INOVARE, CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

PROGRES TEHNIC

Cap.1. INTRODUCERE

Revoluţia ştiinţifico-tehnică contemporană. Strategia Lisabona şi obiectivul

„3%”. Procesul Bologna. Anul european al creativităţii şi inovaţiei. Strategia economică
a Uniunii Europene 2020.
R.T.S.C – caracteristici:
- schimbarea şi dezvoltarea rapidă a ştiinţelor şi tehnologiilor;
- automatizare, cibernetizare şi robotizare;
- prelucrarea rapidă şi transmiterea informaţiilor;
- inovarea – baza economiei şi principala sursă a avantajului concurenţial;
- TIC devine parte integrantă a activităţii cotidiene.

Consecinţe:
- creşterea productivităţii
- creşterea calităţii produselor
- scăderea costurilor produselor
- reducerea consumului de materii prime şi de energie
- orientarea investiţiilor preponderent spre domenii hight-tech.
- reducerea poluării mediului
- dezvoltarea comunicării între oameni
- creşterea importanţei individului în noua societate
- angajarea unui număr crescut de oameni în activitaţi de cercetare
- adaptarea în timp a oamenilor la schimbări prin calificări şi recalificări
- creşterea calităţii vieţii.

Domenii de interes în sec.XXI:

- ştiinţa şi tehnologia informaţiei
- tehnologia genetică
- tehnologia materialelor
- energetica
- ştiinţa mediului
- ştiinţa creierului
- abordarea multidisciplinară a problemelor omenirii.

RTSC – versus – globalizare:

Avantaje
- mobilitatea mai mare a forţei de muncă
- flexibilitatea de a produce, concepe şi inova în ţări diferite
- reducerea semnificativă a costurilor datorită creşterii producţiei peste
anumite limite
- oportunitatea de a investi şi a muta diferite activităţi din cadrul consorţilor cu
efecte benefice asupra calităţii şi preţului produsului.

Dezavantaje

- pierderea controlului statului asupra economiei şi asupra teritoriului naţional

- forţa de muncă este mai puţin protejată din punct de vedere al siguranţei
locului de muncă (contrapondere – calificare înaltă)
- polarizare accentuală în ţări bogate şi sărace
- ţările sărace – atractive din punct de vedere al investiţiilor străine – forţă de
muncă ieftină sau resurse naturale.

Economia viitorului devine ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOAŞTERE

(inovaţie, societate informaţională, capital uman).
Obiective:
- schimbarea raportului personal ce lucrează pentru crearea
informaţiei/personal ce lucrează în activităţi de producţie, bunuri materiale;
- utilizarea amplă a sistemelor inteligente, care să asiste managerii în luarea de
decizii importante;
- informaţia va deveni o marfă datorită valorii şi codificării ei;
- pregătirea profesională foarte bună va conduce la persoane policalificate care
să posede:
 know-how (abilităţi fizice, psihice şi mentale-şcolarizare, trening, forţă
de muncă, rezistenţă la stres);
 know-what (cunoaşterea informaţiei, faptelor, fenomenelor);
 know-why (înţelegerea fenomenelor);
 know-who (capacitatea de a interacţiona cu persoane deţinătoare de
informaţii);
- scurtarea duratei de viaţă a produselor
- activităţile ce înglobează progres tehnic vor devenii tot mai eficiente
- tot mai multe produse vor îngloba tehnologie inteligentă (sisteme mobile de
comunicaţii, sisteme multimedia)
- se va realiza comunicarea „comunicarea” între diferite produse, excluzând
omul din activităţile de rutină, nerecreative
- organizarea firmelor va tinde către modelul tip reţea, renunţându-se la
modelul piramidal
- munca fizică va deveni mai puţin apreciată, exceptând sectorul serviciilor
- formarea de consorţii va duce la apariţia de echipe internaţionale,
multidisciplinare şi multiculturale.

Strategia Lisabona şi obiectivul „3%”

