Manea Maria Mihaela

ION CREANGĂ

Amintiri din copilărie –

note particulare

Lucrare știintifică

Editura REVERS
Craiova, 2024
Corectura aparține autorului

© Editura REVERS Craiova

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau
parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului
este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau
citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.

© Editura REVERS Craiova

All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced
in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and
retrieval system without written permision from the copyright owner.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MANEA, MARIA MIHAELA
ION CREANGĂ. Amintiri din copilărie – note particulare /
Maria Mihaela Manea. - Craiova : Revers, 2024
Bibliogr.
ISBN 978-606-41-2392-3

648.5.6

Editura Revers
ISBN: 978-606-41-2392-3
 CAPITOLUL 1

1.1. Câteva observații asupra particularităților romanului

Stilul operei lui Ion Creangă se remarcă în primul rând, prin originalitate
și abia mai apoi prin iscusința îmbinării cât mai elaborate a tuturor elementelor
menite să transforme creația în ceva inedit și chiar prețios, am putea spune, pentru
literatura română. În Amintiri din copilărie se reflectă munca autorului de a folosi
elemente particulare, specifice mai ales limbii vorbite. Acestea sunt transpuse în
manieră proprie, marcând oralitatea și complexitatea textului. Creangă nu
încearcă să-și transforme personajele, ba dimpotrivă, le lasă să povestească în
modul specific naturii lor și a culturii pe care o au. Astfel, personajelor sale le
este mult mai ușor să folosească zicale, proverbe,versuri din cântece populare,
care nu fac altceva decât să ofere un aer umoristic textului.
Arta lui Creangă constă în faptul că izbutește să construiască imaginea
vie a unui univers rural românesc în plină mișcare, cu o evoluție a eroilor, cu
personaje conturate din câteva linii sigure, impregnat de specificul national
moldovenesc: port, obiceiuri, datini, jocuri, cântece, proverbe, zicători, termeni,
expresii, locuri, oameni, obiecte.
Valoarea unică a Amintirilor stă în stilul său inconfundabil, în naturalețea
și în hazul pe care le degajă, în simplitatea limbajului viu colorat și savuros cu
care sunt înfățișate întâmplările unei vârste unice. Creangă evocă satul natal și
oamenii locului cu nostalgie și admirație. Caracterul unic al amitrilor este dublat
de mândria de a fi humuleștean: ,,Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremuri și
ce oameni mai erau în părțile noastre...”. Prin evocare, autorul împletește
armonios narațiunea, descrierea, dialogul, astfel încât totul se transformă într-o
scenă trăită, în care se pare că acesta stă în fața cititorilor și povestește. Scriitorul
a realizat această operă literară unică, proiectând lumea reală în ficțiune și dându-
i viață prin talentul său inegalabil de povestitor. Aflat la vârsta maturității,

3
rememorează anii copilăriei, reînviind elementele acestui univers miraculos:
satul natal, casa părintească, mama și tata, frații și surorile, jocurile, întâmplări
de neuitat, figuri de dascăli, preoți și copii din sat. Evocarea copilăriei are loc,
așadar, din perspectiva adultului, umbrit adesea de tristețea și regretul pierderii
acestei vârste unice, dar, mai ales, din perspectiva personajului principal, Nică a
lui Ștefan a Petrei, cu care caută să se identifice. Naratorul încearcă astfel să
recompună universul copilăriei, trăind și simțind la fel cu Nică. Ușoara ironie,
umorul jovial al naratorului aflat la vârsta deplinei maturități fac ca narațiunea să
fie mai vie, mai plină de căldura unui sentiment, acela de fericire adâncă retrăind
această perioadă minunată.
,,Alături de opera lui Eminescu, «Amintiri din copilărie» reprezintă, în
literatura română, cea mai de necomparat expresie a trăirii nemijlocite a vieții ca
pe o nesilită expresie de artă și a artei ca pe cea mai deplin recuperabilă bogăție
a vieții prin creație”.1

