De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii

Studiu de caz Norvegia

PROFESOR: STUDENT:

2022

1
 CUPRINS

1. Introducere....................................................................................................................................2

2. Date generale despre Norvegia.....................................................................................................5

3. Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar norvegian....9

4. Infrastructura de comunicaţii........................................................................................................9

5. Infrastructura informaţională......................................................................................................12

6. Concluzii.....................................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................14

1
 De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii
Studiu de caz Norvegia

1. Introducere

Societatea informațională este o formă nouă a civilizației umane în care accesul egal și
universal la informație, în corelație cu o infrastructură informațională și de comunicații dezvoltată,
contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă, la reducerea gradului de sărăcie, la
îmbunătățirea calității vieții umane în general. Societatea informațională este tipul de societate a
cărei civilizație materială și spirituală consacră rolul decisiv al informației și al cunoșterii ca surse
de performanță economică, de raționalitate, coerentă și sinergie a acțiunii sociale.
Informația  a devenit nu numai un factor major al procesului de producere, dar și una din
resursele la fel de importante precum energia, petrolul, metalele, obținând, totodată, o calitate cu
totul deosebită - ea nu se epuizează, ci dimpotrivă, valoarea ei crește cu atât mai mult, cu cât este
mai intens și frecvent folosită, iar utilizarea ei conduce la crearea de noi valori.
Cunoștințele sunt recunoscute că un factor esențial al dezvoltării. Ele sunt un factor strategic
cheie pentru competitivitatea economică într-o lume globalizată, iar dezvoltarea diferențiată a țărilor
se datorează modului diferit de aplicare și circulație a lor în societate.
Conceptul de societate informațională a fost enunțat în anul 1980 de cercetătorul japonez
Yomeji Masuda pentru a exprimă esență societății post-industriale, contrapusă societății industriale
căreia îi succede. Ea se caracterizează prin afirmarea nevoilor de comunicare și informare că nevoi
umane primare, corespunzător asumării explicite și active, de către subiecții individuali și colectivi,
a statutului de agenți informaționali și cognitivi.
La originea evoluției omenirii către societatea informațională se situează creșterea
complexității sistemelor economico-sociale, accentuarea necesităților de cunoștere și intervenție
inteligență asupra acestora, reflectate în cerințe fără precedent- că volum, diversitate și sofisticare -
în materie de comunicare și prelucrare a informațiilor și cunoștiințelor.
Societatea informațională are drept trăsături definitorii:
Ø           ponderea dominantă și importantă critică ale resurselor informaționale și cunoștințelor în
sistemul resurselor disponibile,
Ø           rolul prioritar al activităților de cercetare științifică și inovare tehnologică,
2
Ø           accentuarea dimensiunii informaționale și de concepție a muncii,
Ø           dinamica înaltă a sectorului economic al producerii și difuzării de bunuri informaționale.
Tipice pentru această societate sunt preponderență activităților umane desfășurate în regim
de asistare cu calculatorul, a lucrului interactiv și de acces de la distanță pentru participanții
dispersați teritorial, depășindu-se barierele spațiului geografic; reprezentative în acest sens
sunt învățământul la distanță, lucrul la distanță, tele-video-conferințele etc.
Noţiunea de Societatea cunoaşterii (Knowledge Society) este utilizată astăzi în întreaga
lume, fiind o prescurtare a termenului Societate bazată pe cunoaştere (Knowledge-based Society).
Societatea cunoaşterii reprezintă mai mult decât societatea informaţională (informatică), înglobând-
o de fapt pe aceasta.
Cunoaşterea este informaţie cu înţeles şi informaţie care acţionează. De aceea, societatea
cunoaşterii nu este posibilă decât grefată pe societatea informaţională şi nu poate fi separată de
aceasta. Societatea informaţională se caracterizează prin democratizarea informaţiei, comunicării,
înţelegerii şi cooperării. În esenţă, această societate se bazează pe Internet.
Societatea informatică reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane, un nou mod de viaţă
calitativ superior care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei
umane, cu un impact economic şi social major. Societatea informatică permite accesul larg la
informaţie, un nou mod de lucru şi de cunoaştere, amplifică posibilitatea globalizării economice şi a
creşterii coeziunii sociale.
Avansul către societatea informaţională, bazată pe cunoaştere este considerat, pe plan
mondial, ca o evoluţie necesară pentru asigurarea dezvoltării durabile în contextul “noii economii”,
bazată, în principal, pe produse şi activităţi intelectual-intensive, precum şi pentru realizarea unei
civilizaţii socio-umane avansate.
Societatea informaţională bazată pe cunoaştere înseamnă mai mult decât progresul
tehnologiei şi aplicaţiilor informaticii şi comunicaţiilor, ea integrând şi dimensiunile: socială (cu
impact asupra îngrijirii sănătăţii, solidarităţii şi protecţiei sociale, muncii şi pieţei muncii, educaţiei
şi formării continue etc.), ambientală (cu impact asupra utilizării resurselor şi protecţiei mediului),
culturală (cu impact asupra conservării şi dezvoltării patrimoniului cultural naţional şi internaţional,
promovării pluralismului cultural, necesităţii protecţiei minorilor, dezvoltării industriei multimedia
şi producţiei de conţinut informaţional) şi economică (cu dezvoltarea unor noi paradigme ale
economiei digitale şi ale noii economii bazate pe cunoaştere, inovare, cultură antreprenorială şi
managerială, educaţie a cetăţeanului şi a consumatorului).
Un vector al societăţii cunoaşterii este un instrument care transformă societatea
informaţională într-o societate a cunoaşterii. Au fost definite două clase mari de vectori ai societăţii
cunoaşterii: vectori tehnologici şi vectori funcţionali.
3
 Vectorii tehnologici ai societăţii cunoaşterii sunt:
‐ Internetul, dezvoltat prin extensiune geografică, utilizarea de benzi de transmisie până la cele mai
largi posibile, trecerea de la protocolul de comunicaţie IP4 la protocolul IP6, cuprinderea fiecărei
instituţii în reţea, a fiecărui domiciliu şi a fiecărui cetăţean;
‐ Tehnologia cărţii electronice, diferită de cartea pe Internet, deşi difuzarea ei se realizează în
special prin Internet, dar şi prin CD- uri;
‐ Agenţii inteligenţi – sisteme expert cu inteligenţă artificială, folosiţi pentru data mining şi chiar
knowledge discovery;
‐ Mediul înconjurător inteligent pentru activitatea şi viaţa omului;
‐ Nanotehnologia şi nanoelectronica (care va deveni principalul suport fizic pentru procesarea
informaţiei, dar şi pentru multe alte funcţii, nu numai ale societăţii cunoaşterii dar şi ale societăţii
conştiinţei) etc.
Vectorii funcţionali ai societăţii cunoaşterii sunt:
‐ Managementul cunoaşterii pentru întreprinderi, organizaţii, instituţii, administraţii naţionale şi
locale;
‐ Managementul utilizării morale a cunoaşterii la nivel global;
‐ Cunoaşterea biologică şi genomică;
‐ Sistemul de îngrijire a sănătăţii la nivel social şi individual;
‐ Protejarea mediului înconjurător si asigurarea societăţii durabile
şi sustenabile printr-un management specific al cunoaşterii;
‐ Aprofundarea cunoaşterii despre existenţă;
‐ Generarea de cunoaştere nouă tehnologică;
‐ Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii şi inovării;
‐ Un sistem de învatamânt bazat pe metodele societăţii informaţionale şi a cunoaşterii (e-learning)
etc.
Numărul vectorilor funcţionali va creşte datorită faptului că din ce în ce mai multe domenii
de activitate vor fi tot mai dependente de cunoaştere.
Societatea informaţională este caracterizată de creşterea explozivă a informaţiei "digitale"
disponibilă prin intermediul produselor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Aceasta înseamnă,
pentru guverne şi administraţii, servicii publice mai eficiente, mai transparente şi mai rapide, mai
apropiate de nevoile cetăţenilor şi mai puţin costisitoare.
Construirea societăţii informaţionale este un proces amplu, complex şi de lungă durată,
componentele sale de bază fiind de natură tehnologică, financiară, economică, socială şi culturală.

