CAPITOLUL IV Campania electoral B sescu - 2007

IV.1. Teritoriul politic

Mass-media merge mân -n mân cu politica i asta am putut observa cu

to ii în campanile electorale ce au avut loc anul acesta pe 17 mai. Cum era i firesc,
am asistat la un joc murdar, lipsit de reguli i fair-play.
Propun s analiz m în continuare discursurile politice, impactul mass-
mediei precum i strategia de PR care l-a facut pe B sescu s ias înving tor.
Motivul pentru care s-a ajuns la acest referendum nu conteaz întrucat,
în centrul aten iei noastre, se situeaz mixtul advertisingului i al mass-mediei cu
politica. Astfel, g sim un pre edinte suspendat din func ia sa, ce trebuie s înfrunte,
mai mult sau mai pu in singur, o “armat ” de du mani.
Efectele produse de mass-media asupra organiz rii vie ii politice sunt
multiple: sus inera propagandei politice, grija deosebit a politicienilor pentru
aspectele exterioare vizibile, dar lipsite de importan , cultul general pentru imagine,
fie a politicianului, fie a partidului, a unei organiza ii, sau a întregii societ i. Aceste
efecte re fac îns s fie neglijate, de regul , tocmai problemele societ ii majore
Teritoriul politic va fi mereu o adevarat curs cu înving tori i învin i.
Este uimitor cum Traian B sescu a câ tigat f r sprijinul concret al mass-media.
Marea majoritate a talk-showurilor politice s-au desf urat avându-l pe pre edinte
drept target, însa foarte pu ini i-au acordat dreptul de a î i spune, la rândul s u,
p rerea.
Neavând sprijin politic decât din partea PD-ului i PLD-ului, Traian
B sescu s-a orientat eficient spre strategii i mijloace de promovare anexe
atotputernicei mass-media. O campanie de success, atât îi trebuia. Prin publicitate,
B sescu a cump rat controlul asupra comunic rii, am putea spune.

IV.2. Cuvinte cheie

 2

Aceast disput politic a ridicat foarte multe probleme atât pentru noi ca
ar cât i pentru cei care joac un rol în politic i mass-media.
Întrucât B sescu a atras foarte mul i sus in tori este firesc s abord m i
modul în care acest lucru a fost posibil. În pa i m run i vom prezenta cele mai
importante aspecte care au v rsat foarte mult cerneal pe paginile ziarelor din
întreaga lume.

IV.2.1. Pre edinte suspendat

Trebuie s nu uit m c nu B sescu a chemat oamenii la vot. Chemarea a

f cut-o coali ia anti-B sescu, iar la chemarea acesteia abia au catadicsit s r spund
un 47% din electorat, iar din cei care au luat în seama o a a gogomanie, doar 25% au
i aprobat-o. Dac solicitarea o f cea Basescu, atunci, i numai atunci i se putea
repro a lui prezen a slab la urne
Problema ridicat , cu ocazia acestui joc politic, a fost suspendarea
pre edintelui ca fapt.
Pre edintele Funda iei pentru o Societate Deschis , Renatte Weber,
consider c procedura suspend rii din func ie a efului statului ar trebui eliminat ,
România fiind singura ar din lume în care exist no iunea de “pre edinte suspendat”.
Weber spune c formula suspend rii pre edintelui de c tre Parlament i ulterior a
demiterii de c tre popor “ne face unici în lumea rilor civilizate”.
“N-are rost s fim noi unici pentru c a i v zut la ce s-a ajuns: la o situa ie
în care contrapui electoratului reprezentan ii electoratului i ajungi s blamezi
institu ii care sunt esen iale pentru democra ie, cum este Parlamentul.”
“(...) Mi-a fost jen cum râdeau de noi în discu iile pe care le aveam cu
diver i politologi din lume, care spuneau «interesant formul cu pre edinte
suspendat». Nu exist nic ieri a a ceva. Exist demitere i atât sau sunt ri în care nu
exist aceast solu ie... Îi dai posibilitatea Parlamentului s demit un pre edinte sau
nu. Dar formula suspend rii... da i-o încolo, chiar ne-am f cut de râs.”
 3

Chiar si premierul T riceanu a considerat c discu ia legat de

procedurile de suspendare a pre edintelui nu a fost altceva decât „o disput inutil ,
care seam n cu lupta unei singure persoane pentru a- i p stra func ia”.

IV.2.2. GMP Advertising

B t lia pentru fotoliul de pre edinte de la Cotroceni a aruncat în lupt

dou campanii de comunicare, sus inute de întregi echipe de strategie i de mul i bani.
Campaniile de media opun doi adversari vechi: Felix T taru i Dan Andronic, fostul
consilier al campaniei PSD i al celei a lui Adrian N stase, la alegerile din 2004.
Unul a încercat s conving românii s voteze NU la referendum.
Cel lalt a spus c B sescu s-a schimbat, i mai bine s vot m DA. Felix Tataru (GMP
Advertising) e autorul campaniei pro-B sescu. Dan Andronic, prin Multimedia
Political Communication, a semnat reclamele anti-B sescu, pentru PNL, dup o
strategie la care au contribuit i consultan ii Tal Siberstein i Finkelstein.
Înfiin at în 1998 de Felix T taru, agen ia GMP Advertising ofer în
prezent servicii integrate de comunicare. Singurul ac ionar al agen iei este Felix
T taru, actualul pre edinte al International Advertising Association (IAA), filiala
România.
Potrivit datelor depuse la Ministerul Finan elor, GMP a ob inut în 2005 o
cifr de afaceri de 6,32 de milioane de euro, în timp ce profitul s-a ridicat la 762.705
de euro.
Pe plan politic, GMP s-a ocupat de campania lui Traian B sescu pentru
alegerile din 2000 i 2004, pentru Prim ria Capitalei. GMP a f cut i campania pentru
B sescu la alegerile preziden iale din 2004, preluând apoi i campania Alian ei D.A.
pentru legislative. Pentru jocul „B sescu la int “, agen ia a fost premiat la edi ia din
2004 a Ad’Or, iar în 2005 a ob inut un Gold Effie pentru campania „B sescu pentru
prim rie“.
GMP a ales o formul direct prin care pre edintele s se adreseze de pe
afi e electoratului: „Arat -le c tu ai puterea! “. Desf urat în presa cotidian , pe
outdoor i pe internet, campania se concentreaz asupra rolului de pre edinte-juc tor
 4

