centrul Vechi.
*** (2009). Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7
ani. Ministerul Educației Cercetării și Tineretului.

85
 ANEXELE
ANEXA 1

CHESTIONAR ADRESAT CADRELOR DIDACTICE PRIVIND IMPORTANȚA

INTEGRĂRII TEHNOLOGIEI INFORMAȚIILOR ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR
DE CUNOAȘTEREA MEDIULUI

Acest formular urmărește să identifice eficiența instrumentelor și resurselor digitale

în cadrul activităților instructive-educative desfășurate în grădinița de copii.

Chestionarul este un instrument de cercetare pentru lucrarea „IMPORTANȚA

INTEGRĂRII TEHNOLOGIEI INFORMAȚIILOR ȘI A COMUNICĂRII ÎN CADRUL
ACTIVITĂȚILOR DE CUNOAȘTEREA MEDIULUI”
Chestionarul se adresează cadrelor didactice din învățământul preșcolar.
Răspunsurile sunt anonime și nu pot fi atribuite persoanei dvs.
Completarea chestionarului durează aproximativ 5 minute.
Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat!

1. Studii absolvite:
 Liceu
 Facultate
 Master
 Doctorat
2. Vechimea în învățământ:
 0-5 ani
 6-10 ani
 11-25 ani
 26-30 ani
 peste 30 ani
3. Gradul didactic:
 definitivat
 gradul II
 gradul I

86
4. Mediul de predare:
 rural
 urban
5. Grupa la care predați:
 nivel I (grupă mică/mijlocie)
 nivel II (grupă mare)
6. Cât de des utilizați în cadrul activităților instructiv-educative de la grupa dumneavoastră
tehnologia informaţiei şi comunicării?
 În permanență (3-5 ori pe săptămână)
 Destul de des (1-3 ori pe săptămână)
 Rar
 Foarte rar
7. Alegeți din seria următoare acele resurse/ instrumente on-line și offline pe care le utilizați
cel mai frecvent:
 Jingsawpuzzle
 Kahoot
 Padlet
 Wordwall
 Platforma livresq
 Altele……………………..
8. În cadrul căror activități utilizați resurse și instrumente digitale?
 Domeniul Știință
 Domeniul Limbă și comunicare
 Domeniul Om și societate
 Domeniul Psihomotric
 Domeniul Estetic și creativ
9. În ce momente ale lecției utilizați tehnologia informaţiei şi comunicării?
 Doar în predare
 Doar în fixarea cunoștințelor
 Pe durata întregului program zilnic al copilului, când se simte nevoia
 Nu apelez la resurse/ instrumente digitale
10. Apelând în cadrul activităților la tehnologia informaţiei şi comunicării ați observat o
îmbunătățire a activității?
87
  Da
 Nu
11. Dacă răspunsul la întrebarea anterioară a fost pozitiv, vă rog, enumerați mai jos
îmbunătățirile pe care le-ați observat în cadrul activității:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..........................................................................................
12. Vă rog să menționați succinct care ar fi după părerea dumneavoastră impactul utilizării
tehnologiei informaţiei şi comunicării în activitatea didactică?
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..........................................................................................

88
 CUPRINS

Cuvânt înaine ......................................................................................................................... 3

INTRODUCERE.................................................................................................................... 4
CAPITOLUL I. PROBLEME TEORETICE ȘI PRACTICE ALE DEMERSULUI
DIDACTIC ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE ............................................................................ 6
I.1. Predarea, învățarea, evaluarea – esența demersului didactic ............................................. 6
I.2. Noi orientări și tendințe în demersul didactic din grădiniță ............................................ 12
I.3. Activitățile pe domenii experiențiale (Domeniul Știință – Cunoașterea mediului)......... 19
I.4. Tehnologia Informaţiilor şi a Comunicaţiilor (TIC) în grădiniță –
delimitări conceptuale ............................................................................................................ 21
I.5. Rolul tehnologiei informaționale în optimizarea procesului instructiv-educativ ........... 25
I.6. Integrarea tehnologiei în cadrul demersului didactic din grădiniță ................................. 32

CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA PRACTICĂ A LUCRĂRII IMPORTANȚA

INTEGRĂRII TEHNOLOGIEI ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR DE CUNOAȘTEREA
MEDIULUI .......................................................................................................................... 34
II. 1. Motivația cercetării ....................................................................................................... 34
II. 2. Obiectivele cercetării .................................................................................................... 36
II. 3. Ipoteza de lucru ............................................................................................................ 36
II. 4. Metodologia cercetării .................................................................................................. 36
II. 5. Eșantionul cercetării ..................................................................................................... 39
II. 6. Etapele cercetării .......................................................................................................... 40
II. 7. Limitele cercetării ......................................................................................................... 41
II. 8. Prezentarea instituției de învățământ ............................................................................ 41
II. 9. Rezultatele cercetării în urma aplicării chestionarului cadrelor didactice .................... 42
II. 10. Experimentul .............................................................................................................. 51
II. 11. Concluziile cercetării .................................................................................................. 78

CAPITOLUL III. CONCLUZII ......................................................................................... 79

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 84
ANEXE ................................................................................................................................. 86

89