1.2. Particularitățile copilăriei „copilului universal”

În Amintiri, autorul își rememorează copilăria, evocând locuri și oameni,

momente și întâmplări semnificative de când ,,s-a ridcat copăcel” la casa
părinților săi din Humulești până în adolescență, în momentul despărțirii de satul
natal la plecarea sa la Socola.
Creangă pare că oprește timpul la ceasul zburdălniciilor și al poznelor pe
care le retrăiește cu prospețimea sentimentelor de odinioară. Fără a respecta cu
fidelitate cronologia faptelor în cele patru părți, prin acest roman al copilăriei
scriitorul ne oferă spectacolul vârstei fericite, ,,povestea” care a aparținut
biografic lui Creangă, dar care, prin caracterul ei plin de veselie, de nevinovăție,

1
vezi George Munteanu, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, București, Editura
Didactică și Pedagogică, 1980, p. 377.

4
reprezintă imaginea copilăriei de pretutindeni și de oricând, imaginea copilăriei
copilului universal! Povestitorul pornește de la particular și către general. Chipul
lui Nică încetează să mai fie chipul scriitorului la vârsta copilăriei și devine
imaginea copilului dintotdeauna, iar autorul pare că e conștient de acest lucru:
,,Așa eram eu la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copii, de când îi
lumea asta și pământul, măcar să zică cine ce a zice!” (p. 33).
Copilăria lui nu este senzațională, ci obișnuită, chiar banală. Scriitorul nu
inventează peripeții nemaipomenite, dar, în cadrul normal al existenței, el arată
cum copilul descoperă lumea și cum în acest proces firesc de luare în stăpânire a
universului orice eveniment capătă semnificații majore. Prin procedeul
autocaracterizării, autorul își urmărește propria evoluție (,,și eu creșteam pe
nesimțite”), odată cu transformările sufletești: ,,și tot alte gânduri îmi zburau prin
cap și alte plăceri mi se deșteptau în suflet” (p. 32). Pe un ton autoironic
recunoaște că era un copil neastâmpărat, cu o dorință aprigă de viață: ,,în loc de
înțelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat, și dorul meu era acum
nemărginit” (p. 32).
Prin intermediul lui Nică, se trăiește vârsta fermecată a copilăriei, jocurile
pline de veselie în universul acela miraculos în care totul devine posibil în
imaginația copilului: ,,Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare
pe un cal de cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie bună, şi-l bate cu biciul şi-
l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ţi iè auzul; şi de
cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia în toată puterea
cuvântului…” (p. 33). Neastâmpărul, veselia, pofta de de joacă și de viață apar
ca definitorii.
,,Prin tot ce narează în cele patru părți ale Amintirilor..., Creangă (...) face
din opera sa capitală cea mai plină de umor scriere din literatura română (...) când
s-a decis cu câțiva prieteni să meargă cu uratul, povestitorul vine în completare,
parcă involuntar, cu următoarea distingere: «căci eram și eu mărișor acum, din
păcate». De ce acest «din păcate»? Deodată cu Eminescu și înaintea lui
5
Sadoveanu; Creangă a avut un sentiment lucid-tragic al timpului și al raporturilor
acestuia cu condiția umană cum puținor scriitori li s-a dat. «Dorul (...)
nemărginit» ca al lui Eminescu, iar nu numaidecât stăruințele Smarandei, l-a
determinat să iasă din condiția lui de mehenghi al satelor de sub munte și de
posibil mare narator anonim, sfârșind prin a-l proiecta pe creasta cea mai de sus
a literaturii române moderne”. 2

2
vezi G. Munteanu, Op. cit., p. 396.