pe care i l-a asumat B sescu i este sus inut de o strategie centrat pe evenimente,
distribuire de pliante i promovare din u în u .
Directorul general al agen iei GMP a mai spus c misiunea echipei care s-
a ocupat de campanie a fost u urat de adversarii politici ai lui Traian B sescu, i
anume Ion Iliescu i Dan Voiculescu, care, prin gre elile lor, au creat antipatie.
“Avem un agent electoral foarte bun numit Ion Iliescu i altul, Dan Voiculescu. Dac
nu erau ei, ne-ar fi fost mult mai greu. Dar ei au creat atâta antipatie", a mai declarat
Felix T taru.
El a explicat i de ce a mers pe o imagine “cuminte” a presedintelui la
campania pentru referendum, i nu a continuat linia energic a campaniei din 2004.
“Am avut misiuni foarte diferite. Atunci trebuia s motiv m foarte mult i s cre m
bazin electoral pentru el, ca pre edinte, i s fructific m capitalul electoral pe care el
începuse s -l aib odat cu primaria, pe anumite valori, pe un anumit stil”, a mai spus
directorul general al agen iei GMP.
"Cu oranj, cu ardei iute, cu atitudinea lui - 'S trai i bine!'. În cazul sta,
nu mai era vorba de acela i lucru. Cei care erau cu B sescu acum veneau i-l votau.
Punct. Nu ne adresam lor. Chiar, poate am dezam git pu in. M-au i întrebat: 'Dar
unde e ardeiul iute? Unde e portocaliul? De ce n-a mai fost a a?'. Pentru c am avut
un alt obiectiv. Ne-am adresat acelor oameni care erau la mijloc, nici pro, nici contra,
dezam gi i cumva de tot ce se întâmpl în România. Strategia noastr a mers pe
victimizarea pre edintelui: “Dom'le, se face o nedreptate!” a mai declarat, pentru
“Cotidianul”, Felix Tataru.
Concluzia este c aceast victimizare a prins la popor. Masele de
oameni vor fi mereu foarte u or de manipulat dac nu se dep esc anumite bariere si,
mai ales, daca este exploatat la maxim ceea ce “doare.”
Cel mai popular „produs" al lui Felix T taru este a adar brandul
B sescu. Nu l-a construit, dar l-a pus în valoare prin cele trei campanii f cute de GMP
Advertising: în 2000, la locale, în 2004, la preziden iale, i în 2007, la referendum.
Ultimul s u succes este Leul de bronz pentru crea ie, la Festivalul de Publicitate de la
Cannes.

IV.2.3. De la „DA” la „NU”

 5

Trei campanii - B sescu, PSD si PNL - i dou scopuri: men inerea

sau debarcarea actualului sef al statului. Cea mai vizibil a fost cea desf urat de
Traian B sescu, în jurul c ruia s-au coalizat PD i PLD.
De acest dat misiunea a fost mai grea, pentru c , dac în 2004 a
ajuns pre edinte cu un mesaj centrat pe conceptul „DA”, în 2007 Traian B sescu a
trebuit s conving românii s pun tampila pe „NU” pentru a se întoarce la
Cotroceni. De altfel, întrega sa campanie a fost construit în jurul acestui mesaj. De la
afi ele electorale pân la presta iile de la mitingurile electorale, toate au avut ca punct
comun întrebari la care r spunsul a teptat a fost „nu”.
„Da” i „Nu” au pus cea mai mare problem . Câ tigând alegerile
prezinden iale prin alian a “D.A. – Dreptate i Adev r”, pre edintele suspendat nu
prea î i g sea locul lâng un “NU”. Lovitura l-a pândit tocmai în aceast formulare a
întreb rii supuse referendumului “Sunte i de acord cu demiterea pre edintelui Traian
B sescu?”
R spunsul pentru cea mai mare parte a popula iei cu drept de vot ar fi
fost categoric DA, nu numai din cauza unei confuzii cât i din simplul motiv al
comodit ii omului de rând care nu mediteaz asupra întreb rii. Cei mai mul i cet eni
care î i exercit dreptul de vot o fac instinctiv, condu i ori coordona i de câteva idei
care circul prin preajma lor.
Strategul PSD afirma c „Este mai greu s le explici oamenilor de ce
trebuie demis pre edintele” îns , cunoscut fiind situa ia din România, nu cred c asta
ar fi fost o real problem . De ce NU trebuie demis a fost mult mai greu de
demonstrat.
De asemenea, strategia a presupus o antitez între Traian B sescu i cei
care l-au suspendat. Întreb rile „S NU vorbesc?”, „S NU aud?”, „S NU v d?” de
pe afi ele electorale sunt completate de r spunsul „Asta vor ei”, asigurând totodat
transferul deciziei c tre cei care voteaz prin „Tu ce vrei?”. Mesajul a fost sus inut de
alte printuri cu „Arat -le c tu ai puterea!”
Formula folosit de Traian B sescu în campania din 2004 pentru prim rie
- „Da i-mi Consiliul!”, a fost adaptat acum inducându-se ideea unei situa ii de
 6

urgen prin analogia cu num rul de urgen 112: „Alo, 322... Da i-ne pre edintele
înapoi.”
Ca discurs, Traian B sescu a construit într-un mod similar, încercând s
inoculeze mesajul „NU”, dar i diferen a clar dintre el i adversarii s i politici. S-au
folosit întreb ri care au leg tur cu ac iuni ale sale relativ recente i de impact public,
inclusiv din punct de vedere emo ional, cum ar fi: „Am gre it când am condamnat
comunismul? – NU am gre it”.
Este clar ca prin acest referendum manipularea i persuasiunea au cânt rit
greu. Apelul la emo ie, la spiritual justi iar, întreb ri retorice cu r spuns inclus cert,
toate acestea au facut din cet eni o mare mas de oameni care z reau acela i orizont.
Potrivit lui Vasile Blaga, eful de campanie al PD, campania în sprijinul
lui B sescu porne te de la ideea central c „puterea este a poporului i c acesta i-o
va exprima la referendum“.
Aceast putere a poporului a fost ghidat strategic spre o reusit pentru
Traian B sescu care a avut o atitudine revolu ionar . El a jucat perfect rolul de om
frustrat de grijile de zi cu zi, de nedrept ile care ne intersecteaz pa ii, de revolta
interioar pentru un trai mai bun, de lipsa corectitudinii care ne-ar face via a mai
u oar .

