Tendinţeactuale îneducaţiecare accentuează

inserţia noilor tehnologiiîn

activitateadidactică.Platform
ele educaţionaleon-line

Conf.univ.dr. Cătălin Glava

De ce “platforme on-line”în activitatea noastră cu studenţii/elevii?
 Alternativă la “Yahoo Groups”, intens utilizate de studenţi.
 Posibilitate de a “controla”, în sens pozitiv discuţiile şi forumurile(on-
line).
 Posibilitatea de a construi o veritabilă “clasă virtuală”,
complementară celor reale pentru studenţii la zi şi esenţială pentru
cei în regimID.
 Modalitate eficientă de comunicare cu studenţii/elevii, de la
simple mesaje, până la suporturi de curs sau sarcini
derezolvat.
 Posibilitatea unui contact permanent cu grupul de studenţi, în plan
virtual, fără pierdere de timp şi energie.
 Motto:“Noile tehnologii chestioneazăconcepţiile
tradiţionale privind predarea şi învăţarea şi, reconfigurând maniera în
care profesorii şi elevii au acces la informaţie, au potenţialul de a
transforma specificul proceselor de predare şi învăţare.”
(UNESCO - World Educational Report, 2000)

Utilizarea în activitatea didactică a noilor tehnologii se

justifică doar atunci când acest lucru aduce un plus de calitate a
situaţiilor şi experienţelor de învăţare de care au parte studenţii!
 Tendinţe in educaţie

Tridimensionalitatea educaţiei

Începând de la „Didactica Magna” a lui I. A. Comenius şi până

în prezent, se conturează trei dimensiuni ale educaţiei:
1. Educaţia raţională, practică, intelectuală, logico- matematică,
educaţia în spiritul ştiinţelor,educaţie tehnologică.
2. Educaţia interpersonală (Educaţia pentru comunicare şi
relaţionaresubiectiv-emoţională).
3. Educaţia transpersonală, orientată cătreînţelegerea sensului
existenţei personale, către înţelegerea resorturilor care duc la existenţă aşa
cum o percepemnoi.
 Renunţarea la falsa dihotomie:
Educaţie generală – Educaţie tehnologică (parte
a educaţiei profesionale)
În prezent diferenţierea între educaţie în general, văzută ca o
educaţie liberală, în genul artelor liberale din Renaştere şi educaţia
tehnologică este nerealistă.

Trăim într-o lume din ce în ce mai tehnicizată şi asumarea unei

direcţii de educaţie numai din perspectivă umanistă devine riscantă. În
egală măsură educaţia generală trebuie să valorifice resursele
tehnologice, aşa cum educaţia tehnologică contribuie şi la formarea
personalităţii, nu doar a competenţelor profesionale.
Realizarea unei educaţii integrale, încare informativul sprijină
formativul

Tendinţa majoră a secolului XX în educaţie a fost ştiinţifizarea şi

epistemologizarea ei, latura formativă a educaţiei fiind secundară
şi neesenţială pentru formarea personalităţii de care societatea
avea nevoie.
Secolul XXI redescoperă latura formală a educaţiei şi consideră
prioritară realizarea educaţiei integrale, atât în planul informării
cât şi în cel al formării personalităţii.
Recunoaşterea importanţei educaţieipermanente

