Not:

nainte de a descrie obiectul este necesar identificarea elementelor comune i a elementelor

difereniatoare.




Textul, pe de-o parte, permite diferentierea intre sapca descrisa si palarie, caciula, turban, fes
etc., pe de alta parte, prezinta trasaturile distinctive ale obiectului prin compararea cu obiecte din
lumea destinatarului (tuareg): nuca de cocos, palmier.
Descrierea unui obiect publicitar
Creai cu ajutorul cuvintelor imagini ct mai concrete, ct mai specifice.
Obiectul de prezentat trebuie ales dintr-o categorie de obiecte. Ne imaginm
situaia n care destinatarul nu cunoate niciun obiect din categoria respectiv.
Descrierea trebuie astfel fcut, nct destinatarul, pus n faa mai multor
obiecte din aceeai categorie, s poat identifica obiectul descris.
De ex. continuai exemplul
Uf, ce soare i ce cald e aici la voi, n Africa! Prietenul meu K. m
sftuiete s-mi pun un turban pe cap. Eu vreau altceva.
Ce?
Nu seamn cu turbanele voastre. Are forma unei jumatati de nuca de
cocos dar putin mai mare cat sa acopere capul . E fcut dintr o
panza groasa , ca centura care te incinge . Poate avea diverse culori,
dar eu a preferasa fie alba sa nu atraga caldura soarelui. . Dac
vrei, seamn cu seamana cu varful unei frunze de palmier, din oazele
in care tu te opresti.
























Exerciiu:
Redactai un text argumentativ n care s folosii trei tipuri de argumente

Ti ai dorit intotdeauna senzatia extraordinara pe care ti-o ofera parul proaspat spalat !In sfarsit
ai gasit samponul tau mult visat !Nu reprezinta un lux si poate fi al tau chiar acum !Samponul
Day And Night confera parului prospetime pana la 90 ore. Tu ce mai astepti ?
Textul publicitar argumentativ
A se vedea capitolul IV. Semiologia textului (4.2.
Argumentarea), care sunt cele mai frecvente tipuri de argumente
utilizate n publicitate. Problema redactrii unui text argumentativ
nu se oprete la nlnuirea de argumente. Trebuie luat n
considerare i problema expresivitii, stilului. De asemenea, trebuie
avut n vedere i adecvarea limbajului la publicul-int.
Text pentru crem de corp
Cndva, reginele se mbiau n lapte. Ore ntregi.
Nivea Body Milk nu e pretenioas cu timpul tu. Dar te face s te
simi la fel de rsfat.
E o crem de corp foarte dens, blnd cu pielea ta ca i laptele,
mbogit cu ulei de migdale, care i catifeleaz pielea de la
prima atingere.
n plus, aduce de partea ta puterea vitaminei E, o arm care ine
departe semnele btrneii. Nu te vei mai plnge c ai pielea
deshidratat.

Fii regin!


























Alegei o reclam video / una tiprit / una on-line i disecai particularitile discursului
ei.

http://www.youtube.com/watch?v=fMbRg-cjfsM


Pornete de sus, din ce parte vrei
nainte i-napoi, periaz-i i pe ei
Sus-jos, stnga-dreapta, uor
Fiecare dinte va fi strlucitor!
Periai, periai, periai i periai
Dinii vor rmne complet curai..
.
Prezentai realizarile argumentative prezente ntr-o reclam, la alegere:
1 Argumente etice (de ordin afectiv i moral);
2 Argumente pathemice (de ordin pur afectiv, destinate sa trezeasca
emoii, pasiuni i sentimente, solicitind sensibilitatea psihologica a
publicului);
3 Argumente logice (de ordin rational-deductiv: implicatia logica, regula
reciprocitatii, binomul cauza-efect, sau de ordin analogic: metafora,
comparatia, exemplificarea ca strategii de persuadare).