IV.2.4. Referendum modificat

O alt lovitur menit s asigure îndep rtarea definitiv a lui B sescu a

reprezentat-o modificarea unor articole din Constitu ie legate de referendum, chiar în
momentul în care pre edintele nu mai putea s - i dea acordul. Se pare c strategia lor
nu a vizat neap rat demiterea cât mai ales luarea unor m suri în perioada suspend rii.
“Modificând legea referendumului au cazut în propria plas ”, afirm
Cristoiu. “Cum adic s nu putem s -l d m jos pe Basescu? Schimb m regula
referendumului. A a c , incapacitatea de a- i mobiliza electoratul pe care l-ar mai fi
putut avea a fost egal cu zero”.
10 parlamentari PSD, PNL, PRM si PC au depus la Senat un nou set de
modific ri la legea referendumului. Potrivit acestora, eful statului nu mai poate
 7

organiza un referendum pe probleme de interes na ional dac au fost demarate

procedurile de suspendare a sa din func ie.
De asemenea, chiar i în cazul în care pre edintele are dreptul s ini ieze
o consultare a poporului, data la care aceasta va avea loc este stabilit de Guvern.
Parlamentarii au introdus o modificare la articolul 5 al Legii 3/2000 a referendumului,
prin care “plebiscitul care are ca tema interesul na ional nu poate fi declan at la
cererea pre edintelui dac , în acela i timp, împotriva acestuia s-a demarat ac iunea de
suspendare din func ie”.
“Referendumul na ional, prev zut de art. 90 din Constitu ie, nu se poate
organiza dup declan area procedurii de revizuire a Constitu iei, potrivit art. 150 din
Constitu ie, sau, dup caz, a procedurii de suspendare a pre edintelui României,
potrivit art. 95 din Constitu ie”, se arat în propunerea de modificare.
Cu alte cuvinte, având în vedere c procedurile privind suspendarea lui
Traian B sescu erau deja în derulare, acesta nu ar mai fi putut convoca un referendum
pe tema votului uninominal.
Parlamentarii PNL, PSD, PC i PRM nu au uitat s includ în priectul de
modificare i o prevedere potrivit c reia eful statului este demis prin referendum
dac jum tate plus unu dintre cei prezen i la vot se exprim în acest sens.
Ini iatorii modific rii legii au decis s -i ia competen ele pre edintelui cu
privire la stabilirea datei referendumului. Dac în legea din 2000, pre edintele
României stabile te data referendumului prin decret, în ini iativa PNL-PSD-PRM-PC
aceasta r mâne la latitudinea Guvernului, dar nu mai devreme de adoptarea unui aviz
al Parlamentului.
Deputatul PSD, Florin Iordache sus ine c aceast propunere de
modificare este logic pentru c Guvernul este cel care se ocup de organizarea i
desf urarea referndumului. “Mi se pare normal ca Guvernul s stabileasc data unui
referendum atât timp cât în atribu iile sale st i organizarea i desf urarea acestuia”,
a declarat Iordache pentru HotNews.ro.
Nu a fost modificat articolul care cere, pentru validarea
referendumurilor, prezen a la vot a jum tate plus unu dintre cet enii cu drept de vot.
S-a introdus îns o prevedere special cu privire la referendumul pentru revizuirea
Constitu iei. Acesta ar fi declarat valid dac 30% dintre cet enii cu drept de vot se
prezint la urne.
 8

S-a sus inut teoria conspira ionist c modificarea legii referendumului a

constituit în exclusivitate un atac la persoana suspendatului în cauza. Mai precis, a
vizat facilitarea demiterii lui, cu votul a jumatate plus unu din cei prezen i la vot.
Propagandi tii PD afirma doar c nu e normal ca un pre edinte ales s
poat fi demis cu un num r mai mic de voturi decât acela cu care a fost ales. F r s
spun c nu e normal nici ca pentru demiterea unui pre edinte s fie nevoie de un
numar mai mare de voturi decât acela cu care a fost ales. Referitor la situa ia în tem ,
f r modificarea Legii referendumului, pentru ca pre edintele suspendat s fie demis
ar fi trebuit s voteze DA un num r aproape dublu fa a de cei care l-au ales
pre edinte. Deci, nici dac - presupunem prin absurd - to i cei care l-au votat pe
Traian B sescu în urm cu doi ani s-ar fi prezentat la referendum i ar fi votat DA,
pre edintele suspendat tot n-ar fi fost demis!

IV.3. Campania pro si anti B sescu

În condi iile în care Legea electoral interzice utilizarea spoturilor

electorale pe posturile de televiziune i radio, cele dou tabere i-au canalizat
eforturile c tre alte medii. Consiliul Na ional al Audiovizualului a considerat c se
aplic prevederile Legii electorale, de i situa ia este atipic , din moment ce nu se
înfrunt candida i sau partide. „Am continuat ceea ce s-a început în 2004, când prin
Legea electoral s-au interzis astfel de spoturi“, afirm Ralu Filip, pre edintele CNA.
„Aceste spoturi ar fi avantajat partidele mai mari, cu fonduri mai mari. Spotul e o
modalitate de convingere, nu de informare.“
Ambele campanii au folosit imaginea lui B sescu. „Folosirea imaginii
lui Traian B sescu de c tre PNL i PSD înseamn înc lcarea a tot ce înseamn lege,
de la Legea drepturilor de autor la Carta Presei i la alte legi speciale, care garanteaz
dreptul la propria imagine“, spune Victor Dobre, director executiv al IAA România.
„În cazul unui proces ar câ tiga B sescu. Imaginea unei persoane nu poate fi în
domeniul public decât în cazul în care drepturile de autor s-au prescris i nu este cazul
aici. E doar o persoan public . “
În replic , Dan Andronic sus ine c „se voteaz pentru sau împotriva lui
Traian B sescu. Nu e un proces electoral clasic, în care se promoveaz programe,
 9

idei, oameni. Imaginea sa este de fapt singura relevant pentru acest moment. “
Contesta ia depus în acest sens de c tre PD a primit de la Biroul Electoral Central un
r spuns în doi peri, care incrimineaz „folosirea de mijloace calomnioase la adresa
pre edintelui Traian B sescu“, f r s r spund în nici un fel la problema utiliz rii
imaginii acestuia f r acordul s u.
Propun s analiz m cum i în ce mod a fost folosit imaginea lui
B sescu atât într-o tab r cât i în cealalt .

IV.3.1. Pro-B sescu

IV.3.1.1. Mesajul Pre edintelui

Dragi români,

Nomenclatura de tranzi ie ar vrea s r mânem bloca i în societatea pe

care ne-a preg tit-o în cei 17 ani de tranzi ie. Numai c , din locul unde m-a adus
votul românilor, am în eles ca trebuie s spargem acest sistem. S facem altul, valabil
pentru noul ciclu istoric al României europene. Cei pe care ac iunea mea politic îi
amenin au intrat în alerta. i-au dat seama c voi merge pân la cap t, pentru ca
ansele acestui popor s nu fie jucate la ruleta corup iei. Dac nu termin m, prin
justi ie liber , cu acest sistem putred, atunci murd ria acumulat în tranzi ie o s ne
sufoce vie ile, drepturile, bucuria de a tr i. Numai dac facem curat în clasa politic
vom avea institu ii care func ioneaz european, cu oameni preg ti i s serveasc
interesul ceta eanului.
Am f cut i greseli, dar mi-am îndeplinit cu bune inten ii mandatul politic
primit de la români în decembrie 2004. Am riscat totul, pentru c m bazez pe
inteligen a românilor.
Am ar tat c politica se poate face pe fa i curajos, nu înd r tul u ilor
închise i la ad postul listelor de partid.
Cei care nu vor s v alege i direct, prin vot uninominal, reprezentan ii în
Parlament, m acuz pe mine de tendin e nedemocratice. Speciali tii în zgomot de
fond se afl pe b ncile parlamentului, în coali ia transpartinic pe care au format-o
împotriva Pre edintelui ales de dumneavoastr . Dup ce o ar întreag a v zut cât
 10

