Budulică Simina-AnaMaria

Grupa 1 CRP ID

Influența mass-media asupra societății

Societatea este reprezentată de noi, indivizii, iar modul in care mass-media

influentează societatea ține doar de noi, fiind suma influențelor celor din jur. Noi
suntem formați și ne formăm din influențele celor din jur ( fie că vorbim despre
familie, prieteni, profesori, presă, rețele de socializare).

Mass-media este ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de

informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa,
internetul etc. Dezvoltarea mass-media în noua eră a tehnologiei digitale globale
constituie un element de referinţă pentru înţelegerea efectelor produse în rândul
diverselor categorii de public prin intermediul mesajelor produse de mijloacele de
comunicare de masă. Acestea au devenit un vector de transmitere a diverselor
modele şi valori culturale convertite în tematici şi subiecte specifice.

Sistemele mass media au avut o influenţă profundă asupra societăţii şi a culturii

contemporane. Expunerea la diversele mesaje media, indiferent că discutăm despre
cinematografie, radio sau televiziune, vizualizarea unui anumit program determină
receptarea şi ulterior posibila acceptare a acestuia. Orice mesaj mass media difuzat,
şi acceptat în mod favorabil de public, constituie astfel un argument pentru
modelul stimul-răspuns. Mesajele media constituie practic realitatea socială,
influenţează capacităţile şi nivelul de raţionare al persoanei, precum şi apartenenţa
acesteia la un anumit segment de public divers din societate.

Principalul motiv în dezvoltarea proceselor de influență se conturează prin

atitudinile indivizilor în raport cu societatea din care fac parte, respectiv dorința de
adaptare, nevoile individului și motivațiile acestuia.

Privită în ansamblul ei şi în relaţia sa cu societatea informaţională, această nouă

cultură este o cultură în care mass media joacă un rol fundamental, o cultură cu alte
coduri, dar care produce şi o altă viziune asupra lumii.
Extinderea comunicării de masă şi a culturii de masă a readus în discuţie sensul
culturii, valoarea şi condiţia ei. Aspectul cel mai important priveşte faptul că noile
mijloace de comunicare au permis o difuzare socială a creaţiilor şi a valorilor
culturale către un public de dimensiuni fără precedent în istoria umanităţii. Prin
accesul unor largi categorii de populaţie la informaţie şi la valorile culturale, s-a
schimbat fundandamental relaţia dintre cultură şi societate. Sistemul mass media
are un excepţional potenţial educativ şi formativ. Dar, utilizarea acestui potenţial
depinde de o serie de factori de ordin politic, economic şi social.

Pe lângă efectele pozitive de care am amintit, cultura de masă ridică şi o serie de

întrebări referitoare la calitatea mesajelor difuzate, la utilizarea mijloacelor
electronice de comunicare în scopuri preponderent comerciale, la transformarea lor
în instrumente ale violenţei simbolice. Datorită impactului lor social, aceste
mijloace au amplificat posibilităţile de manipulare a indivizilor prin mesajele
mediatice, au problematizat şi procesele de formare, socializare şi educaţie, care
trebuie abordate în alţi termeni decât cei tradiţionali. Solicitările mediului social
asupra indivizilor sunt tot mai diversificate, astfel încât şi răspunsurile lor trebuie
să fie diversificate, creatoare, anticipative.

Extinderea sistemului mass media şi a noilor tehnologii ale informaţiei şi

comunicării a pus în faţa indivizilor şi a societăţii probleme noi. În primul rând este
vorba de o nouă “alfabetizare” a indivizilor, de formarea unor deprinderi şi abilităţi
de a utiliza această tehnologie. Accesul la această tehnologie este însă condiţionată
de un anumit statut socio-economic, de care nu beneficiază toţi membri unei
societăţi. Utilizatorii acestor tehnologii dobândesc din start un avantaj cultural şi
social, fiind beneficiarii unor fluxuri informaţionale care le îmbogăţesc orizontul
de cunoaştere şi capacitatea de a comunica. Se crează astfel, în plan social, noi
decalaje, care sunt acum de natură informaţională şi cognitivă.

Diversitatea mediilor de informare reprezintă un factor ce determină noi forme de

viaţă şi noi interacţiuni sociale. Internetul oferă instituţiilor publice şi cetăţenilor
posibilităţi noi de comunicare şi interacţiune, pe care nici nu le puteam bănui în
urmă cu câteva decenii. Însă, noile tehnologii implică şi anumite riscuri. Internetul
poate reprezenta şi un factor de resegmentare socială şi politică, alimentând
diferenţele dintre cei care au acces la reţea şi cei care nu dispun de această şansă,
din diferite motive. Aceste diferenţe au implicaţii semnificative în ceea ce priveşte
formarea culturală a indivizilor, stocul de cunoştinţe şi baza de date la care au
acces. Sunt diferenţe ce pot apărea în cadrul unei comunităţi locale, dar şi la
nivelul unei societăţi, întrucât utilizarea noilor tehnologii de comunicare a devenit
un criteriu de performanţă şi de selecţie, în toate sferele de activitate socială.
Sistemul mediatic conferă putere culturală şi politică societăţilor avansate, care au
posibilitatea de a controla fluxul comunicaţional şi mesajele difuzate pe
mapamond. Capacitatea de a deţine şi de a utiliza noile tehnologii de informare şi
comunicare este un criteriu al dezvoltării actuale.

Societăţile moderne, industrializate şi urbanizate, sunt societăţi de masă, cu mari

aglomeraţii umane, concentrate în metropole sau centre industriale. Faţă de
societăţile tradiţionale, societăţile moderne introduc un nou mod de viaţă, în care
timpul este segmentat riguros în “timpul de lucru” şi “timpul liber”. Astfel, a
apărut nevoia socială de a umple acest timp liber cu produse, servicii şi activităţi
culturale şi distractive. Aşadar, sub impactul noilor mijloace de comunicare,
universul culturii s-a schimbat radical.

Observăm astfel, fapul că influenţa generată de mass-media înseamnă o schimbare

a percepţiilor, comportamentelor, atitudinilor diverselor categorii de public în
conformitate cu valorile acceptate în societatea contemporană.

Întrucât principalul consumator de mass media este individul sau receptorul în

sensul cel mai general al termenului, rolul canalelor de transmitere a informaţiei
este fundamental pentru promovarea sistemelor de valori proprii diverselor
categorii de public existente.