1. TIC/ Tehnologii ale informării şi comunicării (ICT).

 conceptul descrie în prezent un domeniu imens, ce se modifică şi se

dezvoltă extrem de rapid.
 in esenţă ICT descrie o gamă completă de computere, cu
componentele lor hardware şi software şi facilităţi de comunicare în
medii electronice, eficiente în procesul de colectare, stocare,
actualizare, procesare, analiză şi transmitere a informaţiei.
 TIC, „Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” reprezintă traducerea
din limba engleză a expresiei „ICT – Information and Comunication
Technology”.
 ICT se referă la utilizarea tehnologiei în scopul comunicării, un aspect
cheie pentru realizarea tipului de învăţare şcolară considerată astăzi
eficientă.

2. IT/ Tehnilogie a informatiei

 termenul a evoluat din conceptul de bază Tehnologie a informaţiei
(Information Technology (IT)
 se referă la elementele cheie ale tehnologiei computerizate,
componentele hardware şi software
 precum şi la deprinderile solicitate pentru utilizarea eficientă a
computerului, de exemplu producerea de documente cu ajutorul unui
procesor de text.

3. ILT/ Tehnologie a informarii si invatarii

 introducerea termenului: Tehnologie a informării şi învăţării
(Information and Learning Technology (ILT) a scos in evidenta
importanta utilizarii tehnologiilor pentru dezvoltarea personala si
institutionala
 termen este utilizat în mod deosebit în programele de educaţie
continuă, pentru referirile la aplicaţiile IT şi ICT în desfăşurarea
eficientă a procesului de predare şi învăţare.
  REALITATEA VIRTUALĂ

 Internetul şi noile tehnologii au introdus un nou concept, o invenţie a

secolului XX, realitatea virtuală (Virtual Reality).
 Realitatea virtuală desemnează totuşi o lume construită artificial,
întreţinută artificial, dar care stochează informaţii şi cunoştinţe
fundamentale pentru actuala bună funcţionare a realităţii reale
 Internetul reprezintă realitatea virtuală prin excelenţă.
 Realitatea virtuală este tridimensională.
În esenţă, tehnologiile informaţiei şi comunicării propun
utilizatorilor pătrunderea în realitatea virtuală modelată de computer.
Avantajele sunt evidente, există însă DOUĂ RISCURI MAJORE PE
CARE TREBUIE SĂ LE AVEM ÎN VEDERE:
 Primul constă în neacceptarea convenţiei real versus virtual pe care o
propune computerul, alunecând astfel într-un dogmatism ce respinge
din start utilitatea noilor tehnologii.
 La celălalt pol se află riscul alunecării cu totul în realitatea virtuală,
imposibilitatea de a mai discerne între real şi virtual.

