Tehnologia Informatiei Si A Comunicatiilor

Contract POSDRU/92/3.
1/S/63673 Manageri si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale si valorificarea oportunitatilor de afacERi prin Inovare" - ''PERFORMERI Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeste in oameni!
TIC Tehnologia informatiei si comunicatiilor

Din cuprins:
Introducere. 1. Strategia europeana si nationala privind stimularea antreprenoriatului domeniului societatii informationale; 2. Profilul antreprenorului de succes in domeniul TIC; 3. Accesul la oportunitatile locale din domeniile vizate; 4. Programe, institutii si surse de finantare; 5. Ghid practic: model plan de afaceri. Bibliografie.
Contract POSDRU/92/3.1/S/63673 Manageri si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale si valorificarea oportunitatilor de afacERi prin Inovare" - ''PERFORMERI Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeste in oameni!
Introducere
Ce este Societatea Informationala? Denumirea generica de societate informationala este folosita pentru a descrie o societate si o economie care fac cel mai bine posibila utilizarea noilor tehnologii informatice si de comunicatii. Intr-o societate informationala oamenii vor beneficia pe deplin de noua tehnologie in toate ocaziile: la serviciu, acasa si in timpul liber. Exemple de tehnologii informatice si de comunicatii: automate pentru retragere de fonduri cash, telefoane mobile, televiziune cu teletext, faxuri, si servicii de informatii precum Internetul si e-mailul. Aceste noi tehnologii au implicatii in toate domeniile sociale si economice. Ele schimba modul in care facem afaceri, cum invatam si cum ne petrecem timpul liber. Acestea constituie, de asemenea, provocari importante pentru Guvern: legile trebuie sa fie actualizate pentru a sprijini tranzactiile electronice oamenii trebuie educati in spiritul noii tehnologii afacerile sa se deruleze pe Internet daca se doreste sa aiba succes serviciile Guvernului trebuie sa fie disponibile pe suport electronic. Industria ITC, reprezinta un sector cu o traditie de peste 50 de ani (intre 1954 si 1957 se realizeaza la IFA calculatorul CIFA-1, calculatorul de generatia 1 cu tuburi electronice urmat in 1961 de MECIPT-1 realizat la Universitatea Politehnica din Timisoara si ulterior DACICC la Cluj), care veneau ca rezultat al creerii in 1950 a primelor 3 scoli de tehnica de calcul la: IFA-Bucuresti, MECIPT-Timisoara si DACICC-Cluj. Ulterior industria s-a dezvoltat atat pe orizontala cat si pe verticala astfel incat azi se poate spune ca ITC-ul in Romania are trei domenii bine conturate: Telecomunicatiile, Software si servicii IT, Hardware si electronica. Industria ITC este cel mai dinamic sector al economiei nationale datorita in principal implicarii ITC-ului in toate domeniile economice si sociale. Cresterea economica inregistrata in Romania in perioada 2002-2008 a avut si efecte si asupra industriei ITC. Afirmatia este sustinuta de numarul ridicat de cereri pentru produse IT, in special pentru aplicatii software. Cresterea pietei s-a datorat unor factorii determinanti care au influentat aceasta evolutie respectiv: cresterea cererii pe piata interna, atat in sectorul public, cat si in cel privat si cresterea exporturilor, in special a exportului de servicii.
In aceasta perioada industria de ITC din Romania si-a marit valoarea de aproape cinci ori, ajungand de la 2,672 mil $ in 2002 la cca.12 mil $ in 2008, ceea ce inseamna ca a inregistrat un ritm de crestere mult mai rapid decat cel al PIB-ului. Industria ITC are un nivel ridicat de performanta folosind forta de munca cu grad ridicat de calificare . Productivitatea depaseste cu mult nivelul mediu al economiei, hightech-ul reprezentand totodata sursa de progres al societatii romanesti. Exporturile din domeniul ITC au crescut semnificativ in perioada 2008-2010, acumulnd un avans de cca 45%, mult superior altor sectoare ale economiei i comparabil doar cu cel din industria auto.Industria ITC reprezenta in 2010, Romaniei. Principalele avantaje ale industriei de ITC sunt: desi este o industrie noua comparativ cu ramurile clasice ea s-a dezvoltat intr-un ritm comparabil celorlalte tari din Europa; detine o pondere insemnata in exportul economiei nationale; contribuie cu sold pozitiv la balanta de comert exterior a Romaniei. dispune de forta de munca calificata; realizeaza excedent de produse valorificabile la export; costuri reduse pentru creearea unui loc de munca; existenta unui mediu concurential real datorita numarului mare de agenti economici si prezenta aproape integrala a multinationalelor de profil; pozitia geografica favorabila-acces la piete; sprijin guvernamental pentru domeniu ITC; tara recunoscuta pentru numarul si calitatea limbilor straine de circulatie; cultura de firma occidentala. 9,8% din exportul
Principalele avantaje competitive ale industriei ITC din Romania:
Primele preocupari pentru informatica au aparut in 1950, odata cu creerea primelor scoli de tehnica de calcul, si continua cu realizarea in perioada 1954-1957 a primului calculator romanesc de generatia 1, CIFA-1. Ca stiinta cibernetica isi are radacinile in Romania si anume in activitatea si realizarile lui Stefan Odobleja.La congresul internaional al medicilor militari inut la Bucureti n iunie 1937, tefan Odobleja a fcut o comunicare cu demonstraii practice asupra fonoscopiei i, n acelai timp, printr-un prospect distribuit participanilor, a anunat apariia iminent a lucrrii "Psihologia consonantist" care, la acea dat, era sub tipar.
"Psihologia consonantist" (1938) este axat pe teoria consonanei. Autorul aduce dovezi; prudent i rezervat, el concede totui c, pentru moment, teoria are nevoie de o verificare mai ampl. El susine ns cu trie realitatea faptelor concrete, cristalizate n jurul i cu ajutorul teoriei consonantiste; dualitatea riguroas, simetria, dihotonomia, binaritatea, bivalena, bipolaritatea, corelativitatea cu opoziia, alternarea, circularitatea sau reversibilitatea, selectivitatea, specificitatea, transformri i retrasformri, aciuni i reaciuni, atracii i repulsii, acorduri i dezacorduri, unificri i dedublri etc. Psihologia consonantist coninea toate principiile, toate ideile mai importante ale "Ciberneticii", care, cu acest titlu, se public sub semntura lui N. Wiener cu zece ani mai trziu, n patria lui Edison. Medicul romn a preconizat mainizarea i mecanizarea gndirii. S -a ntmplat ca, din miile de specialiti care au rsfoit cartea doctorului tefan Odobleja, cu atitudine de scepticism i indiferentism, s se gseasc i unul - numai unul singur - care nu numai c a neles-o, ci i-a sesizat i importana. El a preluat de la medicul mehedinean i ntreg entuziasmul i elanul acestuia. Acesta nu era nici psiholog i nici medic. Era matematicianul Norbert Wiener. Convins de importana procesului clinic n activitatea contien, Norbert Wiener ia n serios indicaia autorului romn de a folosi reversibilitatea ca mijloc esenial pentru mainizarea gndirii. El adopt i multe alte idei din psihologia consonantist printre care: fizicismul , mainismul etc. Dezvoltarea informaticii Romanesti prin produse care au caracterizat diferite perioade in aceasta evolutie se poate prezenta pe trei nivele de performanta,si anume: cel reprezentat de calculatoarele electronice utilizate in sistem batch-processing si un inceput al teleprelucrarii pe baza unor terminale simplede tip TTY si CRT aparitia microcalculatoarelor si mai ales aparitia PC-urilor(calculatoare personale),bazate pe circuite larg integrate si foarte larg integrate, cu o extindere a teleprelucrarii momentul aparitiei si dezvoltarii retelelor de calculatoare, cu o evolutie care a depasit chiar si imaginatia celor care au condus proiecte de pionierat in domeniu. Inceputurile informaticii in invatamantul superior si cercetare este situat in perioada 1955-1965 perioada in care la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii a Politehnicii din Bucuresti activa Prof.Tudor Tanasescu care conducea in paralel Sectia de Electronica a Institutului de Fizica Atomica unde lucrau cateva grupuri remarcabile de cercetatori si ingineri, orientati pe trei domenii majore: electronica aplicata in fizica nucleara,aparatura de masura si control,calcul electronic( cu hardware si software).
In
anul
de
invatamant
1961/1962
in
cadrul
Facultatii
de
Electronica
si
Telecomunicatii apare o noua specializare: calculatoare. Perioada 1955-1965 este importanta in mod deosebit,prin orientarile din invatamant si cercetare privind domeniul informaticii: Consolidarea si dezvoltarea colectivelor de specialisti de la IFA in constructia de calculatoare, inclusiv pe baza de tranzistoare, cu utilizarea lor in domeniii diferite, Perfectionarea prin doctorat a specialistilor necesari unei pregatiri in domeniul calculatoarelor,care trebuia sa inceapa in 1965 pe trei domenii de baza si anume: Circuite si dispozitive pentru calculatoare Calculatoare analogice si hibride Calculatoare numerice
In anul 1965 existau la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii de la Institutul Politehnic din Bucuresti, cadre didactice apte sa pregateasca studenti in domeniul informaticii, unele specializate prin doctorat.Acestora li s-au alaturat cei de pe platforma Magurele,de la Institutul Politehnic din Timisoara precum si cadrele didactice de la Universitatea din Bucuresti. Acad. Mihai Draganescu a initiat, conceput si realizat un program de dezvoltare a informaticii in Romania incepand cu perioada 1966-1970.Aceasta perioada poate fi denumita perioada marilor confruntari,conceptual,managerial,tehnologic si politic,care au condus la lansarea domeniului incepand cu anul1970/1971,odata cu fabricatia primelor calculatoare de generatia III in tara. In anul 1966, Acad. M. Draganescu si N. Teodorescu initiaza propunerea privind introducerea si utilizarea calculatoarelor electronice in economia si societatea Romaneasca. In 1967 se elaboreaza Programul de dotare al economiei nationale cu echipamente moderne de calcul si de automatizare a prelucrarii datelor care va avea un rol important in evolutia informaticii romanesti in urmatorii 15 ani. Trecerea la fabricatia componentelor electronice pe tehnologie de siliciu, asimilarea in fabricatie de serie si constructia unor baze industriale pentru calculatoare de generatia a II-a si asigurarea cercetarii si dezvoltarii de produs in cadrul si cu extinderea colectivelor care se formasera. Intrucat calculatoarele de generatia a III-a erau sub embargou pentru tarile socialiste, printr-un acord secret semnat intre Franta si Romania in 1968 in urma vizitei Generalului Ch.de Gaule, Romania este acceptata de Franta ca partener in realizarea
calculatorului IRIS 50(realizat in Romania sub denumirea de FELIX C256), care s-a realizat dupa familia de calculatoare IBM 360. Fabricatia calculatorului FELIX C256 a declansat realizarea unor investitii deosebite: Intreprindere de Calculatoare Electronice(ICE)-Pipera,Bucuresti,Intreprinderea de Memorii pe Ferite(IMF),Timisoara,Intreprinderea pentru Repararea si Intretinerea Calculatoarelor (IIRUC), Pipera-Bucuresti,Inreprinderea de Echipamente Periferice (FEPER), PiperaBucuresti, RomControlData (RCD), singura societate mixta cu tehnologie americana in
domeniul IT realizata in tarile socialiste. Au urmat Institutul de Tehnica de Calcul ( ITC) care avea sarcina asimilarii licentelor de fabricatie si realizarea software-ului de baza pentru FELIX C256, Institutul de Cercetari in Informatica (ICI) care avea responsabilitatea preluarii licentelor pentru programele aplicative si realizarea unei biblioteci nationale de programe dupa proiectul EPL (European Program Library) al firmei IBM, cu programe realizate in tara, creearea unor centre de instruire, centre teritoriale de calcul, precum si creearea unor centre de calcul in universitati din mari centre universitare,in institute de proiectare si cercetare, intreprinderi reprezentative ale economiei Romanesti. Tuturor acestor investitii le-a urmat cea care era destinata sa produca primul microprocesor romanesc-Z80 precum si memorii de capacitate realizate in tehnologie CMOS, si aici am numit MICROELECTRONICA, care in anii 1987-1989 exporta 80% din productie in tarile CAER. Dupa 1989 a urmat declinul productiei de hard, dar gratie inteligentei si scolii romanesti, s-a dezvoltat productia de soft si servicii IT. Telecomunicatiile au avut un ritm de crestere ascendent odata cu aparitia telefoniei mobile, comunicatiile de internet si televiziune prin cablu si apoi prin satelit au impulsionat ritmul de crestere si nevoia de comunicare.
Capitolul 1. Strategia europeana si nationala privind stimularea antreprenoriatului domeniului societatii informationale
1.1. STRATEGIA NATIONALA e-Romania 1.1.1. Introducere Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) a propus o strategie nationala, insotita de un plan de actiune, care sa conduca in cel mai scurt timp la orientarea intregului sector public spre societatea informationala, spre societatea bazata pe cunoastere, principalul instrument de actiune fiind sistemul de e-Guvernare. Strategia va fi implementata in perioada 2010-2013, fiind avute in vedere 3 componente: intelegerea in sens larg a termenului "e-Guvernare", aici fiind cuprinse diversele tehnologii care ajuta la cresterea calitatii serviciilor publice (nu se refera numai la internet, extinzandu-si aria de acoperire si la interactiunea telefonica a cetateanului ori a firmei cu administratia, plata taxelor prin mesaje telefonice, informarea prin intermediul retelelor TV etc.); integrarea strategiei in conceptul mai larg de "Romania Digitala", aici intrand si elemente legate de cresterea gradului de participare, accesul permanent, cresterea increderii cetatenilor in Guvern, contributia la cresterea economica; implementarea este privita ca fiind continua, acoperind un interval mare de timp, adaptata permanent la noile tehnologii. MCSI, in calitate de autoritate unica publica in organizarea si coordonarea la nivel national a implementarii programelor si proiectelor de guvernare electronica si administratie electronica, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, cu modificarile si completarile ulterioare, propune o viziune unitara pentru dezvoltarea unui sistem national coerent si integrat pentru serviciile publice on-line dedicate cetatenilor si mediului de afaceri. Prin transformarea modului de organizare si abordare a MCSI, Executivul ii confera acestuia un rol decisiv in orientarea Romaniei spre societatea bazata pe cunoastere, in consolidarea societatii informationale, obiectivul principal fiind realizarea serviciului e2010-2013
Romania, cu componenta sa strategica de e-Guvernare. Realizarea acestui obiectiv repozitioneaza Romania si ii confera un avantaj pentru crestere economica durabila, imagine internationala pozitiva, convergenta rapida in spatiul european, incluziune, consolidarea unor domenii de inalta competenta. Conceptul de "societate informationala" este unul foarte generos, care acopera practic toate sectoarele Programului de guvernare. Scopul de baza este crearea unei societati care sa includa accesul tuturor cetatenilor la servicii publice furnizate sub forma electronica, prin cresterea capacitatii de utilizare a serviciilor societatii informationale, reformarea modelelor operationale la nivelul administratiilor publice si cresterea eficientei operationale prin utilizarea adecvata a tehnologiilor informationale si comunicationale, respectiv cresterea competitivitatii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansata a TIC - tehnologiile informatiei si comunicatii. Setul de obiective si prioritati nationale este bazat pe necesitatile actuale si realitatile societatii romanesti, fiind in acelasi timp in concordanta cu exigentele la nivel european, si este insotit de mecanisme de finantare si mecanisme de cooperare. Pentru realizarea unui sistem national functional este deosebit de importanta implicarea tuturor factorilor decidenti de la nivelul administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor care apartin mediului de afaceri, precum si a organismelor stiintifice si profesionale, astfel incat proiectele de servicii electronice si aplicatiile nationale pe care MCSI le propune sa fie realizate intr-un cadru bine definit, cu roluri specifice si responsabilitati. Atingerea obiectivelor propuse impune stabilirea directiilor strategice in concordanta cu asumarea ferma a unui cadru legal adecvat, identificarea componentelor de suport tehnic si operational in conformitate cu tendintele si conditiile actuale. Prioritare sunt serviciile de e-Guvernare cu impact maxim, existand o monitorizare permanenta a modului in care se deruleaza programele de implementare a serviciilor. Perioada de implementare a Strategiei nationale "e-Romania" este legata direct de implementarea unui set de politici publice, cu finalizare in anul 2015. Furnizarea serviciilor guvernamentale si administrative de calitate pentru cetateni, operatori economici si utilizatori din administratia centrala sau locala, imbunatatirea eficientei sectorului public, reducerea costurilor, simplificarea operatiunilor, cresterea consistenta a numarului de utilizatori reprezinta scopurile principale ale strategiei si programului de actiuni, sistemul de e-Guvernare fiind pilonul principal al societatii informationale si unul dintre pilonii principali ai societatii bazate pe cunoastere.
1.1.2. Informatii generale relevante e-Guvernare Cuvantul "e-Guvernare" se traduce literal prin "guvernare electronica". Cu toate acestea, termenul de "e-Guvernare" s-a impus la nivel mondial cu sensul de "administratie publica, prin intermediul tehnologiei electronice". Semnificatie. In general, guvernarea electronica reprezinta simplificarea modurilor de lucru prin aplicarea unor tehnologii ale informatiei si ale comunicatiilor in zonele de administrare a informatiilor, de comunicare si de tranzactii in cadrul si intre institutiile de stat, precum si intre stat si cetateni sau operatorii economici. Domenii. e-Guvernarea se clasifica in urmatoarele domenii: Informare: informatiile vor fi disponibile on-line, prin publicarea lor pe site-ul web al unei autoritati publice. Comunicare: capacitatea de a avea acces interactiv si de a face schimb de informatii. Tranzactie: realizarea efectiva de servicii, inclusiv semnarea de formulare de cerere si livrari electronice ale documentelor oficiale si notificarilor. Disponibilitate. e-Guvernarea reprezinta un set de servicii electronice disponibile tuturor persoanelor aflate in tara si in strainatate. Este, de asemenea, un sinonim pentru un domeniu modern si inovator, care, prin calitate, incredere si rapiditate, joaca un rol central. Administratiile si autoritatile publice folosesc tehnologii precum internetul sau serviciile de telefonie mobila pentru a intra in contact cu cetatenii si cu intreprinderile. De asemenea, aceste tehnologii sunt utilizate in vederea efectuarii unor procese de lucru interne. e-Guvernarea are un impact asupra oricarui cetatean, oricarei intreprinderi sau autoritati publice. Tehnologie. Tehnologiile informatiei si comunicatiile (TIC) moderne dau posibilitatea autoritatilor publice de a oferi servicii "vechi", dar si sa introduca unele servicii noi pe internet. Nu numai ca aceste servicii pot fi personalizate pentru a raspunde nevoilor cetatenilor si intreprinderilor, dar fac si viata mai usoara. Multe dintre aceste servicii ii scapa pe cetateni de efortul deplasarii la sediile administratiilor publice datorita faptului ca formularele pot fi transmise prin internet. Folosirea tehnologilor de comunicare permite cetatenilor si intreprinderilor sa comunice interactiv cu autoritatile publice. Serviciul public. World Wide Web este, practic, deschis non-stop, ceea ce inseamna ca aplicatiile si formularele pot fi trimise in format electronic autoritatilor publice la orice ora din zi sau noapte. e-Guvernarea ajuta, de asemenea, autoritatile sa atinga noi niveluri: procedurile si formularele vechi sunt reevaluate, aduse la zi, daca este necesar, sau chiar eliminate in intregime. Cu toate acestea, e-Guvernarea nu inseamna eliminarea in
intregime a birourilor traditionale. Desi tranzactiile cu autoritatile publice pot fi efectuate pe internet, acest lucru nu este obligatoriu. Toti cei care prefera contactul direct sau care nu sunt familiarizati cu internetul pot merge la sediile autoritatilor publice. Incredere si securitate. Cetatenii trebuie sa aiba incredere in autoritatea publica electronica la fel de mult cum au in cea traditionala. Cetateanul trebuie sa poata verifica faptul ca versiunile electronice ale documentelor oficiale pe care le primesc nu au fost modificate si au fost trimise de catre autoritati. Pe de alta parte, si autoritatile publice trebuie sa poata verifica daca documentele primite de la cetateni ajung in starea lor originala si daca acestea sunt cu adevarat trimise de catre o anumita persoana. Transparenta. Schimbarile tehnice vor fi acceptate doar daca ele vor fi acceptate de toti cei vizati, incepand cu functionarii din autoritatile publice si incheind cu cei din mediul de afaceri, si daca aceste schimbari vor fi facute intr-un mod transparent. Accesibilitatea. Serviciile autoritatilor publice trebuie sa fie accesibile tuturor, fara discriminare. e-Guvernarea trebuie sa fie la dispozitia tuturor categoriilor de populatie. Separarea dintre cei care sunt familiarizati cu utilizarea noilor tehnologii si cei care intampina dificultati nu trebuie sa existe. Solutiile oferite, precum si site-urile web trebuie sa fie fara bariere si accesibile tuturor. Alte solutii, cum ar fi terminale web publice, ar trebui sa ofere tuturor posibilitatea de a folosi e-Guvernarea. Modul de folosire. Gama de servicii electronice oferite trebuie sa fie structurata intr-un mod usor de inteles, simplu si clar. In vederea obtinerii acceptarii si aprobarii din partea utilizatorilor, formularele si portalurile vor trebui sa aiba un design consistent. Navigarea si meniurile trebuie sa fie intuitive si logice, cu o structura familiara, astfel incat utilizatorii sa poata gasi rapid ceea ce cauta. Securizarea datelor. Cetatenii acorda un grad ridicat de incredere administratiei in ceea ce priveste protectia datelor. Cetatenii pun un mare pret pe protejarea vietii lor private. Sectoarele specifice de identificare personala vor fi special concepute pentru a fi in conformitate cu standardele de protectie a datelor. Acestea confera siguranta ca numai persoanele autorizate din cadrul administratiei au acces la datele cu caracter personal, prin e-Guvernare fiind protejate intr-un mod specific toate datele care necesita protectie. Cooperarea. e-Guvernarea functioneaza cel mai bine atunci cand toate nivelurile de guvernare lucreaza impreuna, de la autoritatile locale pana la ministere. Aplicatiile si infrastructurile existente vor trebui sa lucreze impreuna pentru a se putea ajunge la nivelul
dorit de eficienta. Numai prin intermediul cooperarii e-Guvernarea va actiona eficient la nivel organizational, financiar si administrativ. Durabilitate. e-Guvernarea are o structura modulara, care permite integrarea imediata a noilor componente in sistem pentru a tine pasul cu cele mai recente tehnologii. Structura modulara ofera mai mult decat durabilitate - ea creste capacitatea tarii de a concura pe piata si ii consolideaza pozitia de locatie pentru afaceri. Interoperabilitatea. Tipuri diferite de sisteme vor trebui sa fie capabile sa comunice unul cu celalalt. De aceea, solutiile de e-Guvernare vor fi proiectate in conformitate cu standardele si interfetele deschise recunoscute la nivel international. 1.1.3. Prioritati, politici si cadru juridic existente MCSI are in vedere realizarea unui sistem national electronic dinamic si permanent actualizat care sa eficientizeze raporturile dintre administratie si cetatean, sa cuprinda informatii cu privire la toate domeniile vietii economico-sociale si sa includa, cel putin la nivelul 1 de informare, toate institutiile existente in Romania la nivel central, regional si local. Interoperabilitatea sistemelor este unul dintre principalele obiective ale MCSI, aceasta permitand autoritatilor locale sa dezvolte niveluri diferite de oras sau judet digital, sa implementeze servicii proprii la nivel de regiune de dezvoltare, judet sau oras. eGuvernarea la nivel local integrata in sistemul de e-Guvernare la nivel central si realizata in conformitate cu nevoile si cerintele specifice fiecarei autoritati publice locale poate constitui una dintre directiile prioritare, luand in consideratie nevoia de descentralizare. Promovarea increderii publice in serviciile si importanta societatii informationale, in paralel cu reformarea structurilor si modelelor operationale, un exemplu in acest sens fiind introducerea modelului de oras digital sau judet digital, prin identificarea, auditarea si dezvoltarea serviciilor publice, coroborate cu translatarea si transbordarea acestora in format digital, si promovarea acestei practici la nivelul autoritatilor publice locale si al mediului de afaceri. MCSI are ca prioritati: dezvoltare sociala si economica prin utilizarea TIC in sistemul e-Guvernare; furnizarea efectiva a serviciilor publice de calitate, accesibile si acceptabile financiar; capacitatea crescuta a Guvernului de luare a deciziilor in procesul participativ si consultativ;
abordarea
responsabila,
eficienta,
impreuna
cu
reducerea
costurilor,
ca
instrument de reusita al celor implicati; transparenta in implementarea, designul, intretinerea si revizuirea politicilor; crearea unui punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice, 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana; reconstructia increderii cetateanului in Guvern; accelerarea cresterii economice; crearea unei forme de guvernare mult mai participative; promovarea solutiilor de invatamant la distanta. modernizarii administratiei publice; adoptarii pe scara larga a tehnologiei informatiei in mediul de afaceri, in relatia cu cetatenii si cu administratia publica; cresterii competitivitatii sectorului TIC, imbunatatirii domeniului cercetariidezvoltarii-inovarii; insusirii tuturor obiectivelor si actiunilor necesare implementarii directivelor europene sau altor directive care implica servicii publice furnizate electronic. Se vor asigura servicii mai bune prin: furnizarea tuturor serviciilor electronice prioritare, la un nivel ridicat de calitate, interoperabilitatea fiind imperativa; furnizarea serviciilor intr-un mod unitar si prietenos, la cel mai inalt nivel de siguranta si incredere; disponibilitatea serviciilor catre toti, permanent, accesul fiind posibil de pe intreg teritoriul sau din afara sa; atingerea unui grad de adoptie la nivelul mediu european in raport cu numarul de utilizatori; atingerea unui grad de satisfactie la nivelul mediei europene pentru toate serviciile furnizate electronic; accesarea informatiilor si serviciilor printr-un punct central de acces, integrat. realizarea intregii comunicatii intraguvernamentale prin mijloace electronice, cu respectarea cerintelor specifice de siguranta si securitate; Se va asigura cresterea eficientei interne a Guvernului prin:
O atentie deosebita va fi acordata:
reducerea gradului de suprapunere in legatura cu informatiile utilizate in sistemul guvernamental, organizarea guvernamentala fiind orientata dinspre ierarhii spre protocoale de colaborare; reducerea considerabila a utilizarii documentelor in format fizic si inlocuirea treptata a mecanismelor clasice de comunicare pe hartie (posta, curier) cu mecanisme electronice echivalente sau mai performante din punctul de vedere al cerintelor de disponibilitate, timp de raspuns si de securitate a informatiilor; utilizarea integrala a sistemului de achizitii publice electronice. raspandirea informatiei, cunoasterii si utilizarii e-serviciilor; cresterea competitivitatii si productivitatii in sectorul privat, in sectorul de afaceri, in sectorul public, prin cresterea nivelului de dezvoltare pentru sectorul de servicii si prin cresterea specializarii. 1.1.4. Definirea problemei, scop si viziune
Se va asigura o contributie importanta la prosperitatea tarii prin:
Pana la sfarsitul anului 2013, cetatenii, operatorii economici si administratia centrala si locala vor beneficia in permanenta de un set definit de servicii e-Guvernare, puse in practica in conformitate cu standarde clare, la un nivel maxim de calitate si de siguranta, in conformitate cu finantarea asigurata, fiind imprimat un ritm adecvat de crestere a numarului de utilizatori, sustenabilitatea serviciilor, actualizarea acestora. Calitatea serviciilor se refera in primul rand la utilizator; timpul necesar furnizarii serviciului, diversitatea mijloacelor prin care serviciul este furnizat, usurinta cu care serviciul respectiv este identificat, increderea in utilizarea serviciului electronic reprezinta indicatorii principali de evaluare. Pana la sfarsitul anului 2010 va fi finalizata implementarea intregului grup de servicii de baza care fac parte din Strategia nationala e-Romania, simultan fiind construit cadrul de dezvoltare sustenabila a programului. MCSI propune un nou concept de guvernare electronica - e-Romania, bazat pe o viziune unitara de creare a unui sistem national coerent si integrat pentru servicii publice on-line dedicate cetatenilor, mediului de afaceri si administratiei centrale si locale. Fiecare cetatean, indiferent daca traieste in Romania sau peste granite, fiecare firma sau fiecare utilizator guvernamental va avea posibilitatea de a se informa, de a accesa serviciile publice sau de a solutiona on-line orice problema administrativa, in cea mai rapida si favorabila modalitate.
Serviciile electronice catre cetateni si operatori economici vor fi organizate avanduse in vedere, in primul rand, utilizatorul. In toate cazurile, reproiectarea proceselor care stau la baza serviciilor de e-Guvernare va fi obligatorie, inainte de automatizarea lor. Simultan, legislatia care acopera domeniul e-Guvernarii va fi armonizata astfel incat sa permita servicii de calitate, fiind urmarita o politica nationala de crestere a calitatii infrastructurii de comunicatii. Viziunea legata de sistemul de e-Guvernare este aliniata cu strategia de dezvoltare a Romaniei, luandu-se in considerare analizele facute in Cadrul national strategic de referinta sau in programele operationale. 1.1.5. Principii generale Furnizarea serviciului e-Romania, cu componenta sa fundamentala de e-Guvernare, se bazeaza pe 4 principii care si-au demonstrat valabilitatea: Integrarea serviciilor. Aceasta presupune regandirea modului in care diversi agenti guvernamentali coopereaza in furnizarea unui serviciu. Cadru unitar de abordare. Presupune formularea unei viziuni si descrierea explicita a componentelor: e-serviciu, aplicatie, infrastructura, componenta organizationala (considerata ca fiind cea mai importanta); o atentie deosebita va fi acordata calitatii continuturilor, respectarii drepturilor de autor si de proprietate intelectuala. Organizare. Programul va fi coordonat de primul-ministru, MCSI actionand ca facilitator, mediator, furnizor de expertiza, finantator. In acelasi timp, in cooperare cu toti cei implicati, agenti guvernamentali sau administratii locale, MCSI va propune si implementa toate procesele care necesita schimbari (pentru utilizatori, functionari, factori guvernamentali de decizie), campanii publice de atentionare sau elemente de training. Atunci cand este cazul, se vor face analize de impact, in conformitate cu practicile comunitare europene. Ori de cate ori va fi posibil vor fi incurajate si sustinute programele de furnizare a serviciilor electronice care au timp scurt de implementare, permit vizarea unui numar mare de utilizatori (fiind foarte simplu de utilizat si accesat), au grad mare de independenta fata de nivelul de informatizare al diferitelor institutii publice. Incepand din a doua jumatate a anului 2010, se va trece la prezentarea bilingva a continuturilor, a doua limba fiind limba engleza, urmand ca din 2011 sa fie prezenta si prezentarea in limba franceza.
Finantare. Se vor utiliza diverse forme de finantare: finantarea directa, cofinantarea, prin implicarea mai multor ministere sau ministere si organisme ale administratiei locale, parteneriate public-private, finantari europene sau ale Bancii Mondiale, abordarea surselor deschise si/sau libere, finantarile private. Vor fi cautate toate formele europene de finantare, inclusiv cele legate de cercetare-dezvoltare sau pe directii particulare. Suplimentar, vor fi avute in vedere aspecte care s-au dovedit importante in legatura cu serviciile electronice, necesitand o atentie deosebita: Orientarea pe valoarea adaugata a serviciilor de guvernare electronica (centrarea pe nevoile cetateanului/mediului de afaceri) - orice serviciu furnizat de administratia publica trebuie sa satisfaca o nevoie a utilizatorilor sai, persoane fizice sau juridice. Asigurarea accesului centralizat si al furnizorului unic - sistemele de guvernare electronica vor fi furnizate printr-un punct de acces centralizat la nivelul intregii administratii publice si vor fi dezvoltate si implementate de catre institutiile publice conform competentelor si obligatiilor legale ale fiecareia. Accesibilitatea si transparenta - informatiile, procesele si serviciile electronice furnizate de catre administratia publica trebuie sa fie transparente si accesibile tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv grupurilor dezavantajate, intr-o forma inteligibila pentru acestia, atat prin mijloace traditionale, cat si prin mijloace electronice. Corectitudinea autenticitatea si autenticitatea oferite informatiilor prin corectitudinea sistemelor si de informatiilor intermediul
guvernare electronica sunt garantate de catre institutia publica care genereaza si gestioneaza acele informatii, conform atributiilor sale legale. Reutilizare si eficienta - implementarea si dezvoltarea sistemelor de guvernare electronica trebuie sa se realizeze intr-un mod coordonat si integrat, promovand reutilizarea solutiilor/sistemelor de guvernare electronica si a informatiilor/datelor la nivelul administratiei publice in scopul evitarii dublei finantari a proiectelor cu obiective similare in institutii publice diferite si eliminarii redundantei informatiilor solicitate cetatenilor/mediului de afaceri.
Securitatea si confidentialitatea - sistemele de guvernare electronica trebuie sa respecte si sa protejeze identitatea electronica a persoanelor, sa respecte dreptul persoanelor la confidentialitatea datelor personale si fiscale si sa asigure securitatea privind accesarea, stergerea sau modificarea in mod autorizat.
Standardizarea si interoperabilitatea - sistemele de guvernare electronica vor utiliza tehnologii, standarde si arhitecturi deschise, scalabile si flexibile, in vederea asigurarii interoperabilitatii intre aplicatiile de guvernare electronica atat la nivel national, cat si la nivel european.
1.1.6. Directii de actiune - directiile legate de serviciile electronice (SE) D 1. Cresterea capacitatii Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispozitie prin societatea informationala: facilitarea obtinerii de date, informatii si rapoarte in timp real; aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea societatii informationale pentru a crea o imagine de ansamblu si a oferi o ierarhizare a domeniilor prioritare de interventie; aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice societatii informationale (eGuvernare, e-Participare, e-Sanatate, e-Educatie etc.) pentru a crea o radiografiere obiectiva privind performantele inregistrate pe fiecare sector si directie de actiune corespunzatoare; fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare, prin utilizarea si prelucrarea de date, informatii si documente actualizate. D 2. Eficientizarea relatiilor cu institutiile publice: cresterea accesului la SE; intarirea increderii in SE; garantarea protejarii datelor personale; cresterea performantei administratiei prin intermediul SE; adaptarea organizarii statului la economia bazata pe SE, sprijinirea proceselor de descentralizare. D 3. Suportul societatii informationale: infrastructura si serviciile suport pentru societatea informationala; difuzarea continuturilor publice si patrimoniale; cresterea utilizarii SE in sistemul educational; adaptarea formarii la necesitatile economiei SE;
facilitarea accesului la justitie prin intermediul SE; evaluarea introducerii elementelor tele(munca, medicina, learning, training); valorificarea potentialului turistic prin intermediul SE; valorificarea potentialului cultural, cu accent pe spatiul francofon, prin intermediul SE;
dezvoltarea comertului bazat pe SE; cresterea calitatii actelor medicale si a starii de sanatate prin intermediul SE. cresterea eficientei luptei contra tuturor formelor de criminalitate informatica; reevaluarea statutului gazdei pentru date; cresterea competitivitatii si dezvoltarii operatorilor economici prin intermediul SE, contributia la intretinerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii; reevaluarea modelelor de crestere durabila prin intermediul SE; implicarea directa a cercetarii-dezvoltarii-inovarii in introducerea SE; cresterea eficientei investitiilor in SE; pregatirea guvernarii europene si internationale bazate pe SE (ambele intelese in sensul participarii Romaniei la pregatirea directivelor care au legatura cu societatea informationala, cresterea capacitatii de implementare a directivelor in vigoare, participarea la procesele care influenteaza, prin diverse organisme mondiale, societatea informationala). 1.1.7. Obiective
D 4. Contextul international:
Exista 3 grupuri de obiective, fiecare grup fiind caracteristic pentru unul dintre aspectele fundamentale ale serviciilor de e-Guvernare. Primul grup vizeaza capacitatea institutiilor publice de a valorifica potentialul serviciilor electronice. Stabilirea acestor obiective se bazeaza pe analize de tip SWOT si pe date privind nivelul de pregatire pentru implementarea serviciilor electronice. Al doilea grup de obiective deriva din recomandari europene sau din prevederi ale legislatiei proprii, fiind legate de furnizarea prioritara a unor servicii sau de calitatea acestora. Al treilea grup de obiective este legat de caracteristicile proprii serviciului e-Romania. a) Grupul 1 de obiective, legat de institutiile publice Urmatoarele obiective sunt relevante pentru realizarea si furnizarea serviciilor de guvernare electronica:
dezvoltarea
infrastructurii
informationale si a
continutului
digital
necesar