Argumente etice:sanatatea dintilor;dinti mai albi si mai stralucitori;
Argumente pathemice:fapul ca in reclama apare fiica impreuna cu
mama,ne face sa ne gandim la familie,la ce ne dorim pentru copiii
nostrii si automat la faptul ca au nevoie de tot ce este mai bun.
Argumente logice:este normal si firesc sa ne spalam pe dinti,joaca
copiilor din reclama si pasta de dinti care ne invata copilul cum sa se
spele +cantecul usor de invatat,aduce chiar la dorinta copilului de a o
cumpara.(cunosc din proprie experienta)




















Masa era aproape gata, iar Sandra fcea mici retuuri cu o delicatee egalat doar de emoia de
a-l privi i de a fi privit din nou, de data aceasta n lumina crud, aproape cinic, a soarelui de
diminea.
La ce te gndeti?, auzi deodat vocea lui. Papucii lui Mike lipir pe gresia buctriei i
brbatul se apropie de ea, mbrind-o.
Eti att de frumoas... Parc i-a priit desprirea... Iart-m, n-am vrut s spun asta...
Sandra i stpni cu greu un zmbet de satisfacie. Numai ea tia ct valora clipa aceasta.
Mike o srut ghidu pe obraz, apoi o abandon i ncepu s dea roat mesei, adulmecnd ca un celu.
Mmm, ce bine miroase! Ce mi-ai fcut bun?
Sandra ridic uor ervetul care acoperea micul dejun al lui Mike. Soarele, hmesit,
i ntinse degrab razele peste buntile pe care ea le pregtise.
Sper s-i plac, i spuse ea lui Mike. Se aez la mas n faa lui, privindu-i cu dragoste
fruntea nalt i minile delicate i nervoase cu care inea tartinele unse cu margarin aurie i
cornuleele pe care ea le meterise nc din zori i pe care acum el le mesteca pofticios.
Srut mna. A fost cel mai bun mic dejun pe care l-am mncat vreodat. i cel mai frumos.
Mike i lu ceaca de cafea i plec s o savureze pe teras. Nu vii?, o ntreb mirat c ea
rmsese n loc, cu minile mpreunate.
Imediat. Dup ce strng masa. S-i fie de bine.
Dup ce el iei, Sandra se ridic uor de pe scaun, lovind jucu cu unghia un pahar ce rsun
cristalin. Ridic de pe mas cutia de Wiesana i-o privi n lumina acum mai cald. Apoi lu puin
margarin pe deget i o degust, nchiznd ochii de plcere...
Textul narativ este completat de unul argumentativ:

Micul dejun este cea mai important mas a zilei (cel puin aa susin nelepii). Nu ngra, este
sntos i esenial pentru organism. n aceast idee, TOPWAY produce margarina Wiesana. Preparat din
ingrediente 100% vegetale, dup o reet german, Wiesana nu conine colesterol i are o formul bogat
n vitamine. Este ideal pentru prepararea unor tartine excelente.
A se folosi de la prima or!
Fiecare student va scrie un text narativ (a nu se pierde din vedere trsturile caracteristice ale
secvenei narative, trsturi descrise de J.-M.Adam) inspirat de textul pentru Wiesana. Din
naraiunea iniial se poate pstra doar rolul dinamic al margarinei. Sunt permise orice alte
modificri.


Text publicitar narativ
Textul de la care ncepe discuia este un text pentru margarin Wiesana, publicat ntr-o
revist pentru femei. Iat textul. Sandra se trezi mai devreme ca de obicei i merse
direct n buctrie. Soarele ptrunsese ca un ho prin ferestrele largi i adulmeca nfometat
fiecare col al camerei. n dimineaa aceea, Sandra voia s-i pregteasc lui Mike un mic
dejun special. l lsase dormind, cu braul ntins peste perna imaculat, acolo unde tia,
simea c se afl pletele ei blonde. Asear se rentlniser din ntmplare, dup trei luni de
chinuitoare absene i incertitudini. Va remarca oare schimbarea?, se ntreb Sandra n
timp ce scotea din frigider margarina. Ridic n faa ochilor cutia de Wiesana, i scoase
capacul, lu puin margarin pe deget i o degust, nchiznd ochii de plcere.
ntrebarea persist n mintea Sandrei. Va remarca oare Mike schimbarea? Silueta ei
mai supl, pielea ei mai fin, frumuseea ei mai proaspt i gustul... gustul micului dejun pe
care i-l va pregti?
Sandra,ca in fiecare dimineata s-a trezit mult mai devreme decat Mike.Dornica sa
pregateasca micul dejun si sa l surprinda din nou pe Mike asa cum face de fiecare data,scoate din
frigider cutia de margarina Wiesana, si inainte sa o intinda pe croissant atinge usor cu varful
degetului si o degusta inchizand ochii de placere.Mike se trezii si o saruta usor pe obraz
soptindu-i la urecheBuna dimineata draga mea!.Fara sa stea pe ganduri lua croissantul uns deja
cu lucioasa si delicoasa margarina.Ma surprinzi de fiecare dataspune Mike.Un sot fermecator
merita cel mai gustos si sanatos mic dejun.