de grosolan i primitiv s-au purtat cu mine, atunci când am condamnat oficial crimele
regimului comunist, tot pe mine m acuz c nu m port cu destul elegan . Dup ce
am decis transferul arhivelor Securit ii la CNSAS, ca s afl m odat adev rul i s o
rupem definitiv cu trecutul, tot eu sunt acuzat de îng duin fa de "vechile
structuri". Mai mult, cei care ignor avizul Cur ii Constitu ionale, care a decis c nu
am înc lcat Constitu ia, m suspend pentru c le place s mint c a fi înc lcat-o.
Am convingerea ca tot acest sir de minciuni i nedrept i se va întoarce
împotriva lor! Pe 19 mai ave i ansa s le spune i: NU!
Ceasul care a num rat momentele pân la intrarea noastr în UE nu se va
opri decât atunci când actualul mod de a face politic va fi dep it. Atunci când vom
alege o nou clas politic pentru a conduce destinele societ ii române ti.
În era Internetului, nu ne mai putem plânge de lipsa informa iilor. i
nimeni nu ne mai poate închide gura prin cenzur sau manipulare, chiar dac acest
site a fost atacat. Democra ia pe Net nu e democra ie virtual : cine vrea s caute
adev rul, îl g se te. Cine vrea s i se aud vocea, i-o face auzit . Nu uita i îns c
realitatea politic e decis prin vot, adic la urne.
Eu am aratat ca o Românie mai dreapt e posibil i am pl tit pre ul
pentru asta. E rândul dumneavostr , ca alia i ai mei, s le spune i rudelor,
prietenilor, colegilor, c nu trebuie s se lase dezinforma i sau descuraja i.
Pe 19 mai, prezen a la urne i votul dumneavoastr pot transforma
aceast criz în adevarata dep ire a ve nicei "tranzi ii".
Recenta schimbare a regulilor în timpul jocului arat c majoritatea
parlamentar coalizat împotriva mea nu va ezita s suspende însu i sistemul
democratic, dac cet enii acestei ri nu vor avea o reac ie decisiv , printr-o
prezen hot rât la urne, pe 19 mai.
Împreun , nimic nu e imposibil! Vom avea în urm torii ani cinci rânduri
de alegeri, pe care nici un guvern nu va avea curajul s le suspende. V promit c
votul uninominal v va permite tuturor s -i alege i la conducerea rii - i în
viitoarele guverne - pe cet enii cei mai competen i, mai europeni i mai responsabili.
România merit mai mult! S nu o l s m pe mâna celor 322! Cu voi,
vreau s le-o lu m înapoi. Democra ia ne d aceast for . Adev rata libertate
începe prin dreptul de a spune NU. Dac vre i o alt ar , o alt societate, alte anse
pentru viitorul vostru, spune i NU situa iei pe care coali ia PSD-PNL-PRM-UDMR-
PC a montat-o. Pe televiziunile lor, realitatea e întoars pe dos, zi de zi. Ar ta i-le c
 11

v face i propria realitate.

V mul umesc c sunte i al turi de mine i m bazez pe voi!
Ave i încredere, nu cedez!

Traian B sescu
În discursul inut în Pia a Constitu iei, Traian B sescu le-a cerut celor
prezen i s participe la referendum i s nu se lase p c li i de cei care sus in c
"referendumul este câ tigat de pre edinte" dac 9 milioane de români nu voteaz
pentru demitere. "S nu crede i în aceast p c leal . A a este din punct de vedere
constitu ional i al Legii referendumului. Dar un pre edinte care nu are voturi este un
pre edinte slab. (…) V rog s nu m l sa i s fiu slab în fa a mafiei tranzi iei", a spus
pre edintele suspendat.
Într-adev r un speech plin de înc rc tur care mobilizeaz omul simplu,
îl conduce spre ac iune. B sescu i-a recunoscut vinova ia pe de o parte, le-a indus
oamenilor ideea c <dac sunte i aici, în fa a mea i m asculta i, înseamn c sunte i
de partea mea>, i-a f cut s se simt de aceea i parte a balan ei cu el, victime ale
sistemului politic actual.
Atitudinea i revolta care reiese din discursul s u treze te spiritual de
lupt tor al românului. A f cut din lupta sa personal , o lupt a fiec ruia din cei care l-
au ascultat.
Deasemenea, apelul f cut de cei care îl sus ineau public pe Traian
B sescu, aduce la cuno tin a cet enilor aspecte privind lipsa corectitudinii cât i
adversarii grei cu care aveam de-a face:
”Avem, în clipa de fa , toate motivele pentru a ne exprima profunda
îngrijorare fa de situa ia politic a rii. O serie de evenimente recente pun în lumin
unul i acela i lucru: tendin a unor autorit i de a ocoli sau înc lca principiile i
practicile statului de drept i ale democratiei.
i mai grav este c aceste derapaje au loc cu acoperire legal , prin for area
interpretativ a unor paragrafe constitu ionale, ori prin adoptarea de legi i hot râri a
c ror legitimitate de fond este extrem de discutabil . Or, tocmai acest legalism pur
formal constituie un motiv de alarm în plus, deoarece el î i poate disimula cu
u urin caracterul antidemocratic, inducând în eroare o mare parte a publicului.
Desi mai sunt pu ine zile pân la 19 mai, data referendumului, este îngrijor tor faptul
 12