4
 Norvegia trebuie să fie pregatită pentru a face faţă noilor cerinţe impuse de dezvoltarea
europeană şi mondială, iar cetăţeanul român trebuie să fie capabil să utilizeze informaţia ca pe o
resursă, în toate activităţile pe care le desfăşoară.
Accesul cetăţenilor la informaţie este o cerinţă actuală a dezvoltării societăţii româneşti, în
contextul globalizării şi mondializării proceselor şi fenomenelor contemporane. Dezvoltarea
societăţii informaţionale, bazată pe dezvoltarea infrastructurilor tehnice, creează cadrul necesar
asigurării accesului oricărui cetăţean la informaţii care îl privesc sau care au influenţă asupra
condiţiilor sale de muncă, de studiu şi de viaţă.
Între principalele componente ale societăţii informaţionale pot fi amintite: documentele
electronice, reţeaua de Internet şi serviciile oferite, bibliotecile electronice şi bibliotecile virtuale,
centrele de informare multifuncţionale pentru cetăţeni, învătământul la distanţă, comerţul electronic
şi plăţile electronice, telefonia mobilă, serviciile administraţiei publice on-line etc.
Economia societății informaționale este de tip tehnologico-informațional intensiv,
asigurând în cadrul firmelor bazate pe informație - o valorificare înalta a resurselor materiale și de
muncă, pe seama unei investiții ridicate de inteligență. Această conduce la preponderență
produselor cu informatică încorporată, precum și la accesibilitatea largă, pentru cetățeni, a
facilităților sistemelor informatice, atât la locul de muncă, cât și în viață lor publică și privată.
Infrastructură tipică pentru societatea informațională este reprezentată de rețelele de
calculatoare și telecomunicații și de stațiile de lucru inteligente, pe care devin operaționale
sistemele expert și sisteme de tip “mulți-media”, care integrează informația de tip text, sunet și
imagine în scopul asistării procesului de cunoaștere, concepției și, nu în ultimul rând al deciziei.
Referitor la dimensiunea geografică a societății informaționale, se observă existența a trei
centri principali în care necesitatea trecerii la era informațională a fost conștientizată pe deplin:
S.U.A., Europa (și în special țările din Uniunea Europeană) și Japonia. În aceste zone noile
tehnologii informaționale și de comunicație au avut un impact deosebit, contribuind la modificarea
fundamentală a organizării și funcționarii instituțiilor statului, a activității economice, în general a
modului de a munci, trăi și comunica al cetățenilor.

2. Date generale despre Norvegia

 Capitala: Oslo;

5
  Populația: 4.593.041 locuitori;
 Suprafața: 324.220 km2;
 Moneda: 1 Krone = 100 ore;
 Ziua națională: 17 mai;
 Limba oficială: norvegian[;
 Forma de guvernământ: monarhie constituionala[;
Norvegia sau Regatul Norvegiei este în termeni oficiali, o monarhie constituţională cu un
sistem de guvernare democratic parlamentar condusă de Maiestatea Să Regele Harald V al
Norvegiei; un stat în Europa de Nord, situat în vestul Peninsulei Scandinave, între Oceanul Atlantic
(Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents şi Marea Norvegiei), Federaţia Rusă, Finlanda şi
Suedia. Este divizat în 19 districte. Oraşe principale ale Norvegiei sunt: Oslo (capitală statului),
Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Tromsø şi Molde.

Sursa: http://util21.ro/util21/harta-norvegia-drapel-statistica.htm

Norvegia ocupă partea vestică a Peninsulei Scandinave, având 2.542 km de graniţe.