6
 Capitolul II

PROIECT DIDACTIC
PLAN DE LECȚIE

Colegiul Național „SPIRU HARET”, Tg-Jiu

CLASA: a III-a
DATA:12.05.2021
NUMELE ȘI PRENUMELE: Manea Maria-Mihaela
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Joc și prietenie
SUBIECTUL: „La scăldat”, de Ion Creangă.
TIPUL LECȚIEI: dobândire de noi cunoștințe

7
SCOPUL LECȚIEI:
Dobândirea unor cunoștințe despre opera scriitorului Ion Creangă, „La
scăldat”, ce au ca scop dezvoltarea imaginației.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.3. Sesizarea unor regularități ale limbii prin raportare la mesajele audiate
2.1.Descrierea unui obiect/unei ființe din universul apropiat pe baza unui plan
simplu
4.5. Manifestarea disponibilității pentru transmiterea în scris a unor idei.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
a) Cognitive:
O1 –Sa expună informații generale despre autor și opera sa;
O2 - Să identifice un număr limitat de opere;
O3 - Să stabilească firul narativ al operei „La scăldat” ;
O4 - Să realizeze o scurtă povestire a operei studiate.
b) Afective:
O5 – Să manifeste interes pentru participarea la activitate;
c) Psihomotorii:
O6 – Să respecte poziția corectă pe scaune.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE: conversația didactică, explicația didactică, observația

, joc de rol, problematizarea, exercițiul , munca independentă;
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: manualul, planșe cu imagini, caiete, caiete de
temă, magneți, marker, tablă, foi de flipchart;
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe;
8
RESURSE TEMPORALE: 45 de minute;
RESURSE UMANE: 25 de elevi.

BIBLIOGRAFIE:

Caietul Elevului, ,,Limba și Literatura română”, Clasa a III-a,

semestrul II, Cornelia Andrei, Constanța Bălan, Nicolae Stan, Editua
Corint, 2020.
Conisiliul Național pentru Curriculum, ,,Programa școlară pentru
limba și literatura română. Clasa a III-a” , București, 2005.
Manualul de Limba și literatura română pentru clasa a III-a,
semestrul II, Mirela Mihaescu, Ștefan Pacearcă, Anița Dulman, Crenguța
Alexe, Otilia Brebenel, Editura INTUITEXT, 2016.
Programa Școlară în vigoare 2018 și Curriculum învățământ
primar 2017-2018.

9
DESFĂȘURAREA LECȚIEI:

10
Nr. Momentele Conținutul lecției Strategia didactică Forme de
crt. lecției evaluare
Activitatea Mijloace Metodee Forme de
învățătorului de învă- și orga-
țământ procedee nizare
1. Moment Se asigură condiţiile Materialul Frontal
organiza- necesare desfăşurării necesar
toric lecției. Se asigură activității
materialul didactic
necesar bunei
desfăşurări a lecției.
2. Reactualizarea Se verifică Caietul de Explicaţia Frontal, Aprecieri
cunoștințelor cunostințele generale teme, fișe indivi-dual verbale
și verificarea ale copiilor despre interactive
temei Ion Creangă și
operele anterior
studiate, realizându-
se o punte de legătură Conversa-
între opera ce ția
urmează a fi discutată
și operele anterior
studiate. Se verifică
tema calitativ și
cantitativ.

3. Captarea Discuții libere despre Planșe Frontal Aprecieri

atenției viața și copilăria cu Conversația Individual verbale
autorului la imgini
Humulești.
Se realizează
completarea unei fișe
interactive în care
sunt prezentate
anumite personaje din
operele lui Ion
Creangă și se cere
realizarea unei
conexiuni între titlul
operei și personajul
din imagine.

11
4. Anunța- Deoarece se observă că Manua- Explicația Frontal
rea operele anterior studiate au lul
temei și fost reamintite cu plăcere, Marker
a obiec- profesorul realizează o trecere Tablă
tivelor spre opera studiată astazi.

5. Condu- Se realizează o prezentare Problema- Frontal Aprecieri

cerea generală a operei ,,La scăldat” tizarea Individual verbale
învățării după ce, în prealabil, copiii au
citit fragmentul prezentat în
carte, acestora solicitându-li-se
să lectureze pentru ora viitoare
întreaga operă.
Copii realizează sub
îndrumarea profesorului o
serie de exerciții explicative
din carte și din auxiliarul
școlar astfel în cat Frontal
cunoștiințele să se aprofundeze Problema- Individual
și să se consolideze. tizarea Discuții
Spre finalul orei elevii libere
împreună cu profesorul
stabilesc corelații între
evenimentele din operă și
evenimente din viața lor reală,
stabilindu-se aspecte pozitive
și negative ”periculoase”
despre fuga la scăldat.