 INTERNETUL

 Internetul constituie o reţea globala de comunicare în timp real, o reţea

care faciliteaza comunicarea şi schimbul de idei, eludând distanţele.
 Internetul oferă o cantitate uriaşă de informaţii însă, spre deosebire de
bibliotecă, nu are un catalog şi nu avem siguranţa corectitudinii
informaţiilor descoperite.
 Aceasta este marea libertate şi în acelaşi timp marea capcană a
Internetului. Informaţia există, este important să ştii cum să o cauţi şi
cum să apreciezi relevanţa şi autenticitatea ei.
 Mituri referitoare la World Wide Web
 Internetul este cea mai mare enciclopedie a lumii. ( Ca si o
enciclopedie, Internetul propune o multitudine de informatii, insa
fata de o enciclopedie, pe Internet, informatiile nu sunt organizate
si nu au un cuprins.)
 Internetul este o autostradă a informaţiei. (De foarte multe ori
Internetul este denumit, metaforic, autostrada informaţiei. Mai mult
însă decât informaţie, Internetul înseamnă oameni care comunică
idei şi fac schimb de informaţii.)
 Internetul este plin de lucruri inutile. (Aceasta este expresia
favorită a persoanelor care nu stăpânesc sau nu cunosc Internetul şi
resursele sale. În parte însă este un adevăr. Vom găsi pe Web
informaţii incomprehensibile, cercetări eronate sau indescifrabile,
informaţii confuze şi manipulatoare. În egală măsură, Internetul
asigură o bogăţie de informaţie, surse uriaşe de date, biblioteci
virtuale cu milioane de volume, informaţii de ultimă oră din diverse
domenii, jurnale on-line ale unor centre de cercetare renumite,
noutăţi din orice domeniu.)
e-Learning
 Ideea centrală a învăţământului fundamentat tehnologic este că
elevul nu trebuie să vină constant la şcoală pentru a se instrui, ci
şcoala vine la elev.
 Elevul „intră”, accesând browserul de Internet, într-o „clasă
virtuală”, participă la activităţi didactice, interacţionează cu colegii
şi cu profesorul, rezolvă sarcini de învăţare, lecturează bibliografia,
participă la discuţii, toate acestea fără a se deplasa de la acasă.
  Noul „Citit”
 presupune capacitatea de a căuta şi găsi informaţii prin investigarea
diferitelor surse scrise, prin observare, experimentare şi adunare de
date.
 Internetul oferă o cantitate uriaşă de informaţii însă, spre deosebire de
bibliotecă, nu are un catalog şi nu avem siguranţa corectitudinii
informaţiilor descoperite.
 Aceasta este marea libertate şi în acelaşi timp marea capcană a
Internetului. Informaţia există, este important să ştii cum să o cauţi şi
cum să apreciezi relevanţa şi autenticitatea ei.
 Noul „Scris”
 presupune capacitatea de comunica în hypermedia implicând toate
categoriile de informaţii şi resurse.
 abilitatea de a utiliza un cont de e-mail (poştă electronică), de a
comunica virtual, de a continua sau propune un blog (jurnal electronic)
 Noul „Calcul matematic”
 presupune capacitatea de a proiecta şi realiza diverse obiecte şi acţiuni
in spaţiul virtual.
 există programe software de simulare de fenomene şi legi fizice,
termodinamice, chimice, unele utilizate cu succes în şcoală prin
programe ale ministerului educaţiei (de exemplu: AEL).
 COMUNICAREA
• Charles Morris, filozof: “Comunicare înseamnă punere în comun,
împărtăşire, transmiterea unor proprietăţi unui număr de lucruri...”
• Colin Cherry, profesor de telecomunicaţii: “Comunicarea este ceea
ce leagă organismele între ele”
Axiome ale comunicarii :
• Comunicarea este inevitabilă
• Comunicarea se desfăşoară la două niveluri: informaţional şi
relaţional
• Comunicarea este un proces continuu
• Comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică

INFORMAȚIA
Informație - preluat din limba latină „(informatio”, prin intermediul
limbii franceze „information” - are un sens polisemantic.
• cunoștințe comunicate de alții sau obținute prin investigații proprii
ori cercetări personale;
• cunoștințe acumulate din lectură, materiale din ziare, din periodice
sau din buletine de știri;
• acțiunea cuiva de a (se) informa sau de a comunica cunoștințe,
noutăți, lămuriri, vești, știri, etc. unei persoane (sau unui grup de
persoane)
• comunicare, veste, știre, mesaj care pune pe cineva la curent cu o
situație nouă sau mai veche, dar de care acesta nu avea știință înainte
de a fi informat;
 Utilizarea în activitatea didactică a noilor tehnologii se justifică
doar atunci când acest lucru aduce un plus de calitate a situaţiilor şi
experienţelor de învăţare de care au parte studenţii!

Dezvoltarea rapidă a tehnologiei a condus la utilizarea pe scară largă

a ICT în domeniul educaţiei. În aşa-numită Epocă a Cunoaşterii, trebuie
să îi ajutăm atât pe studenţi cât şi pe membrii productivi ai societăţii să fie
informaţi.