c regulile dup care se va desf ura acest scrutin electoral s-au schimbat în ultimul
moment. Acest fapt încalc o recomandare a Comisiei de la Vene ia care cere ca
legisla ia referendar s nu fie modificat cu mai pu in de un an înainte de inerea
unui referendum.
Simplul fapt ca aceast legisla ie i felul de a o aplica a constituit pân în
ultima clip subiect de dezbatere în mass-media dar i la Curtea Constitu ional
reprezint , în sine, un scandal.
Condamn m decizia comisiei de cultur i mass-media a parlamentului,
care, sub diferite pretexte "legaliste", nu i-a alocat pre edintelui suspendat Traian
B sescu nici un timp de anten propriu la radioul i televiziunea public în cadrul
programelor electorale.
Grave ni se par chiar i tendin ele mai generale ap rute în cadrul actualei
majorit i PSD-PNL-UDMR-PRM-PC de a încerca s schimbe regulile jocului chiar
în timpul jocului: încerc rile insistente de a modifica legea referendumului dupa
începerea procedurii de suspendare, ideea de a-i bara d-lui Traian B sescu revenirea la
Cotroceni sub diverse pretexte, planuri pentru îngr direa abuziv a drepturilor
electorale ale cet eanului Traian B sescu, presiuni manifeste din partea d-lor Mircea
Geoan sau Dan Voiculescu asupra Cur ii Constitu ionale, probabil ca sanc iune
fiindc nu a avizat favorabil suspendarea pre edintelui.
Atragem aten ia în modul cel mai serios c statul de drept nu se reduce la
proceduri cu acoperire legal i c legislativul nu e decât una dintre cele trei puteri ale
statului prin care se exercit suveranitatea popular i în nici un caz o putere absolut ,
care nu mai d socoteal nici electoratului, nici puterii judec tore ti, nici principiilor
universale ale drepturilor omului.
Reamintim c i statul comunist avea nenum rate legi i oferea acoperire
legal pentru toate abuzurile i crimele, ceea ce nu înseamn c aceste legi aveau
legitimitate. Ar fi extrem de grav dac , din nou, între legalitatea formal i legitimitate
ar ap rea o ruptur
(…).Solicit m s se fac toate eforturile pentru a nu-i priva pe numero ii
cet eni români care tr iesc i lucreaz în str inatate de dreptul de vot. În caz contrar,
se vor crea imense frustr ri destabilizatoare în societate, iar condamnarea României
pe plan interna ional (criticat deja într-o parte a presei str ine) va aduce prejudicii
incalculabile poporului român.
 13

Cerem publicului s se mobilizeze, s se informeze i s se pronun e prin

toate mijloacele pa nice împotriva oric ror abateri de la principiile i practicile
statului de drept i ale democra iei si, de asemenea, ca la 19 mai s participe la
referendum în num r cât mai mare. Credem c numai o participare masiv la vot va
bara eficient unele tendin e autocratice ale majorit ii parlamentare i guvernamentale
actuale.”1
Este clar c , motivele de a nu-l demite pe pre edinte din func ia sa, nu
au avut o baz real , fapt sus inut i de meschin riile la care au apelat adversarii
politici.

IV.3.1.2. Campania Online

O latur important a fost i campania online, creat , ca i în 2004, de

compania Webstyler. Site-ul lui Traian B sescu ( www.basescu.ro )a fost „reînc rcat“
cu mesaje de sus inere, un forum, caricaturi, informa ii despre ac iunile pre edintelui,
i chiar avataruri pentru Yahoo Messenger. De asemenea, pe site-urile române ti au
ap rut i bannere în sprijinul lui B sescu.

1
Semneaz : Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, Sorin Alexandrescu, Mircea
Cartarescu, Mihai Sora, Ion Vianu, Traian Ungureanu, Vladimir Tismaneanu, Mircea Mihaies, Andrei
Cornea, Monica Lovinescu, Matei Calinescu, Mihnea Berindei, Paul Cornea, Raluca Alexandrescu,
Sorin Iliesiu, Dragos Paul Aligica, Ioana Alimanesteanu, Liviu Antonesei, Catalin Avramescu, Adriana
Babeti, Hannelore Baier, Victor Barsan, Radu Bercea, Rodica Binder, Corin Braga, Maria Bucur, Ioan
Buduca, Radu Carp, Al. Calinescu, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocarlie, Eugen Ciurtin, Andrei
Codrescu, Aurelian Craiutu, Anca Crivat s.a.m.d.
 14

O mul ime de simpatizan i ai pre edintelui suspendat au realizat, din

proprie initia iv , foarte multe bannere reprezentative pentru situa ia cu care s-a
confruntat România în luna mai a acestui an.
 15

Avatarul pentru cel mai folosit program de Instant Message din ara
noastr , Yahoo Messenger, a fost printre cele mai c utate de tinerii care l-au sus inut
pe B sescu i care î i doresc cât mai repede o schimbare. La mesajul final al
presedintelui toti au luat initiative “De acum, tu preiei campania! Mai sunt 48 de ore
in care nu ramane decat sa spui tu mai departe NU.”
16
 17

Mesajele au circulat zdrobitor de repede în rândul celor tineri. Astfel, din

10 în 10 minute î i f ceau apari ia îndemnuri tot mai conving toare pentru un vot Pro-
B sescu:

“Pro B sescu sau Pro-stanac? voteaz NU.”

“Alo... 322? Vreau pre edintele înapoi! Voteaz NU!”

“Orice p rere r mâne o bârf dac nu votezi!”

“NU DA votul t u celor 322!”

IV.3.1.3. Outdoor

Dup cum ne-a dezv luit i Felix T taru, directorul agen iei GMP, toate
mesajele folosite în campania electoral au avut în centrul aten iei r spunsul NU care
era necesar s apar i pe buletinele de vot.

Aceste întreb ri au “obligat”

oamenii s - i dea singuri un r spuns,
categoric favorabil pentru pre edintele
aflat în suspendare.
 18

Un îndemn prin care e ti provocat s faci ceva,

s - i spui p rerea!

“De fapt, stii de ce

m-au suspendat?”
Cei care sunt mereu
în c utarea unui
r spuns, probabil
tiau de ce s-a ajuns
în aceast situa ie,
îns marea
majoritate, au
r spuns NU!
 19

Sus in torii lui B sescu au avut un nou element de promovare i

identificare: br ara din plastic cu mesajul "Cet ean suspendat”
 20

Nu au lipsit tradi ionalele steaguri, bannere, pancarte, tricouri, p l riu e

i epcu e inscrip ionate.

Oamenii prezen i în pia agitau pancarde de tipul:„Unde e ti tu

Macovei, s pui mân pe mi ei” sau „Alo 322, pre edintele vine înapoi”, „NU
Ho iei!“, „Jos mafia PSD-ist !“, „B sescu scoate cele mai frecvente 322 de pete“,
„Comandante, ine-te bine, tot poporul e cu tine!“, sau „Arat -le c tu ai puterea!“.