12
6. Asigura- Elevii vor extrage din plicul Explicația Individual Capacitatea
rea de a face
colorat câte un cartonaș pe care
feedback- aprecieri
ului se regăsește un personaj
Munca
urmând săformuleze aprecieri,
independentă
să caracterizeze faptele facute
de acesta, și să spună daca i-a
placut de personajul ce se afla
pe cartonaș.
Elevii vor rezolva o fisa de
lucru.
7. Încheie-rea Fac aprecieri generale şi Frontal Apreciri
activității
individuale asupra modului de verbale
desfăşurare a activității şi a
participării elevilor.
Se notează tema pentru acasă.
 Nr. 1
Nică.

14
 Nr. 2

Mama lui Nică.

Nr. 3

Vărul lui Nică.

15
 FIȘĂ DE LUCRU

1. Numerotează enunțurile în ordinea întamplărilor:

 Fuga la baltă;

 Venirea mamei;

 Plecarea spre casa;

 Rugămintea mamei;

 Promisiunea băiatului;

2. Credeţi că a procedat corect Nică atunci când i-a promis mamei că va sta
cu bebeluşul, nefiind convins de îndeplinirea sarcinii?

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

................................................................................................................................

3. Sunteţi de acord cu decizia lui Nică de a pleca la scăldat pe furiş, lăsând

copilul singur?

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

16
4. Consideraţi că mama a procedat corect luându-i hainele lui Nică de la
baltă?

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

5. Credeţi că a procedat corect mama impunându-i nişte condiţii pentru a

trece cu vederea scăpările băiatului?

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

6. Ce te-a impresionat? ARGUMENTEAZA!

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

Ce ai invatat din aceasta intamplare?

................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

17
 CONCLUZII

Copilăria este acel tărâm de poveste, când soarele zâmbește în fiecare zi

unor pui de om ce râd necontenit. Oricare om, atunci când vorbește cu un copil,
devine el însuși copil. Etapele vieții par de multe ori să ascundă sau să alunge
spiritul copilăresc, dar niciodată să-l facă să dispară – acolo în suflet, copilul
mereu va exista. Este valabil chiar și în cazul lui Ion Creangă.
Evocarea copilăriei este o temă predilectă în scrierile pentru copii, aceasta
dând naștere celor mai cunoscute capodopere din literatura română, dar din cea
universală.
„Cel mai mare povestitor al românilor”, cum îl numea Mihai Eminescu,
situat printre cei patru clasici ai literaturii noastre (alături de Eminesc, Slavici și
Caragiale), datorită caracetrului exemplar al scrierilor sale, Creangă a înzestrat
literatura română cu primul roman al copilăriei, în care autorul este, în același
timp, și povestitorul și eroul-copil. Amintiri din copilărie este o carte de căpătâi
pentru copiii de orice vârstă, dar și pentru adulți. Considerată, din punct de vedre
al speciei, roman autobiografic, Amintirile reprezintă o operă de evocare a
copilăriei, amintirea devenind, din perspectiva autorului, o ipostază de
confirmare a maturității: ființa care se întoarce chiar dacă numai cu gândul în
universul copilăriei își recapătă vitalitatea, se renovează emoțional, săvârșind un
act aproape istoric de înregistrare a evenimentelor.
Ion Creangă înfățișează copilăria veselă și nevinovată sub semnul
neastâmpărului băiețesc și al poznelor. Autorul, aflat la vârsta maturității,
conturează magistral istoria unei copilării într-un mediu țărănesc autentic.
Tema copilăriei și a jocului este evidențiată cel mai bine prin limbajul
folosit de autor, prin tehnica narativă care-l face mereu pe cititor să continue
opera, stârnindu-i curiozitatea și umorul în universul humuleștean care
subsumează familia, bucuriile, jocurile, fericirea, o existență într-o colectivitate

