RP: o știință socială

Structura revoluțiilor științifice

Curs 9
Teorie + practică = flexibilitate profesională
De la meșteșug la
disciplină
RP formă de organizare comunitară
practică socială
știință socială

Fundamente?
• RP = o știință? Știința a ce?
• Prestigiul științific incert

Disciplina științifică
• OPINIE PUBLICĂ, PUBLICURI
• Ivy Lee - ca practică organizațională
• Edward Bernays - ca disciplină științifică
• Rex Harlow - ca disciplină academică, în 1939

În Europa - după '45

- stare de vasalitate față de științele informației și
comunicării
- mai mult practică organizațională decât disciplină
Epistemologie (teoria/știința cunoașterii)

O Epistemologie?
Thomas Kuhn (1922-1996)
Th. Kuhn, Structura revoluțiilor științifice (1962)
• Cu ce instrumente “operăm“ în cadrul unei discipline
științifice?

Întrebare:
 • Concepte
• Reguli
• Criterii de evaluare
• Limbaj de observație
• Limbaj teoretic
• Reguli de corespondență
• Teorii științifice (delimitabile)

Instrumente de operare
1. …metode universale de cunoaștere științifică
2. …idealuri universale de cunoaștere științifică
3. …valori științifice universale
4. …criterii de discriminare și de evaluare general-valabile

Kuhn: “nu există… “

Noțiunile științifice sunt, întocmai ca noțiunile gândirii
curente, arbitrare

IMAGINE NE-IDEALIZATĂ A ȘTIINȚEI

Afirmație-cheie!
....o schimbare profundă în reprezentările şi în practicile ce
fixează identitatea cunoaşterii ştiinţifice într-un anumit
moment al timpului şi într-o anumită arie a cercetării.

În ce constă revoluția
științifică?
Psihologie cognitivă versus psihanaliză

Exemplu
 PARADIGMA ȘTIINȚIFICĂ
(baza practicii cercetării nu este teoria ştiinţifică, ci
paradigma)

Paradigma ≠ teoria

Ce aduce nou Th. Kuhn?

 ... realizări ştiinţifice universal recunoscute care, pentru o
perioadă, oferă probleme şi soluţii model unei comunităţi
de practicieni.
.

Ce sunt paradigmele?
Moduri diferite de a organiza din punct de vedere
conceptual date ale experienţei, modalităţi de a formula
probleme şi de a evalua soluţiile lor, idealuri de cunoaştere
şi criterii de excelenţă care, toate împreună, conferă profilul
original propriu

INCOMENSURABILITATEA
PARADIGMELOR ȘTIINȚIFICE
Cunoaşterea cuprinsă într-o paradigmă, spre deosebire de
cunoaşterea formulată prin enunţuri şi teorii ştiinţifice, este
în mare măsură una tacită

Cunoașterea tacită = fluidizarea comunicării între membrii

aceleiași paradigme (familia naturală)

Observație importantă!
Formularea şi rezolvarea de probleme pe baza cunoaşterii
tacite cuprinse în paradigme constituie ştiinţa/cercetarea
normală

Știința normală
Tipul de probleme formulate şi rezolvate de cercetarea
normală sunt problemele puzzle.

1). Știm că problema are o soluţie.

2). Găsirea soluţiei cere perspicacitate.

Probleme de tip puzzle

știință matură = o știință care s-a “normalizat” (propune
probleme puzzle)
Teorie datele observației
Dar ce se întâmplă cu discuția critică?...

Revoluția permanentă – pro sau contra?

K. Popper se opune
Câștigarea primei paradigme > > o comunitate care a
depășit primele controverse privind fundamentele acelei
științe

Comunitate științifică >> gândire convergentă >> progres

științific

Grup disciplinar
• Revoluția permanentă ar împiedica, de fapt, normalizarea
științei. Tradiția științifică are nevoie de o doză de
conservatorism
Momente de discontinuitate >> noi tradiții de cercetare

Episoade excepţionale în evoluţia unei ştiinţe mature când

paradigmele existente sunt înlocuite cu altele.