implementarii guvernarii electronice la nivel national si coordonarea proiectelor de e-Guvernare nationale cu proiectele de guvernare electronica paneuropene sau regionale; imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice electronice, pe baza simplificarii procedurilor administrative si transpunerii acestora in format electronic [aici intrand abordarea unitara a semnaturii digitale, PKI (Public Key Infrastructure - infrastructura de chei publice), modele adecvate de documente electronice, servicii care sa asigure integritatea si nonrepudierea documentelor electronice]; cresterea gradului de incredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securitatii echipamentelor tehnice si a produselor-program, protectia datelor personale, precum si respectarea dreptului la viata privata; colaborarea in cadrul administratiei publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile si relevante, prin intermediul unui punct central de acces; dezvoltarea interoperabilitatii sistemelor nationale de guvernare electronica; promovarea interoperabilitatii la nivel local; realizarea registrelor electronice nationale; cresterea rolului mijloacelor specifice societatii informationale in actul de guvernare; cresterea performantei angajatilor din administratia publica in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor; auditarea si certificarea calitatii si performantei generale a tuturor serviciilor de guvernare electronica; recunoasterea pe plan national a unui nivel inalt de calitate a serviciilor. Actiuni necesare in atingerea obiectivelor propuse in prezenta strategie: Obiectiv 1: Dezvoltarea infrastructurii informationale si a continutului digital necesar implementarii guvernarii electronice la nivel national si coordonarea proiectelor de e-Guvernare nationale cu proiectele de guvernare electronica paneuropene sau regionale: o inventarierea serviciilor publice electronice existente/in stadiu de proiect la nivel local si central, in vederea interconectarii acestora cu Sistemul Electronic National;
evaluarea serviciilor publice electronice existente in vederea stabilirii nivelului de dezvoltare; fixarea si atingerea de obiective legate de cresterea gradului de dezvoltare a serviciilor publice electronice, cresterea gradului de utilizare a serviciului si a elementelor de calitate a serviciului; publicarea informatiilor privind serviciile publice electronice pe www.e-guvernare.ro de catre institutiile administratiei publice responsabile, conform modelului disponibil la adresa web: www.e-guvernare.ro (accesul la serviciile furnizate prin adresele www.eguvernare.ro este pastrat, fiind adaugata si posibilitatea accesului prin portalul www.romania.gov.ro); proiectarea si implementarea de sisteme informatice pentru asigurarea serviciilor publice de baza in format electronic pentru cetateni si mediul de afaceri, definite conform legislatiei in vigoare; cresterea disponibilitatii serviciilor electronice de baza, prin asigurarea continuitatii serviciilor de guvernare electronica in caz de dezastru; participarea activa in proiecte si initiative europene TIC de cercetare si dezvoltare in domeniul e-Guvernare. Obiectiv 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice electronice, pe baza simplificarii procedurilor administrative si transpunerii acestora in format electronic:
Actiunea 1. Consolidarea capacitatii administrative in ceea ce priveste managementul calitatii, promptitudinea si evaluarea periodica a serviciilor electronice: o dezvoltarea si implementarea de metode si instrumente pentru masurarea barierelor administrative intampinate de beneficiarii serviciilor publice; o dezvoltarea, testarea si implementarea unor standarde de cost si calitate a serviciilor publice electronice; o efectuarea de sondaje on-line pentru evaluarea calitatii serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice; o Sistemul Electronic National va asigura mijloace de generare automata sau la cerere de rapoarte si statistici in timp real; o la dezvoltarea si implementarea serviciilor publice electronice institutiile publice vor avea in vedere asigurarea mijloacelor de generare automata sau la cerere de rapoarte si statistici in timp real;
identificarea si implementarea in etape a solutiilor de imbunatatire a calitatii serviciilor publice electronice;
Actiunea 2. Usurarea accesului cetatenilor si mediului de afaceri la serviciile publice disponibile prin mijloace electronice: o dezvoltarea functionalitatilor punctului central de acces electronic pentru furnizarea serviciilor si informatiilor publice prin mijloace electronice; o o dezvoltarea centrelor publice de acces la servicii publice prin mijloace electronice; dezvoltarea programelor nationale de facilitare a achizitionarii resurselor TIC necesare accesarii serviciilor publice electronice; o dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel national pentru utilizatorii sistemelor de guvernare electronica furnizate de administratia publica centrala; o elaborarea si adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare electronica pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informatia publica si la serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu dizabilitati; Actiunea 3. Utilizarea pe scara larga a achizitiilor publice prin mijloace electronice si a platilor electronice in administratia publica: o o extinderea functionalitatilor sistemului de achizitii publice prin mijloace electronice; extinderea gradului de utilizare a sistemului de achizitii publice prin mijloace electronice; o extinderea mecanismelor de achitare a impozitelor, tarifelor, taxelor si amenzilor prin mijloace electronice, atat in administratia centrala, cat si locala; o promovarea utilizarii sistemelor de plati electronice in relatia cu administratia publica. Obiectivul 3: Cresterea gradului de incredere a beneficiarilor serviciilor publice electronice prin asigurarea securitatii sistemelor informationale, protectia datelor personale, precum si respectarea dreptului la viata privata: o elaborarea, imbunatatirea si implementarea standardelor si regulamentelor de securitate si monitorizare a serviciilor in domeniul TIC in general si in sistemele de furnizare a serviciilor de guvernare electronica, in particular; o auditarea, din punctul de vedere al securitatii a fiecarui proiect sau sistem de furnizare a serviciilor publice electronice ce necesita aprobarea Consiliului pentru promovarea societatii informationale in Romania; o promovarea utilizarii semnaturii digitale in activitatea autoritatilor administratiei publice.
Obiectiv 4: Colaborarea in cadrul administratiei publice pentru furnizarea de servicii publice electronice integrate, sigure, accesibile si relevante, prin intermediul unui punct central de acces: constituirea unui grup de lucru compus din factorii de decizie din domeniul TIC la nivelul administratiei publice, in vederea coordonarii si dezvoltarii actiunilor de reforma administrativa electronica.
Obiectiv 5: Dezvoltarea interoperabilitatii sistemelor nationale de guvernare electronica; promovarea interoperabilitatii la nivel local:
elaborarea si implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de date si informatii interinstitutional, indiferent de competenta administrativa; elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandarilor sau cazurilor de buna practica specifice, din cadrul Uniunii Europene; promovarea interoperabilitatii intre institutiile administratiei publice, centrale si locale. (Interoperabilitatea este tratata pe larg in sectiunea corespunzatoare serviciilor-suport.) Obiectiv 6: Realizarea registrelor electronice nationale: realizarea si adoptarea cadrului legal ce va reglementa registrele electronice nationale; realizarea, in cadrul fiecarei institutii publice relevante, a registrelor electronice nationale proprii, specifice furnizarii serviciilor publice electronice si asigurarea accesului securizat la acestea; realizarea de protocoale intre institutiile publice responsabile, cu privire la asigurarea accesului in conditii de securitate proportionale cu gradul de confidentialitate a datelor; asigurarea interoperabilitatii cu Sistemul Electronic National, in conditiile de securitate definite. Obiectiv 7: Cresterea rolului mijloacelor specifice societatii informationale in actul de guvernare:
o o
dezvoltarea rolului si functionalitatilor Sistemului Electronic National ca si centru electronic pentru managementul cunoasterii in administratia publica romana; promovarea utilizarii mijloacelor de integrare si analiza a datelor prin intermediul Sistemului Electronic National; furnizarea in mod automat, catre factori de decizie autorizati, de analize si rapoarte consolidate, realizate prin mijloace electronice, pe baza informatiilor relevante si corecte accesibile sau furnizate prin intermediul Sistemului Electronic National. Obiectiv 8: Cresterea performantei angajatilor din administratia publica in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor:
organizarea de sesiuni de training in domeniul dezvoltarii performantelor serviciilor publice pentru functionarii publici de conducere; focalizarea programelor de pregatire continua anuale pentru functionarii publici pe programe de instruire in domeniul TIC. implementarea si utilizarea imediata a programului "e-Academie pentru functionarii publici", cofinantat prin fonduri europene nerambursabile, pentru pregatirea functionarilor publici in vederea utilizarii adecvate a tuturor componentelor legate de eGuvernare. Obiectiv 9: Auditarea si certificarea calitatii si performantei generale a tuturor serviciilor de guvernare electronica; recunoasterea pe plan national a unui nivel inalt de calitate a serviciilor: desemnarea MCSI ca evaluator al performantei generale a serviciilor publice electronice si detinator al marcii standardizate e-Gov, ce va asigura o recunoastere a nivelului general de performanta si maturitate al serviciilor; auditarea, cu ajutorul organizatiilor de specialitate, a tuturor serviciilor de guvernare electronica, din punctul de vedere al respectarii principiilor si obiectivelor enuntate in prezenta strategie; certificarea, de catre MCSI, a tuturor serviciilor de guvernare electronica cu marca de incredere e-Gov, in functie de rezultatul auditarii din punctul de vedere al criteriilor relevante. b) Grupul 2 de obiective, legat de recomandari europene sau de prevederi legislative proprii Romaniei Va fi urmarita, in primul rand, furnizarea sau consolidarea celor 20 de servicii
monitorizate la nivel european (12 pentru cetateni, 8 pentru operatori economici), prin cresterea calitatii furnizarii acestora, cresterea numarului de utilizatori, cresterea gradului de acoperire pentru diferite categorii si a nivelului de dezvoltare (4, respectiv 5): impozitul pe venit; cautarea unui loc de munca; beneficiile asistentei sociale; documentele personale; inmatricularea auto; autorizatiile de constructie; declaratia la politie; libraria publica; certificatele personale; inscrierea in universitati; anuntul schimbarii de domiciliu; servicii de sanatate; contributiile sociale; impozitul pe profit; TVA-ul; inregistrarea operatorilor economici noi; date statistice; declaratiile vamale; autorizatiile de mediu; achizitiile publice. Obiectiv 1. Infiintarea unui operator economic, comunicarea modificarilor Un portal central de internet asigura informatiile necesare in toate etapele dezvoltarii unei afaceri. Prin formulare interactive, oamenii de afaceri pot introduce si
semna digital toate informatiile necesare. Autoritatile relevante (registrul comertului, administratia financiara etc.) sunt informate automat si sunt integrate in tot procesul. Obiectiv 2. Transmiterea statelor de salarizare din contabilitatea operatorilor economici catre autoritatea corespunzatoare si catre operatorii economici de asigurari (de exemplu, fondurile de compensare, asigurari sociale, administratiile financiare, directiile de statistica) Operatorii economici sunt obligati sa isi transmita statele de salarizare catre diferite autoritati in mod regulat. Serviciul asigura procesarea imediata a tuturor informatiilor necesare. Depunerea declaratiilor de TVA Operatorii economici care sunt platitori de TVA au optiunea de a transmite electronic declaratiile periodice de TVA. Procedura este prietenoasa din punctul de vedere al utilizatorului si este mai simpla decat metoda traditionala de completare a hartiilor. Declaratia fiscala pe venit/Declaratia fiscala individuala Platitorii de taxe primesc ajutor in completarea formularelor electronice de taxe. Autoritatile au o calitate mai buna a informatiilor si cresc productivitatea prin reducerea timpilor de procesare. Obiectiv 3. Vamuirea marfurilor (import, export, tranzit) Formalitatile vamale pot fi derulate eficient si simplu in cadrul unui portal, tinanduse seama inclusiv de cadrul legislativ international. Obiectiv 4. Procesarea licitatiilor publice (inclusiv depunerea, evaluarea) Prin intermediul platformei bazate pe internet, licitatiile publice sunt derulate intr-o maniera simpla, sigura si eficienta. Inregistrarea electronica a pasilor individuali se reflecta in forma transparenta a documentatiei, in clarificarea informatiilor necesare pentru indeplinirea unor cerinte. Sunt implementate inclusiv componentele care asigura informatii comerciale despre operatorii economici implicati, date statistice, pregatirea unor oferte. Obiectiv 5. Cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare Solicitantul cere avizul electronic autoritatii competente. Il va primi, de asemenea, electronic. Procesul de aprobare poate fi urmarit de solicitant, reducandu-se enorm efortul si costurile. Obiectiv 6. Solicitarea si obtinerea unor extrase certificate din registrul de stare civila, copii dupa documente publice importante si decizii de procedura, in cadrul ghiseului unic. Aceste documente pot fi comandate electronic, intr-o maniera uniforma, semnate electronic de institutia autorizata, folosindu-se un formular electronic. Acest lucru ofera un
mare potential de rationalizare (in cadrul administratiei), accelerand si simplificand procesul de comanda pentru solicitant. Pot fi solicitate: extras din registrul comertului, extras de cartea funciara, extras de la biroul de credite, extras din registrul starii civile (certificat de casatorie, de nastere), extras de cazier judiciar, copii certificate dupa documente publice in legatura cu infiintarea unei societati comerciale, tranzactii imobiliare si ipotecare, originale si copii autentificate ale hotararilor de procedura penala, originale si copii autentificate ale deciziilor hotararilor de procedura civila, inclusiv executare silita si faliment. Obiectiv 7. Schimbarea adresei, notificarea schimbarilor Cetatenii si operatorii economici pot notifica administratiile despre schimbarea de adresa, prezenta fizica fiind limitata numai la operatiunile care necesita imperativ acest lucru. Autoritatile se vor asigura ca toate birourile administrative actualizeaza aceasta schimbare de adresa. Obiectiv 8. Votul electronic. Va fi introdusa, pe langa metodele traditionale de vot, si posibilitatea de a vota electronic. Ca un prim pas, va fi introdusa posibilitatea de a vota electronic pentru cetatenii din afara tarii. Obiectiv 9. Acces simplu si in retea la geodate, geoservicii si aplicatii de tip harta interactiva prin intermediul unui geoportal national. Geoportalurile ofera unei game largi de grupuri acces, via internet, la geoservicii si la aplicatii interactive de harti. Informatia Geo poate fi obtinuta on-line prin serviciile de distributie. Aplicatiile interactive simple de harti pot fi oferite on-line ca sisteme de informare a cetateanului (de exemplu, inventare, harti de pericole, harti de inundatii, nivelele de apa, planificare spatiala, chestionare oficiale). Obiectiv 10. Depunerea datelor catre oficiile de statistica. Cresterea automatizarii colectarii de date va reduce substantial cantitatea de munca pentru depunatorii de informatii si pentru autoritati. Portalul e-Romania va permite, pe baza unui modul adecvat, culegerea automatizata a tuturor datelor legate de serviciile electronice, permitand statistici in timp real. Obiectiv 11. Inregistrarea/radierea unui autovehicul (solicitarea numerelor de inmatriculare si a permisului de conducere). Inregistrarile sau radierile vehiculelor sunt servicii des utilizate de catre persoanele fizice si juridice. Prin procesarea electronica se reduc timpul si cantitatea de munca, dar si costurile si calitatea datelor existente. Obiectiv 12. Cererea si plata autorizatiilor de parcare. Cererile si platile autorizatiilor de parcare sunt servicii des utilizat de catre persoane fizice si juridice. Prin procesarea electronica se reduc timpul si cantitatea de munca, crescand flexibilitatea.
Obiectiv 13. Acces la informatii legislative. Informatiile legislative sunt armonizate, structurate si puse la dispozitie electronic, gratis, de catre autoritati. Sunt vizate aici si informatiile legate de legislatia locala, hotarari locale etc. Obiectiv 14. Permise de munca. Operatorii economici pot solicita electronic permise pentru munca. Atat solicitarea, cat si eliberarea respectivelor permise sunt realizate prin acest serviciu electronic. Obiectiv 15. Baza juridica. Sunt necesare componente legislative pentru implementarea proiectelor de e-Guvernare, pregatirea acestor componente fiind inclusa in planurile de actiune. Obiectiv 16. Arhitectura e-Guvernare - e-Romania. Planificarea e-Guvernarii faciliteaza reutilizarea solutiilor, raspandirea bunelor practici, evitarea unor greseli, scaderea substantiala a costurilor. In plus, serviciile care sunt functionale sunt integrate in Sistemul Electronic National. Obiectiv 17. Standardizarea datelor personale. Standardizarea structurii, semnificatiei si semanticii datelor cu caracter personal creeaza premisele transmisiei lor electronice fara interventie manuala. Obiectiv 18. Standardizarea operatorilor economici si a statelor de plata. Standardizarea structurii, semnificatiei si semanticii datelor operatorilor economici si staturilor de plata sub forma de ghiduri creeaza premisele transmisiei lor electronice fara interventie manuala. Obiectiv 19. Armonizarea registrelor. Administratia publica, la orice nivel, poate folosi registrele armonizate in contextul lor legal pentru a simplifica munca administrativa, in special respectand procesele administrative interautoritate. Este necesara o componenta legislativa adecvata pentru definirea, utilizarea si actualizarea registrelor. Obiectiv 20. Standarde pentru transmiterea electronica de date si documente la nivel national. Aceste standarde constituie baza pentru interoperabilitate in e-Guvernare. Acesta defineste utilizarea profesionala, structura informatiilor si setul de baza al obiectelor si informatiilor pentru schimbul de informatii in format XML. Cerinte preliminare: Infrastructura si servicii. Obiectiv 21. Serviciul pentru identificarea si managementul accesului Serviciile de identificare aloca identificatori concreti, transmisibili electronic catre partenerii implicati in tranzactiile e-Guvernarii. Cu ajutorul acestor identificatori, partenerii pot recunoaste persoana cu care vor comunica. Obiectiv 22. Facturarea electronica si decontarea platilor
Procedura de facturare si de decontare a platilor este necesara pentru asigurarea serviciilor publice pentru care este necesara plata unei taxe. Autoritatile au standardizat servicii modulare pentru plata electronica, servicii care pot fi integrate in regim de costuri scazute in diferite procese care se deruleaza on-line. Obiectiv 23. Serviciul pentru arhivarea electronica pe termen lung Documentele rezultate din tranzactii administrative care trebuie, conform legii, pastrate si arhivate vor fi pastrate disponibile pentru mult timp, chiar daca exista registre digitale pentru acestea. Obiectiv 24. Infrastructura integrata pentru toate nivelurile administrative. Se comunica la nivel de retea securizata. Reteaua constituie cadrul general legal, conceptual, tehnic si operational pentru comunicarea eficienta din punct de vedere economic si sigura din punctul de vedere al securitatii intre toate autoritatile. Obiectiv 25. Realizarea Centrului National de Management pentru Societatea Informationala (CNMSI) si a Centrului National "Romania Digitala" (CNRD). Prin natura sa, portalul e-Romania vehiculeaza o cantitate imensa de informatie ce va fi integrata in procesele de luare a deciziilor pentru sectorul guvernamental sau pentru industrie. Romania va sustine un astfel de demers integrat la nivel european sau mondial. c) Grupul 3 de obiective, legat de portalul e-Romania Prezentare generala. Portalul e-Romania reprezinta un mijloc important de implementare a strategiei de e-Guvernare. Acesta este menit sa asigure o interfata unitara, coerenta si prietenoasa intre administratia publica si cetatean si deopotriva intre administratie si comunitatea de afaceri. Crearea sistemului national unitar integrat pentru servicii on-line dedicate cetatenilor si mediului de afaceri se va baza pe conceptul "acces unic printr-un singur punct" la informatia digitala de interes in Romania: portalul e-Romania. Portalul va fi gazduit si administrat de catre MCSI sau de catre alte institutii aflate in subordonarea ori coordonarea MCSI. Portalul e-Romania este prevazut a se realiza pe doua niveluri: nivelul national cuprinde informatii de interes general, suficient de cuprinzatoare incat sa permita trecerea la un alt grad de detaliere; nivelul teritorial - portaluri asociate, care cuprind informatii detaliate, de interes la nivelul teritorial (judet, oras). Obiectivele principale ale portalului e-Romania sunt:
stabilirea unei imagini corecte a Romaniei pe plan international, imagine rezultata din calitatea informatiei prezente pe portal; cresterea increderii cetateanului fata de statul roman si serviciile de eGuvernare; acces facil si eficient la informatii si servicii publice pentru cetatean; cresterea increderii partenerilor interni si internationali, in paralel cu sporirea atractivitatii si competitivitatii operatorilor economici romani; crearea unui sistem unitar si interoperabil, in paralel cu descentralizarea serviciilor; reducerea costurilor administrative si eficientizarea actului de guvernare; economisirea timpului cetateanului si furnizarea de servicii de calitate cu costuri minime; simplificarea procedurilor administrative si scaderea birocratiei. 1.2. Strategia romneasc si europeana privind consultana i furnizar ea de programe informatice (software) Ansamblul industrial modern nu poate fi conceput fr aportul industriei IT,
motorul dezvoltrii economice durabile. Pn n anul 2000. Pentru a ajuta la creterea industriei de software, Strategia naional de informatizare i implementare n ritm accelerat a societii informaionale s -a bazat pe urmtoarele coordonate pn n anul 2000: realizarea infrastructurii informaionale naionale ca suport al informatizrii administraiei publice centrale i locale (pn la nivelul municipiilor); crearea contextului favorabil utilizrii pe scar larg a tehnologiilor informaionale i comunicaiilor n industrie, comer, transporturi, agricultur, aprare i sigurana naional, turism, sntate, protecia mediului, educaie, cercetare, cultur; armonizarea cu reglementrile Uniunii Europene.
Aceast strategie nu ar fi putut fi implementat fr urmtoarele msuri: facilitai fiscale i alte msuri de stimulare economic pentru societile romneti din domeniul IT; stimularea cererii de produse i servicii IT prin introducerea treptat a circulaiei n form electronic a documentelor din sfera administrativ, civil, comercial i din alte sectoare;
stimularea utilizrii unor forme electronice de plat ntre persoane fizice/juridice i administraia de stat; susinerea unor proiecte-pilot pentru comerul electronic i mbuntirea calitii produselor i serviciilor IT, prin introducerea unui sistem riguros de asigurare i certificare a calitii conform standardelor internaionale. Pn n 2005. Pn n 2005 s-au urmrit urmtoarele direcii: extinderea
infrastructurii informaionale (pn la nivelul comunelor) i atingerea unui nivel de informatizare a societii romneti care s permit integrarea n societatea informaional european. Astfel, juctorii de pe aceast pia s-au orientat ctre piaa intern prin dezvoltarea unor proiecte complexe i de interes crescut pentru managerii companiilor beneficiare. Vnzarea de software a crescut mai repede dect vnzarea de echipamente, mai ales pentru piaa intern, ceea ce nseamn c responsabilii din companiile romneti ncep s perceap soluii IT drept business. Activitatea n domeniul industriei de software i servicii este orientat n principal spre dezvoltarea de aplicaii / soluii att pentru piaa intern ct i pentru cea extern. n producia de software sunt utilizate tehnologiile cele mai noi de pe plan mondial- limbaje de programare, medii de dezvoltare, tehnici de modelare i arhitecturi de aplicaie. n 2003, rata de cretere a pieei IT din Romnia s -a meninut la 13%, urmnd trend-ul ascendent nregistrat n 2002, 12% fa de 2001, cu o valoare total de 680 milioane de euro. La nivelul anului 2004 n acest domeniu erau nregistrate 7300 societi comerciale, care n procent de 99% erau cu capital privat i n acelai procent erau IMM-uri. Se remarc n acest sector un mare numr de societi nfiinate dup 1990, cu capital romanesc, strin sau mixt. Acest sector se situeaz printre puinele care au nregistrat creteri nentrerupte de-a lungul ntregii perioade, n contextul unei economii n contracie general prelungit. Este, totodat, singura industrie care a realizat dublri anuale ale exportului, ca urmare a utilizrii resurselor umane cu calificare superioar. Indicatorii economici pentru perioada 2001-2004, atest: dublarea produciei, dublarea valorii adugate, aproape dublarea productivitii, dublarea exportului, n condiiile n care numrul de angajai in domeniu a avut o cretere mai mic dect creterea produciei. Analiza de tip S.W.O.T a acestui domeniu a evideniat urmtoarele:
Principalele puncte tari ale sectorului de consultan i furnizare de programe informatice sunt date de faptul c este furnizor de tehnologie pentru toate ramurile i este suportul pentru construirea societii informaionale. Valoarea adugat este superioar celorlalte sectoare economice i prezint un mare potenial de export. Necesarul de investiii este relativ redus fa de alte sectoare i const n special n investiii n resursele umane, care n Romnia au un potenial profesional puternic, solicitat frecvent pe piaa internaional. Punctele slabe ale sectorului sunt date de capacitatea redus de auto -finanare, dependena de o pia intern insuficient dezvoltat i o infrastructur de comunicaii nc insuficient dezvoltat. Influene negative asupra evoluiei sectorului se datoreaz i forei sczute pentru penetrarea pieei externe, lipsei instituiilor suport pentru cercetare dezvoltare (parcuri tehnologice, incubatoare de afaceri, centre de cercetare dedicate) i lipsei stimulrii firmelor romneti pe piaa intern. Constrngerea principal este dat de efectele nefavorabile ale recesiunii mondiale, care poate determina reducerea cererii i disponibilitii finanrilor internaionale i un comportament mai precaut al fondurilor de investiii. Oportunitile politicii industriale n domeniul software constau n consolidarea i dezvoltarea structurilor productive n parametri de eficien ridicat i creterea capacitii concureniale a societilor autohtone pe piaa intern i pe o pia extern tot mai exigent, avnd ca efect asigurarea pieei interne cu produse performante realizate n ar i creterea exportului de produse i servicii informatice. 2005-2008. Politica industrial 2005-2008 HG nr.1172 din 25 septembrie 2005 aprob , Politica Industrial a Romniei pentru perioada 2005-2008, politic ce se concentreaz asupra mbuntirii competitivitii, avnd n vedere consolidarea i ncurajarea factorilor orizontali: capitalul uman, cercetarea, inovarea, antreprenoriatul, respectarea condiiilor de mediu, toate aceste elemente ale dezvoltrii durabile ce joac un rol important n schiarea politicilor industriale la nivelul Uniunii Europene. Industria de IT, care constituie suportul societii informaionale, a cunoscut, n Romnia, n special dup 1993, avnd o traiectorie continuu ascendent, furniznd produse i servicii pentru toate sectoarele economice.
1.3. Politica european n domeniul software Politica Industrial a Uniunii Europene n 2002, Comisia European a adoptat Politica Industrial a Europei Extinse ca un prim pas n analizarea modului n care politica industrial este aplicat. Aceasta va continua s urmreasc o abordare orizontal. Principalele sale instrumente intesc spre a oferi un cadru n care antreprenorii i afacerile i pot dezvolta iniiativele, i pot exploata ideile i, nu n ultimul rnd, i pot crea propriile oportuniti. De aceea Comisia i propune s gseasc noi modaliti de mbuntire a eficienei i a eficacitii msurilor politicii industriale i nu n ultimul rnd dorete s se asigure c o politic la nivel industrial trateaz i nevoile speciale ale fiecrui sector industrial n parte. n 2004, naintea cooptrii celor mai tinere 10 ri membre, Comisia a emis un comunicat menit s completeze Politica Industrial a Europei Extinse, intitulat ncurajarea schimbrii structurale: O politic industrial pentru o Europ extins. Acest comunicat ndeamn la aciune n trei domenii diferite: un mediu mai bine organizat i reglementat pentru afaceri, o mai bun mobilizare a tuturor politicilor europene pentru consolidarea competitivitii, o analiz aprofundat pe sectoare individuale pentru a elabora politici ce rspund la anumite nevoi specifice. Printre aceste nevoi se numr necesitatea de a mri aportul de valoare al produselor, nevoia de a anticipa i a aciona n concordan cu transformrile structurale. Noua politic Industrial a Uniunii Europene n 2005, pus fa n fa cu fenomenul generalizat al globalizrii i cu intensa competiie internaional, Comisia European a lansat o nou politic industrial pentru a crea condiii mai bune pentru industriile existente n anii viitori. Noua politic industrial va veni n completarea aciunilor i politicilor individuale luate la nivel de stat membru pentru a susine o baz industrial puternic i dinamic. Aceast nou politic include 7 noi iniiative printre care: Competitivitatea
Cercetarea i inovaia industrial Acces pe pia Aceast abordare a noii politici industriale este bazat pe urmrirea atent a 27 de
sectoare ale industriei, inclusiv producia de programe software i este un pas important n atingerea intelor stabilite n Parteneriatul pentru Cretere i Slujbe de la Lisabona. n coninutul politicii, care se concentreaz pe competivitatea sectorului industrial european i pe instituirea unei economii bazate pe cunotine, impactul domeniului de consultan i furnizare de programe informatice este recunoscut ca fiind unul de cretere a productivitii. Misiunea Comisiei Europene cuprinde att mbogirea competitivitii sectorului de software i accesului la pia ct i mbuntirea preluri i eficiente a acestui sector de ctre ntreprinderile europene. Pentru a ndeplini aceste obiectiv este necesar colectarea i analizarea informaiilor legate de e-business, de sectorul de software ct i de impactul domeniului de furnizare de programe informatice asupra ntreprinderilor i a progresului economic n general. Principalele instrumente folosite sunt: analizele economice, coordonarea politicilor statelor membre, parteneriatul ntre sectorul public i privat cu organizaii non -profit i cooperarea cu organismele de standardizare europene. Noua politic industrial ncurajeaz, de asemenea, standardizarea domeniului de software. Acesta este un instrument pentru mbuntirea competivitii ntreprinderilor europene i crearea unui mediu uniform de care s beneficieze toi juctorii europeni, indiferent c sunt consumatori, vnztori sau productori. Se reafirm faptul c acest sector este principalul domeniu care contribuie la prosperitatea i creterea economic a Uniunii Europene. nglobarea eficient a programelor informatice n procesul de producie este considerat a fi principalul factor n accelerarea productivitii. PONDEREA DOMENIULUI N PIB. EVOLUIA NUMRULUI MEDIU DE
SALARIAI. STRUCTURA DE PRODUCIE ITC N ROMNIA. Se prezinta mai jos date statistice privind diversi indicatori la nivelul anilor 2008 2010.Referirile se fac la anul 2008 deoarece in perioada 2000-2008 industria de ITC a
inregistrat cresteri spectaculoase inregistrand o crestere de 10 ori in 2008 fata de anul 2000. Tabel 1 Ponderea n PIB pentru domeniul ITC Sursa: Anuare statistice INSSE pentru anii 2008, 2009, Buletin statistic lunarpentru anul 2010, MECMA, Direcia general de Politic Industrial.
Anul PIB [miliarde euro] 2010 2009 2008 122,0 115,9 136,8 PIB pentru domeniul ITC(val.adaugata) [miliared euro] 3,235 3,349 3,793 Pondere domeniu ITC n PIB [%] 2,65 2,89 2,78
Tabelul 2 Tabloul Industriei ITC in perioada 2008-2010 Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2008 Cifra de afaceri CA,mil.EU Prod.vanduta,mild.EU Valoare adaug.VA,mil.EU Export,mil.EU Profit net,mil.EU Numar firme Personal 9119 7830 3793 3008 624 20449 123992 2009 8320 7351 3349 3385 492 19502 117756 2010* 8820 7800 3235 4371 411 18450 115760 2009/2008 -8,8% -6% -12% 13% -21% -5% -5% 2010/2009 6% 7% -3% 29% -17% -5% -2% 2010/2008 -3,3% 0% -15% 45% -34% -10% -7%
Tabelul 3. Cifra de afaceri a sectorului ITC pentru perioada 2008-2010 in mil.EU pe domenii de activitate
Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2008 Telecomunicatii Software si serv.IT Hardware 5136 2510 1473 2009 4416 2188 1716 2010* 3975 2391 2454
Tabelul 4. Cifra de afaceri din ITC- evolutie 2008-2010 pe domenii Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2009/2008 Telecomunicatii Software si serv.IT Hardware -14% -13% 16% 2010/2009 -10% 9% 43% 2010/2008 -22,6% -5% 67%
Tabel 5. Ponderea domeniului ITC n exportul Romniei mil.EU. Sursa:Anuare Statistice INSSE pentru anii 2008,2009.*Pentru anul 2010 datele au fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC. 2008 Telecomunicatii Software si Serv.IT Hardware 784 640 1578 2009 623 650 2030 2010 640 730 2990
Tabelul 6. Evolutia personalului din ITC in perioada 2006-2010 mii angajati Sursa: Anuare Statistice INSSE pentru anii 2006-2009.*Pentru anul 2010 datele au fost calculate pe baza bilanturilor depuse de firme la semestrul1,a datelor operate in buletinele lunare INS pe intreg anul si a informatiilor comunicate de companii catre ITC
2006 Total personal Telecomunicatii Software si Servicii IT Hardware 110 47,5 47 13,5 2007 116,2 49 50,5 16,7 2008 124 49,8 54,2 20 2009 117,8 45,9 55,5 16,4 2010 115,8 43,1 56,6 16,1
Europa va avea un deficit de 500.000 de specialiti IT n anul 2015 dac tendina tinerilor de a ocoli studiile universitare politehnice se menine, la nivel continental - atrag atenia analitii Uniunii Europene. Deficitul mare de specialiti IT pune astfel n pericol performana economiei europene n era pieelor globale. El afecteaz semnificativ
dezvoltarea industriilor high tech i ncetinete ritmul inovrii, care, la rndul su, influeneaz productivitatea n industriile complementare O analiza privind evolutia industriei de ITC pe ultimii trei ani a fost realizata de un colectiv al ITC coordonat de Mircea Vuici si intitulat Industria TI&C, 2009 -2010- Bilanul anilor de crizpublicat de ITC in mai 2011(www.itc.ro). Iata cateva date semnificative referitoare la domeniile industriei ITC: Telecomunicaiile Sectorul telecomunicaii, care depinde cel mai mult de consumul intern, a fost i cel mai puternic afectat de criz, cu o reducere de -22% cumulat n cei doi de contracie economic. Cifra de afaceri a sectorului a sczut cu -14% n 2009 (la 4,42 mld.euro) i cu nc -10% n 2010 (la 3,97 mld.euro). Producia vndut (veniturile din servicii)1 au nregistrat o scdere asemntoare, ajungnd la nivelul de 4,1 mld.euro n 2009 i 3,68 mld.euro n 2010. Valorile produciei/serviciilor sunt apropiate de cele ale pieei de telecomunicaii calculat de ANCOM pe baza datelor de la cei peste 1.400 de furnizori de reele i servicii de comunicaii electronice autorizai (3,9 mld.euro, -14% n 2009). Reducerea cea mai puternic a fost resimit de telecomunicaiile mobile (CAEN 6120) care dau peste jumtate din veniturile sectorului. Cifra de afaceri a acestui subsector a sczut cu 17%, de la 3,04 mld.euro n 2008 la 2,51 mld.euro n 2009, iar ponderea in totalul sectorului s-a diminuat de la 60% la 57%. Subsectorul telecomunicaiilor prin reele fixe (CAEN 6110, unde sunt nregistrai Romtelecom i companiile de cablu) a cunoscut o reducere mai moderat, cu doar 8%, iar ponderea n total a crescut la 37%. Explicaia unor astfel de evoluii, care nu concord cu tendinele pe termen mediu -lung, trebuie cutat n comportamentul consumatorilor n condiii de criz i, mai ales n reducerea drastic a veniturilor din telefonia mobil. Piaa romnesc de telecomunicaii este recunoscut ca una din cele mai puternic concureniale din Europa, iar presiunea pe preuri a fcut ca muli analiti s pun sub semnul ntrebrii sustenabilitatea pe termen lung i ansele de supravieuire a unora din companiile mai mici ale sectorului. Perioada de recesiune a adus confirmri n acest sens, grbind sfritul multor firme de telecomunicaii. In zonele principale ale pieei s-au consolidat concentrri n care doi -trei operatori dominani se lupt pentru a-i menine sau mri cota de pia: Orange, Vodafone i
Cosmote n telefonia mobil voce i date; Romtelecom i RCS&RDS n telefonia fix; RCS&RDS, Romtelecom i UPC n serviciile Internet i TV prin cablu i satelit. Software i servicii IT Cifra de afaceri a sectorului software i servicii IT a sczut n 2009 cu 12,8% la 2,19 mld.euro, dar a urcat cu 9,3% la 2,39 mld.euro n 2010. Contracia din 2009 a fost mai puin sever dect n estimarile, iar revenirea a nceput mai devreme dect n alte zone ale economiei. Producia/serviciile vndute au urmat o traiectorie asemntoare, cu o scdere cu 11,2% n 2009, urmat de o cretere cu 9,6% n 2010, iar valoarea adugat brut (contribuia la PIB a sectorului) a nregistrat variaii de -9,9% i, respectiv, +6,9%. Aceste evoluii reflect reducerea din 2009 a consumului intern de produse i servicii IT att n ntreprinderi ct i n sectorul public, asociat cu o stagnare a cererii pe pieele externe i urmat n 2010 de stabilizarea pieei interne n paralel cu reluarea creterii exporturilor (+11%). Dei contracia pe perioada recesiunii nu a fost att de mare, ocul resimit de majoritatea companiilor de software i servicii IT a fost deosebit de puternic n 2009, mai ales c a survenit dup opt ani de creteri continue ale sectorului cu rate anuale depind 20%. Cererea extern a fost mai puin afectat n perioada de recesiune. In 2009 reducerea consumului din economiile dezvoltate a condus la scderi n unele din unitile R&D ale companiilor strine, dar pe ansamblu, activitile destinate pieelor externe au nregistrat o stagnare la nivelul anului anterior. Cursul ascendent a fost reluat n 2010, o dat cu revenirea pe cretere n multe ri europene i amplificarea transferului de activiti ctre ri ca Romnia. Avansul nregistrat de exporturi a provenit att din vnzrile de soluii software i contractele externe ale companiilor locale, ct i din veniturile centrelor de servicii i de dezvoltare software ale multinaionalelor. Hardware i electronic Sectorul hardware i electronic este singurul care s-a meninut pe un trend ascendent pe ntreaga perioad de criz, nregistrnd o cretere cumulat cu 67% a cifrei de afaceri totale i cu 88% a produciei vndute i a exportului. Pe ansamblu, s-ar putea spune c fabricaia ITC nu a fost afectat de recesiune, dar la o analiz de detaliu trebuie notate traiectoriile diferite ale companiilor, contribuia hotrtoare a produciei de la Nokia i, n general, accentuarea ponderii companiilor strine n paralel cu restrngerea activitii productorilor locali.
In 2009, anul cel mai dificil al crizei, cifra de afaceri a sectorului a urcat la 1,71 mld.euro, n cretere cu 16% fa de anul anterior, iar producia vndut i exportul au avansat cu 29%. Este important de subliniat c aceast evoluie s-a datorat aproape exclusiv creterii cu 573 mil.euro (+125%) de la Nokia care a compensat scderile de la majoritatea celorlalte firme. Dac nu ar fi existat Nokia, sectorul ar fi nregistrat o reducere cu 330 mil.euro (-32%), mai puternic dect n sectoarele de servicii IT.
Capitolul 2. Profilul antreprenorului de succes in domeniul TIC