18
prietenoasă, o viață sub semnul tradiției care presupune și sărbătoare, dar și
muncă. Astfel, Amintirile lui Creangă deplasează accentul de la individual la
general, reliefând destinul oricărui copil de a face bucuria și supărarea părinților
și de a o lua și el cu încetul pe același drum pe care l-au luat și-l vor lua toți.
Întreaga operă îmbină zicători, proverbe, dar și expresii populare care au
menirea de a îmbogăți vocabularul copiilor. Oralitatea stilului său este simţită la
toate nivelele limbii, humuleşteanul ştiind să valorifice un întreg arsenal
lingvistic aparţinând limbii populare. Mai mult decât atât, preferinţa pentru
simplitate, dragostea sa pentru oamenii din al căror mediu provine, afecţiunea
pentru clipele vârstei ,,vesele şi nevinovate”, precum şi dorinţa sa de a înveseli
un mare auditoriu îl determină să prelucreze limba întregului popor, asociind
cuvintele în aşa fel încât efectul stilistic produs asupra ascultătorului să fie de o
intensitate aproape de absolut, dacă nu chiar absolut.
Amintirile nu prezintă nicio intenţie justificativă, importanța creației nu
rezidă doar din tema prezentată în operă (copilăria în mediul rural), ci chiar din
particularitățile de construcție folosite de autor pentru crearea unui text umoristic,
dar, în același timp, deosebit de real.
Putem spune că textul are și o morală: în viaţă, la fel ca într-un joc, trebuie
respectat un echilibru. În cazul operei lui Creangă morala este atenuată de hazul
autorului, de notele comice, chiar şi în momentele dramatice, autorul, cu mult
talent, readucând textul pe coordonatele râsului. Umorul și ironia sunt, de fapt,
masca sub care autorul își ascunde sensibilitatea.
Originalitatea Amintirilor este dată, așadar, și de prezența comicului sub
două dintre formele sale importante, menționate mai sus. De exemplu, comicul
de situație este excelent ilustrat în fragmentul La cireșe, care produce umorul atât
prin harul de povestitor al lui Creangă (dovedit din plin în relatarea confruntării
directe dintre Nică și mătușa Mărioara), cât și prin trecerea de la glumă la lucruri
aparent serioase (ca în finalul episodului, când vorbește despre alte întâmplări

19
care au fost date uitării sau de strădania sa zadarnică de a nu mai de ,,peste vreo
pacoste”).
Mai mult decât atît, hazul rezidă și în contrastul dintre cuvintele lui Nică
și gândurile sale reale sau din aprecierile autoironice sau ironice asupra intențiilor
sale sau a faptelor petrecute.
Comicul de limbaj este și el admirabil ilustrat prin zicători, proverbe
(utilizate pentru a ironiza unele însușiri ale personajelor sau unele întâmplări),
prin cuvinte și expresii cu sonoritate stranie sau valoare expresivă deosebită.
Așadar, prin îmbinarea armonioasă a diverselor tipuri de comic, apelând
la diverse mijloace de realizarea a umorului și a ironiei, Creangă valorifică una
dintre cele mai importante trăsături ale operei sale, care a înscris-o în
universalitate, hazul și voia bună izvorând din aproape fiecare întâmplare
relatată.
Astfel, putem concluziona că acest umor jovial de tip țărănesc este una
dintre trăsăturile emblematice ale operei sale, alături de universul uman și social
aparte, reînviat cu nostalgie pentru a înlătura ,,urâcioasa întristare” a prezentului
omului matur prin imersiune în universul fericit al copilăriei de altădată.
Alături de rememorarea subiectivă și emoțională a ,,vârstei de aur” a
copilăriei, opera se remarcă și prin galeria tipologică numeroasă, ce cuprinde
tipuri reprezentative de personaje individualizate prin trăsături pregnante: tipul
bătrânului înțelept (David Creangă, Părintele Duhu), al bătrânului hâtru
(moșneagul care eliberează pupăza), al gurmandului (Oșlobanu), dar și al
zgârcitului (Mogorogea). Autorul așază alături de numele personajului și o
sintagmă reprezentativă, sintetizatoare, după modelul metaforei homerice: popa
Oșlobanu este un om ,,hursuz și pâclișit”, Trăsnea – ,,cumplit meșteșug de
tâmpenie” ș.a. În schimb, mamei sale, Smaranda Creangă, sau lui Davidică,
flăcăul de la munte, le alcătuiește portrete ample și elogioase, într-un stil epopeic,
autorul vizând conturarea unor portrete generice, universale.