Un cuplu fericit traieste sanatos datorita margarinei Wiesana combinata in fiecare dimineata cu
altceva.

Fragmente de jurnal (Valeria Constantin)

DUPA O NOAPTE

Ea: Am folosit-o pentru a-l atrage.

El: Dimineata a fost mereu un moment dificil ea l-a prefacut intr-o placere.

DUPA O LUNA

Ea: Am folosit-o pentru a-l pastra

El: Are ceva ce n-am mai intalnit la alte femei parca a intins o vraja asupra mea, cu o
bagheta magica.

DUPA TREI LUNI

Ea: Am continuat s-o folosesc pentru ca ma iubeste

El: Gustarile de dimineata au devenit al doilea ritual al iubirii noastre iar eu am invatat ca a
darui e mult mai placut decat a primi.

DUPA DOI ANI

Ea: O folosesc pentru sanatatea lui si a copilului nostru

El: Descoperisem de mult secretul ce-mi intretinea atractia pentru ea, dar acum acest secret
inseamna si sanatatea fiului meu.

ACUM, DUPA ATTIA ANI

Ea: Wiesana ne aminteste sa ne hranim in continuare dragostea

El: Am invatat sa folosesc Wiesana pentru a-i crea, eu, acum, dimineti de neuitat.

Narativitatea este mai voalata de caracterul de note de jurnal al textului. Temporalitatea este
evidentiata prin ghidajele temporale: dupa o noapte, dupa o luna, acum dupa atatia ani. Unitatea tematica
este data de cei doi actori-subiecti (ea, el) si prin tema constanta (margarina). n timp, personajele
evolueaza de la pasiunea relatiei erotice la fidelitatea casniciei. Identificarea moralei nu ridica dificultati:
Wiesana e un garant al fericii casnice.







Mesajele enuntiativ-narative angajeaz trei instane pronominale
NOI VOI EI (ELE), cu adresabilitate explicit ctre
Destinatar/Receptor/Utilizator (VOI). Vocea auctoriala este
Emitatorul mesajului (NOI, Ofertantul/Producatorul). Evantaiul
antropomorfic al actanilor este constituit n rema (comentariul), n
timp ce Obiectul publicitar (al Cautarii) reprezint tema. (Conf.
Charaudeau)
Creai un mesaj n care produsul publicitar suntei
dumneavoastr n ipostaz de persoan care are nevoie s se
promoveze pe sine / activitatea sa.

Stiu c femeia care are o geanta Day and Nigth n mn
este o femeie foarte activ, are foarte puin timp liber, dar pe
care l folosete din plin, este o femeie foarte colorat, creia i
pas cum se mbrac, cum arat i cum este vzut de alii i
este o persoan de succes, ea se autodepete ntotdeauna. Ca
i tipaj psihologic este n primul rnd o persoan extrovertit
introvertitele nu vor purta o astfel de geanta trebuie s-si
asume ceea ce poarta. Este i o femeie stilat, pentru c eu in
cont de tendine, de modele, de culori, etc.
























Procedeele pot fi de mare diversitate: figuri de stil (litote, metafore, hiperbole etc.), sublimbaje
(telegrafic, oficial, psresc etc.), stiluri (vulgar, protocolar, familiar etc.), genuri poetice (od,
sonet etc.)... n toate cazurile este esenial aplicarea cu consecven a procedeului ales. Iat
cteva exemple din Queneau:
Litote
Litota este o figur de stil care const n a spune ct mai puin ca s se neleag ct mai mult; o
litot clasic este replica Ximenei adresat lui Rodrigue, n Cidul de Corneille: nu v ursc n
loc de v iubesc.