2.1. CULTURA ANTREPRENORIAL 2.1.1. Ce era cu timp sau cu mult timp n urm n imensitatea stufoas, multicolor i mictoar e a trecutului, spune Negu M. Djuvara n lucrarea sa Civilizaii i tipare istorice un studiu comparat al civilizaiilor(2008), se disting ici i colo, din zorii Istoriei, mari ansambluri de societi a cror viziune asupra lumii, ale cror tehnici, arte i instituii confer popoarelor care le mprtesc o coloratur, un stil aparte i a cror dezvoltare n timp urmeaz o curb care, de la un caz la altul, prezint uimitoare similitudini. Aceste ansambluri, numite de Djuvara (2008) civilizaii, nu acoper intregul cmp al Istoriei, dar totul se petrece ca i cnd acestea ( civilizaiile, uneori paralele, alteori succesive), ar forma marile ramificaii pe care le-a urmat viaa n avntul ei spre umanitatea superioar. Primele civilizaii s-au nscut n vile fluviale, care au fost primele zone de economie agricol sedentar. Toate civilizaiile presupun existena unei viei urbane i progreseaz conform unui proces similar de organizare a statului. Sedentarizarea unor grupuri etnice n regiunile care se p retau la cultura sezonier a cerealelor, asigura minimul de hran al colectivitii. n aceste condiii, o parte din populaie se disponibilizeaz pentru alte sarcini dect producia alimentar i anume: administrarea i aprarea grupului, producerea uneltelor i a armelor, organizarea schimburilor comerciale. Tocmai n principalele centre unde se realizau schimburile comerciale se nasc primele aglomerri urbane, pentru ai adposti pe neproductori: piee de cereale i animale, rspntii de drumuri pentru caravane, puncte de confluen a rurilor, mici porturi
maritime, depozite de sare sau metale. Aceste aglomerri se difereniaz puin cte puin de aglomerrile din zona rural nvecinat. Habitatul se amelioreaz, arhitectura nceteaz s fie exclusiv utilitar, un anume urbanism apare ici i colo. Curnd, pentru a se apra mai bine mpotriva raidurilor fcute de nomazi, aceste centre mai populate i mai bogate se mprejmuiesc cu ziduri. n acelai timp, ranului rzboinic i succede soldatul de meserie. Rzboinicul nu este singurul care se specializeaz. Olarii, fierarii, dulgherii, zidarii, scribii, i preoii nceteaz s fie nite izolai n satul lor, obligai de cele mai multe ori s participe la activitile agricole ale comunitii. Ei se unesc pen tru a-i apra corporaiile. Se formeaz grupuri de interese, are loc o delimitare care d natere claselor, subnelegnd o clas de inactivi sau semiactivi care consider c puterea le aparine de drept. Din aceste interese se nasc tensiuni, bogate n vi rtualiti spirituale. Condiiile sunt reunite pentru nflorirea unei civilizaii. i, n interiorul unei civilizaii, dar mai cu seam ntre acestea se intensific schimbul de mrfuri. Drumurile pe uscat i pe ap, pentru schimbul de mrfuri, devin o important surs de ctiguri, iar ctigul ( foameade bani), nc nu a fost potolit de nimeni, pn n ziua de astzi. Cam acesta este i momentul zero al iniiativelor sau ntreprinderilor persoanle i/sau de grup, al antreprenoriatului primordial. 2.1.1.1. Antreprenorul, n diferite viziuni In lucrarea profesorului Constantin Rdui (Rdui, 2007) se definete antreprenoriatul ca un proces de creare a valorii printr -un mod inventiv de a gestiona
resursele i prin exploatarea n sensul pozitiv al cuvntului a unei oportuniti, iar antreprenorul ca un ins cu nclinaie spre iniiativ, decurgnd din nevoia de dezvoltare, cu spirit ntreprinztor, creativ, capabil s-i asume responsabiliti i riscuri, cu tenacitate i intuiia schimbrilor. n ara noastr, problematica antreprenoriatului nu apare pe un teren gol. n perioada antebelic ea s-a dezvoltat dup nevoi, ajungnd pn n cele mai ndeprtate sate. Redus, cel puin ideatic, la dezvoltri directiviste (multe aiurea) n regimul comun ist, plus o faun de biniari cu te miri ce, antreprenoriatul a izbucnit spontan dup revoluie, dovad sutele de mii de societi comerciale nregistrate (majoritatea SRL -uri), dar cu manifestri mai degrab pripite, fr o fundamentare socio-economic, din care multe au pierit, mai ales n condiiile crizei din ultima vreme. Nu se pun la socoteal marile antreprize private, dirijate i puse n oper de unde trebuia. Un vestit profesor de economie de la Universitatea din Los Angeles scria, mai de mult (Rdui, 2007), c dup desprinderea de lagrul sovietic, n rile est -europene nu
exista capital autohton i a trebuit s fie creat; evident, nu existau nici capitaliti naionali i au fost fabricai i acetia. Antreprenorul, resursa uman capabil de a produce plusvaloare n societatea n care triete, prin idei, creativitate, inovare, viziune, curaj, responsabilitate, risc i o doz de nebunie, nu a scpat de a fi definit, din cele mai vechi timpuri, de ctre cei care au fost n msur s-i conserve aportul lor la cunoatere, pn n zilele noastre. Iat cteva exemple: o Unii ateapt s se schimbe vremurile. Alii iau vremurile n primire i le schimb (Dante Aligheri) o o o Cltoria de 1000 de mile ncepe cu primul pas (Lao Tzi) Creativitatea este darul de a vedea lucruri care nu se vd (Jonathan Swift) Oamenii cu idei noi sunt considerai icnii pn cnd ideea lor este pus n practic (Mark Twain) o o Pentru Devii ceea ce gndeti (Mahatma Ghandi) Ceva de fcut, cineva de iubit, ceva la care s speri (Ioan Paul al II-lea) definirea, contientizarea i implementarea noiunii de cultur
2.1.1.2. Cultura antreprenorial antreprenorial, n ara noastr, nu au fost dect preocupri sporadice, i acestea doar n ultimul timp i la un nivel eliti st, sub forma unor cursuri teoretice contra cost (mare), oferite de varii firme de consulting, management i marketing. Este meritul programului POSDRU de a cuprinde i finana, prin Axa prioritar 3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor, concret prin subaxa a, promovarea culturii antreprenoriale, activitile de pregtire i perfecionare profesional, cu accent pe dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, duse i diseminate n segmente largi ale populaiei din ara noastr, mul te dintre acestea expuse la numeroase vulnerabiliti. O definiie cuprinztoare a sintagmei cultur antreprenoriale este dificil de elaborat. n orice caz, ea trebuie raportat separat la firme (organizaii), respectiv la persoane fizice (ntreprinztori). n primul caz, cultura antreprenorial poate fi definit ca un set de idei ntrupate n structuri i procese care genereaz un complet de convingeri ale instituiei, reliefnd voina de schimbare, ulterior transformate ntr -o nou cultur, oferind o identitate unificatoare, o personalitate aparte instituiei. Referitor la ntreprinztori (persoane fizice) trebuie avute n vedere mentalitatea acestora (nelesuri, credine, valori, interese, motivaii) i bineneles aptitudinile antreprenoriale (ncredere n forele proprii, libertate de gndire, flexibilitate) .
Contientizarea necesitii dobndirii unei culturii antreprenoriale reprezint o activitate de mare importan i cuprindere i, poate de aceea, de real dificultate. Su nt muli oameni cu pregtire superioar, de real valoare tiinific i profesional, care consider creativitatea un dar nnscut al anumitor persoane i, n consecin, orice aciune de cultivare a nsuirilor specifice antreprenoriatului, subliniate ma i nainte, are cel mult ansa de a trezi n contiina celor privilegiai reacii adaptive, proactive n raport cu anumite provocri ale mediului; ct despre ceilali muritori de rnd, asemenea aciuni sunt inutile. Din fericire, exist i personaliti tiinifice care, n urma unor intense cercetri din domenii adiacente, n principal psihologice i biologice, au ajuns la concluzia c toi oamenii, desigur n grade diferite, dein aceast nsuire de creativitate, renunndu -se la ideea de unicitate, de genialitate. Pe acest nou cmp de gndire, trecerea la activiti susinute de formare, contientizare i valorificare a culturii antreprenoriale capt o importan aparte. Nu trebuie trecut cu vederea i, deci, salutat n mod corespunztor nici orientarea din ultimul timp a sistemului educaional din ara noastr, care acord o a atenie special acestor componente n pregtirea tineretului. Noua lege a educaiei, blamat i contestat de muli (unii fr nicio tangen sau aptit udine n domeniu), prevede n curriculum-ul preuniversitar orientri precise referitoare la instruirea elevilor n aa numitele competene-cheie, care au legtur cu iniiativa, creativitatea, antreprenoriatul, pregtirea continu, societatea cunoaterii etc. De aceea este de salutat cuprinderea n curriculum-ul preuniversitar a unor prevederi, pe care le reproducem din Legea Educaiei Naionale (Legea 1/2011): Art.43, (3): Curriculumul Naional este fundamentat pe urmtoarele domenii de competene-cheie care determin profilul de formare al elevului din perspectiva nvrii pe parcursul ntregii viei (s.n.): a) comunicare n limba romn i, dup caz, n limba matern; b) comunicare n limbi strine; c) competene n matematic, n tiine i tehnologii (s.n.); d) competene digitale; d) a nva s nvei; e) competene sociale i civice; g) iniiativ i antreprenoriat (s.n.); h) sensibilitate i expresie cultural.
De asemenea, la un alt capitol din aceeai lege, referitor la formarea continu a angajailor, se prevd programe de reconversie profesional i de recalificare pentru omeri, programe pentru dobndirea de abiliti antreprenoriale i alte programe de formare profesional continu (s.n.). Rolul universitilor n promovarea culturii antreprenoriale este, de asemenea, subliniat; poate nu att de concentrat, dar foarte clar. Universitile sunt considerate spaii libere pentru gndire i creaie, concept care trebuie s ncurajeze metodele moderne de nvare, de evaluare-autoevaluare, de studii de caz i educaie antreprenorial. Se subliniaz cteva direcii capabile s pun n valoare crearea de noi competene n toate domeniile vieii economico-sociale, cum ar fi: dezvoltarea culturii antreprenoriale n interiorul i n afara spaiu lui universitar; legtura dintre cultura organizaional i cultura antreprenorial; explorarea creativitii i a unor opiuni antreprenoriale n utilizarea energiilor neconvenionale i protejarea mediului. Astzi, n programul POSDRU 2007-2013, exist un Domeniul major de intervenie: 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale n Axa prioritar: 3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor, care ofer iniierea i perfecionarea resursei umane domeniul afacerilor, pe bani europeni. Printre aceti beneficiari va aflai i Dvs. 2.1.2.1. Afaceri i antreprenoriat, prin IMM 2.1.2.1.1. Sistemul economic de pia Un sistem economic poate fi descris pornind de la dou caracteritici determinante: forma de proprietate i forma de management organizaional (Scarlat, 2001). Astfel, n condiiile unei forme de proprietate private i a unui management organizaional descentralizat rezult un sistem economic superior, cunoscut sub denumirea de sistem economic de pia sau economie de pia. n acest sistem economic, forma de proprietate privat genereaz interes i motivaie pentru utilizarea proprietii conform scopului pentru care a fost creat i pentru exploatarea ei eficient, iar managementul organizaional descentralizat permite un ciclu scurt al deciziei, deci un rspuns rapid la semnalele pieei (n sensul c deciziile vitale se iau la nivelul managementului de vrf al organizaiei respective). Sistemul economic de pia nu trebuie neles ca un sistem cu proprietat e exclusiv privat i cu un management complet descentralizat, ci ca un sistem economic n care proprietatea este majoritar privat i managementul organizaiilor predominant descentralizat. ntotdeauna i n orice sistem economic, chiar campion al economi ei de in
pia, exist un sector de stat, care nu poate fi neglijat,din raiuni strategice i/sau economice. De asemenea, orict independen i autonomie decizional ar avea firmele private din statele cu economie de pia dezvoltat, totdeauna exist i vo r exista decizii (de natur fiscal, vamal, de siguaran a statului etc.) care vor fi luate la un superior managementului de vrf al organizaiei, adic la nivel de stat. Stabilitatea sistemului economic de pia, bazat pe competiie, trebuie totui protejat (n mod paradoxal, tocmai de stat!) de un set legislativ, care trebuie s includ cel puin: legislaia antimonopol ( eviatrea sistemului economic n care proprietatea este privat, dar managementul organizaional este centralizat economia de monopol); legislaia pentru protejarea/garantarea proprietii ( evitarea sistemului economic n care proprietatea este de stat, iar managementul organizaional este descentralizat - economia social de pia); legislaia pentru combatrea concurenei neloaiale ( meninerea n economia de pia, cu protejarea partenerului ofert); legislaia pentru protejarea consumatorului (meninerea n economia de pia, cu protejarea partenerului cerere). Existena unui asemenea sistem legislativ este important nu numai pentru protejarea sistemelor economice ale statelor dezvoltate, cu economie de pia experimentat( statele capitaliste), ci, mai ales, pentru statele aflate n tranziie economic, de la sistemul centralizat ( proprietate de stat i management organizaional centralizat economie planificat centarlizat), cum este i statul romn. ntr-o astfel de situaie ( de ex. Romnia), formarea sectorului privat n economie se poate realiza fie prin privatizare (transfer de proprietate), dar, mai cu seam, prin crearea de firme private de la bun nceput! Acestea sunt ntreprinderi mici i mijlocii, cunoscute, mai bine, prin prescurtarea IMM (n Romnia, IMM-urile se nfiineaz conform Legii 31/1990). Prin crearea de IMM-uri, componenta privatizare a reformei economice se realizeaz mult mai rapid dect prin privatizarea ntreprin derilor de stat. ntregul proces de tranziie devine i rapid i consistent, deorece prin crearea de IMM-uri au loc simultan privatizarea i descentralizarea. 2.1.2.1.2. Rolul IMM-urilor i al antreprenoriatului IMM-urile, ca organizaii motivante (prin forma de proprietate), dinamice, flexibile i adaptabile (prin forma de management) la nevoile pieei de desfacere, sunt mijloacele nivel
ideale prin care se fac prezente i acioneaz mecanismele concureniale ale economiei de pia. Rolul i avantajele cele mai importante ale IMM-urilor i, implicit, ale antreprenoriatului sunt urmtoarele (Scarlat, 2001): IMM-urile sunt actorii ideali n competiia economic prilejuit de piaa liber: sunt organizaii private sut la sut i cu un man agement totalmente descentralizat; sunt agenii economici cei mai motivani, felexibili i adaptabili; reprezint sectorul economic cel mai dinamic. Crearea de IMM-uri faciliteaz procesul tranziiei economice ctre economia de pia. Datorit flexibilitii i adaptabilitii lor, IMM-urile rspund rapid nevoilor consumatorilor i ocup rapid niele de pia. IMM-urile susin mecanismul concurenial i prin numrul lor mare: se creaz premizele realizrii unor produse/servicii de calitate tot mai bun, ofe rite consumatorului la preuri acceptabile sau chiar mici. IMM-urile constituie pepiniera firmelor mari ( vezi cazurile: Microsoft, Apple, Honda, Nike, Bombardier etc.). IMM-urile contribuie semnificativ la formarea PIB (Produsul Intren Brut) i au o pondere nsemnat n structura exporturilor. Prin impozitele pltite statului ( pentru angajat, angajator, pe profit, TVA etc.), la timp, IMM-urile au o contribuie major la formarea veniturilor bugetului de stat. Cele mai multe locuri de munc sunt create d e IMM-uri, att direct( prin ntreprinztorii care pornesc afacerile), dar, mai ales, idirect( prin angjarea de resurs uman). IMM-urile reprezint coloana vertebral nu numai a economiei ci i a societii: clasa de mijloc este format din ntreprinztori i manageri de IMM-uri. 2.1.2.1.3. Dezvoltarea sectorului IMM-urilor n Romnia Obiectivul strategic de dezvoltare a sectorului IMM, pentru orice economie n tranziie (cum este i cazul economiei Romniei) nu este neaparat de ordin cantita tiv, ci, mai degrab, de ordin calitativ, n sensul c nu trebuie s existe ct mai multe IMM -uri, ci ct mai multe IMM-uri eficiente, stabile i cu pontenial de dezvoltare. Statisticile din Romnia, n spe ale Camerei de Comer i Industrie a RomnieiOficiul Naional al Registrului Comerului (Scarlat, 2001; CCIB, 2010), arat c, la data de
31 august 2010, existau 879.674 IMM-uri active din punct de vedere juridic, iar n perioada 1990-2000, la 31 iulie 2000, erau nregistrate 826.070 IMM-uri, active din punct de vedere legal ( ceea ce nu nseamn neaparat active din punct de vedere economic!!!). Respectnd clasificarea european a IMM-urilor, avnd drept criteriu principal numrul de angajai, Legea 31/1990 definete ntreprinderile mici i mijlocii astfel: Microntreprinderi (sub 9 angajai); ntreprinderi mici (10 49 angajai); ntreprinderi mijlocii(50 249 angajai).
Conform Legii 31/1990 aceste ntreprinderi se numesc societi comerciale (SC) i definete cinci tipuri de astfel de SC: Societatea cu rspundere limitat: SRL( cea mai rspndit form de SC); Societatea pe aciuni: SA; Societatea n comandit simpl : SCS; Societatea n comandit pe aciuni; SCA; Societatea n nume colectiv: SNC.
ntreprinderile cu peste 250 de angajai sunt considerate ntreprinderi mari. Legea 31/1990 prevede c o activiatate comercial se poate realiza i prin nfiinarea unei persoane fizice autorizate (PFA), a unei ntreprinderi individuale (I) sau ntreprinderi avea angajai. familiale (F). PFA poate fi nfiinat de o singur persoan i nu poate
ntreprinderea individual are un singur titular i poate avea angaji. ntreprinderea familial poate fi nfiinat de cel puin doi membri ai unei familii (so i soie sau rude pn la gradul IV, inclusiv afini). n toate cele trei forme de organizare (PFA, I, F), la nfiinare, este necesar prezentarea unei dovezi a calificrii n domeniul sau domeniile n care persoana dorete s activeze. Aceste categorii de ntreprinderi nu intr n rndul IMM-urilor. Pentru a nfiina un SRL este suficient o singur persoan fizic sau juridic, iar capitalul social minim este de 200 lei (poate fi i mai mare, dac acionarul unic sau acionarii doresc aa!). Pentru nfiinarea unor SA, SCS, SCA, SNC, este nevoie de minimum doi acionari i de un capital social minim de 25.000 euro sau echivalentul n lei al acestei sume (calculat la cursul de schimb valutar al zilei n care s-a realizat aubscripia capitalului social). n ceea ce privete rspunderea asociaiilor sau acionarilor, aceasta difer de la un tip de SC la alta i se prezint astfel:
n cazul SA i SCA, acionarii rspund doar cu capitalul subscris, cu excepia asociailor comanditai; n cazul SRL, asociaii rspund numai cu capitalul subscris; n cazul SNC i SCS, rspunderea este nelimtat i solidar, cu excepia asociailor comanditari. Documentele necesare nfiinrii oricrei SC sunt urmtoarele: - rezervarea de denumire de firm, care, n prezent se realizeaz la nivel naional; - actele de identitate ale viitorilor asociai, respectiv administrator(i); - dovada existenei unei folosine legale a spaiului unde SC va avea sediul social i sediile secundare; - certificatul i adeverina care atest nregistrarea contractului de spaiu pentru sediul social, emise de administraia financiar teritorial, n aria creia este amplasat imobilul(viitorul sediu social); - actul constitutiv al SC; - declaraiile pe proprie rspundere ale asociailor/administratorilor/cenzorilor(dac este cazul); - dovada depunerii la banc a sumei care reprezint capitalul social; - specimenul de semntur dat n faa notarului public de ctre administratori; cererea de nregistrare, anexa fiscal i declaraiile pe proprie rspundere(formulare tip RC). - dovezi taxe achitate. Documentele de mai sus se depun la Registrul Comerului (RC) din localitatea unde
SC va avea sediul. Dup ncheierea procedurii de nregistrare i autorizare se vor elibera: Certificatul de nregistrare al SC, Rezoluia de nfiinare; Certificatele constatatoare aferente sediului social, sediilor secundare i activitilor desfurate n afara acestor sedii. Pe lng dimensiunea redus, IMM-urile se mai caracterizeaz prin: - pia redus sau ni de pia, - activitate specializat i de volum relativ mic, - vitez mare de natere i dispariie; - capacitate mare de adaptare; - potenial inovativ mare.
Totui, raportat la ri europene cu tradiie n antreprenoriat, ca Maria Britanie, Frana i Italia, i innd seama i de populaia rii respective (peste dublul populaiei Romniei), ara noastr are un numr acceptabil de IMM-uri (n jur de 850.000; cam 4% din afacerile nregistrate legal, fa de cca 6% ale celorlalte ri). Cele mai mul te dintre acestea( cca 80%) sunt SC de tip SRL, ponderea sectorului IMM fiind de 97% dint totalul SC nregistrate n Romnia. Dezvoltarea sectorului IMM-urilor n Bucureti Municipiul Bucuresti, primul dintre orasele tarii ca marime si importanta politica, economica, financiar-bancara, comerciala, cultural-stiintifica si turistica, se intinde pe o suprafata de 238 kmp si are o populatie de circa 2 milioane locuitori. Bucurestiul este situat la intersectia a doua coridoare de transport pan-europene si in apropiere de culoarul Dunarii. Capitala este punctul de pornire a 8 drumuri nationale, 2 autostrazi (Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Constanta) si 4 magistrale feroviare duble. Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi. Mediul economic al municipiului Bucuresti este atractiv atat pentru investitorii romani, cat si pentru cei straini, printre altele datorita structurii institutionale existente, a fortei de munca bine calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat decat in alte regiuni ale tarii. Potrivit Eurostat, PIB/persoana inregistrat in Bucuresti este dublu fata de media inregistrata la nivel national. Comertul bucurestean detine peste 25% din suprafata de vanzare si din desfacerile cu amanuntul. Cele mai importante retele de hipermarketuri si supermarketuri Carrefour, Cora, Metro, Sellgros, Kaufland, Billa, Mega Image, Gima etc. sunt prezente in Capitala. In Bucuresti este localizat cel mai mare complex expozitional al tarii, ROMEXPO, cu peste 55.000 mp suprafata de expunere acoperita, in cadrul caruia sunt organizate, anual, peste 40 de manifestari expozitionale internationale. Capitala este principalul centru financiar-bancar al tarii; circa 90% din numarul total al bancilor care opereaza in Romania au sediul central in Bucuresti. In Bucuresti functioneaza 404 biblioteci, 53 muzee, 34 de teatre si institutii muzicale, 123 de unitati de cazare. Capitala concentreaza circa 30% din unitatile de invatamant superior ale tarii; aici se desfasoara circa 60% din activitatea de cercetare stiintifica.
Comunitatea de afaceri
Potrivit Oficiului National al Registrului Comertului, la 31 august 2010, dintre cei 879.674 comercianti activi din punct de vedere juridic inregistrati la nivel national, circa 20%, respectiv 173.434 isi desfasurau activitatea in Bucuresti.
Din numarul total de comercianti din Capitala, 20.239 erau persoane fizice autorizate (PFA), respectiv 8,2% din totalul PFA inregistrate la nivel national, iar 153.195 erau persoane juridice (24,2% din totalul persoanelor juridice aflate in evidenta ONRC). In primele opt luni ale acestui an, in Bucuresti au fost inmatriculate 12.880 de firme, respectiv 16,4% din totalul inmatricularilor la nivel national. Tot in primele opt luni ale anului, in Capitala au fost dizolvate 1.346 de companii, in scadere cu 61,17% fata de perioada similara a anului trecut. In aceeasi perioada, 9.046 comercianti au decis sa-si suspende activitatea, cifra in scadere cu 44,56% fata de primele opt luni ale anului 2009. O situatie mai deosebita se inregistreaza in cazul radierilor, in Bucuresti 12.846 de patroni optand sa-si radieze firmele, in crestere cu 358% fata de aceeasi perioada a anului trecut, insa sub media la nivel national, unde s-a inregistrat o crestere a numarului de radieri cu 456% fata de primele opt luni ale anului 2009. Specificul managementului IMM-urilor n scopul ndeplinirii misiunii lor, IMM-urile se comport n mod diferit fat de
ntreprinderile mari, mai ales n ceea ce privete managementul. al unui Un IMM NU este o ntreprindere mare redus la scar. vapor transatlantic (ntreprinderea este foarte mare), diferit totui de rolul rolul cpitanului c apitanului de de Un IMM este asemenea unei mici ambarcaiuni: dei principiul de plutire este acelai cu cel ambarcaiune(ntreprinztorul) transatlantic(managerul
marii ntreprinderi). n consecin, nu este recomandabil s se
aplice automat firmelor mici, metodele managerilae consacrate firmelor mari. Managementul antreprenorial NU este management administrativ. Aa cum afirma Tom Peters ( Peters, 1997), drumul spre succes are algoritmul su: You cant Shrink Your Way to Success! Fr ndoial c, ntreprinztorii, atunci cnd au viziunea unei afaceri, i doresc ca s aib succes sau ca afacerea lor s fie o afacere de succe s. Pentru aceasta, singurul lucru pe care trebuie s l fac este s ia deciziile potrivite sau, mai exact, deciziile corecte. Dar, care sunt deciziile corecte?
Ceea ce este o decizie corect pentru unii ntreprinztori, pentru alii este considerat o decizie riscant sau, mai ru, greit. Corectitudinea unei decizii depinde deci, pe lng o multitudine de ali factori, de individ- de personalitatea sa, de modul de percepere a realitii, de baza de informaii disponibil, de talent, de experien etc. Acelai individ, n situaii diferite, poate lua decizii diferite, dup cum, indivizi diferii, n situaii similare, pot lua decizii diferite. n ultim instan, decizia individului depinde de atitudinea sa fa de risc (Brtianu i Turcoiu, 2009): indivizii care i doresc, n mod predominant, sigurana/securitatea individual, iau, n general, decizii prin care s se evite riscul; indivizii care i doresc, n mod predominant, libertatea individual, iau, n general, decizii prin care se asum riscul. Cu precizarea c, libertatea deciziei trebuie dublat, corespunztor, de responsabilitate. Deciziile prin care se evit riscul sunt caracteristice managementului administrativ, pe cnd deciziile prin care se asum riscul sunt caracteristice managementului antreprenorial. Un IMM NU are (nc) funciile difereniate. Funciile unui IMM ( vezi 1.3.1 i fig. 1.2 din capitoulul 1 - Organizaia social) se dezvolt i se difereniaz pe msura dezvoltrii IMM-ului nsi. Amploarea iniial redus a funciilor unui IMM nceptor permite concentrarea conducerii IMM-ului n minile unei singure persoane: ntreprinztorul. Dac firma are pia, clieni, succes etc. atunci ea se dezvolt i, o dat cu aceast dezvoltare, va certe i efortul managerial. Dac momentul delegrii conducerii funciilor emergente nu este sesizat de ctre ntreprinztor i exploatat corespunztor, atunci firma poate suferi, n plin proces de dezvoltare, de criza managerial de cretere. ntreprinztorul NU este (numai) manager. ntrepriztorul se deosebete de manager prin aceea c el este i proprietar. Ca urmare, ntreprinztorul are alte obiective i alte preocupri (vezi tabelul de mai jos): Caracteristica: Poziia n firm Obiectivul de dezvoltare Obiectivul curent Domeniul preocuprilor Dinamica ntreprinztor: Proprietar i manager Firma Profitul firmei Toat firma Urmrete schimbarea Manager: Manager salariat Cariera Salariul de manager Fucia ocupat Dorete stabilitatea.
tiin, experiena i talentul NU au aceleai ponderi la ntreprinztor i la manager.
Pondera teoretic i paractic a componentelor manageriale (tiina, experiena i talentul) la ntreprinztori i manageri pot fi urmrite n tabelel de mai jos: 2.1.2.2.Afaceri i ntreprinztori, la romni Economia global cunoate numeroase cazuri de ntreprinztori sau mangeri de succes, printre acetia fiind i ceteni romni. Dei ideea este tentant, nu s-au pus nc n eviden particulariti culturale care s demonstreze c noi, romnii, av em un talent aparte de ntreprinztori. Unele studii, punctuale, demonstreaz c exist tentaia abordrii, cu curaj, a antreprenoriatului n Romnia. Cu scopul de a identifica potenialul antreprenorial, cu zece ani n urm ( Scarlat, 2001), Centrul pentru excelen n Afaceri al Universitii Politehnica din Bucureti a ntreprins studiul sociologic Profilul viitorului ntrerpinztor (Scarlat, 2000, a). Pe baza unui chestionar, la care au rasouns 175 de elevi din anul terminal al unui liceu cu profil industrial i 165 de studeni politehniti, s-au apreciat indicatorii considerai a fi importani pentru identificarea spiritului de ntrerpinztor: dorina (interesul) de a deveni ntreprinztor i credina, convingerea c aceasta este principala cale a prosperitii. Spiritului de ntreprinztor i-au fost asociate valori diverse cum ar fi: competena profesional, munca sistematic, individualismul, perseverena, voina, inteligena, creativitatea. Sondajul a pus n eviden c cei mai muli tineri i doresc independena (78%) i posibilitatea de a decide singuri (62%). Majoritatea au considerat antreprenoriatul i iniierea propriei afaceri ca un mod de a reui n via i chiar de a deveni bogai (64%). Situaia se schimb ns cnd sunt exprimate opiniile despre modul n care este perceput mediul socio-economic: tinerii afirm c acesta nu este favorabil succesului profesional (doar 38% rspunsuri afirmative) sau succesului n afaceri (numai 23% raspusuri pozitive). Circa 20% din respondeni au un comportament activ ntreprinztor, n sensul c i ctig singuri banii necesari. Cele mai multe cifre nu se schimb n funcie de gen, vrst sau educaie. Ceea ce universitatea influeneaz (n sens pozitiv) este convingerea c, prin for educaiei, ca profesionist, poi reui uor n via. O alt cercetare (Scarlat, 2000, b) s-a concentrat pe identificarea ntreprinztorilor de succes. Rezultatele arat c ntreprinztorii sunt att brbai ct i femei, de vrste variabile, n general cu studii superioare i cu studii postuniversiatre de management, cu
mai muli ani de activitate n cadrul aceleai firme. Domeniile de activitate variaz larg ( producie, distribuie, comer, servicii), dar sunt dintre cele mai moderne i dinamice: electronic i tehnologie informatic, telecomunicaii, servicii de cercetare i marketing, instruire n domeniul calitii. Opiniile acestor ntreprinztori au subliniat rolul experienei i al educaiei (mai ales al celei de natur tehnic) ca factori de succes n afaceri. Ct privete latura managerial-antreprenorial a educaiei, majoritatea ntreprinztorilor au fost categorici n afirmaie: formarea antreprenorial lipsete pe parcursul educaiei formale, att n liceu ct n facultate; singura form valoroas de instruire managerial - antreprenorial sunt programele de tip MBA (Master of Business Administration - specialist de nivel master n managementul afacerilor). Tot mai muli ntreprinztori de succes sunt contieni de importana crescnd a perfecionrii capacitii i abilitii manageriale. Adevrii ntreprinztori nu se opresc niciodat: nici cnd au succes n afaceri, nici cnd sunt mulumii de sine. Iat unele sfaturi, adresate antreprenorilor nceptori, tineri sau nu, de ctre ntreprinztorii de succes, potrivite ca acetia s in seama de ele nainte de a pleca la drumul business-ului ( Scarlat, 2001): S ncerce cu orice pre! ( Alexandru Steriu, AMERILEX SRL: import, comercializare i service tehnic de calcul, informatic, electronic profesional). S aib ncredere c poate reui. S nu i fie fric de eec. S se gndeasc, ns, de cteva ori nainte de a lua o astfel de decizie. Politica struului nu este un panaceu.( Daniel Enescu, DAEDALUS Consulting SRL: servicii de marketing i cercetare de pia). ntii s i verifice capacitatea de a derula o afacere, obinnd rezultate certe n condiii concutreniale reale, conducnd o afacere pe riscul altcuiva . ( Cristian Varban, REAL Universal Com SRL: comer cu articole de birotic i papetrie). S fac ceea ce tie el/ea mai bine. S nu oboseasc n primii 10 ani de antreprenoriat! S nu alerge numai dup ctiguri mari dac eti valoros, acestea vor veni. ( Cristina Grigorescu, KASTA Metal SRL: proiectare i instalare de reele de transport hidraulic i alimenatre cu ap; piscine, saune). S i propun n via, ca i n afaceri, un obiectiv interesant. Odat pornit afacerea, s nu ezite s solicite sprijinul serviciilor profesioniste, specializate, de
consultan n managementul afacerilor.( Dan Mndricel, ARROW Investments SRL: vnzri i service copiatoare i consumabile). S aib perspectiva necesar pentru depirea sutelor de mici obstacole. S ncerce o construcie solid bazat pe profesionalism i seriozitate, nu pe sistemul micilor sau marilor tunuri de conjunctur .( Dan tefnescu, QUASARO SRL: servicii de instruire i consultan n mamagementul calitii). S se instruiasc n domenii mportante ale managementului, n primul rnd n managementul financiar i managemntul strategic.(Mihai Vleanu, QUASARO SRL). Cei care au o afacere bun sunt, de cele mai multe ori, invidiai i li se bagatelizeaz meritele n sensul c a fost suficient s aib cteva idei i acum culeg roadele. n afar de ansa de care este nevoie, acele idei de care aminteam, precum i dezvoltarea lor, nu vin deloc uor. Ajungi s te gndeti non -stop i s vezi tot ce este n jurul tu prin prisma afacerii tale i, dup un an sau poate mult mai mult timp de frmntare, i vine ideea pe care o cutai i tot aa ea se i dezvolt.( Alin Caraman, Ktel Center SRL: servicii de telecomunicaii.) Iat acum, un alt sondaj, cercetarea Atitudini fa de munc n Romnia, efectuat de Fundaia SOROS, la sfritul anului 2008, i publicat n ziarul Adevrul de Alina Gavril sub titlul Romnii, rupi de munc: Peste 53% din angajai se ntorc de la slujb foarte obosii. Romnul se vede mai degrab n postura de angajat, i nu de patron. Vrea s lucreze ntr -o firm mare, de stat, i nu privat, s aib o slujb sigur i venit ridicat. Cercetarea Atitudini fa de munc n Romnia, efectuat de Fundaia SOROS, arat c, n pofida celor 20 de ani trecui de la cderea comunismului, obiceiurile romnilor n materie de munc s -au conservat. Astfel, ei i doresc n proporie de 88% s fie angajai i numai 12% doresc s ajung patroni, 75% viseaz la un loc de munc sigur, iar 65% vor un venit mare. Sociologul Mircea Coma, unul dintre autorii studiului, afirm c apariia pe primul loc a nevoii de siguran a locului de munc ine de experiena relativ recent a disponibilizrilor din companiile foste de stat sau privatizate. Cu toate acestea, numai 10% din angajai spun c locul de munc pe care l au este bine pltit i ofer anse mari de promovare. O treime dintre angajai lucreaz n firme de stat i dou treimi n firme private cu capital romnesc. Cel mai mult lucreaz angajaii din instituiile private cu capital romnesc: 9,18 ore pe zi, n medie, fa de 8,57 ore angajaii din cele cu capital mixt i numai 8,26 ore, angajaii din instituiile de stat.
Proporia celor care declar c se ntorc de la slujb foarte obosii este de 53%. Procentul este mai mare n cazul celor care lucreaz n instituii private romneti: 57%, fa de numai 47% din angajaii n instituii de stat. Comparativ cu alte ri, Romnia ocup locul 4 din 33 de ri n ceea ce privete procentul de angajai care se ntorc epuizai de la munc. Singurele ri unde exist un procent mai mare sunt: Ungaria 54% ; Africa de Sud 55% i Bulgaria 61%. rile cu procentul cel mai mic de persoane stresate de locul de munc sunt Flandra (regiunea de nord a Belgiei) 27%; Finlanda 30%; Elveia 31%; Taiwan 32% i Cipru 33%. Brbaii, mai mulumii dect femeile. Chiar dac muncesc mai multe ore, angajaii din firmele private declar c au un program mai flexibil i pot mai uor s plece de la serviciu pentru a-i rezolva o problem personal. Din totalul celor care se declar complet sau foarte mulumii de locul de munc, brbaii au un grad de satisfacie ceva mai mare comparativ cu femeile. Satisfacia tinde s creasc pe msur ce crete vrsta, nivelul de educaie i clasa social, este maxim n cazul patronilor (58% sunt foarte sau complet mulumii de locul lor de munc) i ceva peste medie n Bucureti, se mai arat n raport. Datele cercetrii arat i c venitul mediu al femeilor este mai mic fa de venitul mediu al brbailor. Mai exact, venitul mediu al femeilor angajate n sectorul de stat este de 85% din venitul mediu al brbailor. n sectorul privat, venitul mediu al femeilor este de 79% din cel al brbailor. Viziune cinic asupra muncii. Studiul mai arat c ase romni din zece cred c locul de munc este o surs de bani i nimic mai mult, doar doi din zece fiind de alt prere. Tinerii par s fie dispui n mai mare msur dect cei n vrst s accepte c pot fi i alte surse de satisfacie la serviciu n afara banilor. Un sfert din cei cu vrste ntre 18 i 24 de ani consider c un loc de munc aduce i alte beneficii n afara celor materiale, comparativ cu doar 18% din cei care au depit vrsta de 55 de ani. Evaluarea locului de munc difer n funcie de nivelul de educaie. Astfel, n timp ce 73% din cei care au doar coala primar nu vd locul de munc dect prin prisma necesitii de a munci pentru un venit, doar 35% din cei cu studii superioare vd lucrurile din aceeai perspectiv. Cu o proporie de numai 21% din populaie care vede n locul de munc mai mult dect o simpl surs de bani, Romnia se situeaz pe locul 30 din 32 n topul rilor cu aceast mentalitate. O viziune mai cinic asupra funciei locului de munc o au bulgarii i filipinezii.
2.2 Profilul antreprenorului de succes in domeniul TIC Exista o literatura de specialitate foarte bogata care trateaza problematica intreprinzatorului si, in particular, caracteristicile comune celor care au succes in afaceri din domeniul TIC. Cu unele exceptii inevitabile, intreprinzatorii de succes par a se inscrie in urmatorul portret robot: Sunt barbati cu varsta cuprinsa intre 24 si 35 ani; Sunt absolventi de facultate; Au beneficiat de o atentie deosebita in familie (de regula, sunt copii singuri la parinti); Au inceput sa castige bani inca din adolescenta; Traiesc in zone favorabile afacerilor; Cadrul cultural-religios stimuleaza initiativele de tip antreprenorial. In Romania, intreprinzatorul de succes - in conformitate cu topul celor mai bogati oameni din Romania realizat de Revista Capital in anul 2002 - pare a avea un profil usor diferit: media de varsta a oamenilor de afaceri de succes din Romania este de 45 de ani, casatoriti si preocupati sa-si lasi lase afacerile copiilor. In plus, majoritatea afacerilor de succes au fost initiate de specialisti din diferite domenii de activitate, persoane care au trait o perioada in strainatate inainte de 1989 sau de fosti nomenclaturisti. Totusi, asa cum intrunirea tuturor acestor caracteristici nu te include automat in categoria intreprinzatorilor de succes, lipsa unora dintre ele nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare nejustificata. Mediul economic si social poate si el influenta numarul si succesul noilor afaceri. De exemplu, o perioada de prosperitate economica si de rate reduse ale dobanzii va stimula deciziile de pornire a unor noi afaceri. (in acest caz este esential sa se estimeze corespunzator efectul unei incetiniri a activitatii economice). Recesiunile insotite de rate inalte ale somajului pot avea - paradoxal - un efect asemanator. Persoanele proaspat concediate (sau care sunt nemultumite de deteriorarea conditiilor de lucru) pot hotari sa incerce initierea unei afaceri proprii. Unele din aceste initiative se pot dovedi castigatoare si pot contribui la redresarea situatiei economice de ansamblu. Totusi, cele mai relevante raman trasaturile personale ale potentialilor intreprinzatori. A. Capacitatea de a-si asuma riscuri. Inainte de a initia o afacere, intreprinzatorul trebuie sa accepte posibilitatea ca, in cazul unui esec, sa piarda capitalul investit si celelalte resurse investite, dar si reputatia si situatia sociala. Pe de alta parte,
activitatea oricarui intreprinzator se desfasoara intr-un mediu caracterizat de incertitudine. Deoarece aceste riscuri sunt specifice activitatii antreprenoriale, intreprinzatorul trebuie sa si le asume. El incearca insa permanent reducerea lor printr-un control cat mai bun al afacerii. Exemplul clasic este reprezentat, in majoritatea cursurilor cu aceasta tematica, de Bill Gates care a abandonat cursurile celebrei Universitati Harvard pentru a incepe o afacere cu computere, intr-un garaj, intr-o perioada cand acest concept nu avea nici un fel de impact in societate - decat, poate in mediile academice. Evolutia ulterioara a firmei creata atunci, Microsoft, reprezinta unul din modelele cele mai frecvent utilizate de succes indiscutabil. Insa nici istoria antreprenoriatului post-revolutionar din Romania nu a dus lipsa de exemple de intreprinzatori care au stiut sa abordeze cu mare succes situatiile de risc. Un exemplu deosebit ramane cel al lui Cornel Tabacaru, care a reusit intr-un mod stralucit sa imbine viziunea, strategia de dezvoltare personala in vederea valorificarii optime a ideii de afaceri, strategia de actiune dar si deciziile bazate pe risc, atunci cand situatia le-a impus. B. Spiritul independent. Majoritatea intreprinzatorilor se bazeaza numai pe propriile
actiuni si abilitati pentru a reusi. Astfel de persoane care lucreaza in organizatii mari, suporta o presiune psihologica suplimentara, care ii stimuleaza sa aleaga calea antreprenoriatului.
C. Creativitatea. Intreprinzatorul este caracterizat de capacitatea de inovare pe diferiteniveluri (produse, metode de organizare, abordari ale pietei etc.), care ii creeaza un avantaj relativ. Aceasta creativitate il deosebeste pe intreprinzator de manager. Exemplu: Dan Dima, un intreprinzator bucurestean, a pus in 1998 bazele unei agentii de presa destinata posturilor de radio. Agentia sa, Standard Media, a adus ca element de noutate faptul ca fiecarei stiri ii corespundea un document audio (astfel incat daca, de exemplu, in stire era vorba despre reducerea taxelor sau impozitelor, acest document audio reda ceea ce spune ministrul finantelor despre subiect). Deoarece numele agentiei era necunoscut, iar serviciul oferit era absolut nou, beneficiarii au fost foarte reticenti la inceput. Dan Dima a inceput prin a obtine o lista cu licentele de radio active si cu adresele de contact ale posturilor de radio. Apoi a trimis oferte, pana cand 12 posturi de radio locale au semnat contracte cu agentia sa. Aceste posturi de radio faceau parte din retele media, astfel incat in curand au venit noi clienti: in 1999 au fost incheiate contracte cu 29 de posturi de radio, iar in 2001 numarul acestora a trecut de 80. Statiile de radio nu aveau bani sa plateasca serviciile oferite de agentie si atunci le-a fost propusa o colaborare in regim barter: Standard Media oferea flux de stiri si primea in schimb spatiu publicitar. Dupa cateva luni de lucru aparut o noua situatie neprevazuta: agentia avea foarte mult timp publicitar, insa nici un ban. Solutia a fost dezvoltarea unui departament
special pentru comercializarea spatiului publicitar, agentia fiind in acel moment proprietara celei mai mare cantitati de timp publicitar disponibil pentru cumparare in Bucuresti. La sfarsitul anului 1998 firma a inregistrat pierderi. in 1999 a inceput sa-si plateasca datoriile, iar in 2000 si-a achitat impozitele si penalizari de aproximativ 300 milioane de lei, reusind simultan sa inregistreze profit. (Sursa: adaptare dupa revista Capital nr. 30 din 26 iulie 2001) D. Nevoia de implinire. Foarte multi intreprinzatori sunt animati de dorinta de a atinge Nevoia de E. anumite implinire obiective este in o pe componenta proprii. care le considera importanta forta a importante. personalitatii de actiune a psihologica Aceasta
intreprinzatorilor. Increderea fortele multiplica resurselor intreprinzatorului fata de forta conferita de suma economice investite.
Increderea in fortele proprii influenteaza si atitudinea partenerilor si colaboratorilor firmei. Finantatorii si clientii sunt inclinati, in mod firesc, sa investeasca si sa cumpere produse in care firma are incredere. F. Perseverenta si initiativa. Cei mai multi autori considera ca perseverenta este un atribut fundamental al intreprinzatorului. O idee, oricat de inovatoare si bine articulata, poate fi transpusa in realitate numai cu multa munca, rabdare si insistenta. Unele idei de afaceri, care nu ar fi incadrate de obicei in categoria ideilor de aur, pot fi dezvoltate, treptat, pana la stadiul la care dau roade. Spiritul de initiativa il face pe intreprinzator sa raspunda mai bine provocarilor mediului de afaceri, deschizand noi fronturi pentru a obtine avantaje maxime. H. Viziunea si realismul Intreprinzatorul anticipeaza si recunoaste oportunitatile pietei, pentru a caror valorificare el mobilizeaza toate resursele la care acces. In acelasi timp, intreprinzatorul nu bate la porti inchise. El isi modifica metodele si obiectivele, atunci cand strategia initiala nu da rezultatele scontate. I. Harnicia Intreprinzatorii au capacitatea de a lucra un timp indelungat si sunt dispusi sa-si dedice majoritatea timpului activitatilor antreprenoriale, reusind sa se auto-motiveze prin indeplinirea unor obiective intermediare. J. Capacitatea de organizare si planificare Majoritatea intreprinzatorilor de succes au un plan scris care le ghideaza actiunile pe parcursul initierii si dezvoltarii afacerii. Este foarte important ca intreprinzatorul sa aiba o
viziune clara asupra actiunilor necesare in fiecare situatie / etapa. Cel putin la fel de importanta este, in acelasi timp, capacitatea de a ajusta aceste planuri in cazul unor schimbari bruste ale conjuncturii.
Capitolul 3. Accesul la oportunitatile locale din domeniul TIC