IV.4. Zece motive pentru a spune "NU"

 21

Iat destul de multe variante i motive date pentru ca noi, cet enii, s
punem tampila pentru B sescu:

1. "NU" la referendum pentru c pre edintele nu a înc lcat Constitu ia. Decizia Cur ii
Constitu ionale spune clar acest lucru, dar "cei 322" au preferat s o ignore. S
pretinzi c ar fi vorba despre un demers constitu ional, când în realitate dore ti s
r storni un vot popular printr-un vot politic, e un act profund imoral.
2. "NU" la referendum pentru c pre edintele i-a f cut datoria. Ar fi putut s tac , dar
n-a f cut-o. Ar fi putut s închid ochii, dar n-a f cut-o. Ar fi putut s încheie
în elegeri oculte cu cei care îi sunt ast zi adversari, dar n-a f cut-o. Ar fi putut foarte
u or s uite ce a promis, dar n-a f cut-o. Ar fi putut s dezam geasc , a a cum a f cut
de exemplu T riceanu, dar n-a f cut-o.
3. "NU" la referendum pentru c principalii autori ai suspend rii pre edintelui sunt
oameni care au f cut foarte mult r u rii. Prea repede sunt unii înclina i s dea uit rii
faptele scandaloase de corup ie prin care s-a remarcat PSD i prin care Romania s-a
aflat la un pas de a r mane în afara Uniunii Europene.
4. "NU" la referendum pentru c nu vreau s se întoarc vremurile baronilor peste
care domnea arogant i plin de sine Adrian N stase. Dac PSD l-a tras pe linie moart
pe fostul prim-ministru, asta nu înseamn c a renun at i la obiceiurile i practicile
promovate de acesta. Mircea Geoan nu este decat un Adrian N stase cu mai pu in
aplomb.
5. "NU" la referendum pentru c alian a împotriva pre edintelui este una împotriva
naturii. Liberalii s-au aliat cu neo-comuni tii, reprezentan ii maghiarilor s-au aliat cu
Partidul Romania Mare. Împreun , cu to ii s-au aliat cu turn torul Felix, devenit peste
noapte putred de bogat i pretinzand în mod obraznic s conduc Romania. Cei cinci
alia i sunt tot atâtea tentacule ale aceleia i caracati e, pentru c ceea ce îi une te este
corup ia.
6. "NU" la referendum pentru c alian a de mai sus a recurs la gesturi de neimaginat
într-o democra ie, pentru a pune be e în roate pre edintelui. Modificarea legisla iei
electorale, pentru a îl dezavantaja pe Traian B sescu, minciunile i dezinform rile,
punerea în mi care a unei ma in rii de propagand pentru care i Ceau escu ar fi
invidios, fac resping tor acest mod murdar de a face politic .
7. "NU" la referendum pentru ca reformele s continue. Romania nu trebuie s dea
înapoi în lupta împotriva corup iei i în eforturile deosebite f cute în ultimii ani pentru
 22

a asigura independen a justi iei. Pre edintele este garantul acestor reforme i
îndep rtarea sa din func ie ar duce Romania înapoi în timp, ar anula toate lucrurile
bune care s-au întamplat din 2004 încoace.
8. "NU" la referendum pentru c Romania trebuie s pun odat punct murd riei din
politic i simbiozei dintre aceast murd rie i lumea afacerilor. "NU" la referendum
pentru a tr i într-o ar în care institu iile iau decizii în func ie de nevoile i interesele
cet enilor, nu în func ie de cele ale unei minorit i de oameni avu i i puternici, care
vor s devin i mai avu i i mai puternici.
9. "NU" la referendum pentru c politicienii care au provocat acest imens scandal,
prin suspendarea pre edintelui i convocarea referendumului, trebuie s î i dea seama
c exist valori mai importante decât banii i c micii i berea pot cump ra aplauze de
conjunctur , dar nu pot cump ra con tiin e.
10. Nu în ultimul rand, "NU" la referendum pentru c , printre politicienii români,
nimeni nu ar putea s ia locul pre edintelui Traian B sescu. Geoan ? T riceanu?
Voiculescu? Vadim? Nu cred!
Ca o concluzie a întregii campanii pro-B sescu, putem spune c
oamenii au fost impresiona i de sinceritatea i pasiunea cu care a vorbit pre edintele.
“Oamenii au fost impresiona i de felul direct, de sinceritatea lui”
afirm si Felix T taru. “Eu am încredere în acest om. Cum a spus-o i el în public,
GMP a lucrat pe un pre mai mic decât pe un produs comercial. Consider c
sprijinindu-l pe Traian B sescu fac ceva pentru ara asta. Când a fost suspendat,
pentru mine a fost mai mult decât „clientul meu de-acum trei ani a fost suspendat". M-
am dus în Pia a Universit ii, eram revoltat. Este vorba despre încredere, lucru care nu
se cump r . A fi lucrat i gratis pentru Traian B sescu.”
Un alt atuu care i-a venit în ajutor lui B sescu a fost propriul s u
statut de pre edinte activ. Foarte pu ini au încercat s joace un astfel de rol în func ia
de la Cotroceni, iar el s-a putut folosi de acest lucru la orice pas. Probabil marea
majoritate a sus in torilor l-au votat pentru c au v zut c vrea s fac mai mult decât
al ii.

IV.3.2. Anti-B sescu

 23

Discursul pre edintelui suspendat a abundat în întrebãri retorice i

reac ii ale publicului.

IV.3.2.1. Acuze i învinuiri

Deputatul PSD, Viorel Hrebenciuc, numit de B sescu “sforarul i

artizanul” suspend rii, a avut o reac ie i mai dur : “B sescu este dovada vie a
faptului c alcoolul consumat excesiv d uneaz grav s n t ii mintale. (...) Îmi cer
scuze fa de membrii PD c am negociat cu B sescu ie irea PD de la guvernare, care
este opera lui”.
“Am considerat c este dezonorant s port discu ii cu un om politic de
teapa lui Viorel Hrebenciuc. Pe unde trece el miroase a fraud , a combina ii care
dep esc bunul-sim . (...) M vede i pe mine negociind cu un obolan rozaliu cum este
Viorel Hrebenciuc?” a întrebat retoric, în replic , B sescu.
Fostul ef al statului, senatorul PSD Ion Iliescu, a respins ieri acuza iile
lui Traian B sescu despre pretinsele interven ii privind stoparea dosarelor Revolu iei
i mineriadei din 1990, catalogându-le drept "minciuni i calomnii".
“Nu i-am cerut niciodat lui Traian B sescu s intervin pentru
stoparea abuzurilor din cazul celor dou dosare men ionate, pentru c despre a a ceva
este vorba. (...) Din p cate, minciuna este a doua natur a lui Traian B sescu!” a
acuzat senatorul, explicând c , prin declara iile f cute, B sescu demonstreaz “c
prezen a sa în fruntea statului român devine cea mai mare amenin are pentru
democra ie i pentru succesul integr rii europene a României”.
“Traian B sescu a uitat c cei 322 de parlamentari care au votat pentru
suspendarea lui au ob inut 11 milioane de voturi, în timp ce el a luat doar 5,9
milioane. Dac B sescu va lua peste 8 milioane de voturi la referendum, to i
parlamentarii PNL ne vom da demisiile din func ii”, a r spuns Dan Radu Ru anu,
întrebat fiind de jurnali ti dac parlamentarii care au votat pentru suspendarea
pre edintelui nu ar trebui s plece în cazul victoriei lui B sescu.
Cam sta ar fi, pe scurt, un tablou al disputelor politice din timpul
campaniei electorale. Acuze, învinuiri i justific ri pe ambele p r i.