Teritoriul ţării este străbătut de Alpii Scandinavici, munţi vechi, în mare parte erodaţi, cu aspect de
platouri în zona centrală, puternic accidentate de văi adânci, dominate de culmi muntoase, cu
piscuri înalte (alt. max. 2469 m vf. Galdhøpiggen), în sud-vest, scăzând în înălţime spre nord-est şi
coborând brusc spre vest, formând aici ţărmurile abrupte şi crestate de fiorduri. Pe litoral, câmpiile
ocupă suprafeţe foarte restrânse. Alte piscuri sunt : Glittertind (2405 m), Snøhetta (2286 m),
Rondane (2183 m), Gausta (1883 m), Borge (1703 m). Este străbătută de râuri preum Glomma,
Otra, Lagen, Klar, Tână și numeroase lacuri, dintre care mai mari sunt Mjøsă, Femunden, inclusiv
cel mai adânc lac din Europa Hornindalsvatnet — 515 m. Climă este temperat-oceanică influenţată
6
de curenţii de ape calde. Munţii sunt acoperiţi la mari înălţimi de gheţari şi zăpezi persistente, iar la
altitudini mai joase de păduri de conifere.
Moneda națională a țării este Coroana Norvegiană (Krone) iar 1 Krone = 100 Øre. Produsul
Intern Brut pe cap de locuitor calculat în anul 2008 este de 61.915 Euro iar Produsul Intern Brut
pentru întreg anul 2008, 295,2 miliarde Euro. Repartiția PIB-ului pe sectoare este următoarea: 2,4%
- agricultură, 41,9 % - industrie și 55,7 % - servicii. Cu acest PIB, Norvegia se clasează pe locul 4
în lume.
În anul 2007, Norvegia a înregistrat o creștere a PIB-ului cu 3,9 %. Deasemenea în 2007,
statul norvegian gestiona exporturi în valoare de 140,3 miliarde de dolari, cu principali parteneri
precum: Regatul Unit (26,3%), Germania (12,3%), Olanda (10,2%), Franța (8%), Suedia (6,5%),
SUA (6,2%) și importuri în valoare de 77,24 miliarde dolari cu parteneri principali: Suedia (14,7%),
Germania (13,6%), Regatul Unit (16,9), Danemarca (6,4%), China (6,1%), SUA (4,8%) și Canada
(4,3%).
Economia norvegiană este caracterizată în general drept o economie mixtă – o economie de
piaţă capitalistă cu o componentă clară a influenţei statului.
Ca şi în restul Europei de Vest, extinderea majorităţii industriilor norvegiene a fost
reglementată în mare parte de drepturile privind proprietatea privată şi sectorul privat. Cu toate
acestea, unele activităţi industriale sunt deţinute sau administrate de stat. Proprietatea statului şi
regularizarea sectorului privat fac că economia norvegiană să fie clasificată drept un amestec de
economie de piaţă şi economie planificată. Administrarea de către stat ia formă impozitării,
impunerii de taxe şi acordării de subvenţii. Această este vizibilă, de asemenea, în programele de
autorizare şi în reglementarea unor elemente că mediul de lucru, procedurile contabile, poluarea şi
produsele. În anii ’90, proprietatea statului asupra industriei a fost direcţionată mai mult înspre
investiţiile pur financiare.
Sectorul industrial este în mare parte proprietate privată, dar statul este cel mai important
deţînător al unora din cele mai mari corporaţii norvegiene, că Statoil sau Norsk Hydro. Statoil
(compania petroliferă norvegiană deţinută de stat) ocupă o poziţie dominantă în industria exploatării
zăcămintelor submarine de petrol din Norvegia, precum şi în industriile petro-chimică, de rafinare şi
de comercializare a petrolului. Agricultură şi piscicultură sunt deţinute de particulari, mai puţîn
aproximativ zece la sută din pădurile productive, care sunt proprietate a statului.
În cadrul sectorului bancar, există bănci de stat pentru cele mai importante industrii
(agricultură, pescuit, industria grea), pentru municipalităţi, pentru dezvoltarea regională, pentru
locuinţe şi pentru educaţie. Statul a fost şi este un deţinător important al unor staţii hidroelectrice şi
centrale electrice. Chiar dacă statul are monopolul asupra căilor ferate şi serviciilor poştale,
companiile deţinute de stat care au fost înfiinţate în aceste sectoare beneficiază de o oarecare
7
autonomie în administrare, ceea ce implică o expunere tot mai mare la presiunile concurenţei.
Implicarea statului în industria norvegiană scade treptat, economia aliniindu-se la procesele de
dereglementare şi privatizare care au loc peste tot în lumea industrializată.
Norvegia este o ţară care are o climă destul de aspră şi peisaje impresionante. Oamenii de
aici sunt bogaţi şi fericiţi, tehnologiile sunt avansate şi guvernul are grijă de oameni şi de mediul
înconjurător. În urmă cu câteva săptămâni, Norvegia a devenit prima ţară care a interzis
despăduririle. Este uşor să ne dăm seama de ce Norvegia atrage migranţii - această ţară în mod
oficial este cel mai bun loc din lume în care să trăieşti.
Norvegia este cotat ca Nr.1: ţară în care să trăieşti în conformitate cu Indicele Dezvoltării
Umane. Este o statistică compusă din: indicatorii speranţei de viaţă, educaţia şi veniturile care sunt
utilizate pentru a clasifica ţările. Pe scurt, Norvegia este o ţară bogată datorită resurselor sale de
petrol, industria pescuitului dezvoltat şi aşa mai departe. De asemenea, această ţară ştie pe ce să-şi
cheltuie banii. Aici străzile nu sunt făcute din aur, nu veţi găsi lux ca şi în alte ţări bogate în petrol,
cum ar fi Dubai sau Qatar. Norvegia are investiţii, lupta împotriva încălzirii globale şi are grijă de
sănătatatea cetăţenilor săi.
Nu există salariu minim în Norvegia. Aceasta depinde de factori cum ar fi vârstă, educaţia,
profilul locului de muncă şi experienţa. Cu toate acestea, cel mai mic salariu ar putea fi în jur de
592 Eur pe săptămâna sau 2368 Eur pe lună. Cu toate acestea, ar fi greu să trăiţi cu venituri mai
mici, pentru că preţurile din Norvegia sunt foarte mari. Potrivit Eurostat, Norvegia are al doilea cel
mai înalt nivel de preţuri în Europa, după Elveţia.
Banii, nu pot cumpără fericirea, dar sunt un mijloc important pentru atingerea unor
standarde de viaţă mai ridicate şi viaţă mai lungă. În ceea ce priveşte sănătatea, speranţa de viaţă în
Norvegia este de 82 de ani. Norvegienii se bucură de un sistem universal de îngrijire a sănătăţii, iar
toate spitalele sunt finanţate din fonduri publice. Guvernul cheltuie aproximativ 8500 de euro pe
cap de locuitor anual pentru asistenţă medicală, cea mai mare din lume.Pe o scala de la 0 la 10
norvegienii au acordat o nota de 7.6 in ceea ce priveste gradul de satisfacţie generală. Este una
dintre cele mai mari din lume.
Rata şomajului în această ţară este destul de scăzută – 4,1%. În momentul de faţă cele mai
mari cereri se înregistrează în industria petrolieră şi de transport maritim, constructori, asistente
medicale, specialişti IT. Deseori, imigranţii vin în Norvegia pentru locuri de muncă sezoniere.
Domeniul Hotelier este de asemenea o opţiune accesibilă pentru lucrătorii străini.
Majoritatea universităţilor şi colegiilor din Norvegia sunt finanţate din fonduri publice, iar guvernul
norvegian consideră că accesul la învăţământul superior este o parte importantă a societăţii
norvegiene. Astfel, de regulă, universităţile şi colegiile din Norvegia nu percep taxe de şcolarizare.
Acest lucru este valabil atât pentru - studenţii locali cât şi pentru studenţii străini.
8
 Salarii mari, sistem excelent de educaţie, peisaje frumoase, rată scăzută a criminalităţii –
sunt lucruri care fac Norvegia atât de atrăgătoare pentru migranţi. Ţara nu este atât de primitoare ca
Germania, dar o persoană are toate posibilităţile de integrare şi de a deveni parte a unei societăţii
avansate.
Utilizarea dispozitivelor mobile în scopul accesului la internet a înregistrat o creștere
importantă în UE: în timp ce trei sferturi (75 %) dintre persoane au utilizat internetul în 2013, peste
două cincimi (43 %) au avut acces la internet prin intermediul unui dispozitiv mobil, cum ar fi un
calculator portabil sau un dispozitiv portabil (inclusiv telefon mobil), în afara domiciliului sau a
locului lor de muncă. 
Avantaje ale Norvegiei:
1. Ecologie favorabilă și natură frumoasă - munți, cascade, aer curat.
2. calitate bând apă, care nu necesită filtrare pe mai multe niveluri.
3. socialism înfloritor. Viața în Norvegia se bazează pe absența inegalității de clasă - aici nu
există bogați și săraci, o parte semnificativă a populației este formată din oameni cu
câștiguri medii.
4. Absența aproape completă a criminalității și respingerea fundațiilor de corupție.
5. Viața populației nu este complicată, ci foarte simplificată agentii guvernamentale. Munca
sistemului birocratic permite oamenilor să parcurgă rapid toate procedurile, fără cozi și nervi
inutile.
6. Salariul mediu în Norvegia este considerat cel mai mare în comparație cu țările europene.
Vă permite să călătoriți în siguranță și regulat în jurul lumii.
7. A fost introdusă o modă pentru un stil de viață sănătos și este promovată activ - fumatul este
interzis, dar nimeni nu încearcă să încalce interdicțiile.
8. Popoarele indigene ale țării sunt foarte prietenoase și vor oferi cu ușurință asistența și
sprijinul necesar.
Dezavantajele vieții norvegiene
Norvegia, ca orice altă țară, are propriile sale caracteristici neplăcute. Dezavantaje de a trăi
în Norvegia:
1. Un sistem de impozitare progresivă care a dus la impozite mari.
2. Clima particulară norvegiană, care îi duce pe unii la apatie și insomnie constantă.
3. mică selecție de produse în magazinele locale și ceea ce este acolo este foarte scump. Este
aproape imposibil să cumpărați băuturi alcoolice - prețurile sunt nebunești. Cumpărarea
hainelor și folosirea transportului public sunt, de asemenea, costisitoare.