20
 Prin urmare, în deplin acord cu observația criticului Pompiliu
Constantinescu, putem afirma faptul că ,,secretul «Amintirilor», între toate
vârstele de cititori, este omenescul figurilor și al sentimentelor evocate; este un
fel de poezie veridică a vieții, care se degajă dintre fapte și psihologii. Încadrată
într-o ereditate și o sumă de tradiții, Creangă exprimă acel echilibru clasic dintre
aspirație și posibilitatea de realizare pe care îl naște structura milenară a satului
și orizontul lui moral de un precis contur”.
Amintiri din copilărie nu este doar o simplă culegere folcloristică,
Creangă nu este un simplu povestitor popular, chiar dacă mai talentat şi mai plin
de umor, ci opera reprezintă o adevărată capodoperă a realismului românesc, iar
Creangă este un ,,miracol al geniului popular”, un creator de artă originală.
Din punct de vedere structural, reținem următoarele trăsături: opera este
structurată în patru capitole, care urmăresc destinul personajului principal (Nică)
în relație cu părinții, cu rudele și cu tovarășii, cu lumea Humuleștiului, cu școala
de la Fălticeni, dar și cu dureroasa despărțire de origini; personajul este și narator;
fiecare capitol de deschide cu un fragment retoric; aproape toate personajele
întruchipează tipuri umane, principalul mijloc de caracterizare constituindu-l
metaforele ,,homerice”; autorul conturează portrete paremiologice, caricaturale
sau care urmăresc detaliul solemn; cele patru micronarațiuni care compun
subiectul operei au caracter autonom; oralitatea stilului se caracterizează prin:
autoironie, construcții frazeologice, interjecții, cuvinte și expresii populare,
diminutive ș.a.; în ceea ce privește stilul, menționăm: frazele rimate, descrierile
poetice, metaforele populare, invențiile stilistice.
De asemenea, de punctat și caracterul liric al confesiunii, autorul
adresându-se unui interlocutor care nu este neglijat nicio clipă, legătura
menținându-se atât prin mijloace ale adresării directe, cât și prin ,,complicitatea”
creată între povestitor și cititor sau prin tendința de fixare a narațiunii într-un
prezent continuu.

21
 ANEXA 1

Ion Creangă s-a născut la 1 martie 1837, la Humuleşti, judeţul Neamţ sau,
conform actului din mitrica satului, moşia Mănăstirii Neamţului, Ocolul de Sus,
Ținutul Neamţului, partea I, care indică drept dată a venirii sale pe lume 10 mai
1839.

22
 ANEXA 2

Al doilea capitol începe cu un alt monolog nostalgic, la rândul său

introdus prin celebrul pasaj: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la
locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu
motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel
humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care
mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării
pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!”
Textul continuă cu o prezentare a superstițiilor mamei, pe care le
împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși crede că băieții
„cu părul bălai” precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când
plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece și că însemnarea
corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul
își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui,
referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită”.

23
 ANEXA 3

Drumul băiatului la marginea satului, trimis să ducă mâncare zilierilor

romi angajați de Ștefan și Smaranda. Acest episod este ocazia întâlnirii băiatului
cu pupăza din sat (numită „cuc armenesc”). Nefericit pentru că trebuie să se
trezească dimineața la cântecul păsării, Nică se răzbună prinzând-o în cuibul ei,
proces îndelungat care îi duce la exasperare pe muncitorii care-l așteptau.
Întâmpinat cu ostilitate de angajații tatălui, când ajunge în cele din urmă la
destinație, băiatul se întoarce la teiul pupezei și leagă pasărea extenuată,
ascunzând-o în podul casei, de unde nu mai poate cânta. Fapta sa se dovedește a
fi păguboasă pentru întreaga comunitate, lipsită acum de ceasul deșteptător, prin
intermediul ei începând a circula zvonuri despre responsabilitatea lui Nică.