Oportunitati locale din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor in Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Vest Oltenia 3.1. Prioritati de dezvoltare economica Din intalnirea cu reprezentantii mediului de afaceri si corespondenta ulterioara au rezultat urmatoarele oportunitati directe sau necesitati ale regiunilor, care se constituie tot in oportunitati de afaceri: Regiunea de Dezvoltare Bucuresti Ilfov Existenta unor zacaminte semnificative de apa termala in partea nordica a Bucurestiului; Necesitatea cuplarii la sistemul national de autostrazi (centura,pasaje); Dezvoltarea retelei rutiere interne pentru descongestionarea zonei centrale (pasaje, poduri, strapungeri, parcari); Dezvoltarea unei retele de parcari cu sistem electronic de rezervare si gestiune ; Necesitatea reabilitarii termice a cladirilor; Necesitatea implementarii incalzirii descentralizate a locuintelor bazata pe energie electrica; Necesitatea implementarii unor planuri de mobilitate pentru institutiile care functioneaza in zonele agglomerate; Necesitatea implementarii electrice, unor proiecte de transport pentru ecologic in zona de centrala(taxi-uri transport electric aprovizionarea
mica,capacitate din zona centrala); Necesitatea dezvoltarii retelelor impamantate sau wireless pentru telecomunicatii si multimedia; Necesitatea dezvoltarii unor poli comerciali si culturali in zona rezidentiala nou creata; Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Brasov Domeniul editurilor i tipografiei
Industria de achipamente electrice i optice Industria aeronautic Industria extractiv Industria chimic Industria maselor plastic Industria farmaceutic Industria materialelor de construcii Industria metalurgic, a construciilor metalice i a produselor din metal Industria de maini i echipamente Industria de component i accesorii pentru mijloace de transport Industria de prelucrare a lemnului i a produselor din lemn, exploatare forestier Industria celulozei, hrtiei i a produselor din hrtie Industria produselor textile i de tricotaje, a confeciilor i a blnurilor Industria pielriei, nclmintei i a marochinriei Industria alimentar i a buturilor Turismul Turismul rural i agroturismul datorit cadrului natural unic: (Lacu Rou, Lacu Sf. Ana, Cheile Bicazului), aerului puternic ozonat, drumeiilor montane, rezervaiilor naturale: Tinovul Moho, Tinovul Luci, Pietrele Roii, etc.; Turismul muzeelor; Turismul balnear ofer posibilitatea tratrii a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existeni n jude (mofete, bi, sulfatare, nmoluri i turb terapeutic) i apelor minerale curative; Turismul sportiv dispune de condiii favorabile practicrii alpinismului, sporturilor de iarn i pescuitului sportiv; Turismul activ i aventurier ofer posibiliti pentru practicarea ciclism ului montan, pentru clrie, speologie, drumeii. cultural i religios se leag de existena monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, mnstirilor i
Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Harghita
Industria nemetalifer metalifer
construcii de maini agricole; confecii, tricotaje; alimentar (lapte, carne, ou); prelucrarea i exploatarea lemnului de prelucrtoare i exploatare a lnii; ferme zootehnice; exploatarea i valorificarea culturii cartofului, sfeclei roii; exploatarea i valorificarea fructelor de pdure; societi care presteaz activiti de colectare a gunoiului menajer; firme de salubritate; amenajri urbanistice.
Agricultura
Gospodrirea comunal
Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Mures Asezare favorabila in partea central-nordica a Romaniei si o infrastructura dezvoltata Conectare la coridoarele europene de transport prin drumul european E60 (Bucuresti - Brasov - Trgu Mure -Cluj Napoca - Budapesta - Viena) precum si situarea pe traseul autostrazii aflata in stadiu de proiect; Retea buna de cai ferate; Ruta europeana Razboieni-Cluj Oradea Episcopia Bihorului lega judeul de marile capitale europene; Aeroport international care deserveste o suprafaa de 24.000 km patrati si aproximativ 1,5 milioane de locuitori din judetele Mure, Bistrita Nasaud, Harghita, Covasna; O buna conectare la reteaua nationala de telecomunicatii cu fibre optice si echipamente digitale precum si la retelele mobile de telecomunicatii, televiziune prin cablu, inclusiv pentru transmisiile prin satelit; Prezenta sucursalelor si filialelor celor mai mari banci care opereaza in Romnia; O gama variata de resurse naturale care include: terenuri agricole fertile, gaze naturale (62,5% din productia nationala se extrage din judeul Mure), paduri intinse de foioase si conifere (210,000 hectare care acopera aproximativ 30% din suprafaa judeului), sare, izvoare de ape minerale, roci pentru constructii; Infrastructura industriala dezvoltata cu urmatoarele ramuri principale: forajul si extractia gazelor naturale;
exploatarea si prelucrarea lemnului; productia de mobila si instrumente muzicale; industria chimica (ingrasaminte, cauciuc, materiale plastice, carbid, medicamente); industria de textile tesute si industria de confectii; industria de prelucrare a pielii, incaltaminte si alte produse din piele; industria alimentara; alte produse din minerale nemetalice (sticla, caramizi, tigle, var, prefabricate, sticlarie ornamentala, articole din portelan si ceramica); prelucrarea metalelor, constructii de masini si articole electrice;
Judeul Mure este singurul producator de carbid si viori din tara, fiind de asemenea recunoscut pentru fabricile sale de mobila, precum si pentru unitatile producatoare de: articole decorative din portelan si ceramica, sticlarie, tesaturi confectii, articole din piele si bere. Centrul Roman de Politici Economice, in cadrul unui studiu din Proiectul de Dezvoltare a Clusterelor Industriale (INCLUD), finantat de Uniunea Europeana, a identificat judeul Mure, ca fiind judeul cu cea mai mare concentrare de unitati din industria de mobila si prelucrare a lemnului. Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia-Judetul Gorj Investitii in turism: hoteluri, parcuri de distractii, instalatii de transport pe cablu in zonele montane (teleschi, telecabina, telescaun), amenajarea de zone de agreement Zestrea montana versantii sudici ai Muntilor Parang, cu statiunea montana Ranca, Valcan si partial Muntii Capatanii, Godeanu si Mehedinti, propice pentru practicarea turismului montan, in orice anotimp; Salba de manastiri Stramba, Crasna, Schitul Targu-Logresti, Biserica Sfintii Voievozi Mihail si Gavril, Biserica Sf.Nicolae, Biserica Sf.Andrei, propice pentru practicarea turismului ecumenic-cultural; Peste 2.000 de pesteri doua sunt amenajate si introduse in circuitul turistic (Pestera Muierilor si Pestera Closani) propice pentru practicarea turismului de aventura Investitii in exploatatii agricole: ferme de productie animala si vegetala conform standardelor Uniunii Europene Regiunea de Dezvoltare: Sud-Vest Oltenia- Judetul Valcea Industria chimica
gaze natural GPL; sare produse clorosodice mase platice profile PVC; calcar soda de rufe detergenti; mica+feldspat materiale de constructii portelan bijuterii
Industria alimentara sisteme de colectare, depozitare, prelucrare primara pentru: fructe de padure si ciuperci; animale si lapte; produse agricole cultivate; procesarea avansata a produselor agricole din zona ( lapte, cereale, carne, miere, fructe). Prelucrarea lemnului prelucrarea avansata a lemnului pana la produse cu valoare adaugata mare (mobilier) si valorificarea produselor secundare si deseurilor (brichete). Agricultura dezvoltarea agriculturii ecologice in zonele nepoluate; reinfiintarea fermelor zootehnice cu animale specifice fiecarei zone; dezvoltarea sectorului apicol; realizarea fermelor piscicole; participarea la realizarea sistemelor de irigatii in zona de campie; realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare pentru combaterea eroziunii si alunecarilor de teren. Turismul ( balnear, montan, monahal si cultural) crearea a noi spatii de cazare si imbunatatirea calitatii celor existente; deschiderea restaurantelor cu specific local si promovarea produselor traditionale; servicii de catering pentru evenimente; servicii auxiliare: inchirieri masini, inchiriere echipament sportiv, spalatorii; activitati pentru petrecerea timpului liber: echitatie, bowling, baze sportive; dezvoltarea programelor speciale pentru copii si adolescent.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia- Judetul Dolj - Dezvoltarea zonei metropolitane Craiova, pol national de crestere;
- Construirea podului Calafat-Vidin va facilita legatura rutiera si feroviara a Romaniei cu Bulgaria, Grecia, Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu; - Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus (axa prioritara TEN-T 18); - Dezvoltarea industriei orizontale, a clusterelor in domeniul auto ( infiintarea de noi companii furnizoare de echipamente/ piese de schimb pentru Ford, Electroputere, Fabica de Avioane) si IT&C; - Dezvoltarea turismului dunarean, a porturilor turistice (Calafat, Corabia, Balasan); Parcul Industrial Craiova, localizat pe o suprafata extinsa de 10,4 ha; - Cel putin 8 localitati cu potential vini-viticol (Segarcea, Sadova, Dabuleni, Bechet, Banu-Maracine, Bradesti, Brabova, Plenita) ; - Crearea pietei de gross la Craiova, ferme pentru produse ecologice, unitati de colectare, sortare si procesare a produselor agricole . 3.2. Oportunitati de piata pentru proiecte din domeniul Tehnologia si Telecomunicatiilor, aferente prioritatilor de dezvoltare
Informatiei economica
Prioritatile economice din cele trei regiuni reprezinta segmentul de piata potential pentru furnizorii de proiecte de tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru eficientizarea comunicarii si informatizarii domeniilor respective. Tipurile de proiecte care pot fi abordate : - Pentru toate domeniile - proiect de gestiune computerizata; - proiect de evidenta computerizata a resurselor umane; - sistem de comunicatii si teleconferinta; - site de firma; - reclama computerizata; - Pentru domeniul turism - sistem de evidenta a turistilor; - sistem de evidenta si rezervare computerizata a locurilor de parcare; - sistem de inteligenta artificiala inglobata in cladiri (cladire inteligenta) cu componente de protectie, energie, iluminat, televiziune interioara in spatiile comune,etc. - sistem de informare asupra variantelor de transport;
- Pentru domeniile industriale - sistem de urmarire a consumurilor energetic; - sistem de monitorizare a emisiilor poluante; - sistem de supraveghere a incintelor pentru paza si protectie; - sistem de aprovizionare cu materii prime si materiale; - Pentru domeniul Servicii - sistem de evidenta a clientilor; - sistem de comunicatii; - Pentru domeniile agricole - sistem de comunicare ; - sistem de paza si protectie; 3.3. Indicatori ai domeniului la nivelul celor 3 Euroregiuni Cea mai dezvoltata regiune este Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov.PIB-ul pe cap de locuitor este de trei ori mai mare decat media celorlalte regiuni adica 28.300 de euro. Dealtfel este si singura regiune unde PIB-ul depaseste media europeana.Salariul mediu este cel mai ridicat din tara. Circa 20% din salariati si firme functioneaza in ILFOV iar restul in capitala. Somajul inregistreaza deasemenea cea mai scazuta rata si anume 2,5%. Industria regional particip cu circa 29 de procente la realizarea PIB -ului, mult peste media naional (circa 25 %), reprezentnd una din cele mai ridicate contribuii. Industria regiunii este foarte diversificat i cuprinde aproape toate activitile industriale. Regiunea Bucureti-Ilfov este responsabil pentru 25% din totalul economiei naionale. n Capital i au sediul aproape toate marile companii din Romnia, de la OMV Petrom (afaceri de trei miliarde de euro n 2009), la Rompetrol Downstream (1,22 miliarde de euro), Orange Romnia (un miliard de euro), Vodafone (930 de milioane de euro), British American Tobacco (un miliard) la Romtelecom (807 milioane de euro) i Cosmote (423 milioane de euro). OMV Petrom i companiile de telecomunicaii au avut o cifr de afaceri cumulat de 6,1 miliarde de euro, echivalent cu 5% din valoarea total a economiei naionale n 2009. Cea mai mare companie din Ilfov este Metro Cash & Carry, cu afaceri de 1,35 miliarde de euro n 2009, urmat de Philip Morris Romnia, cu afaceri de peste 516 milioane de euro i de Coca-Cola HBC, cu o cifr de afaceri de 440 de milioane de euro.
Indicatori macroeconomici Regiunea Bucureti-Ilfov(2009)