IV.3.2.2. MPC Advertising

 24

Dan Andronic, prin firma sa de marketing politic, Multimedia Political

Communication, este cel care a executat campania liberalilor. Strategia lui Andronic a
constat într-o campanie de publicitate în presa scris , outdoor i pe internet. El este cel
care a propus principalul mesaj al PNL în campania de demitere a pre edintelui:
„B sescu s-a schimbat. Schimb -l i tu!”

A adar, campania PNL s-a desf urat sub mesajul „B sescu s-a
schimbat. E obsedat de putere. România merit mai mult!“ i a îndeamnat publicul s
voteze DA, deturnând mesajul Alian ei din campania din 2004. Pentru eviden ierea
mesajului, PNL a folosit machete în presa scris (chiar i dou pe zi, din pricina
timpului prea scurt) i outdoor, iar PSD evenimentele.
Campania PSD a fost supervizat de Vasile Dancu, vicepre edintele
PSD responsabil cu strategiile i comunicare politic . Dancu a centrat marketingul
anti-B sescu în ac iuni de mobilizare a electoratului atât printr-o campanie „din u în
u ”, cât i prin evenimente sensibile la mediatizare, precum mitingurile regionale
organizate în marile ora e.
Ideea sa a fost s recupereze handicapul negativ al campaniei anti-
B sescu, proiectand mesajul „Voteaz DA pentru o noua Românie”.
Dancu este sociolog de profesie i a intrat în PSD la începutul anului
2001. Pe vremea guvernului N stase a ocupat func ia de ministru al informa iilor.
Mesajele PSD s-au axat pe ideea c B sescu este un pericol pentru
democra ia din România deoarece încalc Constitu ia i instaureaz statul politienesc.
La mitingurile social-democrate, cea mai strigat lozinc a fost: „Jos cu dictatorul!”

Principalul mesaj exprimat de liderul PSD Mircea Geoana a fost „Vota i DA pentru a
da o ans democra iei în România”. Mai nou, lozinca preferat a lui Mircea Geoana a
devenit: „Spune-i DA i spune-i pa!”
Campania liberalilor s-a bazat pe publicitate în media, pe internet i
outdoor, sus ine Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication, firma
care presteaz servicii de consultan pentru PNL. La capitolul mitinguri, PNL a fost
 25

total absent.
Potrivit lui Andronic, liberalii nu au putut apela la aceast strategie
deoarece liderul partidului este totodat i seful guvernului, i participarea lui
T riceanu la astfel de manifestari nu ar fi fost benefic pentru imaginea României.
„Nu avem nevoie de un scenariu de tip Ucraina în România.”
Întrebat fiind de ce nu a avut success cu propria campanie, Andronic
afirm : “Dup p rerea mea, e vorba despre frecven a i despre motiva ia procesului.
Referendumul l-a avut ca unic personaj pe B sescu. Inevitabil, singurul subiect despre
care vorbe ti e Traian B sescu. Oamenii, de fapt, nu au avut alternativ . Asta a fost
problema real . N-ai ce alternativ s oferi. Tu nu po i s spui decât c omul trebuie
s plece sau s r mân .”

IV.3.2.3. Outdoor-ul i online-ul

Ca i în cazul sus in torilor, s-au folosit acelea i mijloacele media.

Campania anti-B sescu a fost oricum una foarte murdar , apelându-se
la orice mijloc de denigrare a imaginii pre edintelui suspendat. A abundant în bancuri
i în batjocur , a fost promovat un comportament primitiv, a putea spune.
“Vrei sa fii miliardar în EURO? R spunsul este simplu: Apeleaz la unele din c ile
de mai jos la care a apelat i Traian B sescu astfel ajungând la o avere care
dep e te bini or un miliard de EURO. “ e destul de absurd s apelezi la a a ceva,
când toat ara cunoa te situa ia conturilor tuturor celor care joac un rol îin politic .
Banc menit s atace imaginea pre edintelui:
“Prins beat pe strada, B sescu luat la poli ie pentru declara ii spune:
- Nu po's'n eleg d'e ce am fost adus la pol .. poli ie ! exclam un B sescu , plin de
indignare !
- Pentru b utur ! îi r spunde ofi erul de serviciu.
- Pai, de ce nu zici a a ? Adu-mi un whisky!”

“De la maimu la B sescu (no diference)”

“S lu m o lec ie de englez de la pre edintele României, un exemplu pentru noi.

 26

Cit m: “Let's don’t be pesimistic when we have all condition to be optimistic”

Pe forumurile unde s-au dechis subiecte de discu ii, cei care erau anti-
B sescu i-au spus i ei cuvântul: “A fi fost onorat s fiu eu cel de-al 323-lea. Dar m
voi revan a punând tampila pe DA”

IV.3.2.4. “Cele 10 porunci”

Astfel arat lista cu gre eli a lui Traian B sescu, întocmit de

adversarii s i sub forma de decalog:
1. Încalc Constitu ia!
2. Nu respect Guvernul i partidele politice, refuz consult rile!
3. Manifest partizanat politic în favoarea PD!
4. Atac pe primul ministru, i spune despre el c “minte tot timpul”!
5. Intr brutal în via a Parlamentului, încearc s schimbi presedin ii celor dou
Camere i acuz -i pe ale i c “fac legi pentru infractori”!
6. Schimb pe efii serviciilor secrete!
7. Erijeaz -te în organ legislativ atunci când promovezi legile siguran ei sau când
for ezi un referendum pentru Parlamentul unicameral!
8. Intervino în Justi ie, i cere procurorilor deschiderea unor dosare politice,cu
pretextul c ar fi atacat CSM i chiar Curtea Constitu ional !
9. Joac “un teatru penibil”, în timp ce ai dosar la securitate!
10. Promite i nu te ine de cuvânt!
Orice acuz adus lui B sescu prin intermediul campaniei organizate
de PNL si PSD a inut prima pagin a ziarelor zile întregi. În loc s îl indrume pe
cet eanul dezorientat spre o cale a adevarului, ei nu au f cut decât s arate cu degetul
i s comenteze mi c rile adversarului. Ori, nu a a câ tigi încrederea oamenilor care,
poate, te ascult .

IV.4. B sescu a câ tigat. Punct i de la cap t

În ciuda tutoror celor spune de-a lungul celor 3 s pt mâni de campanie

electoral B sescu a câ tigat.Am putea spune ca a fost “mult zgomot pentru nimic!”
 27

Mass-media îns i-a f cut datoria de a-i ine la curent pe cet eni clip
de clip , iar talk-showurile au dezb tut îndelung problema întorcând-o pe toate fe ele.
Firesc c mul i au dat importan p rerilor dincolo de ecran îns puternica campanie
f cut de B sescu i-a luat recompensa.
„Inteligen a voastr a completat ce-mi lipsea mie. (...) A fost o investi ie
de încredere reciproc , spune B sescu, între mine i GMP. Felix. A i inovat pe pielea
mea i mie mi-a pl cut asta (...) Cred c vom trai împreun i în 2009, pentru c mai
avem un r zboi de câ tigat. Ultimul în care vom colabora. Sper s încheiem cu
victorie“.