9
 4. viață calmă și măsurată, pe de altă parte, se dovedește a fi foarte plictisitoare, mai ales
pentru tinerii activi. Duminică, totul este în general închis - până la magazine și centre
comerciale.
5. Sunt foarte puține evenimente culturale. Există câteva cluburi în care te poți distra, iar celor
cărora le place să stea într-un bar la un pahar cu ceva tare va trebui să dea mult.
6. Evident, socialismul norvegian recunoscut nu va fi un paradis pentru toată lumea - cineva va
iubi acest mod de viață, unora nu le va plăcea. Pentru a ajunge la fundul nuanțelor viata
locala, este necesar să studiem cu atenție toți factorii principali din care revarsă avantajele și
dezavantajele vieții în Norvegia.
Prestații sociale și șomaj
Sprijinul populației este foarte dezvoltat, iar în 2019 se menține la nivelul corespunzător.
Norvegienii care au nevoie de locuință proprie primesc împrumuturi în condiții favorabile pentru
achiziționarea de imobile, studenților li se oferă un împrumut de stat pentru locuințe și hrană, cu
condiția depunerii la fondul de împrumut al țării.
Indemnizațiile de șomaj sunt plătite numai cetățenilor Norvegiei și persoanelor care au
primit rezidență permanentă sau temporară în Regat. În plus, pentru a primi plăți trebuie îndeplinite
următoarele condiții:
 Locul de muncă anterior a fost înregistrat la persoana pentru cel puțin 8 săptămâni, străinul
locuia legal în țară și lucra în baza unui contract.
 Angajarea a avut loc în termen de 3 luni de la mutare.
 Impozitele acumulate au fost plătite la timp și integral în timpul lucrului.
 A existat o înregistrare la serviciul de ocupare a forței de muncă și există interacțiune cu
aceasta - șomerii participă la interviurile propuse, urmează cursuri de perfecționare.
Dacă sunt îndeplinite cerințele, se acumulează o indemnizație, care variază între 800 și 1200 de
euro pe lună. Beneficiul mediu este un procent din salariul la vechiul loc de muncă, se plătește pe
tot parcursul anului. În timp ce își caută un loc de muncă, statul plătește șomerilor facturile de
utilități și alte cheltuieli.
Serviciu medical
Primesc preferenţial îngrijire medicală orice rezident al Regatului care locuiește pe teritoriul
său de cel puțin un an poate. În plus, pe toată perioada de rezidență în Norvegia, el este obligat să
plătească taxe medicale. Asistența medicală gratuită este oferită numai în limita sumei furnizate de
compania de asigurări - toate cheltuielile de mai sus sunt plătite independent. Singurele excepții
sunt copiii minori și femeile însărcinate.