PIB/cap de locuitor (euro) Regiune 14.416 Salariai Salariu mediu net Rata omajului (lei) (%) 2,1 2,2 2,6
986.500 1.988 880.800 2.004 105.800 1.851
Bucureti 15.143 Ilfov 10.133
Regiunea Bucureti-Ilfov este, dup cum era de ateptat, capitala recordurilor: cea mai mare productivitate, msurat n PIB/cap de locuitor, de 14.416 euro, cel mai mic omaj, de 2,1%, i cele mai mari salarii medii nete, de 1.988 de lei (2010). n ceea ce privete valoarea economiei, a PIB, din Bucureti, de 123,7 miliarde de lei ( in 2010), aceasta este ct pentru dou regiuni de dezvoltare, de exemplu ct cea de Nord -Est i de Sud-Est la un loc. n ceea ce privete productivitatea trebuie subliniat c Bucuretiul are 21% dintre toi salariaii din Romnia i produce 22% din PIB-ul naional, trgnd practic dup el ntreaga ar. Salariul mediu net din Capital va fi anul acesta de 2.004 lei pe lun, conform estimrilor Comisiei Naionale de Prognoz, cu 35% peste media naional. De asemenea, Bucuretiul este cel mai mare centru pentru tehnologia informaiei i comunicaiilor din Romnia i gzduiete mai multe companii de software care opereaz centre offshore de livrare. Conform estimarilor din acest an, numarul salariatilor din Romania se va situa la 4,62 milioane de persoane (4.623.000 de angajati, mai exact), iar circa o cincime din aceasta suma reprezinta angajatii din Bucuresti (880.800 persoane). Salariul mediu din domeniul serviciilor n tehnologia informaiei, a fost in ianuarie 2011 3430 lei si este cel mai mare ctig salarial nregistrat ntr-un domeniu de activitate economica. Regiunea 4 Sud-Vest, Oltenia alcatuita din Gorj,Valcea,Dolj,Mehedinti si Olt, obtine un PIB pe cap de locuitor care reprezinta 36% din media europeana, adica 9100 euro. Desi nu este cea mai saraca zona a Romaniei, regiunea Sud-Vest inregistreaza o rata a somajului peste media nationala: de 9,4 % . Paradoxal in jud.Gorj, salariul mediu net este unul din cele mai ridicate din tara , peste 1400 de lei. Regiunea contribuie cu doar
7,7% din PIB la produsul intern brut national. Regiunea 4 Sud-Vest este, de asemenea, si regiunea cu cei mai putini angajati, circa 385.000. Numrul populaiei active n anul 2009 n Regiunea Sud-Vest Oltenia a fost de 933700 persoane (10,23% din populaia activ la nivelul naional) fi ind cu 149200 mai mic dect n 1999. Regiunea Sud-Vest Oltenia este marcat de dependena sa de agricultur, una de subzisten, practicat de o populaie rural mbtrnit i de ali locuitori disponibilizai din mediul urban. n economia Regiunii Sud-Vest Oltenia, existau la nivelul anului 2009 un numr de 39.475 uniti active. Dintre acestea 17927 uniti aveau ca domeniu de activitate comerul, 2310 uniti erau hoteluri sau restaurante; n industrie i desfura activitatea un numr de 4143 uniti. n Oltenia, PIB-ul per locuitor este de doar 4.500 euro. Conform datelor Eurostat, Regiunea Sud-Vest Oltenia se afla pe locul sapte n topul celor mai sarace zone din Uniunea Europeana, naintea noastra fiind sase regiuni din Bulgaria si regiunea de Nord-Estu Romniei, care are PIB-ul per locuitor de 27% din media europeana. In zona Olteniei, avem un PIB de 4.500 euro pe cap de locuitor, ceea ce nseamna doar 33% din media PIB-ului din Uniunea Europeana. Pe locul opt se afla regiunile Sud-Est si Sud-Muntenia, cu un PIB de 4.700 euro, respectiv 4.800 euro, adica doar 34% din media europeana. Cu toate ca sta mai bine la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, 9.800 de euro, regiunea 3 Sud-Muntenia are cea mai inalta rata a somajului:9,8% si cuprinde unele dintre cele mai sarace judete: Calarasi si Teleorman. Tot la capitolul discrepante se numara si faptul ca a doua cea mai bogata regiune din Romnia, dupa Bucuresti-Ilfov, regiunea de dezvoltare Sud, care are o contributie de 13,4% la formarea PIB national, include cel mai sarac judet din Romnia: Giurgiu. Anul acesta Giurgiu va avea un PIB local de 3,7 miliarde de lei, adica valoarea totala a economiei locale este asemanatoare cu cea a unei companii precum Vodafone Liderul regional i unul dintre cei naionali este fabrica Dacia de la Mioveni, cu afaceri de 2,13 miliarde de euro n 2009 i un personal de aproape 13.000 de angajai. n Regiunea de Sud, liderul, dup productivitatea msurat n PIB/cap de locuitor, este Arge, n mare parte datorit prezenei uzinei de la Mioveni. Cu un PIB/cap de locuitor de 8.256 de euro, locuitorii din Arge sunt de dou ori i jumtate mai productivi dect cei din Teleorman i de dou ori dect cei din Ialomia. Cnd vine vorba despre salarii, liderul este Prahova, cu un salariu mediu net de 1.522 lei pe lun, cu 3,3% peste media naional.
Economia Argeului i Prahovei, la un l oc, este la fel de mare ct a ntregii Regiuni de SudVest. Economia judeului Arge este 5,6 ori mai mare dect cea din Giurgiu. Daca analizam cei doi ani de criza 2009-2010,se poate observa ca: in 2010, campioan la scderi a fost regiunea Sud-Vest (Oltenia), cu -4,1%, urmat de Nord-Est (Moldova central si de nord, cu 3,5%). Rezultate slabe au nregistrat anul trecut si regiunile Sud-Est (cu -2,2%) si Bucuresti-Ilfov (-2%). De cealalt parte se afl zonele unde economia a evoluat mai bine dect media national. n 2009, cel mai bine s-a descurcat regiunea Sud Muntenia (cu o scdere a PIB de 4,2%), urmat de Nord-Vest (cu -6,1%) si Bucuresti-Ilfov (cu -6,5%). n 2010, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: Sud Muntenia a nregistrat o crestere economic de 0,9%, iar judetele din Vest (Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara) au avut un PIB cu 0,6% mai mare dect n urm cu un an. Asta n timp ce n Nord -Vest si Centru economia a stagnat fata de 2009.
3.4. Creterea competitivitii IMM-urilor prin utilizarea instrumentelor de lucru TIC inovatoare n vederea imbuntirii serviciilor oferite Tehnologia societii informaionale reprezint att un suport transversal pentru toate sectoarele economiei, ct i o industrie (Tehnologia informaiilor i comunicaii TIC) cu un dinamism extraordinar. Ca urmare, iniiativa i2010 - O societate european informaional pentru creterea economic i ocuparea forei de munc recomand statelor membre dublarea cercetrii n domeniul TIC. Chiar dac n Romnia societatea informaional are un decalaj de dezvoltare de civa ani fa de Uniunea European, sectorul software s-a dovedit foarte activ, devenind unul dintre cele mai competitive ale economiei. Sectorul tehnologiilor de informare i comunicare (TIC) corespunde unei pri substaniale din PIB-ul i ocuparea forei de munc n UE. TIC este o tehnologie omniprezent, investiiile n TIC sunt responsabile pentru aproximativ jumtate din creterea productivitii UE din ultimii ani. TIC permite inovarea proceselor i produselor, banii investii n tehnologiile de calcul mbuntesc productivitatea angajailor, fiind mult mai mare dect n cazul altor investiii.
Fig. 1. Cum ajut utilizarea instrumentelor TIC la reducerea costurilor n figurile 1 si 2 am prezentat domeniile n care TIC este prezent n activitatea unei companii. TIC faciliteaz serviciul de aprovizionare, integrarea n lanurile globale, procesul de producie, marketing-ul i vnzrile i serviciile post vnzare.
Fig. 2. TIC in activitatea de baza a companiei TIC n marketing: Produse - Cercetrile i analizele de pia pot fi fcute mai uor i mai rapid Preuri - Informaiile despre competitori pot fi culese mai usor Distribuie o GPS i aplicaiile de planificare a rutelor de deplasare pot reduce timpii de livrare o Internetul face ca produsele s devin mai lesne disponibile Promovare- Noi forme de promovare devin disponibile
TIC n managementul datelor (informaiilor) i al documentelor Utilizarea tabelelor de calcul pentru a reduce erorile i a scurta timpul de realizare; Semntura electronic pentru uurarea depunerii rapoartelor periodice; Bazele de date pot fi utile pentru: o o evidena personalului evidena clienilor acces mai facil la informaii servicii mai bune pentru clieni
DMS (Document Management System) - utilizate pentru a urmri i stoca documente electronice i/sau imagini ale documentelor tiparite.
Capitolul 4. Programe, institutii si surse de finantare