Negaii
Nu era nici vapor, nici avion, era mijloc de transport terestru. Nu era nici de
diminea, nici pe sear, era la prnz. Nu era nici copil, nici btrn, era tnr. Nu era
nici procesiune, nici ncierare, era busculad. Individul nu era nici amabil, nici ru, era
furios. Nu era nici adevr, nici minciun, era pretext. Nu era nici n picioare, nici ntins,
era aezat.
Nu era nici n ajun, nici a doua zi, era n aceeai zi. Nu era nici n Piaa
universitii, nici n Piaa Victoriei, era n Piaa Roman. Nu era nici rud, nici strin,
era prieten. Nu era nici njurtur, nici batjocur, era sfat vestimentar.

Variaiuni stilistice
Realizai diverse variaiuni stilistice pornind de la un text dat.
Iat un text inspirat din Raymond Queneau, Exercices de style.
Notaii
n 336, la o or de vrf. Un tip de vreo 26 de ani, cu plrie moale la
care un nur a luat locul panglicii, cu un gt lung de parc a tras
cineva de el. Oamenii urc i coboar. Individul se nfurie pe o
persoan de lng el. Cu un ton plngre care se vrea ru i
reproeaz c l mpinge de cte ori trece cineva. Cnd vede un loc
liber d buzna. Dou ore mai trziu l ntlnesc n Piaa
Roman, la colonad. E cu un
cunoscut care i spune: Ar trebui s-i coi un nasture la pardesiu.
i arat unde i de ce.
(a se vedeai MODULUL V PROCEDEE STILISTICE FOLOSITE N TEXTUL
PUBLICITAR)


















































Titluri (aspecte stilistice)
Scriei un titlu care s anune oferta ntr-un mod amuzant (trei
variante umoristice):
1. De ex. Titluri care rein beneficiul economic n ton
umoristic/comic:
Lufthansa lanseaza noua gama de calatorii 2 in 1


2. De ex. titluri care adaug tonul comic beneficiului cultural-
turistic
Nu te a cerut in casatorie inca?Te asteptam la Paris cu 100 de
euro si daca vrei il poti lua si pe el,nu te costa decat biletul tau la
cel mai mic pret.


3. De ex. titluri la redactarea crora vor urmri factorul stilistic


4. De ex. Titluri ce urmresc aspecte pragmatice
E prea rece cu tine? (sprite)



















Care este importana umorului n creaia publicitar?
Ce alte ingrediente trebuie s se regseasc ntr-un text
publicitar.
Dai un top 5 al acesora oferind scurte motivaii / argumente ale
necesitii prezenei lor n textele publicitare.

Compononenta umoristica reprezinta un ingredient de succes al
creativitatii.
Umorul atrage atentia;nu are efecte negative asupra intelegerii
mesajului,nu are influente pozitive asupra puterii de
persuasiune,nu creste credibilitatea sursei.

1.Adaptarea-o tehnica umoristica bazata pe jocuri de cuvinte,in
care un cuvant,propozitie sau fraza dobandesc un nou sens
semantic.Efectele acestui tip de umor au ca efect surpriza.
2.Umorul accidental-cu doua categorii,cel fizic care tine de
intamplari si situatii,cum sunt cele folosite in emisiunile de
tipulCamera ascunsasi cel lingvistic care provine din greseli
de litera,de pronuntare,de logica.
3.Aluzia-o referire directa sau implicita la o realitate cunoscuta
atat de sursa mesajului cat si de receptor,care nu este
mentionata in mod direct.
4.Umorul corporal-este legat de forma corpului unui personaj
cat si d toate posibilele ipostaze ale acestuia,care au efecte
umorisctice.
5-Filmul de papusi-considerat o extensie a desenului animat,in
care umorul rezulta din surprize ,exagerare,inadecvare,folosit
in publicitate mai ales la marcile sau produsele adresate
copiilor.
























Imagini publicitare
Vor fi abordate posibilele relaii ntre semnificaiile fotografiilor i
valorile transmise de diverse categorii de produse.
Tema de fa urmrete ca, dincolo de stabilirea unei corespondene
ntre imagini i categoriile de produse, s semnaleze problemele de
coeren ntre imaginea, titlul i textul reclamelor. Se pleac de la 2
fotografii imaginea A vs. imaginea B.
Pentru fiecare fotografie vor fi alese trei categorii de produse. Pentru
una dintre categoriile de produse, fotografiei i se vor aduga un titlu i
un text. Trebuie depuse dou texte i dou titluri.

NU VAD IMAGINEA A VS B!
