Provocările deceniilor viitoare se constituie în factori de decizie

cu privire nu doar la adaptarea prinanticiparea programelor de
formare iniţială a cadrelor didactice, ci şi la alegerea unor structuri
de formare profesională continuă care să le asigure cu succes
profesorilor adaptarea la noile tehnologii didactice ale secoluluiXXI.
Noua alfabetizare
Imperativul familiarizării cu tehnologiile informaţiei şi comunicării
(TIC) impune un nou înţeles al mai vechiului concept pedagogic de
alfabetizare. Este vorba de o alfabetizare de alt nivel, de natură
tehnologică. Se constată o nevoie urgentă de o nouă formă de
alfabetizare bazată pe TIC care include trei componenteomoloage
clasicelorcompetenţeCitit,Scris,Calculmatematic.
 Noul„Citit”presupune capacitatea de a căuta şi găsi informaţii
prin investigarea diferitelor surse scrise, prin observare,
experimentare şi adunare de date. Presupune competenţe în
utilizarea motoarelor de căutare, în utilizarea funcţiilor de căutare
şi selectare a informaţiei puse la dispoziţie de noile tehnologii
informaţionale şi ale comunicării.
Internetul oferă o cantitate uriaşă de informaţii însă, spre
deosebire de bibliotecă, nu are un catalog şi nu avem
siguranţa corectitudinii informaţiilor descoperite. Informaţiile
postate pe Net nu au girul vreunei comisii de recenzori.
Aceasta este marea libertate şi în acelaşi timp
marea capcană a Internetului. Informaţia există, este
important să ştii cum să o cauţi şi cum să apreciezi relevanţa
şi autenticitatea ei.
 Noul „Scris”presupune capacitatea de comunica în hypermedia
implicând toate categoriile de informaţii şi resurse.
Abilitatea de a utiliza un cont de e-mail (poştă electronică), de a
comunica virtual prin intermediul mesageriilor instantanee de tipul
Irc, de a posta un subiect de discuţie pe un forum, de a continua
sau propune un blog (jurnal electronic), toate reprezintă modalităţi
concrete de a „scrie” în hypermedia.
 Noul„Calcul matematic”presupune capacitatea de a proiecta şi
realiza diverse obiecte şi acţiuni in spaţiul virtual.
Reprezintă o competenţă de nivel superior referitoare la capacitatea
de a utiliza resurse software ce oferă posibilitatea modelării virtuale a
unor obiecte sau fenomene spre a fi mai accesibile elevilor.
Există programe software de simulare de fenomene şi legi
fizice, termodinamice, chimice, unele utilizate cu succes în şcoală
prin programe ale ministerului educaţiei (de exemplu: AEL, VI).
 Globalizarea
Globalizarea este expresia folosită la descrierea schimbărilor în
societăţile şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional
extrem de crescut şi din schimburi culturale extrem de diversificate. Alt
aspect determinant al globalizării îl reprezintă acumulările recente din
domeniul tehnologiilor şi inovaţia în special în sfera telecomunicaţiilor şi al
transporturilor, despre care se crede că au ajutat la crearea a ceea ce se
numeşte „satul global”. În fapt, Internetul este principalul „vinovat” de
fenomenul globalizării, promovând comunicare generalizată şi accesul fără
frontiere la informaţie şi cunoaştere.
Educaţia este puternic afectată de globalizare. Ofertele
educaţionale devin unitare la nivel mondial, curriculele se
compatibilizează, diplomele tind a fi recunoscute oriunde pe glob,
tehnologiile informaţiei şi comunicării aduc informaţiadinoricecolţallumila
îndemână,eleviişiprofesoriipotaveaunfeedbackrealalefortuluiloreducaţionalavândladispoziţie
practicaaltorstatedepeglob.Responsabilitateaeducatorilor creşteexponenţialîncontextulîncare
studiilesuntqvasi-identicelanivelplanetar.
 Noile tehnologii ale informaţiei şicomunicării reorganizează structurile
cognitive implicate în învăţare

 Structurarea unui program de învăţare prin intermediul noilor

tehnologii presupune parcurgerea unor etape logice, psiho-
logice şi pedagogice.
 Acest patern al etapelor activităţii de învăţare prin intermediul TIC
tinde să se impună ca un model de învăţare şi este adesea preluat
implicit de către utilizatorii TIC şi utilizat şi în afara mediului
electronic, în învăţareaobişnuită.
Învăţarea înseamnă procesare de
informaţie
Prelucrarea informaţiei reprezintă o etapă a învăţării, în
perspectiva psihologiei clasice, precedată de percepţia informaţiei şi
succedată de memorare şi reactualizare. Teoriile recente subliniază
însă rolul central jucat de procesarea informaţiei în învăţare, punând
accentul pe adâncimea procesării şi, în consecinţă pe transformarea
informaţiei,
„punerea informaţiei într-o formă” originală, fie ea una
imagistică, fie una conceptuală.
Tehnologiile informaţiei şi comunicării se pliază firesc pe
această nouă înţelegere a învăţării, datorită similarităţii funcţionale a
procesării informaţiei realizată de creierul uman şi computer. In fapt,
utilizarea calculatorul electronic presupune colectare de informaţie,
stocare, transformare (modificarea parametrilor calitativi şi cantitativi
ai acesteia), asamblare, selectare, reorganizare şi transmitere, patern
utilizat şi în cogniţie. Paradoxul nu este acela că descoperim că
maşina (în speţă computerul) funcţionează aidoma creierului uman,
ci că funcţionalitatea creierului uman este aidoma unei maşini.
Clasa virtuală
 Clasa virtualăeste o categorie de aplicaţii software numită Mediu
virtual de învăţare (Virtual Learning Environment(VLE)) special
proiectat pentru a facilita managementul activităţilor didactice şi de
învăţare ale elevilor. Sistemul monitorizează activităţile elevilor, ca
utilizatori ai platformei virtual în funcţie de setările introduse de
profesor, în calitatea sa de administrator al platformei. Platforma
rulează de pe un server, iar eleviio accesează de pe orice terminal
conectat la Internet, prin intermediul unui browser (program ce permite navigarea şi
vizualizarea site-urilor de pe Internet) de tipul Internet Explorer. În general un astfel
de software pentru clasa virtuală oferă oportunităţi de a posta documente, cursuri,
date, resurse bibliografice, sarcini de învăţare pentru elevi, forumuri şi grupuri de
discuţii, chat-uri, mesagerii instantanee, diverse alte instrumente de comunicare
audio sau video şi instrumente de comandă şi administrare.
 Mediatori ai
învăţării