Sursele de finantare ale afacerilor Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii sunt: - fondurile proprii si fondurile imprumutate de la familie si prieteni; - creditele bancare; - emiterea de actiuni; - emiterea de obligatiuni; - finantarile din programe speciale; - fondurile de cfapital de risc; - leasingul; - creditele de la furnizori si clienti; - creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea) Vom vorbi in continuare despre identificarea surselor de finantare, de finantarea prin programe speciale si de instistutii reprezentative ale domeniului TIC. 4.1. IDENTIFICAREA SURSELOR DE FINANARE I METODE DE ACCESARE Cum gsim fondurile necesare? Putem utiliza 3 metode principale: o o o Solicitarea direct Cererea de finanare Organizarea de evenimente speciale
Factori determinani pentru succesul atragerii de fonduri
o o o o o o o
Studierea potenialilor finanatori Stabilirea strategiei de abordare a finanatorilor Contactarea finanatorilor i comunicarea cu acetia Solicitarea finanrii Rennoirea solicitrii Cunoaterea i aplicarea principiilor de baz ale marketing-lui Cunoaterea caracteristicilor mediului extern n care se desfaoar atragerea de fonduri Elaborarea proiectului Implicarea ntregii echipe Efectuarea unui studiu de pia/strngerea datelor justificativ e
o o o
Unde cautam fonduri ? La nivel local Activitile de strngere de fonduri Uniunea European Camerele de comer Cutarea prin e-mail sau internet Ziare, Articole, Presa scris, Publicaii La nivel regional sau naional Ministere Corporaii i firme de succes - CSR- Corporate Social Responsability Alte guverne - reprezentanele diplomatice i de afaceri Cum identificm potenialii finanatori? Cutarea n funcie de domeniul de interes si Cutarea n funcie de tipul de su port cerut: fondurile nerambursabile pe proiect suportul parial sau fondurile de completare fondurile pentru costurile de baz fondurile de suport general fondurile pentru investiiile de capital fondurile minimale, de nceput Clasificarea surselor de finanare Tipul de surs: interne, externe sau mixte Tipurile de finanatori:
fundaiile individuale, ale corporailor, fundaiile comunitare, fundaiile mixte Ageniile i programele guvernamentale programele internaionale asociaiile religioase alte instituii organizatile neguvernamentale firmele persoanele particulare 4.2. PROGRAME Firmele au acces la diferite programe de finantare nerambursabile. Surse potentiale de finantare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului Romaniei, ale USAID etc. (O sursa cuprinzatoare unor de informatii in de asupra acest domeniu finantari programelor este website-ul presupune: existente; www.finantare.ro. Obtinerea informarea astfel permanenta
- studierea criteriilor de eligibilitate, a documentatiei necesare, a termenelor de depunere a cererilor de finantare si a conditiilor de derulare a finantarii si de evaluare a proiectului; selectarea alcatuirea variantelor potrivite cu profilul si de activitate depunerea al firmei; documentatiei necesare proiectului.
Este recomandabila evaluarea riguroasa a sanselor de reusita ale cererii de finantare inainte de a o initia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp si bani. Este posibil ca insusi programul sa sugereze posibilitati de extindere/diversificare a activitatii firmei. Inainte de a se angaja pe aceasta cale, intreprinzatorul va trebui sa estimeze corect efectele unei astfel de miscari strategice. Fondurile acordate in conditii teoretic avantajoase se pot dovedi o problema in cazul in care firma nu are capacitatea de a le folosi in conditiile prevazute de finantator. In plus, intreprinzatorul trebuie sa fie constient de importanta conditiilor referitoare la contributia proprie in cadrul proiectului, precum si la eventualele garantii. Mai mult, contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finantare este, in ea insasi o activitate care presupune o serie de riscuri: pe langa riscurile legate de
confidentialitatea datelor privind firma, uneori consultantul nici nu are intentia de a realiza macar documentatia solicitata. Programul Cadru 7 al Comisiei Europene La pagina http://ec.europa.eu/research/participants/portal/page/cooperation#ict sunt prezentate viitoarele apeluri de propuneri pentru programul Cooperation. Aici se regaseste si tematica de interes- Information and Communication Technologies. Prezentam mai jos informatiile prezente in luna august 2011. FET OPEN Identifier: FP7-ICT-2011-C Publication Date: 20 July 2010 Budget: 93 000 000 Final Deadline: 12 March 2013 at 17:00:00 (Brussels local time) OJ Reference: OJ C196 of 20 July 2010 Intermediate Deadline(s): 25 October 2011 at 17:00:00 (Brussels local time) 10 April 2012 at 17:00:00 (Brussels local time) 25 September 2012 at 17:00:00 (Brussels local time)
Specific Programme(s): COOPERATION Theme(s): Information and Communication Technologies ICT Call 8 Identifier: FP7-ICT-2011-8 Publication Date: 20 July 2011 Budget: 787 000 000 Deadline: 17 January 2012 at 17:00:00 (Brussels local time) OJ Reference: OJ C213 20 July 2011 Specific Programme(s): COOPERATION Theme(s): Information and Communication Technologies "ICT for Green Cars"-2012 Identifier: FP7-2012-ICT-GC Publication Date: 20 July 2011 Budget: 30 000 000 Deadline: 01 December 2011 at 17:00:00 (Brussels local time) OJ Reference: OJ C213 20 July 2011
Specific Programme(s): COOPERATION Theme(s): Information and Communication Technologies "Energy-efficient Buildings" 2012 Identifier: FP7-2012-NMP-ENV-ENERGY-ICT-EeB Publication Date: 20 July 2011 Budget: 140 000 000 Deadline: 01 December 2011 at 17:00:00 (Brussels local time) OJ Reference: OJ C213 of 20 July 2011 Specific Programme(s): COOPERATION Theme(s): Energy ; Information and Communication Technologies ; Environment (including Climate Change) ; Nanosciences, Nanotechnologies, Materials and new Production Technologies - NMP "Factories of the Future" - 2012 Identifier: FP7-2012-NMP-ICT-FoF Publication Date: 20 July 2011 Budget: 160 000 000 Deadline: 01 December 2011 at 17:00:00 (Brussels local time) OJ Reference: OJ C213 of 20 July 2011 Specific Programme(s): COOPERATION Theme(s): Information and Communication Technologies ; Nanosciences, Nanotechnologies, Materials and new Production Technologies - NMP
Programe operationale. Programul Operaional Sectorial Creterea competitivitii economice Obiectivul general: creterea productivitii ntreprinderilor romneti pentru reducerea decalajelor fa de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. inta este o cretere medie anual a productivitii de cca. 5,5 % pn n 2015. Aceasta va permite Romniei s ating un nivel de aproximativ 55% din medi a Uniunii Europene. Obiective specifice: Consolidarea i dezvoltarea sectorului productiv Constituirea unui mediu favorabil dezvoltrii ntreprinderilor
Creterea capacitii C&D i stimularea cooperrii ntre instituii de CDI i sectorul productiv Valorificarea potenialului TIC i aplicarea acestuia n sectorul public (administraie) i cel privat (ceteni, ntreprinderi) Creterea eficienei energetice i dezvoltarea durabil a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie Promovarea potenialului turismului romnesc Axa Prioritar 3: Tehnologia informaiei i comunicaiilor pentru sectoarele privat i public Susinerea utilizrii tehnologiei informaiei; Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-Guvernare, e-Educaie i e-Sntate; Dezvoltarea e-economiei. De exemplu: Op. 3.1.1 "Sprijinirea accesului la Internet si la serviciile conexe" POSCCE: Axa III "Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pentru sectoarele privat si public", DMI 3.1 "Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor" Obiectivele programului Obiectivul specific este cresterea utilizarii TIC prin sustinerea conectarii la broadband, precum si prin consolidarea infrastructurii TIC (in special in zonele rurale si mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele moderne de comunicatii), pentru facilitarea accesului public la aceasta. Scopul principal al acestei operatiuni consta in conectarea la internet prin conexiuni broadband sau upgradarea celor existente si achizitionarea echipamentelor conexe. Solicitanti eligibili Beneficiarii eligibili pentru aceasta operatiune sunt: 1. IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv microintreprinderi (infiintate in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare sau al Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, cu modificarile si completarile ulterioare). 2. Organizatii Non-Guvernamentale (ONG), constituite conform legislatiei nationale in vigoare referitoare la asociatii si fundatii.
Calendarul orientativ al lansrii operaiunilor din cadrul POS creterea competitivitii economice, 11 aprilie 2011
Domenii majore de intervenie / Operaiuni Data estimativ a lansrii (Luna)
Axa Prioritar 3 - Tehnologia informaiilor i comunicaiilor pentru sectoarele privat i public 3.1. Susinerea utilizrii tehnologiei informaiei Apel n derulare (lansat n 20 Decembrie 2010, nchidere n 29 iulie 2011) Iunie 2011 Mai 2011
Op. 3.1.1 Sprijinirea accesului la broadband i la serviciile conexe.
Op. 3.1.2 3.1.3 Sprijin pentru realizarea retelelor broadband Op. 3.1.4 Susinerea conectrii unitilor colare la internet prin conexiuni broadband. 3.2. Dezvoltarea i creterea eficienei serviciilor publice electronice moderne Op. 3.2.1 Susinerea implementrii de soluii de e -guvernare i asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar. Op. 3.2.2 Implementarea de sisteme TIC n scopul creterii interoperabilitii sistemelor informatice. Op. 3.2.3 Susinerea implementrii de aplicaii de E-Learning.
Op. 3.2.4 Susinerea implementrii de soluii de e -sanatate i asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.-local
Mai 2011
3.3. Dezvoltarea e-economiei Op. 3.3.1 Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate i a altor aplicaii electronice pentru managementul afacerilor. Op. 3.3.2 Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comer electronic i a altor soluii electronice pentru afaceri. Mai 2011
Mai 2011
Programul 4 Parteneriate in domenii prioritare Domeniul 1 - Tehnologia informatiei si comunicatii
Directia de cercetare 1.1 Informatica teoretic i tiina calcul atoarelor; Tematica de cercetare 1.1.1 Reele de gramatici, calcul evoluionist, calcul cu ADN, calcul molecular; Tematica de cercetare 1.1.2 Modele matematice pentru calculul n reea (global computing) i dezvoltarea de algoritmi performani pentru lucrul n reea i analiza complexitii lor; Tematica de cercetare 1.1.3 Specificaii algebrice i aplicaii la dezvoltarea de software pentru sisteme orientate obiect; Tematica de cercetare 1.1.4 Studiul algebric al reelelor i al proceselor distribuite, concurente, mobile; Tematica de cercetare 1.1.5 Specificarea i validarea programelor; tehnici de model checking; Tematica de cercetare 1.1.6 Studiul semanticii limbajelor de programare, cu accent pe concuren i mobilitate; Tematica de cercetare 1.1.7 Modele matematice pentru securitatea datelor i a calculatoarelor; Tematica de cercetare 1.1.8 Modele matematice de concuren real: reele Petri, reele de fluxul datelor etc.; Tematica de cercetare 1.1.9 Formalisme logice pentru sisteme multi-agent. Directia de cercetare 1.2 Sisteme informatice avansate pentru eservicii; Tematica de cercetare 1.2.1 Sisteme informatice avansate pentru educaie (elearning); Tematica de cercetare 1.2.2 Sisteme informatice pentru sntate i mediu (ehealth); Tematica de cercetare 1.2.3 Sisteme i tehnologii pentru dezvoltarea afacerilor (ebusiness); Tematica de cercetare 1.2.4 Sisteme, tehnologii i servicii electronice financiarbancare (e-banking, m-banking, e-auction); Tematica de cercetare 1.2.5 Sisteme i tehnologii avansate pentru guvernare electronic i servicii pentru cetean (e-government, e-citizen); Tematica de cercetare 1.2.6 Sisteme informatice pentru gestiunea i dezvoltarea de coninut digital interactiv (e-content); Tematica de cercetare 1.2.7 Sisteme informatice pentru managementul riscului. Directia de cercetare 1.3 Tehnologii, sisteme i infrastructuri de comunicaii;
Tematica de cercetare 1.3.1 Algoritmi, metode/tehnologii i sisteme de prelucrare n sistemele de comunicaii a informaiei i semnalelor (voce , audio, video/imagini, date, multimedia) n vederea producerii, prelucrrii, transportului la distan i livrrii de coninut informaional; Tematica de cercetare 1.3.2 Algoritmi i sisteme adaptive/inteligente n infrastructuri de comunicaie; Tematica de cercetare 1.3.3 Tehnologii de acces i transport n band larg i sisteme incluznd reele terestre i satelitare pe medii variate de transmisiune; Tematica de cercetare 1.3.4 Dispozitive, circuite, subsisteme de comunicaie i reele fr fir; Tematica de cercetare 1.3.5 Arhitecturi i infrastructuri (reele) convergente din punct de vedere al serviciilor de comunicaii de nivel nalt,permind, n acelai timp, diversitate tehnologic de soluii pentru comunicaii; Tematica de cercetare 1.3.6 Algoritmi, metode de simulare a sistemelor complexe de telecomunicaii pentru evaluarea performanelor i planificarea reelelor; Tematica de cercetare 1.3.7 Specificarea, validarea, implementarea protocoalelor de comunicaie ncepnd de la nivelul fizic pn la cele de aplicaie; Tematica de cercetare 1.3.8 Aplicaii i servicii integrate, flexibile i reconfigurabile, n pachete multiple oferite utilizatorilor n maniera universal, cu garanii de calitate a serviciilor variate; Tematica de cercetare 1.3.9 Metode i software pentru managementul serviciilor i resurselor n sistemele complexe de comunicaie; Tematica de cercetare 1.3.10 Tehnologii i sisteme de testare funcional i de performan pentru sistemele de telecomunicaii; Tematica de cercetare 1.3.11 Securitatea sistemelor i infrastructurilor de comunicaie; Tematica de cercetare 1.3.12 Strategii de dezvoltare a domeniului, standarde i reglementri, aspecte tehnice, economice, legislative i sociale. Directia de cercetare 1.4 Inteligena artificial, robotica i sistemele autonome avansate Tematica de cercetare 1.4.1 Dezvoltarea de noi metode de reprezentare a coninutului multimedia (noi paradigme media, noi forme (neliniare) de coninut digital etc.);
Tematica de cercetare 1.4.2 Dezvoltarea de sisteme bazate pe semantic n spaiul web; realizarea interoperabilitii semantice ntre resurse eterogene de informaie i servicii, ntre diferitele tipuri de coninut, ntre diferitele limbi naturale; Tematica de cercetare 1.4.3 Sisteme de traducere automat , capabile s-i mbunteasc performanele prin nvare; Tematica de cercetare 1.4.4 Dezvoltarea de baze de cunotine infrastructurale (ontologii de domenii, ontologii lexicale pentru limbile de interes) multimodale i multimedia; Tematica de cercetare 1.4.5 Dezvoltarea de sisteme de ageni inteligeni Tematica de cercetare 1.4.6 Dezvoltarea de sisteme de interaciune natural om calculator minimal dependente de universul discursului; Tematica de cercetare 1.4.7 Dezvoltarea de sisteme inteligente cu autonomie ridicat, inclusiv roboi autonomi; Tematica de cercetare 1.4.8 Sisteme inteligente de asistare a deciziilor. Directia de cercetare 1.5 Securitatea i accesibilitatea sistemelor informatice Tematica de cercetare 1.5.1 Managementul securitii informatice i al riscurilor; Tematica de cercetare 1.5.2 Sisteme de autentificare i identificare interoperabile, infrastructuri de certificate; Tematica de cercetare 1.5.3 Protecia prin perimetre de securitate; Tematica de cercetare 1.5.4 Detectarea / prevenirea / investigarea atacurilor cibernetice; Tematica de cercetare 1.5.5 Securitatea aplicaiilor de guvernare / administrare electronic; Tematica de cercetare 1.5.6 Securitatea sistemelor de pli electronice i ebanking; Tematica de cercetare 1.5.7 Al goritmi i mecanisme criptografice; Tematica de cercetare 1.5.8 Securitatea sistemelor distribuite; Tematica de cercetare 1.5.9 Securitatea dispozitivelor de calcul mobile; Directia de cercetare 1.6 Tehnologii pentru sisteme distribuite i sisteme ncorporate Sisteme distribuite Tematica de cercetare 1.6.1 Optimizarea comunicrii n reele de mare vitez pentru cantiti mari de date, reele care intr n componena infrastructurii Grid Tematica de cercetare 1.6.2 Arhitecturi, tehnologii i instrumente pent ru lucru colaborativ inclusiv pentru organizaii virtuale
Tematica de cercetare 1.6.3 Asigurarea transparenei la localizare, migrare, relocare, replicare, concuren, defectare, persisten n sisteme peer-to-peer i n sisteme client server Tematica de cercetare 1.6.4 Organizarea, stocarea i regsirea informaiei n sisteme distribuite de mari dimensiuni Tematica de cercetare 1.6.5 Asigurarea securitii n sisteme distribuite Tematica de cercetare 1.6.6 Metode, modele, instrumente pentru dezvoltarea aplicaiilor distribuite Tematica de cercetare 1.6.7 Medii de execuie (frameworks) a aplicaiilor distribuite pentru Grid i Internet Tematica de cercetare 1.6.8 Metode, modele i algoritmi de simulare i optimizare pentru rezolvarea unor probleme complexe din tiin, inginerie, economie i societate Tematica de cercetare 1.6.9 Metode i instrumente pentru dezvoltarea softwareului ncorporat Tematica de cercetare 1.6.10 Metodologii i tehnologii obiectuale, bazate pe componente, pentru sisteme ncorporate Tematica de cercetare 1.6.11 Sisteme software inteligente pentru echipamente mobile Tematica de cercetare 1.6.12 Tehnologii pentru sisteme senzitive la context (context-awareness) Tematica de cercetare 1.6.13 Metode de personalizare pentru sisteme ncorporate Tematica de cercetare 1.6.14 Tehnologii pentru sisteme integrate bazate pe reele de senzori Tematica de cercetare 1.6.15 Sisteme ncorporate de timp real (pentru automobile, avioane, trenuri, control de procese, echipamente medicale, comunicaii) Tematica de cercetare 1.6.16 Calcul mobil i sisteme ubicue Tematica de cercetare 1.6.17 Dezvoltarea aplicaiilor pentru sisteme ncorporate Directia de cercetare 1.7 Nanoelectronica, fotonica i micronanosisteme integrate Nanoelectronica Tematica de cercetare 1.7.1 Experimentarea de noi materiale i tehnologii pentru nanostructuri i circuite integrate la scara nano
Tematica de cercetare 1.7.2 Experimentarea de noi arhitecturi de sisteme pentru nanoelectronic Tematica de cercetare 1.7.3 Experimentarea de noi concepte (principii) de dispozitive nanoelectronice Tematica de cercetare 1.7.4 Electronica transparent Micro - i nanosisteme Tematica de cercetare 1.7.5 Dezvoltarea componentelor i microsistemelor pentru sisteme de comunicaii; microsisteme inteligente reconfigurabile i flexibile Tematica de cercetare 1.7.6 Tehnologii microfluidice, micro/nano- biosenzori, laboratoare pe un cip, microarrays, micro- i nanostructuri i micro- i nanosisteme pentru diagnosticare i tratament medical (inclusiv nanomedicin) Tematica de cercetare 1.7.7 Microsenzori i actuatori (inclusiv 3D) Tematica de cercetare 1.7.8 Tehnologii de integrare eterogen i asamblare/ncapsulare 3D pentru a permite realizarea de sisteme complexe pe un cip Tematica de cercetare 1.7.9 Tehnologii convergente: micro-nano-bio-info Fotonica Tematica de cercetare 1.7.10 Noi materiale fotonice (materiale artificiale: cristale fotonice, materiale cu indice de refracie negativ etc.) Tematica de cercetare 1.7.11 Componente micro/nano-fotonice i sisteme pentru interconexiuni i comunicaii Tematica de cercetare 1.7.12 Microsenzori optici pentru sisteme de supraveghere, monitorizare, robotizare Tematica de cercetare 1.7.13 Noi tehnologii fotonice i bio-senzori fotonici pentru sisteme neinvazive de diagnostic in vivo i tratament Tematica de cercetare 1.7.14 Tehnologii fotonice pentru procese de fabricaie avansate la nivel micro i nano i pentru controlul proceselor i caliti .
4.3. INSTITUTII- ACTORI IMPORTANI DIN DOMENIUL ITC
INDUSTRIE
REGIUNEA DE DEZVOLTARE 3 SUD MUNTENIA
REGIUNEA DE DEZVOLTARE 4 - SUD VEST OLTENIA