24
 ANEXA 4

Al patrulea (și ultimul) capitol al „Amintirilor din copilărie” începe cu

prezentarea îndoielilor pe care le are Creangă privind plecarea din Humulești
înspre îndepărtatul Iași: „Ursul nu joacă de bună voie”. Naratorul se folosește de
această ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dragi lui în Humulești: peisajul
(„Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu
mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri!”), familia și tovarășii, precum și
obiceiurile locale legate de petreceri și dans.

25
 BIBLIOGRAFIE:

1. Boldea, Iulian, ,,Istoria literaturii ca vocație și provocare”, în Apostrof,

anul XX, nr. 1 (224), 2009.
2. Cazacu, Boris, ,,Limbă vorbită, limbă scrisă, stil oral” în Studii de
poetică şi stilistică, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966.
3. Călinescu, George, Ion Creangă, București, Editura Minerva, 1989.
4. Călinescu, George, Ion Creangă (viața și opera), Colecția ,,Biblioteca
școlarului”, București-Chișinău, Editura Litera Internațional, 1998.
5. Călinescu, George, Istoria literaturii române: compendiu, București-
Chișinău, Editura Litera Internațional, 2001.
6. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini pînă în
prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, ediție și prefață de Al. Piru, București,
Editura Minerva, 1982.
7. Conisiliul Național pentru Curriculum, ,,Programa școlară pentru limba
și literatura română. Clasa a III-a”, București, 2005.
8. Constantinescu, Muguraș, ,,Figures et représentations du vieillir et de
la vieillesse dans les contes de Ion Creangă”, în Montandon, Alain, Figures du
vieillir, Clermont-Ferrand, Presses Universitaires Blaise Pascal, 2005, p. 59-71,
ISBN 2-84516-281-2.
9. Coteanu, Ion, Gramatică, stilistică, compoziţie, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1990.
10. Creangă, Ion, Amintiri din copilărie. Povești. Povestiri, București,
Editura Humanitas, 2013.
11. Creangă, Ion, Amintiri. Poveşti. Povestiri, Bucureşti, Editura Ion
Creangă, 1977.
12. Dișa, M., Opera lui Ion Creangă în literatura pentru copii, Editura
Sfântul Ierarh Nicolae, 2011.

26
 13. Dumitrescu – Buşulenga, Zoe, Ion Creangă, Bucureşti, Editura pentru
Literatură, 1963.
14. Djuvara, Neagu, Între Orient și Occident. Țările române la începutul
epocii moderne, București, Editura Humanitas, 1995.
15. Grigurcu, Gheorghe, ,,Ion Creangă între natură și cultură”, în
România literară, nr. 44, anul 2004,
accesată online
http://arhiva.romanialiterara.com/index.pl/ion_creang_ntre_natur_i_cultur în
02.05.2021.
16. Ibrăileanu, Garabet, Povestirile lui Creangă în Opere, 2, Bucureşti,
Editura Minerva, 1975.
17. Iordan, Iorgu, ,,Creangă scriitor național în Gazeta literară”, nr. 51,
București, 1964.
18. Iordan, Iorgu, Limba literară (studii şi articole), Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 1977.
19. Iordan, Iorgu, ,,Limba lui Creangă” în Limba literară, Craiova,
Editura Scrisul românesc, 1977.
20. Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul al XIX – lea,
București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983.
21. Mancaş, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul XX (1900 –
1950), București, Editura Ştiinţifică, 1991.
22. Manea, Norman, Plicuri și portrete, Iași, Polirom, 2004.
23. Manolescu, Nicolae, ,,Romane uitate”, în România Literară, nr, 34,
anul 2006.
24. Manilici, Călin, Moraru, Titus (coord.), Literatura română.
Crestomație de critică și istorie literară, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983.
25. Marcu, Luminița, ,,O monografie spectaculoasă”, în România
Literară, nr. 21, anul 2000.