Exerciiu:
De scris trei logotipuri (e preferabil s se schieze / s se propun i forma plastic a logotipului).

Logotipul si simbolul Agentiei de Publicitate si Marketing Online, Color Advertising, este o
reprezentare grafica complexa, in trei planuri, care integreaza toate elementele de identitate
vizuala, astfel incat sa proiecteze numele marcii (color) tratat grafic si cu elemente de conotatie
incluse (creionul), segmentul serviciilor (advertising), simbolul care proiecteaza un pod cu
ajutorul unui creion stilizat (care seamana in acelasi timp si cu glob aerostatic simbolizand
ascensiunea si proiectarea intr-un alt plan). In aceeasi reprezentare grafica este inclus si sloganul
agentiei make a bridge to your market, un indemn pentru partenerii nostri de afaceri de a crea
o punte de legatura solida cu publicul lor obiectiv, actiune in care noi ii putem sustine cu
incredere.


Logotipuri publicitare
Logotipul este forma grafic n care se prezint numele de
marc. Este alctuit dintr-o secven de grafeme (caractere specifice)
i, eventual, un simbol plastic (geometric, figurativ). Secvena specific
de grafeme este caracterizat ntotdeauna, n orice condiii, de aceleai
caractere.
Aspectul lingvistic al mrcii cuprinde mai multe tipuri: cel mai
frecvent este ilustrat de substantivele proprii (Siemens, Guy Laroche,
Mrie Brizard etc., unele inventate: Kodak etc.) sau comune (Canon,
Lancia, etc.); printre asemenea mrci se ntlnesc i veritabile
sintagme: La-vache-qui-rit, de exemplu. Destule nume de marc sunt
alctuite din sigle LAR (Liniile Aeriene Romne) sau din acronime
ALCAN (Aluminium du Canada) etc. Simbolul plastic este fie
geometric (patru cercuri de raze egale, cu centrul pe aceeai dreapt, cu
aceeai suprafa de intersecie Audi), fie figurativ (crocodil
Lacoste, dou sbii ncruciate Wilkinson etc.).







































Slogan-uri publicitare

Sloganul este un factor de mare importan n poziionare:
contribuie n mod esenial la cristalizarea imaginii produselor sau
serviciilor. De asemenea, este un element de coeziune n campanie;
diferitele reclame ale acesteia, cu diferite titluri, ilustraii i texte, se
adun n jurul sloganului, a crui idee, de mare generalitate,
trebuie s le cuprind ideile specifice.
Sunt enunuri foarte concentrate care exprim crezul
firmelor: Connecting people (Apropiind oamenii) pentru Nokia, Din
secretele tradiiei pentru Scandia Sibiu etc.

Exerciiu:
De scris trei sloganuri

























Care este diferana ntre noinile de advertising vs. publicity?



Diferenta esentiala este aceea ca reclama este un mesaj platit, creat
de profesionisti ai domeniului pentru a convinge consumatorul sa
cumpere serviciile sau produsele firmei care a platit acest mesaj, in
timp ce publicitatea este un mesaj cu scop strict informativ, emis
de firma producatoare a respectivelor servicii sau bunuri, cu
scopul strict de informare a consumatorilor in legatura cu acestea.


















Care este diferana ntre publicitate vs. propagand?



















1. Alegei una dintre teoriile publicitii pe baza creia vei crea o
strategie de publicitate pentru un produs la alegere.







2. Care este relevana unei strategii media pentru publicitate?

































Dai 3 exemple de figuri retorice prezente n reclamele publicitare
naionale i internaionale.











































La ce se refer mixul de marketing? Descriei cei 4 P.



Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface dorinele unor
grupuri de clieni, i, n anumite cazuri, chiar a unor clieni
anume. McCarthy a mprit marketingul n patru segmente de
activitate. Topologia lui a devenit universal recunoscut, iar
setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.