Nr. Nr. crt. crt. 1 1 2 3 2 4 3 5 4 6 7 5 8 6 7 9 8 10 9 10 SC BETA SOLUTIONS 2006 SRL ONIX Rm Valcea SKYSOFT S.R.L. ISIS M3 S.R.L. Avansoft srl Sotech - SC CG &Service GC IT SA Prahova Tg.Jiu ITC CENTER SRL SC SECURENET SRL GABSOFT SRL Roweb Development SC DIGIX SRL OPTICNET IT SERV INTEGRAL SRLSRL IT Six Global Services Noston Team SC. DATASOFT SRL SC Blom Romania SRL SOFTEXPERT MOBILITY SRL SC 3i Automatizari si Telecomunicatii SRL Adresa: Str. Labusesti nr. 54 BASCOV,jud.Arges Str. Gen. Magheru nr.5, Bl. C1, Tronson D, Adresa:Str.Radu Popescu nr,4A Mezanin 2 Targoviste,Jud.Dambovita Localitate: Ramnicu Valcea, Judetul Valcea Adresa:Bld. Carol I, nr. 112 , Campina, Calea lui Traian nr.54, Bl.S33/1, Sc.A, Ap.22 www.isism3.ro www.avansoft.ro Jud.Prahova Localitate: Ramnicu Valcea, Judetul Valcea Adresa:Mircea cel batran nr.39 STR.Victoriei nr.98 Tg.Jiu, Judetul Gorj Ploiesti, judetul Prahova Adresa:Str. Regele Ferdinand nr.80C, Urziceni,Jud.Ialomita Bd. N.Titulescu, Bloc 17 Adresa: ScaraBdul. A, ap. Bucuresti, 1,et. 1, cod Bl. postal: 44/4, Sc. 230059, A, Ap. 14,Slatina, Giurgiu, Jud.Giurgiu Judetul Olt, Adresa:Str.Trivale,nr.64,Pitesti,Jud.Arges Parangului nr4,ap5 Caracal,jud.Olt Adresa:Str. Maramures 12, cam P39, Dolj Str.Dezrobirii, nr.1, Craiova,Judetul Ploiesti, B-dul Jud.Prahova Decebal nr.111,Craiova, jud.Dolj Adresa: Bd. Bucuresti Nr 11 Ploiesti, Adresa: ION Heliade Radulescu, nr. 3Aleea Str. 2 Siloz nr. 3,Craiova, jud.Dolj 5, Targoviste, Jud.Dambovita Str. Stefan cel Mare nr.13 Sc.A Apt.3, Craiova, jud.Dolj Jud.Prahova Calea Bucuresti 27 D, ap 11,Craiova,jud.Dolj www.roweb.ro www.digix.ro www.brainhost.ro www.integral-it.ro www.itsix.com www.nostomteam.ro www.datasoft.ro www.blominfo.ro www.softexpert.com www.3iat.ro www.sotech.ro www.cg-gc.ro www.itccenter.ro www.securenet.ro www.gabsoft.ro www.betasolutions.ro www.onix.ro www.skyit.ro. Denumire societate Denumire societate Locatie Locatie website website
REGIUNEA DE DEZVOLTARE 8 - BUCURESTI ILFOV

Nr. crt. 1 2 Denumire societate NOVENSYS CORPORATION SRL NEOBIT SRL Locatie Adresa: Splaiul Unirii, nr. 313,sect.6, Bucuresti Adresa: Str.Sergent Ion Rotaru Nr. 1, Sector 3, Bucuresti website www.novensys.com www.neobit.ro
3 4 5 6
Vodafone Romania Orange Romania Romtelecom SIVECO Romania
Adres: Centrul Internaional CDG,Piaa Charles de Gaulle nr.15, Sector 1, Bucureti,
www.vodafone.ro www.orange.ro
Adresa:Piata Presei Libere nr.3-5,Citi Gate,Turnul de Nord,et.7-18, Sect.1, Bucuresti Adresa:Victoria Park Sos. Bucureti-Ploieti 73-81, Corp C4, Sector 1,Bucuresti Adresa:Bd. Dimitrie Pompeiu nr 10A, Complex Conect Business Park, Cladirea Conect 1, etaj 1, sector 2,Bucuresti
www.romtelecom.ro www.siveco.ro
SOFTWIN
www.softwin.ro
8 9 10
BITDEFENDER ROMSYS SOFTTEHNICA S.R.L. Adresa:Bucharest Business Park,Str.Menuetului nr.12, Sect.1, Bucuresti Adresa:Sos.N.Titulescu, nr.1, Bl.A7,ap.76,Sect.1, Bucuresti
www.bitdefender.ro www.romsys.ro www.softtehnica.ro
CERCETARE/INVMNT/TRAINING
A. Instituii de nvmnt superior din domeniul ITC n Romnia Nr.crt. 1. Nume instituie nvmnt superior Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea de Automatica si Calculatoare 2. Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea de Electronica Telecomunicatii si Tehnologia informatiei 3. 4. Universitatea Bucuresti-Facultatea de Matematicasi Informatica Academia de Studii EconomiceFacultatea de Cibernetica,Statistica si Infornatica Economica 5. Academia de Studii Economoce Bucuresti-Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune 6. Universitatea Tehnica din ClujNapoca-Facultatea de Automatica Adresa: Str. Gheorghe Baritiu nr.26-28 Cluj-Napoca www.ac.utcluj.ro Adresa: Cladirea N.Angelescu, Piata Romana nr.6, sect.1, Bucuresti www.cig.ase.ro Adresa: Str. Academiei nr.14, sect.1, Bucuresti Adresa: Cal.Dorobanti nr. 15-17, sect.1 Bucuresti www.cise.ase.ro www.fmi.unibuc.ro Adresa:Splaiul Independentei nr.313 Sect.6, Bucuresti Adresa : B-dul Iuliu Maniu nr.1-3, sect.6 Bucuresti www.electronica.pub.ro www.acs.pub.ro Locaie Pagin web
si Calculatoare 7. Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca-Facultatea de Matematica si Informatica 8. Universitatea Politehnica Timisoara-Facultatea de Automatica si Calculatoare 9. Universitatea de Vest Timisoara Facultatea Matematica si Informatica 10. Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi-Iasi-Facultatea de Automatica si Calculatoare 11. 12. Universitatea A.I.Cuza-IasiFacultatea de Informatica Universitatea din CraiovaFacultatea de Automatica, Calculatoare si Electronica 13 Universitatea TransilvaniaBrasov-Facultatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor 14 Universitatea Stefan cel MareSuceava, Facultatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor 15 Universitatea Dunarea de JosGalati-Facultatea de Stiinta Calculatoarelor 16 Universitatea Lucian Blaga-Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth (Calculatoare, Automatizari, Multimedia Adresa: Str. Emil Cioran, Nr.4, Sibiu, http://inginerie. ulbsibiu.ro Adresa: Str.Domneasca, nr.111, Galati www.fsc.ugal.ro Adresa: Str.Universitatii nr.13, Suceava www.usv.ro Adresa: B-dul Eroilor nr.29, Brasov www.unibv.ro Adresa: Str. Prof. dr. doc. Dimitrie Mangeron, nr. 27, IAI Adresa: B-dul Carol I nr.11, Iasi Adresa: B-dul Decebal, nr.107, Craiova www.uaic.ro si www.infoiasi.ro www.ace.ucv.ro www.ace.tuiasi.ro Adresa: B-dul Vasile Parvan nr.4, Timisoara www.math.utv.ro Adresa: B-dul Vasile Parvan nr.2, Timisoara www.ac.upt.ro Adresa: Str. Kogalniceanu, nr.1,Cluj-Napoca www.cs.ubbcluj.ro
B.Institutii de invatamant liceal din domeniul ITC in Romania:

Nr.Crt 1. 2. Liceu/Colegiu Grup Scolar Anghel Saligny Liceul Tales Locatie Craiova, Str. Brestei Nr. 129, Jud.Dolj Bucuresti, Sos. Vergului Pagina Web Http://Anghelsalignycv.Licee.E du.Ro Www.Liceultales.Ro
Nr. 14, Sect.4 3. 4. 5. Liceul International De Informatica Bucuresti Liceul De Informatica Grigore Moisil Colegiul National Pedagogic Constantin Bratescu Constanta 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Colegiul National Sf.Sava Liceul De Informatica Tiberiu Popovici Liceul De Informatica Stefan Odobleja Craiova Liceul De Informatica Spiru Haret Suceava Colegiul National De Informatica Tudor Vianu Liceul De Informatica Aplicata Slatina Colegiul National De Informatica Traian Lalescu Hunedoara 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Colegiul Tehnic De Posta Si Telecomunicatii Gh. Airinei Liceul De Informatica Tiberiu Popovici Liceul De Informatica Spiru Haret Suceava Colegiul Tehnic Edmond Nicolau Bucuresti Colegiul Tehnic De Comunicatii Augustin Maior Cluj-Napoca Colegiul Tehnic Mihai Viteazul Oradea Liceul De Informatica Grigore Moisil Bucuresti, Strada Romancierilor Nr.1, Sect.6 Cluj-Napoca, Calea Turzii Nr.140-142, Jud.Cluj Suceava, Aleea Zorilor Nr.17, Jud.Suceava Bucuresti, B-Dul Dimitrie Pompei Nr.3-5, Sector 2 Cluj-Napoca, Strada Motilor Nr.78-80, Jud.Cluj Oradea, Strada Poienitei Nr.25 Timioara, Strada, Ghirlandei Nr.4,Jud. Timis Www.Info.Tm.Edu.Ro Www.Mviteazul.Ro Www.Edmondnicolau.Licee.Edu .Ro Www.Colegiuldecomunicatii.Ro Www.Lisv.Svnet.Ro Www.Li.Cj.Edu.Ro Www.Airinei.Omad.Ro Bucuresti, Sos. Mihai Bravu Nr. 428, Sector 3 Iasi, Str. Petre Andrei Nr. 9,Jud.Iasi Constanta, Strada Rascoalei Din 1907 Nr.42, Jud. Constanta Bucuresti, Str.G-Ral Berthelot Nr.23,Sect.1 Cluj-Napoca, Calea Turzii Nr.140-142, Jud.Cluj Craiova, Strada Traian Lalescu Nr.13, Jud.Dolj Suceava, Aleea Zorilor Nr.17, Jud Suceava Bucuresti, Str.Arh.Ion Mincu Nr,10 Slatina, Strada Primaverii Nr.5 B, Jud.Olt Hunedoara, Str.Victoriei Nr.23, Jud. Hunedoara Www.Cni-Hd.Ro Www.Lbi.Ro Www.Cni-Sv.Ro Stefanodoblejacv.Licee.Edu.Ro Www.Li.Cj.Edu.Ro Www.Sfsava.Licee.Edu.Ro Www.Colegium.Ro Www.Liis.Ro Www.Ichb.Ro
20.
Colegiul National De Informatica Piatra-Neamt
Piatra-Neamt, Str. Mihai Viteazul Nr. 12, Jud.Neamt
Www.Cni.Nt.Edu.Ro
21. 23.
Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara Liceul Particular De Informatica Constanta
Hunedoara, Strada Victoriei 17 Constanta, Bulevardul Tomis Nr.153
Www.Mateicorvin.Go.Ro Www.Ichc.Ro
C. Institute de cercetare in domeniul ITC: Nr. crt 1 Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie 2. 3. Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare in Informatica Institutul Naional de Cercetare Dezvoltaresi Incercari pentru Electrotehnica-CRAIOVA 4. IPA.SA-S.C.pentre Cercetare,Dezvoltare,Proiectare si Productie Echipamente si Sisteme pentru Automatizari 5. 6. Institutul pentru Tehnic de Calcul- BUCURESTI Institutul National de Studii i Cercetari pentru Comunicatii INSCC - Bucureti 7. INCD pentru INGINERIE ELECTRIC ICPE-CA Bucureti Splaiul Unirii, nr.313,sect.3,Bucuresti www.icpe-ca.ro Str. Fabrica de Glucoz Nr.11A, Sector 2, Bucureti Bd. Preciziei, nr 6, sector 6, cod 062203,Bucureti www.inscc.ro www.itc.ro B-dul Mareal Al. Averescu, Nr.8-10 sector 1,Bucuresti Str.Calea Bucuresti nr.144, Craiova, jud. Dolj Str. Calea Floreasca , Nr.169 Building P1, Bucuresti www.ipa.ro www.icmet.ro www.ici.ro Str.Erou Iancu Nicolae nr.126A,Voluntari,ILFOV Nume organizaie Locaie Pagin web/email www.imt.ro
Training in domeniul ITC: Furnizorii de cursuri de calificare/specializare/perfectionare se pot vizualiza pe site: http://www.cnfpa.ro
Cod standard ocupaional C23 C24 C34 Denumire standard ocupaional Operator calculator electronic i reele Operator introducere, validare i prelucrare date Operator n domeniul proiectrii asistate pe calculator C25 C15 C27 C37 C16 C17 C31 Operator procesare texte, imagini Pilonist-antenist Programator ajutor Proiectant sisteme informatice Radioelectronist staii emisie radio-TV Radioelectronist staii radioreleu i satelit Specialist n domeniul proiectrii asistate de calculator C38 Specialist n proceduri i instrumente de securitate a sistemelor informatice C20 C18 C19 C12 C35 C22 Tehnician instalator CATV Tehnician staie emisie radioTV Tehnician staii radioreleu i satelit Telefonist Administrator baze de date Administrator de reea de calculatoare Telefonist Administrator baze de date Administrator de reea de calculatoare 4223304 213903 213902 Tehnician statii radiorelee si satelit 311412 Tehnician CATV Tehnician statii de emisie radio-tv 313208 311411 Specialist n proceduri i instrumente de securitate a sistemelor informatice 213908 Radioelectronist staii de emisie radiotv Radioelectronist staii radiorelee i satelit Specialist n domeniul proiectrii asistate de calculator 213907 313217 313216 Pilonist-antenist Programator ajutor Proiectant sisteme informatice 313211 312101 213103 Operator procesare texte, imagini 411305 Operator introducere, validare i prelucrare date Operator n domeniul proiectrii asistate pe calculator 312204 411301 Operator calcul electronic i reele Denumire ocupaie COR Cod COR ocupaie 312201
C36 C30 C26 C32 C2 C6 C9 C33 C10
Analist Consultant n informatic Designer pagini web (studii medii) Director departament/divizie informatic Diriginte pot Electromecanic de reea Electronist echipamente digitale de transmisiuni Grafician PC (DTP designer) Jonctor
Analist Consultant n informatic Designer pagini web Director departament/divizie informatic Diriginte pot Electromecanic reele linii Electronist telecomunicaii Grafician calculator Jonctor
213101 213104 411303 123605 123606 414205 724406 724407 411302 724408
FACILITI EXISTENTE PENTRU FIRME In domeniul IT Romania ofera o facilitate importanta: eliminarea impozitului pe salarii pentru absolvenii de IT care lucreaz n domeniu. TENDINE DE EVOLUIE A PIEEI de ITC Industria european de ITC are nevoie de o repoziionare, fiind ameninat constant de cea din Asia, n principal de China i mai nou de America de Sus n frunte cu Brazilia unde se vor nregistra creteri de pn la 10 procente. CeBIT, cel mai mare eveniment dedicat industriei de ITC din Europa, care are loc anual la Hanovra i reprezint o oportunitate pentru companiile din piaa de ITC s se ntlneasc i s i prezinte pe piaa european noile produse sau servicii, reprezentand totodata o Mecca pentru crema personalitilor de ITC care se adun s identifice soluiile de gestiune a relaiei cu clienii (CRM), soluii de livreaz rezultate n interiorul companiei fiind gzduite n tendinele, s discute despre unde se afl piaa i ncotro se ndreapt. Anul acesta un loc important l-au reprezentat conducere a ntreprinderii (ERP), gestiune de documente (DMS), care s-au pozitionat in prim plan datorita faptului ca afara acesteia i evitnd investiii n hardware, licene, costuri de implementare i suport, oferind ns costuri lunare uneori ceva mai mari i o flexibilitate mai redus.
T-Systems, Dell, Fujitsu au promovat puternic conceptul de Managed Services prin care o companie transfer responsabilitatea unei alte companii de administrare a unei pri a infrastructurii proprii. Tendina de externalizare a unor servicii ctre o companie specializat este prezenta in Romania prin parteneriatul realizat ntre VeriFone si Printec Group, un parteneriat de ncredere ntre liderii pie ei de tranzacii automatizate din Romnia, care prezinta o cretere accelerat. Pretutindeni la CeBIT s-a vorbit despre outsourcing. n mediul de business actual, piaa soluiilor EFT/POS este dominat de noile tendine tehnologice, standarde de reglementare din ce n ce mai riguroase i nu n ultimul rnd, de nevoile tot mai variate ale consumatorilor. Tehnologii precum LAN, GPRS, WiFi, display-uri touchscreen, intefee de utilizator cu functionaliti dintre cele mai diverse i capaciti sporite de memorie, sunt cele care indic evolu ia viitoare a pieelor de tranzacii automatizate la nivel mondial. Noul val de dezvoltare a acestor solu ii nu putea fi condus dect de furnizori de tehnologii de top , care dezvolt i implementeaz sisteme de ultim generaie cu noi functionalitati menite sa usureze interaciunea cu consumatorul final i brandul su. Trim ntr-o lume n care sistemele self-service i tranzaciile electronice prin utilizarea cardurilor de credit sau debit cunosc o dezvoltare tot mai rapid i mai larg, atingnd acum noi sectoare de activitate precum micii producatori, retaileri, servicii de transport public, companiile de asigurri sau organizaii guvernamentale. In ceea ce priveste trendul pietei romnesti de ITC, acesta va suferi modificari. Serviciile Software cstiga teren datorita cresterii cererii de IT outsourcing in mare parte datorita juctorilor globali care au ales s salveze valoarea afacerii prin minimizarea costurilor operationale. Chiar dac s-au inregistrat falimente pe piata de hardware, acest segment continu s domine piata natonal, depasind 50% din valoarea totala a vnzrilor. Cererea intern pentru toate segmentele este n crestere, n timp ce proiecte publice, privind retehnologizarea si modernizarea au constituit singura cerere in 2010. Geografia pietei IT din Romnia n 2011 va fi similar celei din anul anterior. Ne asteptm totusi ca locatiile Cluj-Napoca si Brasov s ating valori financiare si rate de eficient mai mari. Activitatea de Fuziuni si Achizitii pare s retraseze structura si forma pietei. Dificil de prezis, datorit confidentialittii acestor operatii, trebuie totusi s notm c n 2009-2010 operatiunile de acest tip au avut loc preponderant ntre retaileri si distribuitori
IT. Printre cei mai activi cumprtori a fost Asesoft Distribution. n istoria recent de fuziuni si achizitii se numr ca primi investitori: Adobe Systems si Siemens Business Services. n prezent Romnia este tinta investitorilor din UE si Asia. Datorit peisajului IT si al resursei umane pe care Romnia continu s o ofere n domeniu, investitiile n acest sector tind s rmn atractive. n final, previziuni specifice indic o rat de schimb stabil pentru dolarul American si moneda european, o crestere optimist a PIB -ului, o balant mai echilbrat import - export. Banii fierbinti nu vor mai reveni n tar , astfel ca ne putem astepta la o baz mult mai solid pentru crestere economic real si un control mai bun al nivelului salariilor - doi factori cheie care afecteaz direct decizia juctorilor economici globali de a face outsourcing n Romnia. Incertitudinea va fi nc o caracteristic major a regiunii CEE, iar cu sigurant piata romneasc de IT nu poate scpa peisajului general. Pe de alt parte, aceast regiune poate fi totodat cuibul multor oportunitti: fort de munc bine pregatit, preturi bune, focar de talente, sprijin guvernamental, cultur deschis. Comunicaiile stau la baza aplicaiilor viitorului, a societii informaionale. n momentul de fa, Romania depune eforturi pentru dezvoltarea de noi servicii electronice pentru informatizarea instituiil or statului, populaie, continuarea dezvoltrii
comunicaiilor electronice: broadband i trecerea de la TV analogic la digital, dezvoltarea industriei prin sprijinirea programelor de e-business, educaie i instruire n domeniul ITC. Piata serviciilor de telefonie mobila s-a stabilizat la cca.25 de milioane de utilizatori, cresterile din perioada viitoare urmand a fi nesemnificative (max.1-2%). In ceea ce priveste telefonia fixa, si aceasta se afla in perioada de stagnare, cresterile viitoare putand fi puse pe seama degrevarii retelelor mobile. Se va inregistra o crestere a a conexiunilor de internet mobil si internet la puncte fixe. Desi piata serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu a scazut, se va inregistra o crestere a abonatilor pe retele de satelit (DTH). Totodata se va inregistra o crestere a serviciilor in tehnologie IP (IPTV) precum si a serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu n format digital.( www.ittrends.ro )
Capitolul 5. Ghid practic: model plan de afaceri
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie definit nti conceptul de afacere. O definiie neconvenional a acestui concept, poate fi: intenia unei persoane (fizice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti n scopul obinerii unui profit. Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil ntreprinztorilor ce construiesc o afacere sau caut parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituii de finanare, instituiilor ce gestioneaz fonduri pentru proiecte de investiii, gestionarilor de proiecte in cadrul aa-numitelor incubatoare de afaceri, etc. Ele reflect proiecte de investiii din toate domeniile de activitate. Planul de afaceri reprezint un sistem complex bazat pe interdependen i care reflect de o manier accesibil ideea de afaceri i evoluia acesteia in timp. Rolul su este nu de a demonstra c afacerea merit finanat, ci i de a ghida ntreprinztorul ncepnd cu primul an de operare a afacerii. Implementarea lui nseamn control i adaptare n funcie de evoluia real. Acest control exercitat de-a lungul derulrii afacerii va viza toate elementele critice ale entitii economi ce (stocurile, costurile de producie, controlul calitii, vnzrile, plile efectuate, etc.). Planul de afaceri reprezint pe de o parte instrumentul intern prin care poi conduce i controla, ntregul proces de demarare a firmei tale. n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, fiind i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta transmite tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici, finanatori, acionari, c tii cu certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic. n forma sa scris, planul de afaceri este un document de reflectare a activitii companiei pe un anumit interval de timp, de regula 12 luni, lund n calcul i perioada urmtoare (2 pn la 5 ani). Puine companii planific activitatea pentru mai mult de cinci ani, datorit nesiguranei ce caracterizeaz aceste previziuni. Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piaa -inta, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor , precum i resursele i aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru ntocmirea lui este necesar s s e analizeze cu atenie produsele/serviciile oferite, competiia, resursele financiare necesare i alte detalii operaionale. Totodat, planul de afaceri este un instrument de lucru ce se folosete pentru a ncepe i derula o afacere, care necesit resurse materiale, financiare i umane. Prin
intermediul su este valorificat experiena i realizrile din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare i aproximare. Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de o peraiuni. Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape: culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice); planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de atingere a obiectivelor stabilite; redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului etapei anterioare). Planul de afaceri are patru funcii: de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus afacerea; de realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei afaceri; de evaluare a unei noi idei de afacere; de a obine finanare.
Funcia de cristalizare i dezvoltare a ideilor privitoare la cum ar trebui condus afacerea presupune ca planul de afaceri s defineasc clar scopurile i obiectivele afaceri s stabileasc metode de atingere a acestora, s identifice riscurile implicite. Astfel, alocarea resurselor se va face dup criterii de maximizare a eficienei, strategiile sunt performante, afacerea este examinat din toate punctele de vedere (marketing, producie, suport financiar). Planul va arta ct i cnd vei avea nevoie, permind compararea unor alternative strategice i alegerea celei mai eficiente Funcia de realizare a unei evaluri retrospective a performanelor reale ale unei afaceri de-a lungul timpului presupune identificarea cauzelor, direciei i amplitudinii abaterilor de plan, precum i modalitilor de aciune a companiei n viitor. Managerii i ntreprinztorii i vor mbuntii experiena profesional i cunotinele, vor fi mai puin expui unor pericole neprevzute, vor supraveghea i controla performanele companiei i vor fi n msur s ia msuri corective n timp util atunci cnd realizarea obiectivelor este ameninat. Funcia de evaluare a unei idei de afaceri deriv din capacitatea planului de afaceri de a analiza , evolua, compara i clasifica proiectele de investiii. Totodat, acest instrument de lucru confer ncredere n forele proprii, poate compensa lipsa capitalului i
experienei n cazul n care exist alte avantaje (ideea afacerii, oportuniti de pia considerabile, etc). Funcii de generator de finanare cei mai muli creditori i investitori vor finana firma numai dup ce-i vor studia planul de afaceri, vor vedea abilitatea planului de a genera ncasri necesare operaiunilor zilnice, plii datoriilor i generrii profitului. Sursele de capital vor dori s tie de ci bani are nevoie firma, cn d are nevoie de ei, cum ar fi alocai, dac i cnd va fi capabil s recompenseze alocarea de fonduri. Finanatorii vor putea aprecia capacitatea de a diagnostica situaia prezent, de a -i alege strategia optim pentru atingerea acestora. De regul, un plan de afaceri conine o serie de componente obligatorii: rezumatul planului de afaceri; cuprinsul planului; prezentarea produsului firmei; piaa-int i concurena; procesul de producie i furnizorii; strategia de marketing; vnzrile preconizate; previziunile financiare; necesarul de finanare.
Rezumatul planului de afaceri trebuie s conin succint date referitoare la: istoricul firmei (n cazul firmelor deja existente); domeniul/domeniile de activitate; misiunea firmei, obiectivele pe termen lung si cele pe termen scurt; conducerea firmei (experien, rezultate); caracteristicile produsului/serviciului; descrierea pieei (perspective de cretere, concuren); sumarul proieciilor financiare i suma de bani solicitat. n general se pot evidenia 3 tipuri de plan de afaceri: Planul sumar poate fi corespunztor scopului propus de firmele care urmresc rennoirea unei linii de credit sau pentru obinerea unei sume mici ca fond de investiii. Planul sumar se adapteaz cel mai bine firmelor care nu au o vechime mare ci se afl ntr-o etap incipient de dezvoltare. De asemenea planul sumar mai poate fi utilizat i de firmele mari, bine considerate care doresc s testeze viabilitatea unui proiect de investiii. Planul succint de afaceri conine s uficiente date, care conving potenialii investitori c pot intra n afaceri n perspectiva unei reuite i n condiii de risc diminuate.
Planul dezvoltat este tipul cel mai rspndit de plan de afaceri, devenind tradiional n lumea afacerilor. El este elaborat n 20-40 de pagini si prezint ct mai detaliat operaiunile i proiectele de viitor ale firmei. Tipul de plan dezvoltat devine mai dezirabil n cazul n care necesarul de fonduri pentru care se pledeaz este mai mare. Planul operaional. n cazul firmelor bine consolidate, un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru managementul acestora. Planul operaional este caracterizat de un grad ridicat de detaliere, fiind elaborat in 40-100 pagini. Cu ct acesta este mai detaliat cu att este mai sigur c managerii i vor intelege rolul i modul de a duce la indeplinire toate operaiunile pn la realizarea scopului final.
Redactarea unui plan de afaceri reprezinta unul din primii pasi de infiintare a unei afaceri. In primul rand un plan de afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii, de mediul in care se va desfasura activitatea, de obiectivele afacerii si de telul urmarit prin realizarea acestora.Dar, in cazul unor afaceri de mare anvergura, cu multiple consecinte economice si sociale,pe langa elaborarea planului de afaceri este indicat sa se intocmeasca un studiu de oportunitate si un studiu de fezabilitate.
A.Studiu de oportunitate e eee