10
 Serviciile stomatologice sunt oferite doar contra cost, precum și asistența psihologică. Clima
nordică afectează adesea negativ starea psihologică a celor care trăiesc în Norvegia, așa că depresia
și apatia nu sunt neobișnuite aici.
Asigurarea medicală acoperă doar tratamentul bolilor mintale complexe; va trebui să plătiți
pentru ajutorul unui psiholog din propriul buzunar. Dar merită să plătiți pentru asta - tratamentul și
atitudinea medicilor față de pacienții din Norvegia este excelentă.
Viața în Norvegia este construită pe încrederea reciprocă între stat și populație.
Prosperitatea, confortul și dreptatea domnesc aici. Peisajele invariabil frumoase, ecologia, cultura și
prietenia localnicilor atrag migranți din întreaga lume. Pentru unii, o astfel de viață va părea
plictisitoare - fiecare are propria părere despre Norvegia.
Sistemul de impozitare
Din moment ce răspunsul la întrebarea de ce Norvegia are cel mai mult nivel inalt viața este
în impozite, ar trebui să se acorde o atenție deosebită acestui lucru. Codul fiscal spune că, cu cât o
persoană câștigă mai mult, cu atât trebuie să se întoarcă înapoi la trezoreria statului. Așa se
realizează echilibrul dintre numărul oamenilor bogați și cei săraci: cei care câștigă decent sunt
nevoiți să împartă cu concetățenii mai puțin norocoși.
În plus, taxa va trebui plătită proprietarilor de articole care pot fi considerate de lux: mașini,
imobile, iahturi, antichități și așa mai departe. Când câștigă până la 250 de mii de coroane pe an, un
norvegian deduce 36%, adică o treime din venitul său, la buget. Dacă salariul anual depășește acest
număr, impozitele cresc la 50%.
Când un străin vine în țară, cu intenția de a-și găsi un loc de muncă, trebuie să se înregistreze
la serviciul fiscal și să primească un număr de identificare în termen de două săptămâni. Există mai
multe videoclipuri pe internet în limba rusă în care migranții vorbesc despre propria lor experiență
în relațiile cu biroul fiscal.

Cooperare economică
Norvegia se clasează pe a treia poziție în topul țărilor cu care România are excedent
comercial (+410,267 mil. euro în 2020), în creștere față de 2019 (341,43 mil. euro), datorită
produselor cu valoare adăugată ridicată exportate.
Conform celor mai recente date disponibile, la 30 noiembrie 2021, valoarea totală a
schimburilor economice în primele zece luni ale anului 2021 a totalizat 453 milioane euro (cu
9,74% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020), din care export de 384,64 milioane euro
(+6,16% față de 2020) și import de 68,41 milioane euro (+35,34% față de 2020), soldul fiind de
316,23 milioane euro în favoarea României, în creștere față de 30 noiembrie 2020, când a fost de
311,77 milioane euro.
11
 Conform datelor ONRC, la 31 ianuarie 2022 erau înregistrate în România 439 societăţi
comerciale cu capital norvegian, reprezentând investiții directe de  92,98 milioane de euro,
Norvegia situându-se pe locul 29 în clasamentul investitorilor străini în țara noastră (pondere
0,18%). Din punct de vedere al investițiilor, potențialul acestora este însă departe de a fi atins.
În ultimii ani a fost diversificată gama exporturilor realizate de firmele româneşti în
Norvegia prin introducerea, pe lângă produsele tradiţionale, a unora noi: autoturisme, confecţii,
produse software, prestări servicii în domeniul comunicaţiilor, IT, servicii de exploatare petrolieră
offshore, telecomunicaţii, reabilitare şi construcţii, infrastructură, decoraţiuni interioare.
Cifrele pentru muncitorii străini nu sunt ajustate în raport cu sezonul, ceea ce duce la nevoia
de ale compară cu aceeași luna a anului trecut pentru a putea evalua dezvoltarea în timp.
Creșterea numărului de muncitori străini din iunie 2022 în comparație cu aceeași luna a
anului trecut a fost de 44%, sau peste 26.800 de angajați. Din această creștere, 72% dintre muncitori
vin din țări UE din Estul Europei. Creșterea numărului de muncitori străini în luna iunie a fost cea
mai mare din acest an, spune Køber. Ea adaugă că creșterea din 2021 s-a accelerat de-a lungul
anului 2022 și că acest trend a continuat și în luna iunie.
În același timp, numărul muncitorilor străini este încă sub nivelul de dinaintea pandemiei. În
comparație cu lunile echivalente ale anului 2019, diferența negativă s-a menținut stabilă până acum
în acest an, la aproximativ 8.000 de angajați.

3. Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul Financiar

norvegian

Prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) și Mecanismul Financiar

Norvegian, Norvegia acordă, alături de Islanda și Liechtenstein, asistență financiară nerambursabilă
României. În baza ciclului financiar de cooperare 2007-2009, fondurile alocate de Norvegia pentru
România prin mecanismele financiare amintite au fost de 98 milioane de euro. În baza ciclului
financiar de cooperare 2009-2014, România a beneficiat de fonduri în valoare de 306 milioane de
euro (din care Norvegia a acoperit 97%). În perioada 2014-2021, valoarea totală a fondurilor de
care beneficiază România este de 502,5 milioane de euro (227,3 mil. euro prin mecanismul
norvegian şi 275,2 mil. euro prin mecanismul SEE).
Cele cinci domenii-cheie finanțate prin granturile SEE și norvegiene 2014-2021 sunt: (1)
Inovare, cercetare, educație și competitivitate; (2) Incluziune socială, ocuparea forței de muncă în
rândul tinerilor și reducerea sărăciei; (3) Mediu, energie, schimbări climatice și economii bazate pe
emisii scăzute de carbon; (4) Cultură, societate civilă, buna guvernanță și drepturile fundamentale;
(5) Justiție și afaceri interne.
12
 Dezvoltarea cooperării bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare este o prioritate
pentru fondurile alocate prin granturile SEE și norvegiene. Totodată, în cadrul domeniilor de
finanțare există componente destinate grupurilor socio-economice vulnerabile și societății civile.
Chiar dacă Norvegia nu a fost niciodată o țară săracă, nici nu a fost dintotdeauna una bogată.
Privind înapoi istoria, situația actuală a Norvegiei este destul de surprinzătoare.
Cu toate că Norvegia nu a jucat un rol crucial în istoria economiei, statul nordic este acum
unul dintre cele mai influente din lume, guvernul său fiind printre principalii acționari ai multor
companii importante din întreaga lume.
În prezent, este una dintre cele mai bogate țări din lume, dar, în același timp, este și una
dintre cele mai egalitare. Diferențele dintre clasa bogată și cea săracă este subtilă. Cu toate acestea,
nu este o economie socialistă, ci mai degrabă o economie mixtă foarte reușită, bazată pe parteneriat
social.

Cu un guvern transparent, un procent remarcabil de oameni cu studii superioare și una dintre

cele mai înalte speranțe de viață din lume, situația Norvegiei ne pune pe gânduri: cum s-a
întâmplat?
Prosperitate și petrol
Explorarea Mării Nordului, în 1959, de către compania Royal Dutch Shell a reprezentat
mișcarea transformațională ce a schimbat economia Norvegiei.  Descoperirea unui câmp petrolier
sub apele britanice și norvegiene a reprezentat un motiv de celebrare pentru nordici.
În general, de fiecare dată când o țară depistează petrol, economia sa se extinde dramatic. Cu
toate acestea,  dacă depinde atât de mult de un singur produs, chiar și o mică schimbare în piața
petrolieră poate pune întreaga țară în pragul falimentului.
În timp ce prețurile instabile ale gazelor la nivel global au afectat economii dependente de
petrol, cum ar fi Brazilia, Arabia Saudită și Venezuela, Norvegia va fi întotdeauna mai puțin

13
afectată. Încă din 1959, guvernul norvegian a elaborat un plan durabil, pe termen lung, care s-a
dovedit, fără îndoială, a fi eficient.

Atât Norvegia, cât și Marea Britanie au intrat în posesiunea petrolului, dar modul în care
acesta a fost fructificat de către cele două țări nu ar fi putut să fie mai diferit.
Aflându-se în mijlocul uneia dintre cele mai mari crize financiare, în anul 1976, Mareea
Britanie s-a folosit din plin de noile resurse.
Norvegia, în schimb, având o situație stabilă, a decis să aștepte. Pentru a asigura stabilitate,
guvernul norvegian și-a fondat propria companie petrolieră, Statoil, și a impus o limită în ceea ce
privește producția de petrol. Chiar și în ziua de azi, guvernul Norvegiei deține 67% din Statoil (care
și-a schimbat numele în “Equinor”).
Fondul suveran
Dar succesul Norvegiei nu se datorează strategiei ce a prevăzut prosperitate economică pe
termen lung, ci distinctei economii social-capitaliste.
Odată ce obiectivul a devenit diversificarea activităților economice, guvernul norvegian a
redistribuit veniturile petroliere, investindu-le în bursa de valori și formând  fondul suveran al
Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume.
Bineînțeles, există numeroase alte țări ce au fonduri suverane, precum China, Emiratele
Arabe Unite sau Australia, dar cel norvegian a ajuns, după mai puţin de 20 de ani de activitate, la
aproape un trilion de dolari.

14
 Așadar, dacă acest fond ar fi lichidat în momentul de față, fiecare norvegian s-ar alege, pe
loc, cu aproape 200.000 de dolari.
Odată cu creșterea economiei și a influenței politice, a crescut și bunăstarea cetățenilor
norvegieni.

Țara perfectă
Chiar și prizonierii norvegieni se bucură de un stil de viață destul de bun, întrucât guvernul
norvegian s-a străduit să construiască închisori “mai umane”, concentrându-se pe reabilitare. Aceste
închisori ar putea fi confundate cu hoteluri, sârma ghimpată fiind înlocuită cu verdeață și artă
contemporană.
Mai mult decât atât, poporul norvegian este „cel mai alfabetizat” popor din lume, iar statul
oferă oportunități egale pentru toți cetățenii în ceea ce privește accesul la educație. Sistemul său de
învățământ a jucat, de asemenea, un rol semnificativ în a transforma Norvegia în una dintre cele mai
inovative țări ale Europei.
Nu în ultimul rând, Norvegia este considerată una dintre cele mai sănătoase țări din lume, cu
o speranță totală de viață ce poziționează țara pe locul zece în lume.