CEEA CE SE SCHIMBĂ ESTE CUNOAȘTEREA TACITĂ

Revoluția științifică
RP: știință revoluționară
sau știință hibridă?
Curs 10
 Știința normală matură
Probleme puzzle

Mutația paradigmatică.
Inovația
Tensiuni, disfuncții, probleme care nu sunt de tip puzzle
(NU SE REZOLVĂ CU INSTRUMENTE VECHI)

REVOLUȚII ȘTIINȚIFICE,
INOVAȚII
 “aventurile” noțiunii de OPINIE PUBLICĂ

Întrebare-cheie: Cum se produce și se consolidează OP,

astăzi?

Reașezarea socială din anii ‘70-‘80

APLICAȚIE LA CAZUL RP
 - forme de discurs public - prelegeri, cuvântări > cultura
publica & conștiință publică, noi sfere de politică publică,
noi practici de comunicare (fiecare încearcă să influențeze)
-OP clasică - vox populi, vox Dei sau opinia unui mediu de
elită de secol XIX > OP ca produs al unui consens >>
altă realitate socială (relativism)
-Consumatorul se schimbă ca profil - nu mai vrea bunuri, ci
imagini.
-Societatea postcapitalistă: societate a cunoașterii, nu munca
și capitalul, ci puterea informației.

Alte precedente practice

și teoretice
Diferența dintre RP și alte discipline este că RP analizează
fenomenele publice supuse unui acord social
interinstituțional sau intergrupal

OP + consens
(acoperă alte realități sociale, prin comparație cu
comunicarea organizațională, serviciile integrate de
marketing, comunicarea de brand etc.)

MUTAȚIA PARADIGMATICĂ
permanentă specializare și diversificare metodologică

MODELUL DISPERSIEI
DISCIPLINARE
relații publice (public relations)
afaceri publice (public affairs)
opinie publică (public opinion)

Cronologie
 Specializarea în științele sociale

Științele sociale se diversifică prin dispersie, nu prin

inovație

MATTEI DOGAN (1920-2010)

 Nu există sociolog generalist

Specializarea = o disciplină evoluează de la demersul

speculativ la cercetările empirice; influențată cultural
Spre jumătatea sec. al XX-lea ştiinţele sociale încep să se
segmenteze

Specializarea permite rafinarea tehnicilor şi a

perspectivelor.
Discipline, subdiscipline - împărţite pe bază epistemologică,
ideologică, teoretică şi metodologică
(recombinare, interdisciplinaritate etc.)

Hibridare
(patentarea unor subramuri sau ramuri şi justificarea lor ca
atare)

HIBRIDARE
 Hibridarea presupune un fenomen intern care duce la
apariţia unui nou câmp conceptual. Este un model de
transformare transdisciplinară, mai degrabă decât unul de
interdisciplinaritate.

INTERDISCIPLINARITATE VS
HIBRIDARE
•Filozofie: ideea de opinie (conceptul de discurs, maieutica, dialectica,
înaintarea discursivă spre adevăr)
•Retorică: ideea de limbaj, cuvânt, rostire, limbă (anterior discursului)
•Sociologie/psihologie socială: comportamentul uman în grupuri și colectivități
(inclusiv psihanaliza)
•Științe politice: comunicare politică, propagandă. Monitorizează, reașezarea
câmpurilor de putere.
•Antropologie (gradul II, derivată din sociologie): interacțiunea simbolică
(definirea structurilor sociale în societățile moderne) – toate științele care se
ocupă cu studiul fenomenelor moderne (mai ales antropologie vizuală și
antropologie culturală, ca discipline de gradul al III-lea)
•Management: reprezintă o mutație față de sociologie, teoriile de organizare și
conducere a organizațiilor industriale

RP: ANTECEDENTE DISCIPLINARE/

DISPERSIE DISCIPLINARĂ
RP = din științe sociale și economice și sunt mai departe
supuse hibridării generând ele însele alte științe sociale –
PR-ul electronic, e-PR >>> noi hibridări disciplinare.
 Ce tip de disciplină socială este RP?

Un tip generat de o practică de comunicare socială plasată

într-un context (istoric, metodologic) bine definit.
(în cadrul practicilor de comunicare publică care transformă
structurile şi formele de comunicare în instituţii publice).