afaceri A.Studiul de oportunitate
B. Studiu de fezabilitate
C.Planul de afaceri
Fig.5.1. Relatia dintre principalele elemente utilizate in pregatirea si initierea unei
Rolul studiului de oportunitate este indentificarea oportunitatilor de investitii intr-un anumit domeniu de activitate . Exista 4 cerinte pe care studiul de oportunitate trebuie sa le asigure: Sa furnizeze informatii despre domeniul de activitate Sa asigure informatii pentru fiecare oportunitate identificata Sa ajute intreprinzatorul in alegerea celei mai atractive oportunitati economice Sa reduca costurile pentru studiile de fezabilitate, intrucat informatiile obtinute pot fi folosite ca baza pentru mai multe studii de fezabilitate.
Componentele studiului de oportunitate Tabel 5.1 Componentele studiului de oportunitate

Un studiu de oportunitate trebuie sa contina: 1. Descrierea succinta a oportunitatii de afaceri, cu precizarea dimensiunilor economica contextuala psihologica anticipativa 2. Precizarea sursei si tipului de oportunitate de afacere tipul de oportunitate sursa de oportunitate 3. Indicarea segmentului de piata avut in vedere zona caracteristici principale 4. Resurse necesare umane tehnico-materiale informatii si cunostinte financiare proprii imprumutate atrase 5. Avantajul competitiv al produsului/serviciului 6. Profitul anticipat aproximativ bucata total 7. Elemente deosebite de luat in considerare, formulate de identificatorul oportunitatilor de afaceri 8. Estimati probabilitatea de succes a afacerii
Studiile de oportunitate au urmatoarele avantaje: Tabel 5.2. Avantajele studiilor de oportunitate reducerea costurilor si perioadelor necesare realizarii studiilor de fezabilitate si planurilor de afaceri valorificarea oportunitatilor in planurile si programele de dezvoltare regional si locala in cadrul proiectelor oportunitatile economice identificate se pot incadra in materialele promotionale ale institutiilor (publice sau private)
atrag surse financiare
B.Studiu de fezabilitate Studiul de fezabilitate reprezinta o metoda mai rapida si mai putin complexa de analiza a oportunitatii de afacere din punct de vedere al caracterului viabil al acesteia, stabilind astfel daca este rentabila continuarea eforurilor de analiza si valorificare a oportunitatii de afacere. Rolul studiului de fezabilitate este eliminarea sau diminuarea riscurilor intreprinzatorului in valorificarea oportunitatilor identificate de acesta. Studiul de fezabilitate este alcatuit din mai multe teste de fezabilitate, prezentate in tabelul de mai jos : Tabel 5.3. Tipuri de teste de fezabilitate
TESTE DE FEZABILITATE 1.Testul de fezabilitate generala Se realizeaza cu ajutorul analizei S.W.O.T . S (Strengths) = punctele forte ale oportunitatii economice W(Weaknesses) = punctele slabe ale oportunitatii economice O(Opportunities)= oportunitatile contextului(comerciale, umane, fiscal, juridice, etc.)folosite pentru valorificarea oportunitatii economice T(Threats)= amenintarile contextului(umane, fiscal, comerciale)
2. Testul de fezabilitate financiara 3. Testul de fezabilitate a vanzarii produselor si/ serviciilor previzionate
Determinarea capacitatii de generare a profitului a oportunitatii economice Test esential, datorita acestuia se demonstreaza ca oportunitatea economica este fezabila financiar daca reuseste sa produca si sa vanda un numar suficient de produse si servicii. In urma acestui test uneori este necesara refacerea planului financiar. Are caracter eliminatoriu, daca nu se anticipeaza vanzarea care sa asigure profitul.
4. Testul de fezabilitate de
Trebuie sa cuprinda principalele metode de promovare, reclama, distributie, cercetare de piata ce vor asigura vanzarea numarului
marketing 5. Testul de fezabilitate de personal
de produse /servicii previzionat. In cadrul acestui test se vor raspunde la urmatoarele intrebari: Personalul de specialitate este capabil sa indeplineasca cu succesprocesele din cadrul afacerii? Ne permitem sa angajam managerii si specialistii de care avem nevoie?
6. Teste de fezabilitate specific fiecarei oportunitati de afaceri
Pe langa testele enumerate anterior mai pot aparea si testari suplimantare, in functie de specificul fiecarei afaceri. Factorii care determina testele specifice complementare pentru fiecare oportunitate pot fi : capacitatea de a furniza clientilor service-ul necesar, capacitatea de a asigura furnizorii etc.
Scopul elaborarii studiului de fezabilitate Studiul de fezabilitate se intocmeste, in principal,pentru urmatoarele activitati :infiintarea unei firme, dezvoltarea firmei existente si cumpararea unei firme.
Fig.5.2. Scopul elaborarii studiului de fezabilitate
Elementele principale ce diferentieaza studiul de fezabilitate de planul de afaceri sunt: Urmarirea unui singur scop, fezabilitatea a afacerii. Are complexitate mai redusa. Problematica investigate mai restransa . Perioada de realizare mai scurta. Costuri mai reduse.
Daca in urma studiului de oportunitate si a studiului de fezabilitate s-a ajuns la concluzia ca oportunitatea economica se poate transforma intr-o afacere profitabila, se poate trece la elaborarea si redactarea planului de afaceri. Informatiile si analizele obtinute in urma acestor studii se folosesc la elaborarea planului facilitand astfel realizarea sa. C.Planul de afaceri Planul afacerii reprezinta un document scris, care precizeaza scopul afacerii, ce resurse si strategii vor fi utilizate, care sunt rezultatele previzionate pentru un anumit interval de timp. Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele elemente: - un intreprinzator (omul de afaceri), ce isi asuma anumite riscuri si doreste sa obtina un profit - mai multe activitati care consuma resurse si timp si care genereaza profit ( idee de afaceri) - un mediu in care se desfasoara aceste activitati (mediu de afaceri).
Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operatiuni. Pentru intocmirea sa e necesara parcurgerea urmatoarelor 3 etape: 1)culegerea informatiilor necesare (preturi, concurenti, furnizori, date tehnice, juridice, etc.); 2)planificarea efectiva a activitatilor respective alegerea strategiei potrivite si gasirea cailor de atingere a obiectivelor stabilite; 3)redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare catre destinatar a rezultatului etapei anterioare).
Scopul elaborarii planului de afaceri Un plan de afaceri poate avea ca utilitate atat prezentarea afacerii dumneavoastra dar mai ales poate avea o utilitate pe plan intern, prin intermediul planului de afaceri se
poate da o imagine reala asupra perspectivelor afacerii, astfel se pot evita pierderile provocate de proiecte neviabile inainte ca ele sa se fi produs.De asemena planul reprezinta, pe plan extern, si un instrument excelent de comunicare cu mediul economic.Acesta va transmite celor din jurul tau, clienti, furnizori, finantatori, parteneri, asociati, ca stiti cu certitudine ce aveti de facut intr-o economie de piata functionala. Planul de afaceri reprezinta, in acelasi timp, o cerinta a investitorilor externi (creditori sau actionari potentiali). Acestia trebuie sa afle dintr-un plan de afaceri: in ce consta afacerea; motivele pentru care afacerea este profitabila; capitalul necesar.
Fig5.3. Scopul elaborarii planului de afaceri
Sintetizand, elaborarea si redactarea planului se vor conferi avantaje competitive in cel putin trei domenii: Marketing vor fi identificati clientii, nevoile si asteptarile lor, politica de preturi, tehnicile utilizate pentru cucerirea segmentului de piata dorit; Personal se vor defini drepturile si atributiile managerului si angajatilor, politicile de angajare si concediere, procesul operational zilnic, etc. Financiar invatarea pregatirii si folosirii proiectiilor cash-flow-ului, bilantului, analizelor de punct critic, etc.
Structura planului de afaceri Planul de afaceri nu are o structura fixa, acesta variaza in functie de cerintele informationale la care trebuie sa raspunda (de exemplu vechimea firmei:planul de afaceri al unei firme nou infiintate va fi diferit de cel al unei firme existente). Sectiunile cheie care se gasesc in majoritatea planurilor de afaceri sunt urmatoarele: Tabel 5.4.
a.Titlul si scurta descriere Aici vor fi trecute datele de contact si identificare ale firmei, logo-ul, data realizarii planului de afaceri. Vor fi prezantate produsele si /sau serviciile firmei, piata potential, principalele aspecte financiare. b.Cuprins Acesta reprezinta un index al capitolelor dezvoltate in cadrul planului de afaceri, inclusiv numarul paginilor corespunzatoare fiecarui capitol.
c.Descrierea afacerii Aici se va regasi profilul firmei, regimul juridic al firmei, un scurt istoric al afacerii, principalele evenimente din existenta companiei si orice alte informatii relevante pentru definirea specificului afacerii. d.Echipa si managementul companiei Este important sa evidentiati aici componenta grupului de management si rolul pe care il are fiecare membru in cordonarea afacerii (organigrama firmei). Este recomandabil sa puneti accentul pe cunostintele si expertiza specialistilor recrutati in echipa de conducere a companiei.Vor fi prezentatae, echipa de manageri , a CV-urilor acestora, cu reliefarea abilitatilor, descrierea conceptiei managerial. e.Prezentarea produselor si/sau serviciilor Aici se vor descrie produsele sau serviciile pe care le ofertati, inclusiv caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preturi si orice alte informatii relevante din aceeasi categorie: - ce vindeti (caracteristicile definitorii ale produselor si serviciilor; descrierea proceselor de fabricatie) - ce beneficii aduce aceasta oferta consumatorilor; - ce produse sunt cerute pe piata; - ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit in raport cu produsul concurentei . f.Analiza pietei Acest capitol este rezervat prezentarii pietei de desfacere a produselor si serviciilor: - numarul clientilor existenti si potentiali; - marimea pietei de desfacere; - concurenta existenta pe piata pe acest segment; - tendintele de evolutie a pietei. Pentru a determina veniturile pe care afacerea dumneavoastra le va genera,trebuie sa realizati o analiza a pietei, a modului cum a evoluat si cum anticipati ca va evolua pe viitor.Prin analiza pietei determinati cine sunt clientii dumneavoastra( ce caracteristici au, si de ce au tendinta sa cumpere de la afacerea dvs),concurentii, prin obtinerea acestor informatii puteti determina ce stategii si politici de marketing trebuie sa folositi . Pentru a va face o idee despre ce inseamna o analiza de piata, incercati sa raspundeti la cateva intrebari referitoare la clienti, concurenta, furnizori, piata: CLIENTI CONCURENTA FURNIZORI PIATA
1.Care sunt clientii potentiali? 2.Unde sunt localizati? 3.Ce plan de actiune am pentru atragerea clientilor?
1.Cine este concurenta? 2.Ce servicii sau produse propune aceasta? 3.La ce pret? 4.Care sunt mijloacele de promovare pe care le foloseste?
1.Care sunt furnizorii ?
1.Cum vor evolua vanzarile? 2.Care este prognoza cererii?
g.Obiective In aceasta sectiune se vor evidentia scopurile si obiectivele afacerii si se va face o estimare realista a progreselor afacerii pe termen scurt si pe termen lung. h.Strategia afacerii Aici se va descrie strategia de introducere a produselor/serviciilor pe piata, precum si masurile de mentinere si stimulare a vanzarilor. Tot in aceasta sectiune, se pot face referiri la strategia de marketing si modul de implementare a acesteia. Principalele aspecte ce trebuie atinse sunt urmatoarele: - Politica produsului; - Politica de pret; - Politica de distributie; - Mijloacele de promovare. i.Informatii financiare Acesta este capitolul cu cea mai mare greutate din structura unui Plan de afaceri, avand mare relevanta in atragerea de investitii, asocierea in parteneriate sau in contractarea de credite. Aceasta sectiune cuprinde, in majoritatea cazurilor, urmatoarele componente: situatia financiara curenta - informatii si documente contabile ale societatii (activele corporale imobilizate, regimul juridic si valoarea contabila a acestora, bilantul contabil, contul de profit si pierderi, balantele contabile etc.) estimari financiare previzionari ale vanzarilor, veniturilor sau cheltuielilor trimestriale, lunare sau anuale ale afacerii etc.
Se vor anticipa toate aspectele finantarii afacerii, veniturile si costurile, incluzand: sursele de finantare, cheltuielile estimate, determinarea profitului etc., cu precizarea ca acestea trebuie sa fie cat mai realiste.
Exemple de costuri ce pot la nivelul unei firme - Costuri necesare infiintarii firmei: o o Autorizatii Inscrierea in Registrul Comertului
- Costuri legate de: o o o o o o o Materii prime Personal Servicii externe (contabilitate, consultant judiciara, fiscal, IT, PR) Spatiul firmei Cheltuieli de incalzire, gaz, current etc. Reparatii Intretinere (cladiri, echipamente, alte bunuri de capital)
- Costuri legate de procesul de vanzare - Costuri administrative - Impozite si taxe j.Anexe Anexele cuprind documentele ce se refera la activitatea si performantele firmei. Documentele care se anexeaza, de obicei, sunt: contracte pro forma, acestea dovedesc intentia potentialilor client de a cumpara produsele/serviciile firmei. oferte pentru justificarea unor costuri (de utilaje, echipamente, etc.) oferte de pret pentru materialele utilizate in procesele tehnologice si materii.
Dimensiunea planului de afaceri Dimensiunea planului de afaceri va depinde in mare masura de ceea ce dorim sa reprezinte si sa se realizeze prin intermediul acestuia, dar si cat de elevate sau complicate sunt operatiunile pe care le realizeaza firma.
In general se pot evidentia 3 tipuri de plan de afaceri: Tabel 5.5.

1.PLANUL SUMAR (prescurtat) Planul sumar poate fi corespunzator scopului propus de firmele care urmaresc reinnoirea unei linii de credit sau pentru obtinerea unei sume mici ca fond de investitii. Planul sumar se adapteaza cel mai bine firmelor care nu au o vechime mare ci se afla intr-o etapa incipienta de dezvoltare. De asemenea planul sumar mai poate fi utilizat si de firmele mari, bine considerate care doresc sa testeze viabilitatea unui proiect de investitii. Planul succint de afaceri contine suficiente date, care conving potentialii investitori ca pot intra in afaceri in perspectiva unei reusite si in conditii de risc diminuate.
2.PLANUL DEZVOLTAT Este tipul cel mai raspandit de plan de afaceri, devenind traditional in lumea afacerilor. El este elaborat in 20-40 de pagini si prezinta cat mai detaliat operatiunile si proiectele de viitor ale firmei. Tipul de plan dezvoltat devine mai dezirabil in cazul in care necesarul de fonduri pentru care se pledeaza este mai mare.
3.PLANUL OPERATIONAL In cazul firmelor bine consolidate, un plan de afaceri poate fi un ghid important pentru managementul acestora. Planul operational este caracterizat de un grad ridicat de detaliere, fiind elaborat in 40-100 pagini. Cu cat acesta este mai detaliat cu atat este mai sigur ca managerii isi vor intelege rolul si modul de a duce la indeplinire toate operatiunile pana la realizarea scopului final.
Bibliografie Strategia romneasc privind consultana i furnizarea de programe informatice (software) Politica european n domeniul software www.ittrends.ro www.romania.gov.ro
http://ec.europa.eu/enterprise/ict/index_en.htm- pagin web a Comisiei Europene, seciunea pentru industria IT&C. www.minind.ro - Ministerul Economiei i Comerului www.mcti.ro/ Ministerul Comunicaiilor si Tehnologiei Informaiei www.ier.ro - Institutul European din Romnia www.insse.ro - Institutul Naional de Statistic www.finantare.ro/ghid-finantari.html www.plandeafacere.ro www.ancs.ro http://www.businesstown.com/entrepreneur/article4.asp http://www.aw-wrdsmth.com/FAQ/characteristics_successful_entre.html Scarlat, C. (2001) Iniierea, dezvoltarea i managementul afacerilor mici i mijlocii, Editura CONPHYS, Rm. Vlcea, 2001. Vasile, N. i Turcoiu, T. (2010) - Oportunitile locale sunt ansa ctigului tu, Manageri si angajati competenti si PERformanti prin FORMare adecvata pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale si valorificarea oportunitatilor de afacERi prin Inovare - ''PERFORMERI , Proiect POSDRU/92/3.1/S/63673.

Tehnologia Informatiei Si A Comunicatiilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Informatiei Si A Comunicatiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract POSDRU/92/3.

TIC Tehnologia informatiei si comunicatiilor

Principalele avantaje competitive ale industriei ITC din Romania:

O atentie deosebita va fi acordata:

Se va asigura o contributie importanta la prosperitatea tarii prin:

identificarea si implementarea in etape a solutiilor de imbunatatire a calitatii serviciilor publice electronice;

Capitolul 2. Profilul antreprenorului de succes in domeniul TIC

marii ntreprinderi). n consecin, nu este recomandabil s se

tiin, experiena i talentul NU au aceleai ponderi la ntreprinztor i la manager.

Capitolul 3. Accesul la oportunitatile locale din domeniul TIC

Regiunea de Dezvoltare Centru- Judetul Harghita

Industria nemetalifer metalifer

Indicatori macroeconomici Regiunea Bucureti-Ilfov(2009)

986.500 1.988 880.800 2.004 105.800 1.851

Bucureti 15.143 Ilfov 10.133

Capitolul 4. Programe, institutii si surse de finantare

Factori determinani pentru succesul atragerii de fonduri

Op. 3.1.1 Sprijinirea accesului la broadband i la serviciile conexe.

Programul 4 Parteneriate in domenii prioritare Domeniul 1 - Tehnologia informatiei si comunicatii

4.3. INSTITUTII- ACTORI IMPORTANI DIN DOMENIUL ITC

REGIUNEA DE DEZVOLTARE 3 SUD MUNTENIA

REGIUNEA DE DEZVOLTARE 4 - SUD VEST OLTENIA

REGIUNEA DE DEZVOLTARE 8 - BUCURESTI ILFOV

Vodafone Romania Orange Romania Romtelecom SIVECO Romania

Adres: Centrul Internaional CDG,Piaa Charles de Gaulle nr.15, Sector 1, Bucureti,

www.bitdefender.ro www.romsys.ro www.softtehnica.ro

B.Institutii de invatamant liceal din domeniul ITC in Romania:

Colegiul National De Informatica Piatra-Neamt

Piatra-Neamt, Str. Mihai Viteazul Nr. 12, Jud.Neamt

Colegiul Tehnic Matei Corvin Hunedoara Liceul Particular De Informatica Constanta

Hunedoara, Strada Victoriei 17 Constanta, Bulevardul Tomis Nr.153

C36 C30 C26 C32 C2 C6 C9 C33 C10

Capitolul 5. Ghid practic: model plan de afaceri

A.Studiu de oportunitate e eee

Fig.5.1. Relatia dintre principalele elemente utilizate in pregatirea si initierea unei

Componentele studiului de oportunitate Tabel 5.1 Componentele studiului de oportunitate

atrag surse financiare

marketing 5. Testul de fezabilitate de personal

6. Teste de fezabilitate specific fiecarei oportunitati de afaceri

Fig.5.2. Scopul elaborarii studiului de fezabilitate

Fig5.3. Scopul elaborarii planului de afaceri

1.Care sunt furnizorii ?

1.Cum vor evolua vanzarile? 2.Care este prognoza cererii?

In general se pot evidentia 3 tipuri de plan de afaceri: Tabel 5.5.

S-ar putea să vă placă și