Eseu

1. Date despre autor si opera Autor: Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrm, lng Sebe, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor universitar, academician i diplomat romn. Personalitate impuntoare i polivalent a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectiv prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea sa n universalitate. A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i n Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei lui Bergson (1914). Dup moartea tatlui, familia se mut la Sebe n 1909. n anul 1911 cltorete n Italia, unde i petrece timpul n librrii, cutnd cri de filosofie, i vizitnd vestigiile istorice ale acestei ri. Dupa cum a afirmat Eugen Lovinescu, Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura romn pn acum. Opera: Opera Hronicul si cantecul vartelor a aparut dupa moartea sa, in anul 1965.

2. Semnificatia titlului Titlul, un orizont de asteptare, un prag discursiv creat cititorului, sintetizeaza ideea centrala a operei. Format din 3 substantive comune, titlul Hronicul si cantecul varstelor desemneaza o scriere de elemente privind o perioada de formare a autorului. Substantivul comun hronicul reprezinta o lucrare cu caracter istoric istoric ce cuprinde o interpretare cronologica (dar necritica) a evenimentelor sociale, politice sau familiale. Astfel, textul trateaza evenimente semnificative din viata autorului, copilaria si adolescenta, universul sacru al satului, mediul familial in care a crescut, scolile pe care le-a urmat, momente istorice pe care le-a trait. Substantivele comune cantecul varstelor sustin ideea de cronica, dar mai precis, trateaza perioadele de varsta prin care trece acesta, de la copilarie, de cand era doar un baiat naiv, ce credea ca cerul venea tot cu el, la adolescenta si la varsta adulta, cand o cunoaste pe Cornelia si este pregatit sa-si intemeieze o familie. Prin atribuierea cuvantului cantec titlului, se intelege sirul aromonios al intamplarilor din viata sa.

3. Tema si motivele literare Tema textului trateaza evolutia jocului o data cu trecerea timpului. Baiatul, maturizandu-se, adopta alte concepte de viata, astfel incat, de la copilul naiv, care credea in povestile mamei si intr-un duh legat in mod misterios de destinul casei si

al familiei, acesta ajunge la adultul responsabil pregatit sa-si intemeieze o familie: in curand ne vom casatori. Pentru copil, jocul era pretutindeni:cerul venea cu mine, Ingerii si Tartarul dragilor erau pentru mine fiinte ce populau insasi lumea satului, ma scuipa cucu! Pentru adult insa, jocul nu se mai gaseste in fiecare lucru marunt. Jocul capata o forma cordiala, dar isi schimba formele. Insasi viata este un joc, iar autorul trateaza acest fapt ca atare.

4. Interpretarea fragmentului Fragmentul este menit sa-l caracterizeze pe baiat in aceea perioada. Acesta intampina diferite dificultati pe parcursul copilariei, se confrunta cu diferentele dintre realitate si ireal: Ma tulbura basmul pentru dulcea amaraciune cu care vorbea despre zarile fericirii. Pentru autor, elementele din lumea sa sunt transpuse in viata de zi cu zi, acesta incercand sa descopere inimaginabilul: Daca cerul se tine, cum zici, si vine si cu mine, cum zic, atunci crapa si zarim ce-i acolo. Ideea de joc este concentrata in confruntarea baiatului cu realitatea, nu ia forma esentiala a jocului, neaparat. Acest fel de joc il caracterizeaza pe baiat, ca fiind intelectual, dar si naiv.

5. Subiectivitate Intamplarile sunt narate la persoana I, din perspectiva omului matur, care se intoarce, pentru o perioada scurta de timp, prin intermediul amintirilor declansate de memoria afectiva, la anii copilariei. Personajul este si narator, fapt ce statueaza caracterul subiectiv al operei.

6. Concluzie Hronicul si cantecul varstelor este o opera cu caracter memorialistic, cuprinzand o serie de evenimente semnificative din viata autorului, copilaria si adolescenta, universul sacru al satului, mediul familial in care a crescut, scolile pe care le-a urmat, momente istorice pe care le-a trait.