27
 26. Mihaescu Mirela, Pacearcă Ștefan, Dulman Anița, Alexe Crenguța,
Brebenel Otilia, Manualul de LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru clasa
a III-a , semestrul II, Editura INTUITEXT, 2016.
27. Mitrache, Gheorghe, Ion Creangă comentat de …, București, Editura
Recif, 1996.
28. Andrei Cornelia, Bălan Constanța, Stan Nicolae, Caietul Elevului,
”Limba și Literatura română” , Clasa a III-a, semestrul II, Editua Corint, 2020.
29. Munteanu, George, Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici,
București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980.
30. Munteanu, George, Introducere în opera lui Ion Creangă, București,
Editura Minerva, 1976.
31. Ornea, Zigu, Junimea și junimismul, Vol. II, București, Editura
Minerva, 1998.
32. Philippide, Al., (coord.), Istoria literaturii române, III, București,
Editura Academiei, 1973.
33. Piru, Alexandru, Istoria literaturii române de la început până azi,
București, Editura Univers, 1981.
34. Programa Școlară în vigoare 2018 și Curriculum învățământ primar
2017-2018.
35. Rotaru, Ion, Analize literare şi stilistice, București, Editura Ion
Creangă, 1974.
36. Stoenescu, Arina, „All Those Images”, în Plural Magazine, Institutul
Cultural Român, Nr. 30, 2007
37. Tohăneanu, G.I., Drincu, Sergiu, (coord.), Studii de limbă şi stil,
Timişoara, Editura Facla, 1973.
38. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Albatros,
1977.
39. Vianu, Tudor, Scriitori români, Vol. II, București, Editura Minerva,
1970.
28
 40. Vianu, Tudor, Studii de poetică şi stilistică, Editura pentru Literatură,
Bucureşti, 1966.
41. Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Bucureşti, Editura Didactică și
Pedagogică, 1968.
42. Voncu, Răzvan, „Copilăria: o recuperare postmodernă”, în Sud-Est
Cultural, nr. 2, 2009.
43. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Dicţionarul scriitorilor români (A
– C), Bucureşti, Editura Fundației Culturale Române, 1995.

29
 WEBOGRAFIE:

http://abcjournal.ulbsibiu.ro/Anca%20Muresan.html – accesat în
02.05.2021.
https://pdfcoffee.com/amintiri-din-copilarie-pdf-free.html - accesat în
06.05.2021.
https://www.concursurilecomper.ro/rip/2016/februarie2016/13-
PopDinaClaudia-COMICUL_LA_ION_CREANGA.pdf - accesat în 03.05.2021.
https://pdfcoffee.com/amintiri-din-copilarie-pdf-free.html - accesat în
03.05.2021.
https://www.profesorinromania.ro/2021/03/12/ion-creanga-un-clasic-al-
literaturii-romane/ - accesat în 25.05.2021.
https://www.scribd.com/doc/41907002/Amintiri-Din-Copilarie - accesat
în 02.05.2021.
https://www.scribd.com/doc/109083314/Calinescu-George-Viata-Si-
Opera-Lui-Ion-Creanga-Cartea - accesat în 02.05.2021.
https://www.scribd.com/document/419568679/Arta-Narativa-La-Ion-
Creanga-Referat - accesat în 02.05.2021.

30
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 .................................................................................................... 3
1.1. Câteva observații asupra particularităților romanului ............................... 3
1.2. Particularitățile copilăriei „copilului universal” ....................................... 4
Capitolul II ........................................................................................................... 7
PRprOIECT DIDACTIC...................................................................................... 7
PLAN DE LECȚIE .............................................................................................. 7
CONCLUZII ...................................................................................................... 18
BIBLIOGRAFIE: ............................................................................................... 26
WEBOGRAFIE: ................................................................................................ 30
CUPRINS ........................................................................................................... 31

31