Clasa
virtuală Profesorul

cunoaşt Exigenţele
ere curriculare

Domeni
i de
 Comunitatea
virtuală

Elevul

Colegi
 Platforma on-line utilizată: BSCW

l Dezvoltată deFraunhoferFITandOrbiTeamSoftware GmbH &

Co.KG.
l BSCW (Basic Support for Cooperative Work)este un mediu electronic de
învăţarecolaborativă.
l Acest spaţiu de lucru preia caracteristicile unei clase obişnuite ca mediu de
învăţare, însăutilizând Internetul, reconstruieşte acest mediu înspaţiul virtual şi oferă posibilităţi de
cooperare, comunicare, stocare de informaţii şi creare de noi produse aleînvăţării.
l http://bscw.fit.fraunhofer.de/bscw/
Browserde
Internet
Adr
esa
We
b
Bară
de
meni
uri
super
ioară
Scurt
ături
Antet
Bara
de
locali
zare
Bara
de
acce
s
rapid
Meniu
context
ual de
acţiune
Directoare
Listad
ocume
ntelorş
i
adDior
eccut
moaer
netleo:
 r
adres
e web,
word,p
df.
Discu
ţie(di
mensi
unea
se
referă
la nr.
de
interv
enţii
post
ate) M
nr. de eafişie Creat aldocu direct orului sau
embri
obiect relor orul mentul aldocumentului
invitaţi
e) (în direct ui Notificărideeveniment
Dimensiuneadi Kilobiţ orului Deţină
Dime e
rectoarelor (în i) sau
nsiun torul
B r
u e
t a
o
s
a
u
n
b
e
m
p e
e n
n i
t u
r r
u i
l
a
o
c
r
c
e
s
a
Atribute generale ale platformei
l Accesibilitatea.Platforma BSCW este disponibilă gratuit atât pentru
utilizarea ei de pe serverele OrbiTeam, cât şi pentru descărcarea şi
instalarea ei pe un server propriu, pentru activităţi cu caracter
educaţional (non-comercial) şi pentru un număr realtiv redus
deutilizatori.
l Interfaţă „user frendly” (prietenoasă).Interfaţa cu utilizatorul se
caracterizează printr-un atribut esenţial pentru o platformă de
cooperare on-line: userfrendly.
l Suport multilingvistic.Platforma permite prezentarea interfaţei cu
utilizatorul în douăzeci de limbi de circulaţieinternaţională.
Caracteristici ale managementuluiplatformei