ÎNCHEIERE

O societate poate func iona optimal atunci, i numai atunci, când în

cadrul ei coexist mai multe sisteme. i putem aprecia calitatea activit ii lor dup
rela iile ce sunt stabilite între ele. Atunci când fiecare sistem în parte î i cunoa te
func iile i obliga iile, le cunoa te i le onoreaz , respectând totodat func iile i
obliga iile celorlalte sisteme, neviolându-le hotarele domeniilor de activitate, putem
constata c o astfel de structur social va rezista în timp i în spa iu.
Astfel, “sistemul politic, sistemul economic, sistemul cultural, sistemul
informa ional etc. sunt supuse unei interdependen e evidente.” Cu timpul s-a format
un cerc vicios între aceste domenii. Deosebit de pronun at se contureaz criza
interdependen ei dintre sistemul politic i cei informa ional.
Activitatea mass-media nu poate s se desf oare liber propriului f ga
dac nu este sus inut de anumite legi i acte normative adecvate, care ar asigura
optimizarea circula iei informa iei atât în interiorul rii (de la elita politic în mase i
invers), cît i în exteriorul ei. Poten ialul informa ional al presei presupune nu doar
capacitatea de reflectare a evenimentelor economice, politice, culturale, ci i for a de
 28

influen i de corectare a proceselor economice, politice i culturale prin crearea unei

opinii publice anumite vizavi de acestea.
În aceast ordine de idei, putem men iona dubla func ie a mass-media:
-crearea opiniei publice privitor atât la evenimentele interne, cît i la cele externe în
cadrul hotarelor statului s u;
-crearea opiniei publice vizavi de evenimentele interne în afara limitelor statului s u.
Aici s-ar putea men iona rolul presei de creator al imaginii statului pe
arena mondial . Presa constituie una din verigile cele mai vechi i cu bogate tradi ii
ale sistemului informatoriu, ea fiind, i pân în present, un instrument de dirijare a
vie ii economice i social-politice.
Când noi dispunem de pu ine informa ii despre toate aspectele
evenimentului relatat, presa poate direc iona cu succes percep iile noastre, mai ales
când mesajul corespunde cuno tin elor noastre precedente care, la rândul lor, au fost
acumulate din pres . Realitatea propriu-zis , în asemenea cazuri, este înlocuit cu o
realitate virtual , creat de jurnali ti i impus întregii societ i.
De i presa nu modeleaz fiecare din opiniile noastre, ea modeleaz
vizibilitatea de opinii, ea poate stabili limitele perceptuale, ea stabile te agenda de
subiecte i probleme pentru noi i prin aceasta influen eaz , fie i indirect, opinia
public .
Jurnali tii trebuie s fie con tien i de rolul lor de creator, de modelator al
opiniei publice i s dea dovad de o responsabilitate social i moral deosebit .
Realizarea materialului de pres trebuie s fie precedat de o întrebare: “E binevenit
s scriu, s dau pe post o asemenea informa ie?”, iar difuzarea – de alta: “Am fost
oare coerent din punct de vedere a logicii în afirma iile f cute, am utilizat informa ii
veridic depline i, la urm , dar nu în ultimul rînd, am trecut prin propria-mi fiin
aceast stare de lucruri sau aceste emo ii?”. R spunsul afirmativ este garantul
inform rii obiective a popula iei, iar în rezultat – i a unei opinii publice adecvate,
corecte.
Presa, spre regret, întotdeauna a fost i este inta preferat a anumitor
actori sociali, grupuri de presiune latent , mi c ri i partide politice. Pentru realizarea
scopurile propuse, acestia utilizeaz atât metode i procedee jurnalistice admisibile,
cît i inadmisibile, precum dezinformarea.
Dezinformarea, promovat prin diversele ei forme, a c p tat propor ii
uria e actualmente, cauza fiind faptul c publicarea acestea î i merit sacrificiile
 29

materiale pl tite de pres “victimelor” lor deoarece, odat auzit , informa ia

def im toare prinde r d cini adânci în con tiin a publicului, îi influen eaz
cuno tin ele, comportamentul, atitudinea, opinia individual i opinia public , în
genere.
Dezinformarea prin intermediul presei este cauzat de mai mul i factori,
între care:
-lipsa unei prese cu adev rat independente i impar iale;
-angajarea din punct de vedere politic a jurnali tilor. În acest caz ei devin mai
toleran i fa de anumite persoane publice sau politicieni;
-imunitatea sc zut a jurnali tilor fa de informa iile parvenite de la centrele de
pres , sursele oficiale, etc.
-sarcini de produc ie exagerat de mari. Jurnali tii nu dispun de timp pentru a ancheta
informa iile pe teren, ca urmare, ei pun în circuitul informa ional materiale realizate
la telefon sau preluate de la agen iile de pres ;
-lipsa unei baze tehnico-materiale satisf c toare i dependen a economic a
angaja ilor mass-media, etc.
-punerea în circula ie a unei anumite informa ii orientative, precum i multiplicarea
canalelor de difuzare a ei presupun formarea opiniei publice, precum i influen area i
schimbarea acestora.
Exist mai multe categorii de opinie: extern , intern , momentan ,
durabil , intens , slab . Lucr torii mass-media trebuie s in cont de aceste laturi ale
opiniei publice astfel, încât s poat contribui la crearea unei atitudini a publicului
cititor fa de anumite probleme de interes general i de o importan social
primordial .
Atitudinea poate fi considerat ca o predispozi ie general de a lua o
anumit pozi ie sau de a avea un anumit ra ionament, de a reac iona printr-un anumit
tip de comportament, din care se va putea m sura intensitatea sau for a de convingere
personal i de angajare într-o ac iune corespunz toare. Astfel, atitudinea mai mult
sau mai pu in stabil , permanent i statornic este predispozi ia individului de a
reac iona întru-un anumit mod fa de un anumit obiect, subiect sau o anumit
problem .
Cei ce lucreaza în mass-media, punând la dispozi ia publicului cititor
informa ii social-utile, actuale, veridice, complex-calitative, contribuie la formarea
opiniei publice i tot lucr torii mass-media sunt acei, care prin publica iile analitice,
 30

ce iau în dezbatere fie o situa ie practic , fie o problem de ordin teoretic, duc la
crearea unei atitudini publice sociale. Atitudinea public social , la un moment dat, se
transpune în ac iune, iar ac iunea constituie mecanismul de transformare a unei st ri
de lucruri din societate în alta.
A adar, nu de pu ine ori, o ac iune social poate lua na tere gra ie
activit ii presei. Ea este un factor de baz al evolu iei societ ii. De aici, ei îi revine
rolul de catalizator al proceselor sociale i chiar al transform rilor, ce au loc în lume
în permanen .