4. Infrastructura de comunicaţii

Telefonia mobile
În Norvegia există trei operatori de telefonie mobilă, gestionați de două companii care
furnizează servicii mobile și Internet:
 Telenor;

15
  NetCom (deținută de Telia Sonera);
 Tele2 (pe teritoriul Norvegiei aparține companiei Telia Sonera).
Operatorul de telefonie mobilă Telenor este lider de piață în Norvegia, care oferă servicii
celulare și de Internet. Până în prezent, compania deține mai mult de 50% din utilizatorii săi
naționali în rețeaua sa. Internetul de mare viteză este disponibil pentru toți abonații care utilizează
servicii preplatite.
Cartelele SIM Telenor Kontant au rate fixe pentru schimbul de date. Această rată este de 10
coroane pe zi. Sunt furnizate 500 MB de date pe lună. Dacă această valoare a datelor este depășită,
costul unei rate fixe nu va crește, dar viteza va scădea la 128 Kbit.
Tarifele prevăzute doar pentru schimbul de date se numesc Datapakker și sunt destinate
utilizării pe termen lung:
Puteți reîncărca soldul cardului SIM în modul online numai cu ajutorul unui card bancar
scandinav. În plus, sunt disponibile vouchere la cerere pentru completare. Singurul dezavantaj al
voucherelor de reaprovizionare este limba națională, dar cu reaprovizionare directă, puteți selecta
limba engleză în meniu.
Formatele cartelelor SIM sunt furnizate în principal în formatul standard a, dacă este necesar
un alt format: micro sau nano, atunci personalul de service le poate tăia.
De mulți ani, autoritățile norvegiene au facilitat dezvoltarea unei a treia rețele mobile la
nivel național, inclusiv prin reglementări și licitații de frecvență.
Vestea că Ice, cu Lyse ca noul proprietar, extinde a treia rețea celulară a țării este foarte
plină de satisfacții. Noua rețea, împreună cu rețelele celulare Telenor și Telia, vor contribui la
securitatea infrastructurii noastre digitale, spune Gjelsvik.
Deși rețelele mobile norvegiene se caracterizează în general printr-un nivel ridicat de
securitate și disponibilitate. Cu toate acestea, pot exista perioade de nefuncționare din cauza
furtunilor, întreruperilor de curent local sau deconectărilor de rețea. Trei rețele celulare vor oferi
redundanță, securitate și pregătire sporite. De exemplu, toate cele trei rețele celulare oferă acoperire
pentru apelurile de urgență. Acest lucru este important dacă experimentați rezultatul cu propriul
furnizor.
Norvegia este una dintre ultimele țări din SEE cu cel puțin trei operatori de telefonie mobilă
la nivel național. O comparație scandinavă a prețurilor comandată de minister arată că norvegienii și
companiile norvegiene plătesc mult mai mult pentru transmisia de date mobile decât suedezii,
danezii și finlandezii. În același timp, utilizatorii norvegieni de telefoane mobile au de departe cel
mai scăzut consum de date mobile din regiunea nordică. În acest fel, norvegienii continuă să
plătească cel mai mult pentru cel mai puțin.

16
 Investiția majoră anunțată astăzi va duce la creșterea concurenței pe piața norvegiană de
telefonie mobilă. Pe termen lung, poate contribui la prețuri mai mici și la o varietate mai mare de
servicii. Sperăm că peste câțiva ani, comparația de prețuri scandinave va arăta că utilizatorii
norvegieni de telefoane mobile nu mai plătesc cel mai mult pentru date mobile.
- Capacitatea de a combina bandă largă mobilă, bandă largă fără fir fixă și fibră poate oferi o ofertă
îmbunătățită și orientată spre viitor pentru mulți clienți noi. Faptul că tot mai mulți jucători
contribuie la această dezvoltare este o veste bună pentru clienții din Norvegia, spune Gjelsvik.

Televiziunea prin cablu

În 2021, ponderea populației norvegiene care se uită zilnic la televizor s-a ridicat la 46 la
sută. În ultimul deceniu, consumul de televiziune în țara scandinavă a scăzut în general. În schimb,
ponderea utilizatorilor de televizoare a fost de 82% în 2010.
Ponderea populației care se uită zilnic la televizor în Norvegia din 2009 până în 2021:

ANUL PONDEREA
2009 80%
2010 82%
2011 81%
2012 77%
2013 74%
2014 74%
2015 67%
2016 67%
2017 62%
2018 60%
2019 48%
2020 48%
2021 46%

Pe baza sondajului menționat mai sus, televiziunea a fost al doilea mediu cel mai folosit în
Norvegia. Dar vizionarea la televizor a scăzut în ultimul deceniu, de la 80 la sută dintre indivizi în
2009 la o cotă de 48 la sută în 2020. În ceea ce privește cota de audiență a canalelor de televiziune ,
NRK1 – primul post al Corporației Norvegiene de Radiodifuziune – s-a clasat cel mai înalt cu 36 la
sută în 2020. Canalele comerciale TV 2 (17 la sută) și TVNORGE (cinci la sută) s-au situat pe locul
doi, respectiv al treilea. În loc de televiziunea tradițională, norvegienii se uitau mai des la filme, la
televizor și la videoclipuri pe internet. Un sondaj a constatat că aproape două treimi dintre aceștia
au declarat că vor consuma zilnic aceste media online în 2020. În 2010, ponderea respondenților
care urmăreau filme, televiziune și videoclipuri online a fost de doar 28 la sută.

17
 O evoluție similară poate fi observată în ceea ce privește consumul de ziare online; ponderea
persoanelor care citesc ziare pe internet într-o zi medie în Norvegia a crescut de la 40% în 2009 la
60% în 2020. În schimb, a existat o scădere de la 65% din populație care citește zilnic ziare tipărite
în 2009 la mai puțin. de 25% în 2020. Scăderea consumului acestui mediu de imprimare poate fi
observată cel mai bine la grupele de vârstă mai tinere. În timp ce aproape 40% dintre tinerii cu
vârsta cuprinsă între 9 și 15 ani au declarat că citesc ziare într-o zi medieîn 2009, ponderea s-a
ridicat la doar șapte procente în 2019. În comparație, printre norvegienii cu vârsta cuprinsă între 67
și 79 de ani, ponderea a fost de 69 la sută în acel an.
Deoarece Norvegia este prima țară din lume care a oprit radioul FM în 2017, radioul digital
devine din ce în ce mai popular. Începând cu 2020, 20% dintre norvegienii cu vârsta între 45 și 54
de ani ascultau radio online într-o zi medie. În general, timpul mediu zilnic petrecut ascultând
radioul în Norvegia a scăzut ușor în ultimii ani, ajungând la 65 de minute pe zi în 2019. În 2020,
70% dintre norvegieni au ascultat radioul săptămânal .