Cei patru P sunt:

Produs: Aspectele de Managementul produsului i marketing
de produs se ocup de specificaiile bunului sau produsului n
cauz, i la modul n care relaioneaz la nevoile i dorinele
utilizatorului final.
Pre: Se refer la procesul de stabilire a preului pentru un
produs, inclusiv reducerile de pre.
Promovare: Include reclama, relaiile publice, publicitatea i
vnzrile personale, i se refer la diferite metode de
promovare a unui produs, brand sau companie.
Plasament sau distribuie, se refer la modul n care
produsul ajunge la client; spre exemplu, plasamentul la locul
vnzrii sau desfacerii cu amnuntul. Acest al patrulea P face
referin la locul unde produsul sau serviciul este vndut,
exemplu regiune geografic sau ramura industrial, i
segmentul cruia se adreseaz(tineri aduli, familii, companii,
oameni de afaceri, femei, brbai, etc.).








































Descriei etapele modelului DAGMAR, prin care un mesaj publicitar este prezentat.
Comentai argumentele pro i contra modelului DAGMAR.

Autorul acestui model este Russel Colley. In anul 1961 el publica o carte
intitulata "Definig Advertising Goals for Measured Advertinsing Results"
(DAGMAR). Punctul de pornire al lui Colley a fost complexitatea factorilor care
actioneaza in procesul de cumparare si care intervin in vanzarea produselor.
Tocmai de aceea, sustine autorul, trebuie sa se masoare constientizarea reclamei. In
acest sens reclama se defineste in termen de comunicare (Aaker, Batra7 Myres
1992; Vaughn 1988). Ea comunica scopuri. Etapele implicate in modelul DAGMAR
sunt prezentate in figura 1:


Figura 1: Etapele modelului DAGMAR (Colley 1961)

Noile idei pe care Russel Colley le promoveaza prin modelul DAGMAR atrag o
serie de simpatizanti din diferite cercuri stiintifice. In acest model accentul este pus
pe comprehensiune si convingere.
Modelul DAGMAR formeaza o orientare in psihologia reclamei denumit "efectul
ierarhic". In esenta, poate fi sintetizat prin afirmatii ce definesc scopul reclamei sau
al publicitatii. Un scop al reclamei este o actiune specifica care se leaga de
comunicare. Pentru a fi eficienta trebuie definita clar populatia tinta si reclama sa
fie difuzata o anumita perioada de timp. Obiectivele reclamei implica procesul si
sarcina de comunicare. Un mesaj anume este comunicat prin reclama. Astfel, se face
cunoscut publicului mesajul publicitar. Scopul mesajului este generarea schimbarii
de atitudine fata de produs, care este inceputul actiunii de cumparare. Etapele
modelui DAGMAR sunt nivele mentale, prin care un mesaj publicitar este
prezentat. El trebuie sa treaca prin toate nivelele care compun modelul, pentru a se
ajunge la vreun rezultat care este legat de constientizare. Primul nivel mental este
constientizarea. Aceasta are rolul major de a inlatura ignoranta subiectului fata de
un produs. Constientizarea se realizeaza, daca atragem atentia cumparatorului
asupra numelui produsului, asupra calitatilor lui etc., in sensul ca trebuie sa facem
cunoscut produsul respectiv. Doar constientizarea poate permite trecerea la pasul al
doilea, adica la atingerea celui de al doilea nivel mental: comprehensiunea. Aceasta
implica o actiune de invatare, in sensul ca subiectul este invatat cum sa utilizeze
produsul. Se efectuaza demonstratii, se aloca timp pentru argumente pro si contra.
Toate acestea au rolul de a se face foarte bine intelese intrebuintarile produsului.
Daca individul actioneaza sau nu sa cumpere produsul depinde foarte mult de
atitudinea pe care acesta o adopta. Astfel, in modelul DAGMAR, ajungem la nivelul
superior in care vorbim despre convingere. Felul in care obiectivele reclamei pot
determina o persoana sa actioneze (in sensul utilizarii produsului), este puternic
dependent de atitudinea ei. Certitudinea o putem avea atunci cand modelam
atitudinea consumatorului. In ansamblu, DAGMAR este in concordanta cu
ipotezele teoriilor psihologice in care se sustine ca la baza actiunilor omului sta
cognitia (adica ceea ce crede sau stie despre un anumit lucru). Cognitia este urmata
de afecte (cum simt ceva ca rezultat al convingerilor mele).
In concluzie putem afirma ca, reclama are un rol de comunicare. Scopul mesajului
este de modificare a atitudinii prin invatare.