l Administrabilitate.Această caracteristică se referăla

posibilităţile de administrare a platformei de către profesor, în
calitatea sa de tutore. Administrarea presupune inclusiv proiectarea
nivelurilor de acces ale utilizatorilor.
l Autentificare.Fiecare utilizator îşi construieşte, la prima intrare pe
platformă prin intermediul invitaţiei primiteprin e-mail de la tutore, un profil
de utilizator, care conţine numele şi prenumele utilizatorului precum şi alte date
relevante.
l Polling – creare de sondajedeopinie. Platforma BSCW
oferă posibilitatea de a testa opinii ale utilizatorilor în relaţie cu
diverse subiecte, prin intermediul sondajelorde opinie (facilitate numită de
internauţiPolling)
 Atribute privind gestiunea informaţiilor
l Crearea şi postarea documentelor pe platformă.Această facilitate
reprezintăcea mai consistentă aplicabilitate educaţională a platformei,
alături de posibilitatea partajăriilor.
l Versionarea documentelor şi „îngheţarea” lor.Pentru a putea evalua un
document prin prisma evoluţiei lui de la o versiune incipientă, de la un
draft, până la versiunea finală, platforma oferă posibilitatea încărcării pe
versiuni adocumentului.
l Drepturi de acces.Tutorele creează, pentru fiecare utilizator în parte
sau pentru grupuri de utilizatori, nivele de acces la documentele
postate pe platformă şi la bazele ded a t e .
l Posibilitatea de modificare a formatului documentelor. În momentul
încărcării unui document pe platformă, se poate modifica formatul acestuia,
dacă exigenţele activităţii ulterioare căreia îi va servi documentul respectiv
solicită acestlucru.
l Facilităţi de căutare pe platformă.Această facilitate permite accesarea unui
motor de căutare a unui obiect postat pe platformă de un utilizator, fără a
căuta în fiecare director înp a r t e .
Caracteristici ale opţiunilor de cooperare

şi relaţionare
 Postarea subiectelor de discuţie saudezbatere.
Comunicarea reprezintă principala facilitate care asigură caracterul de
platformă de cooperare a BSCW. Un spaţiu de discuţii sau o dezbatere
poate fi deschisă într-un director, ca element separat de celelalte
obiecte existente în acesta sau în dreptul oricărui obiect existent în
spaţiul de lucru.
 Transparenţa acţiunilor utilizatorilor.Fiecare acţiune întreprinsă de un
utilizator este transparentă pentruceilalţi participanţi la activitate, platforma
generează mesaje de atenţionare.
 e-Mail.Mesajele e-mail către utilizatorii platformei pot fi trimise direct din
interiorul BSCW. În mediul BSCW existăşi opţiunea de a transmite obiectele
selectate ca ataşament la une-mail.
 Lista de contacte.Platforma BSCW oferă posibilitatea gestionării
unor liste de contacte la fel ca şi un cont dee- mail.
Atribute ale modalităţilor de partajare
l Partajarea documentelor.Partajarea spaţiilor de lucru în cadrul
sistemului BSCW este o precondiţie pentru iniţierea acţiunilor de
cooperare, specifice acestui sistem. Pentru a partaja cu alţi utilizatori
un obiect existent pe BSCW, aceşti utilizatori trebuie să fie al rândul lor
înregistraţi pe platformă şi prezenţi pe lista utilizatorilor, respectiv în
agenda cuadrese.
l Acces extern şi acces extern limitat.Utilizatorii platformei pot partaja
documentele personale cu alţi utilizatori sau le pot publica pe Internet
astfel încât să poată fi accesat de către oricine este interesat de
conţinut. Publicarea documentului este posibilă numai dacă platforma
rulează de pe un server propriu, implicit documentul poate fi accesat de
pe pagina de Internet a instituţiei, intrând în sectorul destinatvizitatorilor.
l Limitări privind modificarea documentelor.Un document postat p BSCW
nu poate fi modificat ca atare, el poate fi deschis, indiferen de format, în
interiorul browserului de Internet ca o nouă pagină, dar dacă se
operează modificări în conţinut, la comanda „Back”, se va solicita
salvarea documentului modificat pe computer, de unde, ulterior, se va
putea încărca pe platformă, ca o versiune nouă, în cazul în care
documentul nu este„îngheţat”.
Caracteristici privind managementultimpului
 Calendarul.Tutorele poate construi o planificare calendaristică a
activităţilor didactice de-a lungul întregului semestru, datele fiecărei
activităţi şitermenele limită pentru sarcinile asumate fiind disponibile tuturor
utilizatorilor.
 Data (şi ora) ultimei modificări a unui document,director,obiect.
 Data (şi ora) postării unui subiect de discuţie, aunuirăspuns la
un subiectpropus.
 Data (şi ora) intrării peplatformă.
 Istoricul obiectelor postate peplatformă.
Alternative la BSCW

1. Blackboard

2. Web-CT

3. Moodle

4. PHPGroupware