 În martie 2000 Consiliul European întrunit la Lisabona a stabilit strategia bazată
pe obiectivul ca până în 2010 Europa să devină „cea mai competitivă şi dinamică
economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică susţinută, cu
locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o extraordinară coeziune socială”, în vederea
recuperării decalajului faţă de SUA.
Această strategie în funcţie de contextul politic a fost permanent modernizată şi
reconfigurată.
Începând cu anul 2010 investiţia în cercetare va creşte la 3% din PIB UE, din
care 2% investiţii private şi 1% din sectorul public – Factori de reuşită:
- politici adecvate societăţii actuale informaţionale, bazată pe cercetare-
dezvoltare
- creşterea procesului de reformă structurală prin competitivitate şi inovare
- modernizarea modelului social european prin investiţii în favoarea cetăţenilor
şi combaterea excluziunii sociale
- aplicarea de politici macro-economice adecvate în vederea dezvoltării
societăţii informaţionale şi pentru construirea unui spaţiu european al
cercetării şi inovării
Fondurile structurale vor reprezenta principalul instrument de coeziune
economică şi socială a UE.
Strategia Lisabona 2000 a avut în vedere şi „Procesul Bologna”:
Declaraţia de la Bologna (19 iunie 1999) – a pus bazele reformei în domeniul
educaţiei, fiind semnată din 29 state membre printre care şi România-
Obiectiv:
Crearea unui spaţiu european al învăţământului superior bazat pe:
- cooperare internaţională,
- schimburi academice, facilitarea mobilităţii studenţilor, absolvenţilor şi
personalului din învăţământul superior, pregătirea studenţilor pentru
viitoarele lor cariere.
Priorităţi ale Procesului de la Bologna:
- introducerea unui sistem de învăţământ superior cu trei cicluri (licenţă,
master, doctorat)
- asigurarea calităţii învăţământului
- recunoaşterea calificărilor şi a perioadelor de studii.

Strategia Lisabona şi-a propus 6 obiective importante:

1. Crearea centrelor europene de excelenţă prin colaborarea între laboratoare.
2. Lansarea iniţiativelor tehnologice europene – platformele tehnologice
3. Stimularea creativităţii în cercetarea fundamentală prin competiţia între
echipe la nivel european.
4. Europa să devină atractivă pentru cei mai buni cercetători.
5. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare în interes european.
6. Îmbunătăţirea coordonării programelor naţionale de cercetare.
In 2005 Consiliul European a analizat stadiul indeplinirii obiectivelor stabilite
prin strategia Lisabona si a considerat necesara stabilirea tintelor, indicatorilor si
procedurii de monitorizare prin Programul cadru 7 de cercetare stiintifica in
scopul depasirii decalajului tehnologic si a incurajarii partenieratelor public-
privat. Ca instrumente de lucru :
-lansarea initiativelor (platformelor tehnologice)
-programul pentru competitivitate si inovare (2007-2013)
-programul de antreprenoriat si inovare
-politici de coeziune economica si sociala.

Strategia economica a UE 2020 (2011-2020) obiective:

-crestere economica inteligenta-dezvoltarea unei economii bazata pe cunoastere si

inovare
-crestere economica durabila-promovarea unei economii competitive cu emisii
scazute de carbon si utilizarea eficienta a resurselor
-crestere economica inclusiva –promovarea unei economii cu grad ridicat de
ocupare a fortei de de munca, generatoarede coeziune sociala si teritoriala.
Pentru a putea aprecia si masura aceste obiective s-au stabilit 5 indicatori de
referinta la nivel UE :
1. 75% din populatie cu varsta de 20-64 ani trebuie sa fie angajata
2. 3% din PIB EU sa fie investit in cercetare si dezvoltare
3. Sa fie indeplinite obiectivele climatice si energetice „20/20/20”: reducerea
emisiilor de CO2 cu 20 % fata de 1990, reducerea consumului energetic cu
20%, iar 20% energie sa fie produsa din surse regenerabile
4. Ponderea abandonuli scolar timpuriu sa fie sub 10% si cel putin 40% din
generatia tanara sa aibe studii universitare
5. Reducerea cu circa 20 de milioane a numarului persoanelor expuse riscului
saraciei.
Comisia UE a propus iniţiative –pilot ce trebuie să fie prioritare pentru statele
membre, autorităţi locale şi regionale:
 o uniune a inovării – concentrare a inovării către provocările majore
reducând timpul de lansare pe piaţă a noilor produse
 tineretul în mişcare – promovarea mobilităţii studenţilor şi a tinerilor
profesionişti
 o agendă digitală pentru Europa – piaţa unică digitală bazată pe internet
ultrarapid
 o Europă care îşi utilizează eficient resursele
 o politică industrială pentru o creştere economică verde
 o agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă
 platforma europeană împotriva sărăciei – coeziune socială, economică,
teritorială ca să ajute persoanele sărace şi excluse social să se integreze şi
să joace un rol activ în societate.
BIBLIOGRAFIE

1. Vişan S., Botez L.F., Inovare,cercetare ştiinţifică, progres tehnic- Editura ASE,
2012
2. Plumb I.,Vişan S.,s.a , Managementul cercetării si inovării- Editura ASE, 2007
3. Băloiu L.M., Frăsineanu I., Frăsineanu C., Management inovaţional- Editura
ASE, 2008
4. Băloiu L.M., Frăsineanu I., Gestiunea inovaţiei- Editura Economică 2001