Constientizarea este o garantie pentru a favoriza un comportament invatat. Un alt
aspect semnificativ in functiile reclamei este de a invata consumatorii sa cumpere un
anumit produs atunci cand are nevoie de el. Cele mai eficiente metode de modificare a
atitudinii de cumparare prin invatare sunt: conditionarea clasica, conditionarea
instrumentala si invatarea observationala actionand direct asupra restructurarii cognitive.
Efectele pot fi si ele directionate.
Din studiul de fata reiese ca diferentele semnificative obtinute in relatie de
comparare intre sarcina de reactualizarea implicita si cea explicita pot fi utlizate in
reclama. Rezultatele dovedesc existenta procesarii inconstiente inclusiv la nivel semantic.
In practica reclamei se sugereaza utilizarea lor prin metode combinate.




























Care sunt cele mai utilizate stereotipuri prezente n reclame?


Rolul stereotipurilor n publicitate este de a influena comportamente, n situaia n care acestea
sunt acceptate n afara experienei, fiind definite ca scheme simplificatoare, care-i ajut pe
consumatori s filtreze informaia.
Stereotipurile provoac asocieri spontane, care produc declick-ul n mintea consumatorilor, ce pot
nelege mai bine, prin recunoaterea limbajului grupului, cui se adreseaz reclama.
Majoritatea studiilor contemporane asupra formrii stereotipurilor consider c acestea reprezint
consecine inevitabile ale modului de operare a minii umane. Dar, stereotipurile nusunt doar nite
idei pe care mintea noastr ajunge s le posede; ele sunt idei care, odat formate, ajung s posede
mintea noastr. De fapt, principalul motiv pentru care oamenii detiin dedic att de mult
atenie acestor concepte este c funcionarea lor are adesea consecine sociale negative.Cu alte
cuvinte, dincolo de aspectul funcional, gndirea stereotip are efecte perverse,funcioneaz pe
principiul prediciilor autocreatoare i poate s ia forma unor discriminri la adresa unor categorii
de oameni. Putem schimba stereotipurile, inclusiv cele de gen, numai nmsura n care ele sunt
cunoscute i contientizate.
Dei stereotipurile pot fi ntlnite n practic toate domeniile vieii sociale, printre cele mai politizate
i mai analizate n ultima vreme n societile moderne se numr cele de gen.Reinterpretrile
culturale ale diferenelor biologice dintre femei i brbai au fcut loc pe parcurs unor sisteme
organizate de credine i opinii consensuale n legtur cucaracteristicile presupuse ale femeilor i
brbailor. Aceste seturi distincte de convingeri, idei,credine pe care le au oamenii dintr-o societate
n privina atributelor i expectanelor comportamentale ale brbailor, respectiv ale femeilor se
numesc stereotipuri de gen.Diferena dintre brbai i femei a fost determinat de raportul de
dominaie exercitatde brbai asupra femeilor. n timp ce brbatul se poate defini prin energia i
operele sale, frvreo referin la raportul cu femeia, femeia este o creaie a brbatului. Simone de
Beauvoir afost prima feminist care a lsat posteritii urmtoarele formulri devenite celebre: Nu
ne natem, ci mai degrab devenim femei i Dac femeia vrea s fie egal brbatului, eatrebuie s
devin brbat.Inferioritatea femeilor nu este natural, ci provine din acest binarism ierarhic
inventatde patriarhat cu scopul de a promova autoritatea masculin. Brbatul nu definete femeia
prinea nsi, ci prin relaia cu el. El este subiectul, Absolutul, ea este Cellat.Noi ne natem femei i
brbai, nu feminine i masculini; feminitatea este un artificiu, un mod de realizare, de performare
a normelor de gen, receptate la nivel social, care se manifest la nivelul stilizrii corpurilor.



































NOT

Exerciiile care urmeaz prezint problematica orelor practice de laborator pentru cursul de
Creativitate n discursul publicitar i n relaiile publice. Nota final reprezint o medie ntre
notele obinute la exerciiile de laborator, notele obinute la tema de portofoliu i nota de la
evaluarea propriu-zisa. Lucrrile nepredate la termen sunt notate conf. cap. evaluare prezent n
fia disciplinei i sunt luate n calcul la stabilirea mediei. Aceste exerciii vor ajuta la o evaluare
ct mai corect a portofoliului studenilor pentru stabilirea notei finale.


















Trei lucruri pozitive nvate la curs.








Facei o recomandare cursului?