Cum poate ICT să sprijine construirea cunoştinţelor elevilor şi

să creeze reţele de învăţare?
 Calculatorul electronic, Internetul, poşta electronică reprezintă realităţi
pe care elevii le experimentează în fiecare zi.
 Cadrul didactic este astfel pus sa aleaga intre a ingora tendintele de
schimbare si a continua predarea in mod traditional, sau a accepta
provocarea, implementand noile tehnologii in activitatea didactica.
 Pentru a face faţă însă cu succes provocărilor tehnologice actuale, sunt
necesare eforturi de formare profesională atât din partea cadrelor
didactice, cât şi din partea formatorilor lor.
Învăţarea eficientă cu şi prin mijloacele ICT se obiectivează în:
 Asumare a unor riscuri, deoarece ICT permite corectarea erorilor şi
parcurgerea repetată a demersului de învăţare.
 Câştigarea autonomiei în învăţare, deoarece ICT le oferă instrumente
de lucru pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare.
 Motivarea sporită şi dorinţa de investigaţie, deoarece ICT permite
actualizarea, analiza şi modelarea cu uşurinţă a informaţiei.

Predarea eficientă ce implică utilizarea ICT respectă următoarele

criterii de proiectare:
 Profesorul ţine cont de experienţele anterioare ale elevilor relative la
utilizarea ICT atunci câd îşi proiectează activitatea didactică
următoare;
 Profesorul utilizează ICT pentru a menţine motivaţia şi interesul
elevilor pentru activitatea didactică;
 Profesorul realizează un bun management al resurselor astfel încât
fiecare elev să aibă acces a resurse;
 Profesorul utilizează expertiza colegilor pentru a-şi dezvolta propria
expertiză în utilizarea ICT.
 EFECTE ŞI REZULTATE ALE UTILIZĂRII
TIC ÎN EDUCAȚIE

• Majoritatea elevilor consideră că aceia dintre ei care nu au acces la

calculator vor fi dezavantajați mai târziu.
• Competențele digitale sunt esențiale pentru "o lume a schimbărilor
rapide".
• Cu ajutorul calculatoarelor mobile Tablet PC, elevii au putut să
strângă date pe teren; interfața pentru scriere a simplificat luarea de
notițe pe teren; accesul la Internet a multiplicat oportunitățile de
investigare.
• TIC sunt utilizate pentru a reduce cheltuielile asociate procesului de
instruire.
• Tehnologia poate îmbunătăți accesul la educația de calitate.
• TIC facilitează oferirea unor experiențe de învățare virtuale şi
interactive.

Dotarea cu TIC a şcolilor are un efect în ce priveşte facilitarea

comunicării instituționale şi a colaborării în interesul educației.
• Un impact pozitiv asupra capacității directorilor de a comunica cu
părinții, colegii, conducerea la nivel de district şi de a îndeplini
aceste responsabilități mai eficient.
• Cadrele didactice afirmă că folosesc mai des tehnologia în
pregătirea lecțiilor şi în prezentarea conținutului lecției.
• Cadrele didactice afirmă că TIC contribuie în cea mai mare măsură
la facilitarea atingerii obiectivelor lecției.
• În planul beneficiilor pentru elevi, profesorii consideră că TIC
favorizează învățarea activă, interactivă, participativă
• Calculatoarele la clasa faciliteaza activitatea de predare.
 • TIC le permite elevilor să lucreze după propriile stiluri de învățare.
Colaborarea dintre elevi este mai bună atunci când folosesc TIC.
• Tehnologia are un impact asupra implicării elevilor în învățare.
Profesorii au descoperit că folosirea tehnologiei pentru a facilita
învățarea creativă îi poate motiva pe elevii nemulțumiți de şcoală.
• Instrumentele online pentru instruire şi evaluare le-au oferit
profesorilor feedback imediat cu privire la activitatea elevilor

La nivelul cadrelor didactice: TIC permite/ favorizează:

(1) o regândire/ reconsiderare a procesului de interacțiune profesor-elev;
(2) o viziune nouă asupra evaluării progresului elevilor;
(3) extinderea posibilităților de perfecționare profesională. (Noveanu,
2004).
• Profesorii au afirmat că elevii au lucrat împreună mai mult decât
înainte si că integrarea TIC în lecție facilitează înțelegerea
conținutului de către elevi.
• Există efecte pozitive ale utilizării TIC pentru îmbunătățirea
rezultatelor şcolare la aproape toate disciplinele din curriculumul
național.
• Elevii care au folosit tehnologia pentru învățare prezintă rezultate
mai bune din punct de vedere cognitiv şi afectiv față de cei care nu
au folosit tehnologia.
Nivelul de satisfacție a elevilor și profesorilor cu privire la TIC.
• Majoritatea elevilor doresc să utilizeze mai mult calculatorul şi
Internetul pentru lecții la diferite discipline. Pentru multe cadre
didactice, TIC sunt extrem de utile pentru dezvoltare profesională
• Calculatoarele la clasă facilitează activitatea de predare.
• Multi dintre profesorii care au folosit tehnologia pentru
planificarea lecțiilor afirmă că astfel au economisit timp.
• Peste 90% dintre viitorii profesori au simțit că practica specifică i-a
ajutat să câştige încredere, motivație, înțelegere şi abilitatea de a
integra TIC în situații educaționale.
PREMISE PENTRU IMPLEMENTAREA TEHNOLOGIILOR
INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII ÎN EDUCAŢIE.
CONDIŢII ESENŢIALE PENTRU ASIGURAREA EFICIENŢEI
EDUCAŢIONALE A NOILOR TEHNOLOGII

• Elevii vor fi nevoiţi să înveţe să gestioneze un număr impresionant

de informaţii, să le analizeze şi să ia decizii, să-şi dezvolte
cunoştinţele pentru a face faţă provocărilor realităţii actuale.
• Activitatea didactică performantă este centrată pe învăţare, este
interactivă, şi se bazează pe interacţiunea elevilor cu informaţia prin
diverse aplicaţii.
• Rolul elevilor se modifică în egală măsură, din receptor pasiv de
informaţii care trebuie să memoreze şi să reproducă cunoştinţe în
mod solitar, în participant activ în propriul proces de învăţare.

• Rolul profesorului se modifică în sensul transformării lui în

colaborator, coleg de echipă, manager al situaţiilor de învăţare,
proiectant al experienţelor de învăţare, tutore.
• Rolul profesorului se schimbă din simplu transmiţător de cunoştinţe,
din sursă primară de informaţii pentru elevi, în facilitator al învăţării,
antrenor, mentor, co-participant în activitatea de învăţare a elevilor.

• Utilizarea noilor tehnologii propune colaborare, comunicare, forme

de exprimare variate, acces la cunoaştere şi informaţie relevantă,
respectarea ritmului şi stilului propriu de învăţare, contexte reale de
învăţare.
 Condiţii esenţiale pentru asigurarea eficienţei educaţionale a
noilor tehnologii

Elevii şi cadrele lor didactice trebuie să aibă un acces suficient

la tehnologiile digitale şi la Internet în clasă, în şcoală, în timpul şi în
afara activităţilor didactice.
Conţinutul informaţional virtual la care elevii şi profesorii
apelează trebuie să fie de un înalt nivel ştiinţific şi cultural,
impunându-se astfel o selecţie riguroasă a acestuia;
Profesorii trebuie să stăpânească un nivel decent de cunoştinţe şi
abilităţi de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi a resurselor
virtuale de informaţie.
Este necesara pregătirea noilor generaţii de cadre didactice
capabile să utilizeze noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării în
activitatea didactică curentă. Pentru acest obiectiv trebuie avute în
vedere şi înţelese următoarele:
• Formarea didactică va implica aprofundarea specificului învăţării.
• Etapele de formare profesională a cadrelor didactice trebuie să se
desfăşoare în paralel cu etapele de iniţiere în TIC.
• Competenţele TIC se corelează cu competenţele pedagogice, cu
deprinderile tehnice, cu competenţele sociale şi de muncă în grup.