Fundamentare științifică
(1)
 Care sunt influenţele disciplinare exterioare?

•Se dezvoltă ca ştiinţă hibrid în câmpul ştiinţelor sociale,

puternic influenţate de discipline fundamentale precum
sociologia şi antropologia culturală, dar folosindu-se de
instrumente disciplinare diferite.
•Este o disciplină de graniţă cum este şi managementul
evenimentelor publice.

Fundamentare științifică
(2)
Dezvoltarea OP și a practicii RP provoacă o mutaţie la
nivelul paradigmei ştiinţelor sociale, ceea ce conduce la o
revoluție științifică (consensul obținut prin consolidarea
OP)

Fundamentare științifică
(3)
 Anchetă
Observație participativă
Metoda experimentală (psihologie socială)
Metoda statistică
Focus grupuri

METODE DE CERCETARE
 stakeholders

PUBLIC, PUBLICURI
 persoane/grupuri care pot influența sau care se lasă
influențate de acțiunile unei instituții sau organizații

Cu cine “lucrăm“?
Mai multe persoane (cel puțin 5) aflate simultan în poziție
de decizie față de un mesaj public

Instanță reglementativă (legitimează puterea politică, etc.)

PUBLIC, ÎN RP
• Active
• Apatice
• Specializate
• De eveniment

Categorii de public
• Este publicul vizat de programele de comunicare (selectat
pe criterii geografice, demografice, psihografice etc.)

Public-țintă
Public contemporan = esențialmente neomogen
“Publicity is about social relations, not objects” (John
Berger, Ways of Seeing)

RECAPITULARE
• Relații umane (Mintea umană – complexă, ambiguă,
subiectivă – CUM O IMPRESIONEZI?)
• Noile tehnologii (multichanneled) – TIMP REAL
• Detectarea profilului utilizatorilor
• Un mix de stiluri diferite (emoție DAR ȘI strategie,
nevoile clientului DAR ȘI dorințele brand-ului)
Strategie + creativitate + cunoaștere + bun simț
Integritate + încredere + “dependabilitate”

Trend-uri în RP?
Pe baza lecturilor bibliografice și a informațiilor primite la curs, explicaţi sensul în care Jean Baudrillard folosește sintagma “interpasivitate colectivă”, în
fragmentul de mai jos. Care credeți că este impactul acestei interpasivități colective asupra practicii RP în societatea noastră?

“Escrocherie democratică sau viclenie a istoriei? Fapt este că transferul de responsabilitate corespunde unei răsuciri diabolice a principiului democratic.
(…)Toate curentele își inversează cursul.(...) Ne dăm seama azi că valul eliberator nu este decât mijlocul cel mai bun de a le pasa sclavilor fantoma puterii și a
libertății.
Interacțiunea forțată: de acum înainte, masa intervine direct prin intermediul [internetului]: a devenit interactivă! În sondaje, cu toții suntem implicați statistic:
complicitate forțată. Suntem, oricum, de multă vreme activi pretutindeni, fără să vrem, prin intermediul tuturor sistemelor de răspunsuri automate la care suntem
aserviți. Iar interactivitatea ce ne este propusă n-o va egala niciodată, nici pe departe, pe cea la care suntem deja supuși – interpasivitate colectivă pe care celălalt
nu face decât s-o transmită prin tehnicile de informație și de comunicare.
De unde imposibilitatea, în sfera interactivă, de a pune problema libertății și a responsabilității.”
(Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, ed. Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001, p. 48).

Barem:
- utilizarea corectă a conceptelor teoretice – 5 p;
- pertinenţa raţionamentelor şi argumentelor utilizate – 3 p;
- claritatea, concizia, şi originalitatea formulărilor – 1p.

Reguli de redactare:

Lucrarea va avea maxim 4 pagini, Times New Roman, corp 12, spațiere 1,5.
Lucrarea va avea un titlu original (bold, corp 12, centrat)

Deadline:

Joi, 29 iunie, nu mai târziu de 10 dimineața.

Lucrările vor fi trimise pe adresa adela.toplean@litere.unibuc.ro, iar titlul mesajului va conține următoarele elemente: NUMELE + prenumele studentului,
proiect Fundamente

EXAMEN-PROIECT