5. Infrastructura informaţională

Ponderea gospodăriilor cu acces la internet în Norvegia din 2008 până în 2021

Potrivit unui sondaj realizat de Statistics Norway, cel mai popular mediu din Norvegia este
internetul. 90 la sută din populația norvegiană îl folosea într-o zi medie din 2019. În comparație, cu
zece ani mai devreme, ponderea persoanelor care folosesc internetul se ridica la 73 la
sută. Acoperirea internetului a fost cea mai mare în Vestul Norvegiei (99%) în 2019, urmată de
Oslo/Akershus, Norvegia de Nord, precum și Trøndelag, cu o rată de penetrare de 98% fiecare.

ANUL PONDEREA
2008 84%
2009 86%
2010 90%
2011 92%
2012 93%
2013 94%
2014 93%
2015 97%
2016 97%
2017 97%
2018 96%
2019 98%
2020 96%
2021 99%

18
 Ponderea gospodăriilor cu acces la internet în Norvegia a crescut cu trei procente în 2021.
Cu 99 la sută, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a atins astfel cea mai mare valoare în
perioada observată.
Sondajul Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor
(TIC) în gospodării și de către indivizi este un sondaj anual realizat din 2002, având ca scop
colectarea și diseminarea informațiilor armonizate și comparabile privind utilizarea TIC în
gospodării și de către indivizi. Datele prezentate în acest domeniu sunt colectate anual de către
Institutele Naționale de Statistică și se bazează pe modelul anual de chestionar Eurostat.
Norvegia pe primul loc la Viteza Medie
Clasamentul european al vitezei medii rămâne aproape neschimbat față de trimestrul
precedent: primele trei locuri sunt ocupate, la fel ca în ultimul trimestru 2016, de Norvegia, Suedia
și Elveția, cu toate că valorile sunt un pic în scădere pentru primele două; Norvegia înregistrează o
mică scădere de 0,4%, cu o valoare de 23,5 Mbps, în timp ce Suedia scade cu 1,3%, cu o valoare de
22,3 Mbps. Cresc în schimb valorile celor două țări față de aceeași perioadă a anului precedent, cu
procente pozitive, de 10% și  respectiv de 9,2%.
Elveția, care ocupă al treilea loc, crește cu 2,1% față de trimestrul precedent, și cu 16% față
de 2016, având o valoare de 21,7 Mbps.
România, pe locul 7 în Europa, înregistrează o viteză medie de 17 Mbps, cu o creștere de
5,4% față de trimestrul precedent, și de 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2016.
Ultimele poziții pentru primul trimestru al anului 2017 sunt ocupate tot de Franța, Italia,
Croația, Grecia și Cipru. Aceste țări, cu valori cuprinse între 10,8 Mbps pentru Franța și 6,9 Mbps
pentru Cipru, înregistrează totuși o creștere (mai puțin Cipru, care scade), față de trimestrul
precedent și de aceeași perioadă a anului 2016. Mai exact, Franța și Italia (care ocupă locurile 27 și
28) cresc cu 7,4%, respectiv 6,2% față de trimestrul precedet, în timp ce Croația și Grecia, cu 5% și
4,9%.
Creșterile anuale sunt, în schimb, de 8,9% pentru Franța, de 13% pentru Italia, de 16%
pentru Croația și de 0,3% pentru Grecia. Cipru, care ocupă ultimul loc, are o scădere de 2,8% față
de trimestrul precedent și de 3,6% față de primul trimestru din 2016.

6. Concluzii

În concluzie, se poate afirma că Norvegia se află într-o societate informațională.

Sondajul Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în
gospodării și de către indivizi este un sondaj anual realizat din 2002, având ca scop colectarea și
diseminarea informațiilor armonizate și comparabile privind utilizarea TIC în gospodării și de către
19
indivizi. Datele prezentate în acest domeniu sunt colectate anual de către Institutele Naționale de
Statistică și se bazează pe modelul anual de chestionar Eurostat.
De asemenea, așa cum indică și raportul ONU, Norvegia este țara în care este cel mai bine
să trăiești. Deși statul nu este socialist, în ciuda argumentării americanilor de stânga, prosperitatea
acestuia se bazează pe valori socialiste, ce au asigurat o economie stabilă, bunăstarea tuturor
claselor sociale, și un sistem politic eficient, ce asigură democrație și transparență.

20
 BIBLIOGRAFIE

1.https://www.romaniacurata.ro/societatea-civila-de-cartier-studiu-de-caz-norvegia/
2.https://www.provobis.ro/impresii-din-norvegia/
3.https://www.recuperareataxelor.ro/blog/blog10
4.https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php?
title=Information_society_statistics_households_and_individuals/ro&oldid=216938
5.http://www.mae.ro/node/1725
6.https://materiale.pvgazeta.info/utilizator-195/operatori-de-telefonie-mobila-din-norvegia.html
7.https://wataha.no/ro/2022/07/04/ice-buduje-w-norwegii-trzecia-siec-komorkowa/
8.https://www.statista.com/statistics/588134/share-of-population-watching-tv-daily-in-norway/
9. https://dailydoseofmillennial.com/2020/08/26/cum-a-devenit-norvegia-tara-perfecta/
10.https://www.noobz.ro/2017/07/04/clasament-european-si-mondial-al-vitezei-de-internet-
2017/
11. http://util21.ro/util21/harta-norvegia-drapel-statistica.htm

21